MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 723         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 22 august 2018

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 192 din 3 aprilie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 191 alin. (1) şi (4) din Codul de procedură civilă

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

22. - Decizie a preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale privind încetarea concesiunii miniere de exploatare a argilei comune din perimetrul Pâncota, judeţul Arad

 

772. - Ordin al ministrului fondurilor europene privind aprobarea schemei de ajutor de minimis „Sprijin pentru înfiinţarea de întreprinderi sociale”, aferentă Programului operaţional Capital uman 2014-2020, axa prioritară 4 „Incluziunea socială şi combaterea sărăciei”, obiectivul specific 4.16 „Consolidarea capacităţii întreprinderilor de economie socială de a funcţiona într-o manieră autosustenabilă”

 

1.299. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale pentru modificarea anexei nr. 3 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 155/2010 privind producerea în vederea comercializării şi comercializarea seminţelor de plante furajere

 

4.215. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale pentru modificarea art. 17 din Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3.622/2018 privind aprobarea planurilor-cadru pentru învăţământul special preşcolar, primar şi gimnazial

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 192

din 3 aprilie 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 191 alin. (1) şi (4) din Codul de procedură civilă

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Varga Attila - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 191 alin. (4) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Marius Ristache în Dosarul nr. 1.686/328/2014/a1 al Tribunalului Mureş - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.430D/2016.

2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 2.286D/2016, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 191 alin. (1) şi (4) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Andrei Valentin Sfîrăială în Dosarul nr. 692/299/2014/a1 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.286D/2016 la Dosarul nr. 1.430D/2016, care a fost primul înregistrat.

6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că împrejurarea că împotriva încheierii de stabilire a amenzii sau a despăgubirii se poate face numai cerere de reexaminare, care se soluţionează de un alt complet decât cel care a stabilit amenda sau despăgubirea, nu poate constitui încălcarea vreunei norme constituţionale, întrucât instanţa nu soluţionează fondul litigiului. Prin această măsură, legiuitorul nu a înţeles să limiteze accesul liber la justiţie sau dreptul la apărare, ci să asigure valorificarea în condiţii egale a acestor drepturi constituţionale. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un cadru juridic stabilit de legiuitor cu respectarea unor exigenţe de natură a preveni eventualele abuzuri şi tergiversări în soluţionarea cauzelor. În consecinţă, apreciază că cele reţinute de Curte în jurisprudenţa sa îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

7. Prin încheierea civilă din 30 iunie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 1.686/328/2014/a1, Tribunalul Mureş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 191 alin. (4) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Marius Ristache într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului formulat împotriva unei încheieri prin care s-a respins ca nefondată cererea de reexaminare a amenzii judiciare aplicate autorului excepţiei pe motivul că acesta a refuzat să dea lămuriri şi nu s-a prezentat la instanţă la două termene de judecată.

8. Prin încheierea din 20 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 692/299/2014/a 1, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 191 alin. (1) şi (4) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Andrei Valentin Sfîrăială într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de reexaminare a amenzii judiciare.

9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că, după aplicarea unei amenzi judiciare, singura cale de atac este cererea de reexaminare, iar încheierea prin care se soluţionează este definitivă. Astfel, singura posibilitate a persoanei sancţionate de a-i fi reexaminată amenda este de a formula o cerere în acest sens, care va fi judecată de aceeaşi instanţă, de un alt complet format tot dintr-un singur judecător care este coleg cu cel care a aplicat sancţiunea. Însă, persoanele sancţionate contravenţional pot formula plângere contravenţională, iar împotriva sentinţei primei instanţe pot declara apel, care este judecat de un complet de trei judecători de la o instanţă diferită. Prin urmare, se invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 500 din 15 mai 2012, prin care s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 118 alin. (31) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 şi s-a statuat că lipsa unei căi de atac împotriva încheierii prin care se soluţionează cererea de reexaminare aduce atingere dreptului de acces liber la justiţie.

10. Se mai arată că există cazuri similare, respectiv în ipoteza reexaminării taxei judiciare de timbru, când cererea urmează a fi analizată de un alt judecător, iar în cazul cererii de reexaminare încheierea nu mai poate fi atacată odată cu fondul, ca în situaţia cererii de recuzare.

11. Tribunalul Mureş - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

12. Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

14. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

15. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale şi precizează că îşi menţine punctul de vedere anterior exprimat în sensul constituţionalităţii dispoziţiilor legale criticate, care a fost reţinut, spre exemplu, în Decizia nr. 142 din 10 martie 2016.

16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îi reprezintă dispoziţiile art. 191 alin. (1) şi (4) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „(1) împotriva încheierii prevăzute la art. 190, cel obligat la amendă sau despăgubire va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând, motivat, să se revină asupra amenzii ori despăgubirii sau să se dispună reducerea acesteia.

[--.]

(4) încheierea prevăzută la alin. (3) este definitivă.”

19. Dispoziţiile alin. (3) la care face trimitere alin. (4) au următorul cuprins: „în toate cazurile, cererea se soluţionează, cu citarea părţilor, prin încheiere, dată în camera de consiliu, de către un alt complet decât cel care a stabilit amenda sau despăgubirea. “

20. Dispoziţiile art. 190 la care face trimitere alin. (1) se referă la Stabilirea amenzii şi despăgubiri şi au următorul cuprins: „Abaterea săvârşită, amenda şi despăgubirea se stabilesc de către instanţa în faţa căreia s-a săvârşit fapta sau, după caz, de către preşedintele instanţei de executare, prin încheiere executorie, care se comunică celui obligat, dacă măsura a fost luată în lipsa acestuia. Atunci când fapta constă în formularea unei cereri cu rea-credinţă, amenda şi despăgubirea pot fi stabilite fie de instanţa în faţa căreia cererea a fost formulată, fie de către instanţa care a soluţionat-o, atunci când acestea sunt diferite

21. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 privind statul de drept, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie, astfel cum acesta se interpretează, potrivit art. 20 din Constituţie, şi prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

22. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat cu privire la dispoziţiile legale criticate, prin raportare la critici similare cu cele formulate în prezenta cauză, constatând constituţionalitatea acestora prin Decizia nr. 374 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 622 din 1 august 2017, sau Decizia nr. 631 din 27 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 din 17 ianuarie 2017, şi a reţinut că dispoziţiile procedurale criticate din Codul de procedură civilă nu contravin accesului liber la justiţie, prevăzut de art. 21 din Constituţie, şi nici prevederilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil şi celor ale art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucât, prin posibilitatea exercitării unei căi de atac împotriva încheierii pronunţate de instanţa de judecată odată cu fondul se asigură o judecată fluentă şi în condiţii de celeritate, părţile putându-şi exercita drepturile procesuale atât cu prilejul judecării în fond a cauzei, cât şi cu cel al soluţionării căilor de atac. Prin această măsură, legiuitorul a urmărit să împiedice prelungirea excesivă a duratei procesului şi, totodată, să contribuie la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil.

23. Curtea a mai constatat că soluţia legislativă criticată se regăsea, iniţial, în art. 1085 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865 şi prevedea că „Cererea se soluţionează prin încheiere irevocabilă, dată în camera de consiliu, de către instanţa de judecată ori de preşedintele instanţei de executare care a aplicat amenda sau despăgubirea.”Curtea, în jurisprudenţa conturată cu privire la dispoziţiile procedurale cuprinse în vechea lege procesual civilă, a reţinut că soluţia legislativă criticată nu contravine prevederilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucât acestea se referă exclusiv la soluţionarea în fond a cauzei, or, cererea de reexaminare nu presupune o judecare pe fond a litigiului. În acest sens, prin Decizia din 6 iulie 2000, pronunţată în Cauza Moura Carreira şi Margarida Lourenco Carreira împotriva Portugaliei. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că sfera de aplicare a art. 6 din Convenţie vizează drepturile şi obligaţiile cu caracter civil care trebuie să constituie obiectul - sau unul dintre obiectele - litigiului, iar rezultatul unei astfel ele proceduri trebuie să fie direct determinant pentru un astfel de drept, ceea ce, în speţa de faţă, nu este cazul - cererea de reexaminare fiind un incident procedural care nu vizează fondul pretenţiei deduse judecăţii instanţei.

24. Nici încălcarea art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu a fost reţinută, întrucât, în cadrul cererii de reexaminare, sunt analizate legalitatea şi temeinicia sancţiunii amenzii, precum şi elementele necunoscute la momentul aplicării acesteia. Totodată, Curtea a constatat că reglementarea criticată prevede doar aplicarea unor amenzi în cazul exercitării cu rea-credinţă a unor drepturi procesuale, iar faptul că împotriva încheierii de stabilire a amenzii sau despăgubirii se poate face numai cerere de reexaminare, aceasta soluţionându-se de către un alt complet decât cel care a stabilit amenda sau despăgubirea, nu poate constitui o încălcare a vreunei norme constituţionale sau convenţionale invocate, întrucât instanţa nu soluţionează fondul litigiului. Prin această măsură, legiuitorul nu a înţeles să limiteze accesul la justiţie sau dreptul la apărare, ci să asigure valorificarea în condiţii egale a acestor drepturi constituţionale. De altfel, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru juridic, stabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigenţe, de natură a preveni eventualele abuzuri şi tergiversarea soluţionării cauzelor deduse judecăţii.

25. Curtea a mai subliniat faptul că, în Codul de procedură civilă, legiuitorul a simţit nevoia limpezirii textului de lege criticat şi a prevăzut, în alin. (3) al art. 191 că, „în toate cazurile, cererea se soluţionează, cu citarea părţilor, prin încheiere, dată în camera de consiliu, de către un alt complet decât cel care a stabilit amenda sau despăgubirea.” Astfel, spre deosebire de reglementarea anterioară, noul Cod instituie atribuţia de soluţionare a cererii de reexaminare în sarcina unui alt complet decât cel care a stabilit amenda sau despăgubirea, dispoziţia fiind de natură să asigure garanţiile de desfăşurare a unui proces echitabil prin prisma imparţialităţii cu care această cale de atac va fi judecată. Se prevede astfel, în mod expres, faptul că cererea de reexaminare se soluţionează cu citarea părţilor, prin încheiere, în camera de consiliu, iar nu în şedinţă publică, eliminând în acest fel opiniile neunitare existente în practica judiciară anterioară.

26. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Marius Ristache în Dosarul nr. 1.686/328/2014/a1 al Tribunalului Mureş - Secţia civilă şi de Andrei Valentin Sfîrăială în Dosarul nr. 692/299/2014/a1 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi constată că dispoziţiile art. 191 alin. (1) şi (4) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Mureş - Secţia civilă şi Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 3 aprilie 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Andreea Costin

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU RESURSE MINERALE

 

DECIZIE

privind încetarea concesiunii miniere de exploatare a argilei comune din perimetrul Pâncota, judeţul Arad

 

Având în vedere:

- art. 34 lit. b) şi g) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările şi completările ulterioare;

- Referatul Direcţiei generale gestionare, evaluare şi concesionare resurse/rezerve minerale. Integrare Europeană nr. 300.834/7.08,2018 privind verificarea îndeplinirii condiţiilor legale şi propunerea de aprobare a anulării;

- art. 37 alin. (1) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 4 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.419/2009 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, cu modificările ulterioare,

preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale emite prezenta decizie.

Art. 1. - Concesiunea minieră de exploatare a argilei comune din perimetrul Pâncota, judeţul Arad, convenită prin Licenţa de concesiune nr. 1.138/2000, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi Societatea CEREXIM - S.A., în calitate de concesionar, cu sediul în Pâncota, Strada Cărămidăriei nr. 7, judeţul Arad, înregistrată în registrul comerţului cu nr. J2/910/1992, CUI RO 1721013, încetează la data publicării prezentei decizii.

Art. 2. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale,

Gigi Dragomir

 

Bucureşti, 7 august 2018.

Nr. 22.

MINISTERUL FONDURILOR EUROPENE

 

ORDIN

privind aprobarea schemei de ajutor de minimis „Sprijin pentru înfiinţarea de întreprinderi sociale”, aferentă Programului operaţional Capital uman 2014-2020, axa prioritară 4 „Incluziunea socială şi combaterea sărăciei”, obiectivul specific 4.16 „Consolidarea capacităţii întreprinderilor de economie socială de a funcţiona într-o manieră autosustenabilă”

 

Având în vedere prevederile Regulamentului (UE) nr. 1.303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, precum şi de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 347 din 20 decembrie 2013,

în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare,

ţinând cont de prevederile Hotărârii Guvernului nr. 398/2015 pentru stabilirea cadrului instituţional de coordonare şi gestionare a fondurilor europene structurale şi de investiţii şi pentru asigurarea continuităţii cadrului instituţional de coordonare şi gestionare a instrumentelor structurale 2007-2013, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de prevederile Hotărârii Guvernului nr. 399/2015 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european şi Fondul de coeziune 2014-2020, cu modificările ulterioare, având în vedere Avizul Consiliului Concurenţei nr. 10.081 din 31 iulie 2018,

luând în considerare prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2018 pentru aprobarea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative, aprobată prin Legea nr. 147/2018, în temeiul art. 14 alin (5) din Hotărârea Guvernului nr. 52/2018 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Fondurilor Europene,

ministrul fondurilor europene emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă schema de ajutor de minimis „Sprijin pentru înfiinţarea de întreprinderi sociale”, aferentă Programului operaţional Capital uman 2014-2020, axa prioritară 4 „Incluziunea socială şi combaterea sărăciei”, obiectivul specific 4.16 „Consolidarea capacităţii întreprinderilor de economie socială de a funcţiona într-o manieră autosustenabilă”, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul fondurilor europene,

Rovana Plumb

 

Bucureşti, 3 august 2018.

Nr. 772.

 

ANEXĂ

 

SCHEMĂ DE AJUTOR DE MINIMIS

„Sprijin pentru înfiinţarea de întreprinderi sociale”

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - (1) Prezenta procedură instituie o schemă de ajutor de minimis denumită „Sprijin pentru înfiinţarea de întreprinderi sociale”, aferentă Programului operaţional Capital uman 2014- 2020 (POCU 2014-2020), axa prioritară 4 „Incluziunea socială şi combaterea sărăciei”, obiectivul specific 4.16 „Consolidarea capacităţii întreprinderilor de economie socială de a funcţiona într-o manieră autosustenabilă”.

(2) Acordarea ajutorului de minimis în cadrul acestei scheme se va face numai cu respectarea prevederilor privind ajutorul de minimis stipulate în Regulamentul (UE) nr. 1.407/2013 1 al Comisiei din 18 decembrie 2013 pentru aplicarea art. 107 şi 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis.

(3) Prezenta schemă se aplică pe teritoriul României, în toate regiunile mai puţin dezvoltate (Centru, Sud-Est, Sud Muntenia, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia).

(4) Prezenta schemă de ajutor de minimis nu intră sub incidenţa obligaţiei de notificare către Comisia Europeană în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1.407/2013.

 

1 Publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 352 din 24.12.2013.

 

CAPITOLUL II

Baza legală

 

Art. 2. - Prezenta schemă este elaborată în conformitate cu:

a) Programul operaţional Capital uman 2014-2020;

b) Regulamentul (UE) nr. 1.407/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013 pentru aplicarea art. 107 şi 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis;

c) Legea nr. 219/2015 privind economia socială, cu modificările ulterioare;

d) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare;

e) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare.

 

CAPITOLUL III

Definiţii

 

Art. 3. - În sensul prezentei scheme următorii termeni se definesc astfel;

1. furnizor de ajutor de minimis - Ministerul Fondurilor Europene, prin Autoritatea de management pentru POCU (AM POCU)/organismele intermediare regionale pentru POCU (OIR POCU);

2. Întreprinderea, în contextul prezentei scheme, reprezintă orice entitate care desfăşoară o activitate economică, indiferent de forma sa juridică, constituită şi atestată ca întreprindere socială, conform Legii nr. 219/2015 privind economia socială, cu modificările ulterioare, şi anume;

a) societate cooperativă de gradul I, care funcţionează în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, republicată, cu modificările ulterioare;

b) cooperativă de credit, care funcţionează în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare;

c) asociaţie sau fundaţie, care funcţionează în baza Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare;

d) casă de ajutor reciproc a salariaţilor, care funcţionează în baza Legii nr. 122/1996 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariaţilor şi al uniunilor acestora, republicată;

e) casă de ajutor reciproc a pensionarilor, înfiinţată şi care funcţionează în baza Legii nr. 540/2002 privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor, cu modificările şi completările ulterioare;

f) federaţiile şi uniunile persoanelor juridice de la lit. a)-e);

g) orice alte categorii de persoane juridice;

3. Întreprinderea unică - include toate întreprinderile între care există cel puţin una dintre relaţiile următoare:

a) o întreprindere deţine majoritatea drepturilor de vot ale acţionarilor sau ale asociaţilor unei alte întreprinderi;

b) o întreprindere are dreptul de a numi sau revoca majoritatea membrilor organelor de administrare, de conducere sau de supraveghere ale unei alte întreprinderi;

c) o întreprindere are dreptul de a exercita o influenţă dominantă asupra altei întreprinderi în temeiul unui contract încheiat cu întreprinderea în cauză sau în temeiul unei prevederi din contractul de societate sau din statutul acesteia;

d) o întreprindere care este acţionar sau asociat al unei alte întreprinderi şi care controlează singură, în baza unui acord cu alţi acţionari sau asociaţi ai acelei întreprinderi, majoritatea drepturilor de vot ale acţionarilor sau ale asociaţilor întreprinderii respective.

Întreprinderile care întreţin, prin intermediul uneia sau mai multor întreprinderi, relaţiile la care se face referire la lit. a)-d) sunt considerate „întreprinderi unice”;

4. rata de actualizare - rata de referinţă stabilită de Comisia Europeană pentru România pe baza unor criterii obiective şi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi pe pagina de web a Comisiei Europene;

5. produse agricole - produsele enumerate în anexa nr. I la Tratat, cu excepţia produselor obţinute din pescuit şi acvacultura prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1.379/2013 2;

6. prelucrarea produselor agricole - orice operaţiune efectuată asupra unui produs agricol care are drept rezultat un produs care este tot un produs agricol, cu excepţia activităţilor desfăşurate în exploataţiile agricole, necesare în vederea pregătirii unui produs de origine animală sau vegetală pentru prima vânzare;

7. comercializarea produselor agricole - deţinerea sau expunerea unui produs agricol în vederea vânzării, a punerii în vânzare, a livrării sau a oricărei altei forme de introducere pe piaţă, cu excepţia primei vânzări de către un producător primar către revânzători sau prelucrători şi a oricărei altei activităţi de pregătire a produsului pentru această primă vânzare; o vânzare efectuată de către un producător primar către consumatori finali este considerată comercializare în cazul în care se desfăşoară în localuri distincte, rezervate acestei activităţi;

8. beneficiar de ajutor de minimis - întreprindere socială care beneficiază, în cadrul unui proiect finanţat prin axa prioritară 4 „Incluziunea socială şi combaterea sărăciei”, obiectivul specific 4.16 al POCU, de ajutor de minimis;

9. contract de finanţare - actul juridic supus regulilor de drept public semnat între AM/OI POCU, pe de o parte, şi beneficiarul finanţării nerambursabile, respectiv administratorul schemei pentru entităţi ale economiei sociale, pe de altă parte, prin care se stabilesc drepturile şi obligaţiile corelative ale părţilor în vederea implementării operaţiunilor în cadrul POCU;

10. administrator 3 al schemei de minimis - persoană juridică delegată de către furnizor să deruleze proceduri în domeniul ajutorului de minimis în numele furnizorului. În cadrul schemei de ajutor de minimis „Sprijin pentru înfiinţarea de întreprinderi sociale”, administratorii schemei de minimis sunt administratorii de schemă pentru entităţi ale economiei sociale sau entităţi juridice din componenţa administratorilor de schemă pentru entităţi ale economiei sociale responsabile cu derularea de proceduri în domeniul ajutorului de minimis;

11. administrator ai schemei pentru entităţi ale economiei sociale-persoanele juridice care implementează, singure sau în parteneriat, proiecte cofinanţate prin Programul operaţional Capital uman, axa prioritară 4 „Incluziunea socială şi combaterea sărăciei”, obiectivul specific 4.16 „Consolidarea capacităţii întreprinderilor de economie socială de a funcţiona într-o manieră autosustenabilă”, proiecte în cadrul cărora se atribuie ajutoare de minimis pentru înfiinţarea de întreprinderi sociale, cu respectarea condiţiilor din Ghidul solicitantului - Condiţii specifice „Sprijin pentru înfiinţarea de întreprinderi sociale”. Administratori ai schemei pentru entităţi ale economiei sociale pot fi, cu respectarea prevederilor Ghidului solicitantului - Condiţii specifice „Sprijin pentru înfiinţare de structuri de economie socială”, următoarele categorii:

a) entităţi ale economiei sociale, reţele, uniuni, federaţii din sectorul economiei sociale, atât ca beneficiar unic, cât şi în parteneriat, inclusiv în parteneriat cu autorităţi publice centrale sau locale;

b) alte entităţi relevante - furnizori de formare profesională autorizaţi publici şi privaţi, furnizori de servicii de ocupare acreditaţi publici şi privaţi, furnizori de servicii sociale organizaţii sindicale şi organizaţii patronale, asociaţii profesionale, camere de comerţ şi industrie, organizaţii neguvernamentale:

12. întreprindere socială - orice persoană juridică de drept privat care desfăşoară activităţi în domeniul economiei sociale, care deţine un atestat de întreprindere socială şi respectă principiile prevăzute la art. 4 din Legea nr. 219/2015 privind economia socială, cu modificările ulterioare;

13. întreprindere socială de inserţie - întreprinderea socială care îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute la art. 10 alin. (1) din Legea nr. 219/2015 privind economia socială, cu modificările ulterioare;

14. contractul de subvenţie - actul juridic semnat între administratorul schemei de ajutor de minimis şi beneficiarul ajutorului de minimis, prin care se stabilesc drepturile şi obligaţiile corelative ale părţilor în vederea implementării măsurilor finanţate prin prezenta schemă de ajutor de minimis;

15. beneficiarul finanţării nerambursabile - are înţelesul prevăzut în Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, precum şi de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. i 083/2006 al Consiliului şi în Regulamentul (UE) nr. 223/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 martie 2014 privind Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane, respectiv semnatarul contractului de finanţare cu AM POCU/OI POCU.


2 Regulamentul (CE) nr. 1.379/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind organizarea comună a pieţelor în sectorul produselor pescăreşti şi de acvacultură, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1.184/2006 şi (CE) nr. 1.224/2009 ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 104/2000 al Consiliului.

3 Conform art. 2 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare.

 

CAPITOLUL IV

Obiectivul schemei

 

Art. 4. - Obiectivul prezentei scheme îl constituie acordarea de sprijin către întreprinderi sociale în vederea înfiinţării, consolidării şi dezvoltării acestora într-o manieră sustenabilă.

 

CAPITOLUL V

Domeniul de aplicare

 

Art. 5. - (1) Prezenta schemă de minimis se aplică întreprinderilor sociale sprijinite în cadrul obiectivului specific 4.16 „Consolidarea capacităţii întreprinderilor de economie socială de a funcţiona într-o manieră autosustenabilă.”, apelul „Sprijin pentru înfiinţarea de întreprinderi sociale”.

(2) Prezenta schemă de minimis nu se aplică:

a) ajutoarelor acordate întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele pescuitului şi acvaculturii, reglementate de Regulamentul (CE) nr. 1.379/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind organizarea comună a pieţelor în sectorul produselor pescăreşti şi de acvacultură, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1.184/2006 şi (CE) nr. 1.224/2009 ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 104/2000 al Consiliului;

b) ajutoarelor acordate întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole, astfel cum sunt enumerate în anexa nr. 1 a Tratatului CE;

c) ajutoarelor acordate întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în sectorul transformării şi comercializării produselor agricole, prevăzute în anexa nr. 1 la Tratatul CE, în următoarele cazuri:

(i) atunci când valoarea ajutorului este stabilită pe baza preţului sau a cantităţii produselor în cauză achiziţionate de la producătorii primari sau introduse pe piaţă de întreprinderile în cauză;

(ii) atunci când ajutorul este condiţionat de transferarea lui parţială sau integrală către producători primari;

d) ajutoarelor acordate destinate activităţilor legate de export către ţări terţe sau către state membre, respectiv ajutoarele legate direct de cantităţile exportate, ajutoarele destinate înfiinţării şi funcţionării unei reţele de distribuţie sau destinate altor cheltuieli curente legate de activitatea de export;

e) ajutoarelor acordate condiţionate de utilizarea preferenţială a produselor naţionale faţă de cele importate;

f) ajutoarelor acordate pentru achiziţia de vehicule de transport rutier de mărfuri.

 

CAPITOLUL VI

Condiţii de eligibilitate pentru activităţi

 

Art. 6. - Activităţile eligibile care intră în domeniul de aplicare al prezentei scheme de ajutor de minimis sunt activităţile care vor fi efectuate de întreprinderile sociale înfiinţate şi finanţate conform prevederilor Ghidul solicitantului Condiţii specifice „Sprijin pentru înfiinţarea de întreprinderi sociale”, aferent Programului operaţional Capital uman 2014-2020 (POCU 2014-2020), axa prioritară 4 „Incluziunea socială şi combaterea sărăciei”, obiectivul specific 4.16 „Consolidarea capacităţii întreprinderilor de economie socială de a funcţiona într-o manieră autosustenabilă”, cu respectarea prevederilor Legii nr. 219/2015 privind economia socială, cu modificările ulterioare, coroborat cu încadrarea în categoriile de cheltuieli eligibile prevăzute în Ghidul solicitantului Condiţii specifice „Sprijin pentru înfiinţarea de întreprinderi sociale”.

 

CAPITOLUL VII

Condiţii de eligibilitate pentru beneficiari

 

Art. 7. - (1) Poate beneficia de facilităţile prevăzute în prezenta schemă întreprinderea socială constituită conform Legii nr. 219/2015 privind economia socială, cu modificările ulterioare, cu luarea în considerare a art. 3 alin. (3) din prezenta schemă, care îndeplineşte următoarele condiţii:

a) este legal constituită în România şi îşi desfăşoară activitatea în România,

b) nu este în stare de insolvenţă, nu are afacerile administrate de un judecător sindic, nu are nicio restricţie asupra activităţii comerciale, nu este subiectul unor aranjamente între creditori sau nu se află într-o altă situaţie similară cu cele menţionate anterior, reglementate prin lege;

c) nu înregistrează datorii publice şi şi-a plătit la timp taxele, obligaţiile şi alte contribuţii la bugetul de stat, bugetele speciale şi bugetele locale prevăzute de legislaţia în vigoare;

d) reprezentantul legal al întreprinderii nu a fost supus unei condamnări de tip res judicata în ultimii 3 ani, de către nicio instanţă de judecată, din motive profesionale sau etic-profesionale;

e) reprezentantul legal al întreprinderii nu a fost condamnat de tip res judicata pentru fraudă, corupţie, implicare în organizaţii criminale sau în alte activităţi ilegale, în detrimentul intereselor financiare ale Comunităţii Europene;

f) reprezentantul legal al întreprinderii nu furnizează informaţii false;

g) este direct responsabilă de pregătirea şi implementarea proiectului şi nu acţionează ca intermediar pentru proiectul propus a fi finanţat;

h) nu a fost subiectul unei/unui decizii/ordin de recuperare a unui ajutor de stat/de minimis a Comisiei Europene/Consiliului Concurenţei ori al unui alt furnizor de ajutor sau, în cazul în care a făcut obiectul unei astfel de decizii, aceasta a fost deja executată şi creanţa integral recuperată, inclusiv dobânda de recuperare aferentă.

(2) întreprinderile aşa cum sunt definite la art. 3 alin. (3), menţionate la alin. (1), sunt cele care beneficiază de măsurile prevăzute la art. 6.

 

CAPITOLUL VIII

Calcularea plafonului de minimis şi întreprinderea unică

 

Art. 8. - (1) Respectarea plafonului de minimis are în vedere o întreprindere unică, aşa cum este aceasta definită la art. 3 alin. (3).

(2) Valoarea maximă totală a ajutoarelor de minimis de care a beneficiat întreprinderea unică pe o perioadă de 3 ani consecutivi (2 ani fiscali precedenţi şi anul fiscal în curs), cumulată cu valoarea alocării financiare ce se intenţionează a se acorda în conformitate cu prevederile prezentei scheme, nu va depăşi echivalentul în lei a 200.000 euro (100.000 euro în cazul întreprinderilor unice care efectuează transport rutier de mărfuri în contul terţilor sau contra cost). Aceste plafoane se aplică indiferent de forma ajutorului de minimis sau de obiectivul urmărit şi indiferent dacă ajutorul este finanţat din surse naţionale sau comunitare.

(3) În cazul în care prin acordarea unor noi ajutoare de minimis s-ar depăşi plafonul maxim menţionat la alin. (2), solicitantul nu poate beneficia de prevederile prezentei scheme nici chiar pentru acea parte din finanţarea nerambursabilă solicitată care se încadrează în plafonul de minimis.

(4) Atunci când o întreprindere care efectuează transport rutier de mărfuri în numele unor terţi sau contra cost desfăşoară şi alte activităţi pentru care se aplică plafonul de 200.000 euro, în cazul întreprinderii respective se aplică plafonul de 200.000 euro, echivalent în lei, cu condiţia prezentării documentelor contabile care atestă separarea evidenţei acestor activităţi sau distincţia între costuri, pentru a dovedi că suma de care beneficiază activitatea de transport rutier de mărfuri nu depăşeşte echivalentul în lei a 100.000 euro şi că ajutoarele de minimis nu se folosesc pentru achiziţionarea de vehicule pentru transportul rutier de mărfuri.

(5) Un solicitant care îşi desfăşoară activitatea atât în sectoare/domenii eligibile, cât şi în sectoare/domenii neeligibile, aşa cum sunt definite conform prezentei scheme, poate beneficia de finanţare pentru sectoarele eligibile, cu condiţia prezentării documentelor contabile care atestă separarea evidenţei acestor activităţi.

(6) în cazul fuziunilor sau al achiziţiilor, atunci când se stabileşte dacă un nou ajutor de minimis acordat unei întreprinderi noi sau întreprinderii care face achiziţia depăşeşte plafonul relevant, se iau în considerare toate ajutoarele de minimis anterioare acordate tuturor întreprinderilor care fuzionează. Ajutoarele de minimis acordate legal înainte de fuziune sau achiziţie rămân legal acordate.

(7) în cazul în care o întreprindere se împarte în două sau mai multe întreprinderi separate, ajutoarele de minimis acordate înainte de separare se alocă întreprinderii care a beneficiat de acestea, şi anume, în principiu, întreprinderii care preia activităţile pentru care au fost utilizate ajutoarele de minimis. În cazul în care o astfel de alocare nu este posibilă, ajutoarele de minimis se alocă proporţional pe baza valorii contabile a capitalului social al noilor întreprinderi la data la care separarea produce efecte.

(8) Valoarea ajutorului va fi exprimată sub formă financiară, ca sumă brută înainte de deducerea taxelor sau a altor obligaţii fiscale.

 

CAPITOLUL IX

Modalitatea de acordare a ajutorului de minimis

 

Art. 9. - (1) Măsurile de sprijin acordate în cadrul prezentei scheme constau în finanţare nerambursabilă din fonduri comunitare şi naţionale.

(2) Furnizorul schemei de ajutor de minimis lansează cererea de propuneri de proiecte, stabileşte condiţiile de eligibilitate şi de selecţie conform Metodologiei de verificare, evaluare şi selecţie a proiectelor POCU, aprobată de CM POCU, documentului Orientări privind accesarea finanţărilor în cadrul POCU 2014-2020, Ghidului solicitantului „Sprijin pentru înfiinţarea de întreprinderi sociale” şi selectează beneficiarii de finanţare nerambursabilă.

Art. 10. - Atribuţiile furnizorului schemei de ajutor de minimis sunt:

1. Atribuţiile Ministerului Fondurilor Europene, prin Autoritatea de management pentru POCU (AM POCU):

a) elaborează Ghidul solicitantului Condiţii specifice „Sprijin pentru înfiinţarea de întreprinderi sociale” însoţit de Schema de ajutor de minimis „Sprijin pentru înfiinţarea de întreprinderi sociale” şi lansează apelul de propuneri de proiecte aferent, după avizarea schemei de ajutor de minimis de către Consiliul Concurenţei;

b) poate delega atribuţiile privind evaluarea şi contractarea cererilor de finanţare aferente apelului de propuneri de proiecte „Sprijin pentru înfiinţarea de întreprinderi sociale”, precum şi implementarea schemei de ajutor de minimis către organismele intermediare regionale pentru POCU;

c) are obligaţia de a recupera valoarea ajutorului de minimis utilizat abuziv de către beneficiarul ajutorului de minimis sau a ajutorului de minimis primit cu nerespectarea condiţiilor de acordare. Această atribuţie poate fi delegată către organismele intermediare regionale pentru POCU;

d) are obligaţia de a păstra evidenţe detaliate privind ajutorul de minimis acordat pe o durată de cel puţin 10 ani de la data la care ultima alocare specifică a fost acordată în baza schemei de ajutor de minimis. Aceste evidenţe trebuie să conţină toate informaţiile necesare pentru a demonstra respectarea condiţiilor impuse de legislaţia comunitară în domeniul ajutorului de minimis.

2. Atribuţiile organismelor intermediare regionale pentru POCU (OIR POCU):

a) semnează contracte de finanţare cu beneficiarii de finanţare nerambursabilă, care devin administratori ai schemei de ajutor de minimis;

b) are obligaţia validării respectării criteriilor de acordare a ajutorului de minimis prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1.407/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013;

c) are obligaţia de a monitoriza permanent ajutoarele de minimis acordate, aflate în derulare, şi de a dispune măsurile care se impun în cazul încălcării condiţiilor impuse prin schema de ajutor de minimis sau prin legislaţia naţională ori europeană aplicabilă la momentul respectiv;

d) are obligaţia de a păstra evidenţe detaliate privind ajutorul de minimis acordat pe o durată de cel puţin 10 ani de la data la care ultima alocare specifică a fost acordată în baza schemei de ajutor de minimis. Aceste evidenţe trebuie să conţină toate informaţiile necesare pentru a demonstra respectarea condiţiilor impuse de legislaţia comunitară în domeniul ajutorului de minimis;

e) are obligaţia de a recupera valoarea ajutorului de minimis utilizat abuziv de către beneficiarul ajutorului de minimis sau a ajutorului de minimis primit cu nerespectarea condiţiilor de acordare.

Art. 11. - Atribuţiile administratorilor schemei de ajutor de minimis sunt:

a) elaborează criteriile de selecţie a planurilor de afaceri ce urmează să fie finanţate în conformitate cu Ghidul solicitantului Condiţii specifice POCU „Sprijin pentru înfiinţarea de întreprinderi sociale”, cu respectarea prevederilor legale comunitare şi naţionale aplicabile, ţinând cont de principiile de transparenţă şi nediscriminare, şi le supune aprobării furnizorului schemei de minimis;

b) organizează procedura de selectare a planurilor de afaceri ce urmează să fie finanţate în conformitate cu Ghidul solicitantului Condiţii specifice POCU „Sprijin pentru înfiinţarea de întreprinderi sociale”, cu respectarea prevederilor legale naţionale şi comunitare aplicabile. Procedura de selectare a planurilor de afaceri (ale cărei elemente principale au fost evaluate în cadrul cererii de finanţare aprobată la finanţare de către AM POCU/OIR POCU) va detalia aspectele privind termenul în care se realizează evaluarea, documentele necesar a fi depuse în cadrul procesului de selecţie, condiţiile în care este admisă sau nu completarea documentaţiei, termenul de depunere şi soluţionare a contestaţiilor, alte aspecte relevante;

c) are obligaţia verificării respectării criteriilor de acordare a ajutorului de minimis prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1.407/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013 şi transmite documentele justificative către furnizorul schemei de ajutor de minimis pentru validare;

d) după primirea validării de la furnizor conform art. 10 pct. 2 lit. b), semnează cu beneficiarii de ajutor de minimis contractele de subvenţie, în baza cărora acordă ajutorul de minimis;

e) realizează plata sumelor aferente ajutorului de minimis către beneficiarii ajutorului de minimis în conformitate cu planurile de afaceri selectate şi cu normele legale aplicabile;

f) are obligaţia de a raporta furnizorului schemei de ajutor de minimis toate datele şi informaţiile necesare pentru monitorizarea ajutorului de minimis, în formatul pus la dispoziţie de către furnizorul schemei;

g) are obligaţia de a monitoriza permanent ajutoarele de minimis acordate, aflate în derulare, şi de a informa furnizorul schemei de ajutor de minimis în vederea dispunerii măsurilor care se impun În cazul încălcării condiţiilor impuse prin schema de ajutor de minimis sau prin legislaţia naţională ori europeană aplicabilă la momentul respectiv;

h) are obligaţia de a păstra evidenţe detaliate privind ajutorul de minimis acordat pe o durată de cel puţin 10 ani de la data la care ultima alocare specifică a fost acordată în baza schemei de ajutor de minimis. Aceste evidenţe trebuie să conţină toate informaţiile necesare pentru a demonstra respectarea condiţiilor impuse de legislaţia comunitară în domeniul ajutorului de minimis.

Art. 12. - (1) Drepturile şi obligaţiile beneficiarilor de ajutor de minimis sunt:

a) beneficiarul ajutorului de minimis are dreptul de a primi ajutorul de minimis pentru implementarea planului de afaceri selectat, în condiţiile prevăzute în prezenta schemă de ajutor de minimis şi în Ghidul solicitantului Condiţii specifice „Sprijin pentru înfiinţarea de întreprinderi sociale”;

b) pentru a beneficia de ajutor de minimis, beneficiarul ajutorului de minimis are obligaţia de a implementa planul de afaceri selectat şi de a asigura sustenabilitatea activităţilor în condiţiile prevăzute în prezenta schemă de ajutor de minimis şi în Ghidul solicitantului condiţii specifice „Sprijin pentru înfiinţarea de întreprinderi sociale”;

c) beneficiarul ajutorului de minimis are obligaţia de a raporta furnizorului schemei de ajutor de minimis/administratorului schemei de ajutor de minimis toate datele şi informaţiile necesare pentru monitorizarea ajutorului de minimis, în formatul pus la dispoziţie de către furnizorul schemei;

d) beneficiarul ajutorului de minimis are obligaţia de a restitui întreaga valoare a ajutorului de minimis primit în situaţia nerespectării condiţiilor de acordare şi utilizare a ajutorului, inclusiv dobânda aferentă.

(2) Constituie motive de restituire integrală a ajutorului de minimis primit:

a) nerespectarea prevederilor Regulamentului (UE) nr. 1.407/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013 privind aplicarea articolelor 107 şi 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis;

b) nerespectarea ţintelor indicatorilor privind numărul de locuri de muncă asumate prin planul de afaceri, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitatului Condiţii specifice POCU „Sprijin pentru înfiinţarea de întreprinderi sociale”. Beneficiarii ajutorului de minimis au obligaţia menţinerii locurilor de muncă nou-create în numărul şi pe durata menţionate în Ghidul solicitatului Condiţii specifice POCU „Sprijin pentru înfiinţarea de întreprinderi sociale”;

c) suspendarea sau retragerea, după caz, a atestatului de întreprindere socială sau a mărcii sociale (în cazul întreprinderilor sociale de inserţie) în perioada de implementare a planului de afaceri sau în perioada de sustenabilitate stabilită conform Ghidului solicitantului Condiţii specifice „Sprijin pentru înfiinţarea de întreprinderi sociale”.

(3) Constituie motive de restituire parţială a ajutorului de minimis primit efectuarea unor cheltuieli care nu respectă prevederile art. 2 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 399/2015 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european şi Fondul de coeziune 2014- 2020, cu modificările ulterioare.

(4) Din perspectiva monitorizării cumulului ajutoarelor de minimis de care poate beneficia o întreprindere pe parcursul a 3 ani fiscali, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1.407/2013, momentul acordării ajutorului de minimis se consideră data semnării contractului de subvenţie.

(5) Pentru respectarea regulilor de cumul, solicitantul ajutorului de minimis va prezenta o declaraţie de eligibilitate, pe propria răspundere, în care va menţiona informaţiile referitoare la orice alt ajutor de minimis primit în ultimii 2 ani fiscali anteriori datei de depunere a cererii de finanţare, precum şi în anul fiscal curent, până la depunerea cererii de finanţare, respectiv încheierea contractului de subvenţie, cu respectarea prevederilor referitoare la întreprinderea unică.

(6) Ajutoarele de minimis acordate în cadrul prezentei scheme pot fi cumulate cu ajutoarele de minimis acordate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 360/2012 al Comisiei 4 în limita plafonului stabilit în regulamentul respectiv. Ajutoarele de minimis acordate în condiţiile prezentei scheme pot fi cumulate cu ajutoare de minimis acordate în conformitate cu alte regulamente de minimis în limita plafonului relevant prevăzut la art. 8 alin. (2).

(7) Ajutoarele de minimis acordate în cadrul prezentei scheme nu se vor cumula cu alte ajutoare de stat în sensul art. 107 alin. (1) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene acordate pentru aceleaşi costuri eligibile, dacă un astfel de cumul generează o intensitate a ajutorului de stat care depăşeşte intensitatea maximă stabilită în fiecare caz în parte printr-un regulament privind exceptările în bloc sau printr-o decizie adoptată de Comisia Europeană.

(8) Ajutoarele de minimis aferente prezentei scheme care nu se acordă pentru sau nu sunt legate de costuri eligibile specifice pot fi cumulate cu alte ajutoare de stat acordate în temeiul unui regulament de exceptare pe categorii sau al unei decizii adoptate de Comisie.

(9) Valoarea maximă a ajutorului de minimis acordat fiecărei întreprinderi sociale/fiecărui beneficiar de ajutor de minimis, în corelaţie cu numărul de locuri de muncă nou-înfiinţate, este de 100.000 euro, reprezentând maximum 100% din totalul cheltuielilor eligibile, după cum urmează:

a) ajutor de minimis de până la 55.000 euro - minimum 2 locuri de muncă create;

b) ajutor de minimis de minimum 55.000 euro şi mai mic de 70.000 euro - minimum 3 locuri de muncă create;

c) ajutor de minimis de minimum 70.000 euro şi mai mic de 85.000 euro - minimum 4 locuri de muncă create;

d) ajutor de minimis de minimum 85.000 euro şi maximum 100.000 euro - minimum 5 locuri de muncă create.

(10) Ajutorul de minimis se va putea acorda în maximum trei tranşe, în funcţie de opţiunea exprimată de beneficiarul finanţării nerambursabile în cererea de finanţare, luând în considerare conţinutul planurilor de afaceri aprobate, în acord cu prevederile legale aplicabile. Prima tranşă va reprezenta maximum 50% din valoarea totală a ajutorului de minimis solicitat de către întreprinderea socială.

Art. 13. - Activităţile eligibile ce fac obiectul prezentei scheme de ajutor de minimis vor fi finanţate numai dacă au fost iniţiate după semnarea contractului de finanţare încheiat între furnizorul schemei de ajutor de minimis şi beneficiarul finanţării nerambursabile (administratorul schemei pentru entităţi ale economiei sociale).


4 Regulamentul (UE) nr. 360/2012 al Comisiei din 25 aprilie 2012 privind aplicarea articolelor 107 şi 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene în cazul ajutoarelor de minimis acordate întreprinderilor care prestează servicii de interes economic general.

 

CAPITOLUL X

Cheltuieli eligibile

 

Art. 14. - Lista orientativă privind încadrarea cheltuielilor aferente proiectului în categoriile/subcategoriile de cheltuieli conform MySMIS este următoarea:

 

 

Categorie MySMIS

Subcategorie MySMIS

Subcategoria (descrierea cheltuielii) conţine:

Cheltuieli eligibile directe care intră sub incidenţa ajutorului

de minimis

11 - Cheltuieli cu taxe/abonamente/ cotizaţii/acorduri/ autorizaţii necesare pentru implementarea proiectului

32 - Cheltuieli cu taxe/abonamente/ cotizaţii/acorduri/ autorizaţii necesare pentru implementarea proiectului

- Taxe pentru înfiinţarea de întreprinderi sociale 5

 

26 - Cheltuieli cu subvenţii/burse/ premii/ajutoare

159 - Subvenţii pentru înfiinţarea unei afaceri

(antreprenoriat) 6

1. Cheltuieli cu salariile personalului nou-angajat

1.1. Cheltuieli salariale

1.2. Onorarii/Venituri asimilate salariilor pentru experţi proprii/cooptaţi

1.3. Contribuţii sociale aferente cheltuielilor salariale şi cheltuielilor asimilate acestora (contribuţii angajaţi şi angajatori)

2. Cheltuieli cu deplasarea personalului întreprinderilor sprijinite:

2.1. Cheltuieli pentru cazare

2.2. Cheltuieli cu diurna personalului propriu

2.3. Cheltuieli pentru transportul persoanelor (inclusiv transportul efectuat cu mijloacele de transport în comun sau taxi, gară, autogara sau port şi focul delegării ori locul de cazare, precum şi transportul efectuat pe distanţa dintre locul de cazare şi locul delegării)

2.4. Taxe şi asigurări de călătorie şi asigurări medicale aferente deplasării

3. Cheltuieli aferente diverselor achiziţii de servicii specializate, pentru care beneficiarul ajutorului de minimis nu are expertiza necesară

4. Cheltuieli cu achiziţia de active fixe corporale (altele decât terenuri şi imobile), obiecte de inventar, materii prime şi materiale, inclusiv materiale consumabile, alte cheltuieli pentru investiţii necesare funcţionării întreprinderilor

5. Cheltuieli cu închirierea de sedii (inclusiv depozite), spaţii pentru desfăşurarea diverselor activităţi ale întreprinderii, echipamente, vehicule, diverse bunuri

6. Cheltuieli de leasing fără achiziţie (leasing operaţional) aferente funcţionării întreprinderilor (rate de leasing operaţional plătite de întreprindere pentru: echipamente, vehicule, diverse bunuri mobile şi imobile)

7. Utilităţi aferente funcţionării întreprinderilor

8. Servicii de administrare a clădirilor aferente funcţionării întreprinderilor

9. Servicii de întreţinere şi reparare de echipamente şi mijloace de transport aferente funcţionării întreprinderilor

10. Arhivare de documente aferente funcţionării întreprinderilor

11. Amortizare de active aferente funcţionării întreprinderilor

12. Cheltuieli financiare şi juridice (notariale) aferente funcţionării întreprinderilor

13. Conectare la reţele informatice aferente funcţionării întreprinderilor

14. Cheltuieli de informare şi publicitate aferente funcţionării întreprinderilor

15. Alte cheltuieli aferente funcţionării întreprinderilor

15.1. Prelucrare de date

15.2. Întreţinere, actualizare şi dezvoltare de aplicaţii informatice

15.3. Achiziţionare de publicaţii, cărţi, reviste de specialitate relevante pentru operaţiune, în format tipărit şi/sau electronic

15.4. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare


5 Cheltuiala aferentă taxelor pentru înfiinţarea de întreprinderi sociale, efectuată înaintea semnării contractului de subvenţie, se decontează către beneficiarii de ajutor de minimis după semnarea contractului de subvenţie.

6 Cheltuielile aferente subvenţiilor pentru înfiinţarea unei afaceri (antreprenoriat) se decontează către beneficiarii de ajutor de minimis după semnarea contractului de subvenţie, în conformitate cu prevederile legale aplicabile în domeniul finanţării nerambursabile din fonduri europene.

 

CAPITOLUL XI

Durata schemei

 

Art. 15, - Prezenta schemă se aplică de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data de 31 decembrie 2020, în limita fondurilor alocate pentru această schemă, urmând ca plăţile să fie efectuate până la data de 31 decembrie 2023.

 

CAPITOLUL XII

Bugetul schemei şi numărul estimat de beneficiari

 

Art. 16, - (1) Sursa de finanţare pentru prezenta schemă este Programul operaţional Capital Uman 2014-2020, axa prioritară 4 „Incluziunea socială şi combaterea sărăciei”, obiectivul specific 4.16 „Consolidarea capacităţii întreprinderilor de economie socială de a funcţiona într-o manieră autosustenabilă”.

(2) Valoarea totală estimată a ajutorului de minimis care va fi acordat în cadrul prezentei scheme, pe întreaga durată de aplicare a acesteia, este de 49.000.000 euro echivalent în lei, din care finanţarea FSE este de 85%, respectiv 41.650.000 euro, iar contribuţia naţională este de 15%, respectiv 7.350.000 euro, echivalent în lei.

(3) Alocarea bugetului pe ani şi pe surse de finanţare este următoarea:

 

An

loial fonduri

Total

Total fonduri publice

Contribuţie proprie

Contribuţie naţională

Contribuţie comunitară

Procent

Valoare

Procent

Valoare

Procent

Valoare

2018

0,00

15%

0,00

85%

0,00

0%

0

2019

39.200.000

15%

5.880.000

85%

33.320.000

0%

0

2020

9.800.000

15%

1.470.000

85%

8.330.000

0%

0

 

 

Art. 17. - Numărul estimat de beneficiari de ajutor de minimis în cadrul prezentei scheme este de 743 de întreprinderi sociale.

 

CAPITOLUL XIII

Efecte şi beneficii

 

Art. 18. - Prin aplicarea prezentei scheme se vizează obţinerea următoarelor efecte şi beneficii:

a) promovarea antreprenoriatului social în România;

b) promovarea integrării vocaţionale în întreprinderile sociale şi economia socială şi accesul la ocuparea forţei de muncă.

 

CAPITOLUL XIV

Reguli privind transparenţa

 

Art. 19. - (1) Furnizorul/Administratorul schemei de ajutor de minimis va informa în scris beneficiarii ajutorului de minimis cu privire la cuantumul ajutorului acordat în baza prezentei scheme şi caracterul de minimis al acestuia, cu menţionarea reglementării comunitare aplicabile.

(2) Schema de ajutor de minimis va fi publicată integral pe pagina de internet a Ministerului Fondurilor Europene - Autoritatea de management pentru Programul operaţional Capital uman, la adresa http//www.fonduri-ue.ro

 

CAPITOLUL XV

Reguli privind raportarea şi monitorizarea ajutorului de minimis, precum şi sustenabilitatea măsurilor

 

Art. 20. - Raportarea şi monitorizarea ajutoarelor de minimis acordate în baza prezentei scheme se realizează în conformitate cu legislaţia comunitară şi cu prevederile Regulamentului privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat, pus în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 175/2007, precum şi cu legislaţia naţională şi comunitară aplicabilă.

Art. 21. - (1) Furnizorul are obligaţia de a încărca măsura de ajutor de minimis în Registrul electronic al ajutoarelor de stat (RegAS), în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data intrării ei în vigoare.

(2) Furnizorul schemei de ajutor de minimis (Autoritatea de management pentru POCU, direct sau prin organismele intermediare pentru POCU) are obligaţia de a încărca în RegAS contractele de subvenţie, ajutoarele de minimis plătite, eventualele obligaţii de rambursare şi rambursări efective aferente acestora etc., în termen de maximum 7 zile lucrătoare de la data semnării actelor sau efectuării plăţilor, după caz.

(3) Furnizorul are obligaţia de a transmite Consiliului Concurenţei, în formatul şi în termenul prevăzute de Regulamentul privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat 7, toate datele şi informaţiile necesare pentru monitorizarea ajutoarelor de minimis la nivel naţional.

(4) în cazul în care există îndoieli serioase cu privire la datele transmise de către furnizor, Consiliul Concurenţei poate să solicite date şi informaţii suplimentare şi, după caz, să facă verificări la faţa locului.

(5) în cazul în care furnizorul nu are date definitive privind valoarea ajutorului de minimis, acesta va transmite Consiliului Concurenţei valori estimative,

(6) Erorile constatate de furnizor şi corecţiile legale, anulările, recalculările, recuperările, rambursările, se raportează Consiliului Concurenţei până la data de 31 martie a anului următor anului de raportare.

Art. 22. - Pe baza unei cereri scrise, furnizorul va transmite Comisiei Europene, prin intermediul Consiliului Concurenţei, în termen de 20 de zile lucrătoare sau în termenul fixat în cerere, toate informaţiile pe care Comisia Europeană le consideră necesare pentru evaluarea respectării condiţiilor acestei scheme de ajutor de minimis.

Art. 23. - Beneficiarii de ajutoare de minimis au obligaţia de a pune la dispoziţia furnizorului/administratorului de ajutor de minimis, în formatul şi în termenul solicitat de acesta, toate datele şi informaţiile necesare în vederea îndeplinirii procedurilor de raportare şi monitorizare ce cad în sarcina furnizorului.

Art. 24. - (1) în conformitate cu art. 17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare, furnizorul va informa Consiliul Concurenţei în termen de 15 zile lucrătoare de la data adoptării schemei de ajutor de minimis.

(2) în conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare, furnizorul va informa Consiliul Concurenţei cu privire la intrarea în vigoare a prezentei scheme de ajutor de minimis, precum şi la oricare modificare adusă măsurii de sprijin, în termen de maximum 5 zile de la momentul la care acest eveniment a avut loc.

 

CAPITOLUL XVI

Recuperarea ajutorului de minimis

 

Art. 25. - (1) Recuperarea ajutorului de minimis se realizează de către furnizorul schemei de ajutor de minimis, conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare. Pentru aceasta, furnizorul schemei de ajutor de minimis elaborează metodologia de recuperare a ajutorului de minimis.

(2) Ajutorul de minimis care trebuie recuperat include şi dobânda aferentă, datorată de la data plăţii ajutorului până la data recuperării acestuia. Rata dobânzii aplicabile este cea stabilită prin Regulamentul (CE) nr. 794/2004 al Comisiei din 21 aprilie 2004 de punere În aplicare a Regulamentului (CE) nr. 659/1999 al Consiliului de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 2015/1589 al Consiliului din 13 iulie 2015 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,


7 Regulamentul privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat, pus în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 175/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 436 din 28 iunie 2007.

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

pentru modificarea anexei nr. 3 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 155/2010 privind producerea în vederea comercializării şi comercializarea seminţelor de plante furajere

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 227.170 din 8.08.2018, elaborat de către Direcţia generală control, antifraudă şi inspecţii - Direcţia monitorizare inspecţii, verificare şi control,

luând în considerare necesitatea armonizării legislaţiei naţionale cu Directiva de punere în aplicare (UE) 2018/1.028 a Comisiei din 19 iulie 2018, de corectare a Directivei de punere în aplicare (UE) 2016/2.109 de modificare a Directivei 66/401/CEE a Consiliului în ceea ce priveşte includerea unor noi specii şi denumirea botanică a speciei Loliumx boucheanum Kunth,

în temeiul art. 12 alin. (1) din Legea nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calităţii, comercializarea seminţelor şi a materialului săditor, precum şi înregistrarea soiurilor de plante, republicată, şi al art. 9 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, cu modificările ulterioare,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite prezentul ordin.

Art. I. - Anexa nr. 3 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 155/2010 privind producerea în vederea comercializării şi comercializarea seminţelor de plante furajere, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 447 din 1 iulie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin intră în vigoare la 1 ianuarie 2019.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Petre Daea

 

Bucureşti, 8 august 2018.

Nr. 1.299.

 

ANEXĂ

(Anexa nr. 31a Ordinul nr. 155/2010)

 

Greutatea loturilor şi a eşantioanelor*

 

Specie

Greutatea maxima a unui lot

(tone)

Greutatea minimă a unui eşantion de prelevat dintr-un lot

(grame)

Greutatea eşantionului utilizat pentru determinarea numărului, prevăzută în coloanele 12-14 din anexa nr. 2 cap. I pct. 2 lit. A şi coloanele 3-7 din anexa nr. 2 cap. II pct. 2 lit. A

(grame)

1

2

3

4

Poaceae (Gramineae)**

Agrostis canina

10

50

5

Agrostis capiilaris

10

50

5

Agrostis gigantea

10

50

5

Agrostis stoionifera

10

50

5

Alopecurus pratensis

10

100

30

Arrhenatherum elatius

10

200

80

Bromus catharticus

10

200

200

Bromus sitchensis

10

200

200

Cynodon dactylon

10

50

5

Dactylis glomerata

10

100

30

Festuca arundinacea

10

100

50

Festuca filiformis

10

100

30

Festuca ovina

10

100

30

Festuca pratensis

10

100

50

Festuca rubra

10

100

30

Festuca trachyphylla

10

100

30

x Festulolium

10

200

60

Lolium multiflorum

10

200

60

Lolium perenne

10

200

60

Lolium * hybridum

10

200

60

Phalaris aquatica

10

100

50

Phleum nodosum

10

50

10

Phleum pratense

10

50

10

Poa annua

10

50

10

Poa nemoralis

10

50

5

Poa palustris

10

50

5

Poa pratensis

10

50

5

Poa trivialis

10

50

5

Trisetum flavescens

10

50

5

 

Fabaceae (Leguminosae)

Biserrula pelecinus

10

30

3

Galega orientalis

10

250

200

 

Hedysarum coronarium

- fruct

10

1.000

300

- seminţe

10

400

120

Lathyrus cicera

25

1.000

140

Lotus corniculatus

10

200

30

Lupinus albuş

30

1.000

1.000

Lupinus angustifolius

30

1.000

1.000

Lupinus iuteus

30

1.000

1.000

Medicago doliata

10

100

10

Medicago italica

10

100

10

Medicago littoralis

10

70

7

Medicago lupulina

10

300

50

Medicago murex

10

50

5

Medicago polymorpha

10

70

7

Medicago ntgosa

10

180

18

Medicago sativa

10

300

50

Medicago scuteiiata

10

400

40

Medicago truncatuia

10

100

10

Medicago x varia

10

300

50

 

Onobrychis viciifolia

- fruct

10

600

600

- seminţe

10

400

400

Omithopus compressus

10

120

12

Omithopus sativus

10

90

9

Pisum sativum

30

1.000

1.000

Trifolium alexandrinum

10

400

60

Trifolium fragiferum

10

40

4

Trifolium glanduliferum

10

20

2

Trifolium hirtum

10

70

7

Trifolium hybridum

10

200

20

Trifolium incarnatum

10

500

80

Trifolium isthmocarpum

10

100

3

Trifolium michelianum

10

25

2

Trifolium pratense

10

300

50

Trifolium repens

10

200

20

Trifolium resupinaîum

10

200

20

Trifolium squarrosum

10

150

15

Trifolium subterraneum

10

250

25

Trifolium vesiculosum

10

100

3

Trigonella foenum-graecum

10

500

450

Vicia benghalensis

20

1.000

120

Vicia faba

30

1.000

1.000

Vicia pannonica

30

1.000

1.000

Vicia sativa

30

1.000

1.000

Vicia villosa

30

1.000

1.000

 

Alte specii

Brassica napus var. napobrassica

10

200

100

Brassica oleracea convar. acephala

10

200

100

Phaceiia tanacetifolia

10

300

40

Plantago lanceolata

5

20

2

Raphanus sativus var. oleiformis

10

300

300


* Greutatea maximă a unui lot nu trebuie să fie depăşită cu mai mult de 5 %.

** Greutatea maximă a unui lot poate fi crescută la 25 tone în cazul în care furnizorul a fost autorizat în acest scop de către autoritatea competentă.

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

pentru modificarea art. 17 din Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3.622/2018 privind aprobarea planurilor-cadru pentru învăţământul special preşcolar, primar şi gimnazial

 

În baza Hotărârii Guvernului nr. 26/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările ulterioare,

în temeiul art. 65 alin. (4) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Art. I. - Articolul 17 din Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3.622/2018 privind aprobarea planurilor-cadru pentru învăţământul special preşcolar, primar şi gimnazial, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 18 mai 2018, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 17. - Planurile-cadru pentru învăţământul special aprobate prin prezentul ordin se aplică în sistemul de învăţământ începând cu anul şcolar 2019-2020.”

Art. II. - Direcţia generală învăţământ secundar superior şi educaţie permanentă, Direcţia generală educaţie timpurie învăţământ primar şi gimnazial, Direcţia generală minorităţi şi relaţia cu Parlamentul, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, inspectoratele şcolare judeţene, respectiv Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti şi unităţile de învăţământ duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei naţionale,

Valentin Popa

 

Bucureşti, 1 august 2018.

Nr. 4.215.