MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 726         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 22 august 2018

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 284 din 26 aprilie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 90 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 376 din 31 mai 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, în integralitatea sa

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

253. - Decizie privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, prin detaşare, de către domnul Florin Preda a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc

 

254. - Decizie privind exercitarea, cu caracter temporar, de către domnul Tudor Simota a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

3.216/C. - Ordin al ministrului justiţiei de modificare a Ordinului ministrului justiţiei nr. 1.940/C/2018 privind actualizarea numărului posturilor de notar public destinate judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru anul 2018

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 284

din 26 aprilie 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 90 din Codul de procedură civilă

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 90 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Lorin - S.R.L. din Galaţi în Dosarul nr. 3.642/233/2016/a.2 al Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3356D/2016.

2. La apelul nominal lipseşte autoarea excepţiei de neconstituţionalitate. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 3.578D/2016, 800D/2017 şi nr. 1.137D/2017, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 90 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Lorin - S.R.L. din Galaţi în dosarele nr. 18.046/233/2016/a2.1, nr. 3.642/233/2016/a2.1.1 şi nr. 3.642/233/2016/a2.1 ale Judecătoriei Galaţi - Secţia civila.

4. La apelul nominal lipseşte autoarea excepţiei de neconstituţionalitate. Procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 3.578D/2016, nr. 800D/2017 şi nr. 1.137D/2017 la Dosarul nr. 3.356D/2016, care a fost primul înregistrat.

6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că legea specială la care face trimitere alin, (1) al art. 90 din Codul de procedură civilă, respectiv Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, prevede, în primul său articol, că are drept scop asigurarea dreptului la un proces echitabil şi garantarea accesului egal la actul de justiţie pentru realizarea unor drepturi şi interese legitime pe cale judiciară, inclusiv pentru executarea silită a hotărârilor judecătoreşti sau a altor titluri executorii. Astfel, legiuitorul a reglementat ajutorul public judiciar ca formă de asistenţă acordată de stat, în condiţiile legii, oricărei persoane fizice.

7. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că, în nicio situaţie, o persoană juridică nu poate beneficia de ajutorul public judiciar, aceasta fiind opţiunea legiuitorului român, fără ca prin aceasta să fie încălcate dispoziţiile constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

8. Prin încheierile nr. 867 din 9 decembrie 2016, nr. 902 din 21 decembrie 2016, nr. 114 din 28 februarie 2017 şi nr. 144 din 9 martie 2017, pronunţate în dosarele nr. 3.642/233/2016/a.2, nr. 18.046/233/2016/a2.1, nr. 3.642/233/2016/a2.1.1 şi nr. 3.642/233/2016/a2.1, Judecătoria Galaţi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 90 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Lorin - S.R.L. din Galaţi, în cauze având ca obiect soluţionarea cererilor de reexaminare a încheierilor prin care s-au respins cererile de asistenţă judiciară sub forma desemnării unui apărător, respectiv cererea de scutire de la plata taxei judiciare de timbru.

9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale în măsura în care exclud de la beneficiul de asistenţă judiciară sub forma desemnării unui apărător sau sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru persoanele juridice. Astfel se creează o discriminare între persoanele juridice aflate în dificultăţi financiare şi persoanele fizice. De asemenea, se apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt lipsite de claritate şi previzibilitate.

10. Judecătoria Galaţi - Secţia civilă opinează în sensul constituţionalităţii dispoziţiilor legale criticate

11. Potrivit prevederilor art. 30 alin (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate,

12. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 90 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „(1) Cel care nu este în stare să facă faţă cheltuielilor pe care le presupune declanşarea şi susţinerea unui proces civil, fără a primejdui propria sa întreţinere sau a familiei sale, poate beneficia de asistenţă judiciară, în condiţiile legii speciale privind ajutorul public judiciar.

(2) Asistenţa judiciară cuprinde:

a) acordarea de scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare prevăzute de lege;

b) apărarea şi asistenţa gratuită printr-un avocat desemnat de barou;

c) orice alte modalităţi prevăzute de lege.

(3) Asistenţa judiciară poate fi acordată oricând în cursul procesului, în tot sau numai în parte.

(4) Persoanele juridice pot beneficia de facilităţi sub formă de reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate pentru acţiuni şi cereri introduse la instanţele judecătoreşti, în condiţiile legii speciale. “

16. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 privind statul de drept, art. 15 privind universalitatea, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie, astfel cum acesta se interpretează, potrivit art. 20 din Constituţie, şi prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, precum şi ale ari. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană.

17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate statuează cu privire la condiţiile de acordare a asistenţei judiciare şi fac trimitere la legile speciale în domeniu, respectiv Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 24 octombrie 2008, şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013.

18. Curtea reţine că persoanele fizice beneficiază de ajutor public judiciar în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, în schimb persoanele juridice pot beneficia, în anumite condiţii, doar de facilităţi sub formă de reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, potrivit art. 42 alin. (2)-(4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Prin urmare, persoanele juridice nu beneficiază de prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, care vizează exclusiv persoanele fizice, ci numai de facilităţi în privinţa plăţii taxelor judiciare de timbru.

19. Curtea a reţinut, în jurisprudenţa sa, spre exemplu prin Decizia nr. 221 din 9 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 11 iulie 2013, că în nicio situaţie o persoană juridică nu poate fi beneficiara ajutorului public judiciar. Pentru a ajunge la această soluţie, Curtea a arătat că dispoziţiile legale, potrivit cărora numai persoanele fizice pot solicita acordarea ajutorului public judiciar, reprezintă opţiunea legiuitorului român, în concordanţă cu transpunerea, în dreptul intern, a prevederilor Directivei 2003/8/CE a Consiliului din 27 ianuarie 2003 de îmbunătăţire a accesului la justiţie în litigiile transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime comune privind asistenţa judiciară acordată în astfel de litigii, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 26 din 31 ianuarie 2003, prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. Aşa fiind, Curtea a constatat că reglementările criticate nu conţin norme de natură să îngrădească accesul liber la justiţie şi să afecteze echitabilitatea procesului, fiind conforme scopului stabilit de Directiva 2003/8/CE şi fiind, totodată, în deplină concordanţă cu normele constituţionale sau convenţionale invocate. Totodată, chiar dacă au calitatea de părţi în cadrul unui litigiu, persoanele juridice şi cele fizice nu se pot compara sub aspectul situaţiei juridice în care se află. Pe de altă parte, art. 4 din Constituţie, stabilind criteriile de discriminare, printre care şi cel de avere, se referă la cetăţenii României, deci la categoria persoanelor fizice, şi nu juridice. De aceea, raţiunea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 constă în înlesnirea accesului la justiţie al cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene pentru apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor lor legitime.

20. În ceea ce priveşte desemnarea unui apărător şi scutirea de la plata taxei judiciare de timbru, Curtea reţine faptul că numai persoanele fizice pot beneficia de aceasta în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008. Persoanele juridice, astfel cum s-a arătat la paragraful 19 din prezenta decizie, intră sub incidenţa Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, iar instanţa poate acorda facilităţi şi acestora, în mod excepţional, şi în alte cazuri în care se apreciază, faţă de datele referitoare la situaţia economico-financiară a persoanei juridice, că plata taxei judiciare de timbru la valoarea datorată ar fi de natură să afecteze în mod semnificativ activitatea curentă a persoanei juridice. Persoanele juridice nu se află în aceeaşi situaţie cu persoanele fizice, natura juridică diferită a acestora şi scopul pentru care este înfiinţată persoana juridică reprezintă temeiuri suficiente pentru a se aplica un tratament juridic diferit, dar cu menţinerea principiului conform căruia indiferent de natura persoanei, statul are obligaţia pozitivă de a reglementa un cadru juridic care să cuprindă remedii pentru ca părţile să facă faţă cheltuielilor de judecată, exigenţă a accesului liber la justiţie.

21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Lorin - S.R.L. din Galaţi în dosarele nr. 3.642/233/2016/a.2, nr. 18.046/233/2016/a2.1, nr. 3.642/233/2016/a2.1.1 şi nr. 3.642/233/2016/a2.1 ale Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 90 din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 26 aprilie 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Andreea Costin

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 376

din 31 mai 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, în integralitatea sa

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu – judecător

Varga Attila - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Prin încheierea din 19 ianuarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 16.874/303/2016, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, excepţie ridicată de Societatea Banca Românească - S.A., membră a Grupului National Bank of Greece, în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 473D/2017.

2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele Curţii Constituţionale nr. 512D/2017, nr. 529D/2017, nr. 591D/2017, nr. 602D/2017, nr. 635D/2017, nr. 636D/2017, nr. 666D/2017, nr. 682D/2017, nr. 683D/2017, nr. 701D/2017, nr. 702D/2017, nr. 725D/2017, nr. 727D/2017, nr. 738D/2017, nr. 782D/2017, nr. 822D/2017, nr. 831D/2017, nr. 867D/2017, nr. 899D/2017, nr. 904D/2017, nr. 935D/2017, nr. 936D/2017, nr. 956D/2017, nr. 979D/2017, nr. 1.036D/2017, nr. 1.047D/2017 şi nr. 1.055D/2017, având un obiect similar al excepţiei de neconstituţionalitate, şi anume prevederile Legii nr. 77/2016. Excepţia a fost ridicată de Societatea Banca Românească - S.A., membră a Grupului National Bank of Greece, în Dosarul nr. 20.110/233/2016 al Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă, de Societatea Piraeus Bank România - S A. În Dosarul nr. 21.042/303/2016 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă, de Societatea Piraeus Bank România - S.A. în Dosarul nr. 15.991/300/2016 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă, de Societatea Piraeus Bank România - S.A. în Dosarul nr. 11.615/196/2016 al Judecătoriei Brăila - Secţia civilă, de Societatea Piraeus Bank România - S.A. în Dosarul nr. 26.928/197/2016 al Judecătoriei Braşov, de Societatea Piraeus Bank România - S.A. în Dosarul nr. 29.199/197/2016 al Judecătoriei Braşov, de Societatea Alpha Bank România - S.A. în Dosarul nr. 14.511/303/2016 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă, de Societatea Piraeus Bank România - S.A. în Dosarul nr. 20.160/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti, de Societatea Alpha Bank România - S.A. în Dosarul nr. 30.603/215/2016 al Judecătoriei Craiova - Secţia civilă, de Societatea Piraeus Bank România - S.A. în Dosarul nr. 18.165/212/2016/a1 al Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă, de Societatea Banca Românească - S.A., membră a Grupului National Bank of Greece, în Dosarul nr. 25.490/212/2016/al al Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă, de Societatea Piraeus Bank România - S.A. în Dosarul nr. 28.560/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă, de Societatea Piraeus Bank România - S.A. în Dosarul nr. 14,320/200/2016 al Judecătoriei Buzău - Secţia civilă, de Societatea Alpha Bank România - S.A. în Dosarul nr. 23.187/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti, de Societatea Banca Românească - S.A., membră a Grupului National Bank of Greece, în Dosarul nr. 14.155/196/2016 al Judecătoriei Brăila - Secţia civilă, de Societatea Piraeus Bank România - S.A. în Dosarul nr. 12.368/1.748/2016 al Judecătoriei Cornetu, de Societatea Piraeus Bank România - S.A. în Dosarul nr. 3.410/176/2016 al Judecătoriei Alba Iulia, de Societatea Piraeus Bank România - S.A. în Dosarul nr. 16.293/281/2016 al Judecătoriei Ploieşti - Secţia civilă, de Societatea Piraeus Bank România - S.A. în Dosarul nr. 12.037/303/2016 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă, de Societatea Piraeus Bank România - S.A. în Dosarul nr. 20,923/281/2016 al Judecătoriei Ploieşti, de Societatea Alpha Bank România - S.A. în Dosarul nr. 17.664/303/2016 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă, de Societatea Alpha Bank România - S.A. în Dosarul nr. 21.233/303/2016 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă, de Banca Comercială înţesa Sanpaolo România - S.A. în Dosarul nr. 4.719/182/2016 al Judecătoriei Baia Mare - Secţia civilă, de Societatea Alpha Bank România - S.A. în Dosarul nr. 5.042/221/2016 al Judecătoriei Deva, de Societatea Piraeus Bank România - S.A. în Dosarul nr. 8.681/1.748/2016 al Judecătoriei Cornetu, de Societatea Piraeus Bank România - S.A. în Dosarul nr. 15.751/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă, precum şi de către Societatea Piraeus Bank România - S.A. în Dosarul nr. 24.592/300/2016 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă.

4, La apelul nominal lipsesc părţile Procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 473D/2017, nr. 512D/2017, nr. 529D/2017, nr. 591D/2017, nr. 602D/2017, nr. 635D/2017, nr. 636D/2017, nr. 666D/2017, nr. 682D/2017, nr. 683D/2017, nr. 701D/2017, nr. 702D/2017, nr. 725D/2017, nr. 727D/2017, nr. 738D/2017, nr. 782D/2017, nr. 822D/2017, nr. 831D/2017, nr. 867D/2017, nr. 899D/2017, nr. 904D/2017, nr. 935D/2017, nr. 936D/2017, nr. 956D/2017, nr. 979D/2017, nr. 1.036D/2017, nr. 1.047D/2017 şi nr. 1.055D/2017, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

6. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

7. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 512D/2017, nr. 529D/2017, nr. 591D/2017, nr. 602D/2017, nr. 635D/2017, nr. 636D/2017, nr. 666D/2017, nr. 682D/2017, nr. 683D/2017, nr. 701D/2017, nr. 702D/2017, nr. 725D/2017, nr. 727D/2017, nr. 738D/2017, nr. 782D/2017, nr. 822D/2017, nr. 831D/2017, nr. 867D/2017, nr. 899D/2017, nr. 904D/2017, nr. 935D/2017, nr. 936D/2017, nr. 956D/2017, nr. 979D/2017, nr. 1.036D/2017, nr. 1.047D/2017 şi nr. 1.055D/2017 la Dosarul nr. 473D/2017, care este primul înregistrat.

8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:

9. Prin încheierea din 19 ianuarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 16.874/303/2016, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 473D/2017.

10. Prin încheierea din 26 ianuarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 20.110/233/2016, Judecătoria Galaţi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 4, art. 6 şi art. 7 din Legea nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 512D/2017.

11. Prin încheierea din 9 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 21.042/303/2016, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în ansamblul său, în special ale art. 3, art. 4, art. 5 alin. (3) şi art. 11 teza a două din acest act normativ. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 529D/2017.

12. Prin încheierea din 15 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 15.991/300/2016, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 591D/2017.

13. Prin încheierea din 3 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 11.615/196/2016, Judecătoria Brăila - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 602D/2017.

14. Prin încheierea din 16 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 26.928/197/2016, Judecătoria Braşov a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3, art. 4, art. 5 alin. (3) şi art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 635D/2017.

15. Prin încheierea din 16 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 29.199/197/2016, Judecătoria Braşov a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3, art. 4, art. 5 alin. (3) şi art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 636D/2017.

16. Prin încheierea din 26 ianuarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 14.511/303/2016, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1, art. 3, art. 4 alin. (1), art. 5, art. 6 alin. (1), art. 7, art. 8, art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 666D/2017.

17. Prin încheierea din 23 ianuarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 20.160/4/2016, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a „prevederilor Legii nr. 77/2016, în ansamblul său, şi în special ale art. 3, art. 4, art. 5 alin. (3), art. 8 alin. (5) şi art. 11 din acest act normativ, cu excepţia prevederilor deja declarate neconstituţionale”. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 682D/2017.

18. Prin încheierea din 8 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 30.603/215/2016, Judecătoria Craiova - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1, art. 3, art. 4 alin. (1), art. 5, art. 6 alin. (1), art. 7, art. 8, art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016 Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 683D/2017.

19. Prin încheierea nr. 2.278 din 15 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 18.165/212/2016/a1, Judecătoria Constanţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţionali cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1-7 şi art. 9-11 teza întâi, cu excepţia sintagmei „precum fi din devalorizarea bunurilor mobile din Legea nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 701D/2017.

20. Prin încheierea nr. 1.779 din 9 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 25.490/212/2016/a 1, Judecătoria Constanţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia do neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 702D/2017.

21. Prin încheierea din 14 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 28.560/301/2016, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţionali cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3, art. 4, art. 5 alin. (3) şi art. 11 (cu excepţia tezei întâi care face trimitere la sintagma „precum şi din devalorizarea bunurilor mobile*) din Legea nr. 77/2016 Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 725D/2017.

22. Prin încheierea din 21 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 14.320/200/2016, Judecătoria Buzău - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în ansamblul său, şi în special ale art. 3, art. 4, art. 5 alin. (3), art. 8 alin. (5) şi art. 11 din acest act normativ. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 727D/2017.

23. Prin încheierea din 8 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 23.187/301/2016, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1, art. 3, art. 4 alin. (1), art. 5, art. 6 alin. (1), art. 7, art. 8 şi art. 10 din Legea nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 738D/2017.

24. Prin încheierea din 27 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 14.155/196/2016, Judecătoria Brăila - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 782D/2017.

25. Prin încheierea din 23 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 12.368/1.748/2016, Judecătoria Cornetu a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3, art. 4 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 822D/2017.

26. Prin încheierea din 30 ianuarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 3.410/176/2016, Judecătoria Alba Iulia a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3, art. 4, art. 5 alin. (3), art. 8 alin. (5) şi art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 831D/2017.

27. Prin încheierea din 10 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 16.293/281/2016, Judecătoria Ploieşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa, în special ale art. 3, art. 4, art. 5 alin. (3), art. 8 alin. (5) şi art. 11 din acest act normativ Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 867D/2017.

28. Prin încheierea din 20 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 12.037/303/2016, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a „prevederilor art. 3, art. 4, art. 5 alin. (3), art. 8 alin. (5) şi art. 11 din Legea nr. 77/2016, cu excepţia elementelor în privinţa cărora s-a reţinut neconstituţionalitatea prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016”. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 899D/2017.

29. Prin încheierea nr. 273 din 8 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 20.923/281/2016, Judecătoria Ploieşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3, art. 4, art. 5 alin. (3), art. 8 şi art. 11 (cu excepţia tezei întâi) din Legea nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 904D/2017.

30. Prin încheierea din 8 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 17.664/303/2016, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1, art. 3, art. 4 alin. (1), art. 5, art. 6 alin. (1), art. 7, art. 8 şi art. 10 din Legea nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 935D/2017.

31. Prin încheierea din 8 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 21.233/303/2016, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1, art. 3, art. 4 alin. (1), art. 5, art. 6 alin. (1), art. 7, art. 8 şi art. 10 din Legea nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 936D/2017.

32. Prin încheierea din 13 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 4.719/182/2016, Judecătoria Baia Mare - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 10 din Legea nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 956D/2017.

33. Prin încheierea din 1 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 5.042/221/2016, Judecătoria Deva a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1, art. 3, art. 4, art. 5, art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (4), (5) şi (6), art. 8, art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 979D/2017.

34. Prin încheierea din 7 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 8.681/1.748/2016, Judecătoria Cornetu a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în ansamblul său. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.036D/2017.

35. Prin încheierea din 8 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 15.751/301/2016, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în ansamblul său. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.047D/2017.

36. Prin încheierea din 3 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 24.592/300/2016, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3, art. 4, art. 5 alin. (3) şi art. 11 din Legea nr. 77/2016, cu excepţia prevederilor declarate neconstituţionale prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 623 din 25 octombrie 2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.055D/2017.

37. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Societatea Banca Românească - S.A., membră a Grupului National Bank of Greece, de Societatea Piraeus Bank România - S A, de Societatea Alpha Bank România - S.A., precum şi de către Banca Comercială înţesa Sanpaolo România - S.A. în cauze având ca obiect Legea nr. 77/2016.

38. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarele acesteia susţin că legiuitorul intervine asupra unor raporturi juridice consfinţite prin hotărâri judecătoreşti care se bucură de autoritate de lucru judecat. Arată astfel că prin art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 s-a încălcat autoritatea de lucru judecat a hotărârilor judecătoreşti prin care au fost respinse acţiunile în constatarea caracterului abuziv al clauzelor contractuale sau prin care au fost respinse contestaţii la executare formulate în procedura executării silite. În esenţă, susţin că se încalcă principiile previzibilităţii şi accesibilităţii legii, întrucât se impune creditorului ipotecar să accepte bunul în orice condiţii, cu efect liberatoriu, sub sancţiunea pronunţării împotriva sa a unei hotărâri judecătoreşti care să confirme transferul dreptului de proprietate în patrimoniul său. Se mai arată că legiuitorul modifică destinaţia bunului, afectat iniţial garantării executării unui contract de credit, în bun ce serveşte ca mijloc de plată cu efect liberatoriu. În plus, Legea nr. 77/2016 nu menţine, pe întreaga perioadă a derulării contractului de credit, efectele prevăzute de părţi sau care ar fi putut fi prevăzute la încheierea acestuia. Art. 3 din Legea nr. 77/2016 dispune că dispoziţiile sale derogă de la Codul civil, fără a se indica expres textul/articolul de la care se derogă. În sfârşit, întrucât regimul juridic general al proprietăţii trebuie să fie reglementat, potrivit Constituţiei, prin lege organică, şi dispoziţiile derogatorii de la acest regim trebuie să fie reglementate prin lege organică, ceea ce nu s-a întâmplat în cazul Legii nr. 77/2016.

39. De asemenea susţin că prevederile art. 3,4,6,7 şi 8 din Legea nr. 77/2016 contravin exigenţelor de calitate a legii, stabilităţii juridice şi respectării drepturilor dobândite şi a intereselor legitime. Se învederează faptul că modificarea/reaşezarea riscurilor asumate prin contract sau chiar modificarea preţului agreat de părţi nu poate avea loc printr-o ingerinţă a legiuitorului în economia contractului, ci doar în ipoteze excepţionale de rupere a echilibrului contractual ce trebuie cercetate pentru fiecare contract în parte de către instanţa judecătorească, Tot în acest context se arată că art. 7 din lege stabileşte o procedură antinomică Codului de procedură civilă. Se apreciază că art. 8 din lege încalcă principiul securităţii raporturilor juridice, al legalităţii şi al statului de drept. Se mai arată că previzibilitatea impunea menţinerea aceloraşi efecte ale contractului de credit cu cele pe care părţile le-au prevăzut sau ar fi putut în mod rezonabil să le prevadă la momentul încheierii contractului; or, transformarea bunului din garanţie imobiliară în mijloc de plată cu efect liberatoriu pe parcursul derulării contractului de credit, fără acordul creditorului, încalcă accesibilitatea şi previzibilitatea legii, ceea ce conferă caracterul neconstituţional al art. 5 alin. (2) şi art. 10 din lege.

40. Cu privire la încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituţie se arată că, prin reglementarea cu titlu obligatoriu a mecanismului dării în plată în cazul contractelor încheiate înainte de intrarea în vigoare a legii, legiuitorul a intervenit într-o situaţie juridică ale cărei efecte au fost epuizate încă de la momentul încheierii contractului de credit, drept care prevederile art. 8 alin. (5) şi art. 11 din lege sunt neconstituţionale. În acelaşi sens se arată că principiul neretroactivităţii legii civile este încălcat, atât timp cât se conferă debitorilor executaţi silit posibilitatea de a cere instanţei constatarea ştergerii unor datorii rezultate din contracte de credit declarate scadente anticipat, cu mult înainte de intrarea în vigoare a legii. Mai mult, după darea în plată forţată a bunului imobil, creditorul trebuie să preia toate costurile de administrare, conservare şi valorificare aferente proprietăţii, devenind, în acelaşi timp, şi garant în favoarea debitorului în situaţia în care acesta a constituit garanţii reale asupra imobilului sau alte sarcini, efecte inexistente la data încheierii contractului de credit. Astfel, legea nu face diferenţa între facta praeterita, facta pendentia şi facta futura.

41. Cu privire la încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituţie susţin că, în urma ştergerii creanţei ipotecare prin darea în plată a bunului imobil, creditorul respectiv nu va avea dreptul de urmărire asupra celorlalte bunuri din patrimoniul debitorului, faţă de ceilalţi creditori ipotecari sau chirografari care nu au calitatea de instituţie de credit, instituţie financiară nebancară sau cesionar al acestora. Se mai precizează că prevederile art. 1, art. 4 alin. (1), art. 6 alin. (1) şi art. 7 alin. (4)-(6) din Legea nr. 77/2016 au un caracter discriminatoriu, întrucât se aplică numai consumatorilor care îndeplinesc cerinţele prevăzute la art. 4 din lege, iar ceilalţi consumatori nu se pot bucura de beneficiile acestui act normativ.

42. Cu privire la încălcarea art. 21 din Constituţie arată că art. 4 şi art. 7 din lege dau dreptul debitorilor să schimbe obiectul, preţul, riscul contractului după bunul lor plac şi în lipsa verificărilor prealabile privind îndeplinirea condiţiilor obiective şi subiective pentru aplicarea „protecţiei”. Se mai arată că art. 4 şi art. 7 alin. (1) din lege limitează acţiunea creditorului de a contesta starea bunului dat în plată, culpa debitorului în diminuarea valorii bunului ipotecat sau starea de necesitate învederată de debitor, drept care nu se respectă cerinţele accesului liber la justiţie.

43. Cu privire la încălcarea art. 44 şi art. 136 alin. (5) din Constituţie se apreciază că, prin efectul liberatoriu, constând în ştergerea creanţei reziduale a băncii formate din diferenţa dintre soldul creditorului la momentul plăţii şi valoarea imobilului, dreptul de proprietate al băncii asupra acestei creanţe este iremediabil afectat, ceea ce duce la concluzia neconstituţionalităţii art. 5 alin. (2) şi art. 10 din Legea nr. 77/2016. De asemenea, pentru aceleaşi motive, este neconstituţional şi art. 8 alin. (5) din lege; se mai indică faptul că se încalcă atât dreptul de proprietate al băncii, cât şi al creditorului cesionar, după caz. Se ajunge la pierderea dreptului de creanţă avut împotriva împrumutatului/garanţilor, acesta fiind înlocuit cu un drept real asupra unui imobil care are o valoare incertă. Mai mult, se poate întâmpla ca bunul imobil să nu fie transmis în patrimoniul băncii liber de sarcini, nefiind reglementată nici măcar obligaţia de garantare a debitorului ce apelează la procedura dării în plată a imobilului. Apreciază că, prin efectul art. 3 din lege, banca este deposedată de un bun actual, respectiv dreptul de creanţă născut în temeiul contractului de credit

44. Cu privire la încălcarea art. 45 din Constituţie, autoarele excepţiei de neconstituţionalitate subliniază că libertatea contractuală a părţilor nu presupune doar libertatea acestora de a-şi asuma obligaţii şi de a dobândi drepturi, ci şi libertatea de a-şi asuma riscuri ale contractului, pe care trebuie să le respecte. Libertatea economică presupune un cadru economic caracterizat prin stabilitate, în care participanţii pot stabili un preţ al contractului prin negociere în funcţie de condiţiile de pe piaţă. Se susţine aşadar că Legea nr. 77/2016 restrânge libertatea contractuală, fără ca niciuna dintre justificările cuprinse la art. 53 din Constituţie să existe.

45. Cu privire la încălcarea art. 53 alin. (2) din Constituţie se apreciază că art. 3 şi 4 din lege permit hazardul moral al liberării discreţionare de datorie de către debitori aflaţi în situaţii economico-financiare care nu sunt excepţionale. Astfel, se permite modificarea discreţionară a preţului contractului de către debitor, ceea ce reprezintă un stimulent pentru ca acesta să nu îşi execute obligaţiile de plată a datoriilor. Se mai indică faptul că legea nu urmăreşte un scop legitim, în sensul că vizează interese pur private, şi nu pe cele generale, că adoptarea acesteia nu a fost necesară, existând la îndemâna părţilor contractante şi alte mecanisme, precum cel al impreviziunii, şi că legea nu asigură un just echilibru între interesele creditorului şi ale debitorului.

46. Cu privire la încălcarea art. 135 din Constituţie se apreciază că art. 3, art. 4 alin. (2), art. 5, art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (4)-(6), art. 8 şi 10 aduc atingere principiilor libertăţii contractuale, întrucât procedura dării în plată, deşi ar fi trebuit să aibă un caracter consensual, este lăsată exclusiv la opţiunea debitorului, nefiind astfel necesar consimţământul creditorului. Mai mult, legea, în ansamblul său, favorizează comportamentul iresponsabil al consumatorilor care, la momentul încheierii contractului de credit, trebuiau să prevadă şi riscurile acestuia cu privire la aprecierea/deprecierea monedei de schimb.

47. Cu privire la încălcarea art. 148 din Constituţie este invocat caracterul contrar al legii cu referire la Directiva 2014/17/UE şi, în special, faţă de art. 43 alin. (1) al acesteia. Se arată, astfel, că legea criticată este contrară Directivei 2014/17/UE, aceasta din urmă reglementând într-un mod proporţional, adecvat şi cu respectarea exigenţelor principiului neretroactivităţii, posibilitatea stingerii obligaţiilor rezultate din contractele de credit prin darea în plată a bunului imobil. În fine, se mai arată că, potrivit domeniului de reglementare a legii, aceasta se aplică şi în cazul contractelor de credit de consum referitoare la bunuri imobile rezidenţiale care intră în sfera de reglementare a Directivei 2014/17/UE. Potrivit art. 23 din Directiva 2014/17/UE, statele membre pot să reglementeze un cadru legal care să asigure cel puţin dreptul consumatorului de a converti contractul de credit într-o monedă alternativă, în condiţii specificate sau să fie în vigoare alte aranjamente pentru a limita riscul ratei de schimb valutar. Cu toate acestea. În art. 23 alin. (5) din Directiva 2014/17/UE se prevede în mod clar că astfel de reglementări nu pot fi aplicate cu efect retroactiv. În acelaşi sens dispune şi art. 43 din Directivă, dispoziţiile fiind clare în sensul stabilirii aplicării lor doar pentru viitor, neputând fi aplicate cu efect retroactiv, ci doar contractelor de credit încheiate după data de 21 martie 2016. Din această perspectivă, autoarele excepţiei apreciază că este evidentă contradicţia dintre reglementarea europeană şi cea naţională.

48. Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 473D/2017, apreciază că „se impune analiza constituţionalităţii dispoziţiilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, şi prin prisma raţiunilor care au stat la baza edictării actului normativ criticat”.

49. Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă, în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.055D/2017, apreciază că dispoziţiile Legii nr. 77/2016 sunt constituţionale în măsura în care acestea sunt aplicate şi interpretate din perspectiva Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016.

50. Judecătoria Braşov, în dosarele Curţii Constituţionale nr. 635D/2017 şi nr. 636D/2017, reţine că, „în legătură cu pretinsa încălcare a principiului neretroactivităţii legii. Curtea Constituţională s-a mai pronunţat, în acest sens fiind Decizia nr. 330 din 27 noiembrie 2001”. Arată de asemenea că, „potrivit art. 112 din Legea nr. 71/2011, dispoziţiile art. 1.492 alin. (2) şi ale art. 1.493 din Codul civil se aplică şi în cazul în care obligaţia s-a născut înainte de data intrării în vigoare a acestuia, dacă darea în plată are loc ulterior acestei date”.

51. Judecătoria Craiova - Secţia civilă, în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 683D/2017, apreciază că Legea nr. 77/2016 nu încalcă prevederile Constituţiei României, legiuitorul având dreptul de a interveni şi a institui un nou mod de stingere a unei obligaţii, în concordanţă cu prevederile Directivei 2014/17/UE a Parlamentului European şi a Consiliului.

52. Opinia Judecătoriei Ploieşti - Secţia civilă, în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 867D/2017, este „în sensul celor reţinute de către Curtea Constituţională în Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016”.

53. Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă, în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 899D/2017, apreciază că „se impune analiza constituţionalităţii prevederilor art. 3, art. 4, art. 5 alin. (3), art. 8 alin. (5) şi art. 11 din Legea nr. 77/2016, cu excepţia elementelor în privinţa cărora s-a reţinut neconstituţionalitatea prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, şi prin prisma raţiunilor care au stat la baza edictării actului normativ criticat.”

54. Judecătoria Galaţi - Secţia civilă, în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 512D/2017, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă, în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 591D/2017, Judecătoria Brăila - Secţia civilă, în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 602D/2017, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 682D/2017, Judecătoria Constanţa - Secţia civilă, în dosarele Curţii Constituţionale nr. 701 D/2017 şi nr. 702D/2017, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civili, în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 725D/2017, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, în dosarele Curţii Constituţionale nr. 738D/2017 şi nr. 1.047D/2017, Judecătoria Cornetu, în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 822D/2017, Judecătoria Ploieşti, în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 904D/2017, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă, în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 936D/2017, şi Judecătoria Cornetu, în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.036D/2017, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

55. Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă, în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 529D/2017, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă, în dosarele Curţii Constituţionale nr. 666D/2017 şi nr. 935D/2017, Judecătoria Buzău - Secţia civilă, în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 727D/2017, Judecătoria Brăila - Secţia civilă, în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 782D/2017, şi Judecătoria Alba Iulia, în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 831 D/2017, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată.

56. Judecătoria Baia Mare - Secţia civilă, în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 956D/2017, şi Judecătoria Deva, în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 979D/2017, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este parţial întemeiată,

57. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

58. Guvernul a formulat punctul său de vedere, în dosarele Curţii Constituţionale nr. 473D/2017, nr. 512D/2017, nr. 635D/2017, nr. 636D/2017, nr. 666D/2017, nr. 702D/2017, nr. 738D/2017, nr. 935D/2017, nr. 1.036D/2017, nr. 1.047D/2017 şi nr. 1.055D/2017, în sensul respingerii criticilor de neconstituţionalitate, ca neîntemeiate, respectiv ca inadmisibile, în acord cu jurisprudenţa instanţei constituţionale, şi anume, Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017.

59 Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, punctele de vedere ale Guvernului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

60. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

61. Din examinarea dispozitivului încheierilor de sesizare şi a criticilor formulate, Curtea observă că, pe lângă invocarea, în mod individual, a unor prevederi ale Legii nr. 77/2016, acest act normativ este criticat, în majoritatea cauzelor, în integralitatea sa. Aşa fiind, Curtea reţine ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate prevederile Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, în integralitatea sa, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016.

62. În opinia autoarelor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile criticate din Legea nr. 77/2016 contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (3)-(4) coroborate cu art. 126 alin. (1) şi art. 1 alin. (5) care consacră principiul securităţii juridice, al previzibilităţii şi accesibilităţii normei legale, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 44 alin. (1) şi (2) teza întâi privind dreptul de proprietate privată, art. 45 privind libertatea economică, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 135 alin. (1) şi (2) lit. a) privind economia, art. 136 alin. (5) care consacră inviolabilitatea proprietăţii private, în condiţiile legii, art. 148 referitor la integrarea în Uniunea Europeană, precum şi prevederilor art. 1 - Protecţia proprietăţii din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

63. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017, a constatat că sintagma „precum şi din devalorizarea bunurilor imobile” din art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016 este neconstituţională, iar prevederile din art. 11 teza întâi raportate la art. 3 teza a doua, art. 4, 7 şi 8 din Legea nr. 77/2016 sunt constituţionale în măsura în care instanţa judecătorească verifică condiţiile referitoare la existenţa impreviziunii.

Întrucât, în prezentele dosare, sesizarea Curţii Constituţionale a fost realizată ulterior publicării Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016, şi, având în vedere că, în toate cauzele, contractele de credit au fost încheiate sub imperiul vechiului Cod Civil din 1864, iar autorii excepţiei critică exact înţelesul normelor legale care a fost exclus din cadrul constituţional, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la art. 3 teza a doua, art. 4, art. 7 alin. (1)-(3), (5), (6) şi art. 8 alin. (1)-(4) din Legea nr. 77/2016 este inadmisibilă

64. De asemenea, raportat la decizia precitată, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia  „(3) Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţi Constituţionalei”. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate referitoare la sintagma „precum şi din devalorizarea bunurilor imobile” din cuprinsul art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016 este inadmisibilă. Totodată, având în vedere faptul că, în cauzele aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti  care au sesizat Curtea, toate contractele de credit au fost încheiate înaintea intrării în vigoare a noului Cod civil, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la art. 3 teza întâi este inadmisibilă.

65. Tot astfel, împrejurarea că toate contractele de credit au fost încheiate înainte de intrarea în vigoare a noului Cod civil este relevantă şi cu privire la admisibilitatea excepţiei având ca obiect neconstituţionalitatea tezei a două a art. 11 din Legea nr. 77/2016. Curtea reţine, astfel, că, potrivit primei teze a acestui articol, prevederile Legii nr. 77/2016 se aplică şi contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, iar potrivit celei de-a două teze a art. 11, Legea nr. 77/2016 se aplică acelor contracte de credit încheiate după data intrării sale în vigoare. Aşa fiind, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza a două din Legea nr. 77/2016 urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, întrucât aceasta vizează contracte încheiate după intrarea în vigoare a Legii nr. 77/2016.

66. Curtea constată că nici prevederile art. 11 teza întâi raportate la art. 8 alin, (5) din Legea nr. 77/2016 nu respectă condiţiile de admisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate, reglementate în art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, având în vedere că, în toate cauzele aflate pe rolul instanţelor care au sesizat Curtea, situaţia de fapt nu a implicat o executare silită a imobilului ipotecat. Ca atare, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

67. Prin Decizia nr. 95 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 656 din 9 august 2017, paragraful 28, Curtea a statuat că Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016 este o decizie interpretativă, aşa încât, atunci când criticile de neconstituţionalitate a unei normei juridice privesc un înţeles sau înţelesuri ale acesteia care se bucură, în continuare, de prezumţia de constituţionalitate şi care nu au fost excluse din cadrul constituţional prin decizia interpretativă, este evident că instanţa constituţională este competentă să analizeze fondul excepţiei de neconstituţionalitate (a se vedea în acest sens şi Decizia nr. 92 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 8 august 2017, paragraful 48).

68. Astfel, în ceea ce priveşte critica referitoare la încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituţie, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, Curtea a reţinut că „indiferent de textul legal specific în baza căruia au fost încheiate contractele până la data de 1 octombrie 2011, ele se supun reglementării de drept comun, Codul civil din 1864, care, în mod evident, permitea aplicarea teoriei impreviziunii, în temeiul art. 969 şi art. 970. Având în vedere că Legea nr. 77/2016 reprezintă o aplicare a teoriei impreviziunii la nivelul contractului de credit, prevederile acesteia nu retroactivează.” [paragraful 115]

69. Cu privire la critica raportată la art. 16 din Constituţie, referitor la principiul egalităţii, Curtea a reiterat jurisprudenţa sa constantă, potrivit căreia noţiunea fundamentală de egalitate în faţa legii nu presupune că stabilirea unui tratament juridic diferenţiat unor situaţii distincte este discriminatorie. Dimpotrivă, în acest fel se asigură deplina respectare a acestui principiu constituţional fundamental. Astfel, în Decizia nr. 192 din 31 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 21 iunie 2005, Curtea a precizat că „egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, consacrată cu titlu de principiu de art. 16 alin. (1) din Constituţie, îşi găseşte aplicare doar atunci când părţile se găsesc în situaţii identice sau egale, care impun şi justifică acelaşi tratament juridic şi deci instituirea aceluiaşi regim juridic. Per a contrario, când acestea se află în situaţii diferite, regimul juridic aplicabil fiecăreia nu poate fi decât diferit, soluţie legislativă care nu contravine, ci, dimpotrivă, decurge logic din chiar principiul enunţat”. Curtea a reţinut că deosebirile obiective dintre categoria profesioniştilor ş\ cea a consumatorilor sunt suficient de relevante şi semnificative încât să justifice opţiunea legiuitorului de a le aplica un regim juridic distinct.

70. Cu referire la criticile prevederilor Legii nr. 77/2016 formulate din perspectiva încălcării art. 45 şi art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituţie, Curtea a reţinut, în plus faţă de ceea ce reiese din considerentele Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016, că însuşi textul art. 45 din Constituţie dispune că accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora sunt garantate în condiţiile legii. Or, dispoziţiile criticate din Legea nr. 77/2016 se pot încadra în această categorie - în condiţiile legii - legiuitorul constituant însuşi acordându-i legiuitorului ordinar prerogativa de a stabili condiţiile exercitării accesului liber al persoanei la o activitate economică, precum şi pe cel al liberei iniţiative. De altfel, Curtea Constituţională a stabilit, în Decizia nr. 282 din 8 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 16 iulie 2014, că „principiul libertăţii economice nu este un drept absolut al persoanei, ci este condiţionat de respectarea limitelor stabilite de lege, limite ce urmăresc asigurarea unei anumite discipline economice ori protejarea unor interese generale, precum şi asigurarea respectării drepturilor şi intereselor legitime ale tuturor.” [paragraful 16].

71. Prin Decizia nr. 94 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 642 din 4 august 2017, Curtea a constatat că, reglementând procedura dării în plată, ca expresie a impreviziunii contractuale, legiuitorul, prin art. 5 alin. (3) şi art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016, a pus la îndemâna debitorului obligaţiei un mecanism procedural specific prin efectul căruia are loc o suspendare de drept a executării plăţilor pe care debitorul le-ar datora în temeiul contractului de credit. Curtea a constatat că un asemenea mecanism procedural nu este de natură să afecteze sau să anuleze dreptul de proprietate privată al creditorului pentru că suspendarea plăţilor este o măsură imediată, care este menită să împiedice ruina iminentă a debitorului, înlăturând efectele negative asupra patrimoniului acestuia în condiţiile în care creditorul decide să demareze o procedură judiciară. Este o măsură provizorie prin natura sa, întrucât, în cazul în care este admisă contestaţia creditorului, debitorul obligaţiei va trebui să execute în continuare contractul de credit, plata sumelor de bani aferente perioadei de suspendare urmând a fi reluată. Mai mult, Curtea a reţinut că, în condiţiile în care instanţa judecătorească admite contestaţia formulată de profesionist, prestaţiile băneşti datorate în temeiul contractului de credit trebuie executate întocmai, creditorul obligaţiei, în acest caz, având dreptul şi la repararea prejudiciului în măsura în care instanţa judecătorească a constatat reaua-credinţă a debitorului în exercitarea dreptului Său la notificarea prevăzută de art. 5 din Legea nr. 77/2016.

72. Referitor la critica potrivit căreia reglementarea criticată aduce atingere autorităţii de lucru judecat a hotărârilor judecătoreşti, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, paragraful 123, şi Decizia nr. 638 din 27 octombrie 2016, paragraful 20, Curtea a constatat că „darea în plată poate opera şi în faza executării silite, neputându-se reţine încălcarea autorităţii de lucru judecat al hotărârii instanţei judecătoreşti care a încuviinţat executarea silită, întrucât aceasta nu are ca obiect soluţionarea fondului. Chiar şi în această fază instanţa poate aprecia cu privire la îndeplinirea condiţiilor privind existenţa impreviziunii”.

73. În fine, referitor la prevederile art. 11 teza întâi prin raportare la celelalte dispoziţii ale Legii nr. 77/2016 criticate în prezentele cauze, respectiv prevederilor art. 1, art. 5, art. 6 alin. (1) şi art. 10, Curtea reţine că toate considerentele anterioare sunt aplicabile mutatis mutandis. În plus, reiterează cele reţinute în Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016 cu privire la criticile aduse din perspectiva art. 44 din Constituţie privind dreptul de proprietate privată: „Curtea reţine că în jurisprudenţa sa (a se vedea Decizia nr. 270 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 28 iulie 2014, paragraful 19) a statuat că, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituţie, legiuitorul este în drept să stabilească conţinutul şi limitele dreptului de proprietate. De principiu, aceste limite au în vedere obiectul dreptului de proprietate şi atributele acestuia şi se instituie în vederea apărării intereselor sociale şi economice generale sau pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale altor persoane, esenţial fiind ca prin aceasta să nu fie anihilat complet dreptul de proprietate (în acest sens a se vedea şi Decizia nr. 19 din 8 aprilie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 24 mai 1993). De asemenea, Curtea a statuat, prin Decizia nr. 59 din 17 februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 9 martie 2004, că, în temeiul art. 44 din Constituţie, legiuitorul ordinar este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepţiunea principială conferită de Constituţie, în aşa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind, astfel, nişte limitări rezonabile în valorificarea acestuia ca drept subiectiv garantat. Aşadar, textul art. 44 din Constituţie cuprinde expres, în cadrul alin. (1), o dispoziţie specială în temeiul căreia legiuitorul are competenţa de a stabili conţinutul şi limitele dreptului de proprietate, inclusiv prin introducerea unor limite vizând atributele dreptului de proprietate, în aceste condiţii, Curtea reţine că dreptul de proprietate nu este un drept absolut, ci poate fi supus anumitor limitări, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituţie; însă limitele dreptului de proprietate, indiferent de natura lor, nu se confundă cu însăşi suprimarea dreptului de proprietate. Statul protejează dreptul de proprietate în condiţiile exercitării sale cu bună-credinţă (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 245 din 19 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 20 iulie 2016, paragrafele 59-60). Dreptul de proprietate al instituţiilor de credit nu cunoaşte nicio limitare în condiţiile impreviziunii, adaptarea/încetarea contractelor neînsemnând nici măcar limitarea dreptului de proprietate”. Prin urmare, pentru argumentele expuse, Curtea respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a art. 11 teza întâi raportate la celelalte prevederi ale Legii nr. 77/2016.

74. Cu privire la invocarea art. 148 din Constituţie, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, Curtea a reţinut că, în cauzele deduse judecăţii, prevederile Directivei 2014/17/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 februarie 2014 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidenţiale şi de modificare a directivelor 2008/48/CE şi 2013/36/UE şi a Regulamentului (UE) nr. 1.093/2010, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 60 din 28 februarie 2014, nu au legătură cu ipoteza normativă a legii criticate, ele referindu-se la conversia creditelor în valută. Prin urmare, Curtea a constatat că dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 148 nu au incidenţă în cauză.

75. Întrucât nu au intervenit elemente noi care să justifice reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele care au fundamentat-o îşi menţin valabilitatea şi în prezentele cauze.

76. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, referitor la prevederile art. 11 teza întâi, raportate la cele ale art. 5 alin. (3) şi art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016, şi cu unanimitate de voturi, referitor la celelalte prevederi ale aceluiaşi act normativ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a art. 11 teza întâi raportat la prevederile art. 3,4, art. 7 alin. (1)-(3) şi alin. (5)-(6) şi ale art. 8, precum şi excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza a două şi a sintagmei „precum şi din devalorizarea bunurilor imobile” cuprinsă în art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016 privind darea în plata a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de Societatea Banca Românească - S.A., membră a Grupului National Bank of Greece, în Dosarul nr. 16.874/303/2016 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti, de Societatea Banca Românească - S.A., membră a Grupului National Bank of Greece, în Dosarul nr. 20.110/233/2016 al Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă, de Societatea Piraeus Bank România - S.A. în Dosarul nr. 21.042/303/2016 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă, de Societatea Piraeus Bank România - S.A. în Dosarul nr. 15.991/300/2016 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă, de Societatea Piraeus Bank România - S.A. în Dosarul nr. 11.615/196/2016 al Judecătoriei Brăila - Secţia civilă, de Societatea Piraeus Bank România - S.A. în Dosarul nr. 26.928/197/2016 al Judecătoriei Braşov, de Societatea Piraeus Bank România - S.A. în Dosarul nr. 29.199/197/2016 al Judecătoriei Braşov, de Societatea Alpha Bank România - S.A. în Dosarul nr. 14.511/303/2016 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă, de Societatea Piraeus Bank România - S.A. în Dosarul nr. 20.160/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti, de Societatea Alpha Bank România - S.A. în Dosarul nr. 30.603/215/2016 al Judecătoriei Craiova - Secţia civilă, de Societatea Piraeus Bank România - S,A. În Dosarul nr. 18.165/212/2016/a1 al Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă, de Societatea Banca Românească - S.A., membră a Grupului National Bank of Greece, în Dosarul nr. 25.490/212/2016/a1 al Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă, de Societatea Piraeus Bank România - S.A. în Dosarul nr. 28.560/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă, de Societatea Piraeus Bank România - S.A. în Dosarul nr. 14.320/200/2016 al Judecătoriei Buzău - Secţia civilă, de Societatea Alpha Bank România - S.A. în Dosarul nr. 23.187/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti, de Societatea Banca Românească - S.A., membră a Grupului National Bank of Greece, în Dosarul nr. 14.155/196/2016 al Judecătoriei Brăila - Secţia civilă, de Societatea Piraeus Bank România - S.A. în Dosarul nr. 12.368/1748/2016 al Judecătoriei Cornetu, de Societatea Piraeus Bank România - S.A. în Dosarul nr. 3.410/176/2016 al Judecătoriei Alba Iulia, de Societatea Piraeus Bank România - S.A. în Dosarul nr. 16.293/281/2016 al Judecătoriei Ploieşti - Secţia civilă, de Societatea Piraeus Bank România - S.A. în Dosarul nr. 12.037/303/2016 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă, de Societatea Piraeus Bank România - S.A. în Dosarul nr. 20.923/281/2016 al Judecătoriei Ploieşti, de Societatea Alpha Bank România - S.A. în Dosarul nr. 17.664/303/2016 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă, de Societatea Alpha Bank România - S.A. în Dosarul nr. 21.233/303/2016 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă, de Banca Comercială înţesa Sanpaolo România - SA. În Dosarul nr. 4.719/182/2016 al Judecătoriei Baia Mare - Secţia civilă, de Societatea Alpha Bank România - S.A. în Dosarul nr. 5.042/221/2016 al Judecătoriei Deva, de Societatea Piraeus Bank România - S.A. în Dosarul nr. 8.681/1748/2016 al Judecătoriei Cornetu, de Societatea Piraeus Bank România - S.A. în Dosarul nr. 15.751/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă, precum şi de către Societatea Piraeus Bank România - S.A. în Dosarul nr. 24.592/300/2016 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a art. 11 teza întâi raportat la celelalte prevederi din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de aceleaşi părţi în aceleaşi dosare ale aceloraşi instanţe judecătoreşti şi constată că acestea sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică către Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă, Judecătoria Braşov, Judecătoria Craiova - Secţia civilă, Judecătoria Ploieşti - Secţia civilă, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă, Judecătoria Galaţi - Secţia civilă, Judecătoria Brăila - Secţia civilă, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, Judecătoria Constanţa - Secţia civilă, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă, Judecătoria Cornetu, Judecătoria Ploieşti, Judecătoria Buzău - Secţia civilă, Judecătoria Brăila - Secţia civilă, Judecătoria Alba Iulia, Judecătoria Baia Mare - Secţia civilă şi Judecătoria Deva şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din 31 mai 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, prin detaşare, de către domnul Florin Preda a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc

 

Având în vedere propunerea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc formulată prin Adresa nr. 28.979/2018, înregistrată la Cabinetul prim-ministrului cu nr. 5/3.041/2018,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b), art. 89 alin. (21) şi art. 92 alin. (11) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii încetează exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare, de către domnul Florin Preda a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ioana-Andreea Lambru

 

Bucureşti, 22 august 2018.

Nr. 253.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind exercitarea, cu caracter temporar, de către domnul Tudor Simota a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc

 

Având în vedere propunerea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc formulată prin Adresa nr. 28.979/2018, înregistrată la Cabinetul prim-ministrului cu nr. 5/3.041/2018, şi Adresa Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici nr. 29.258/2018 privind exercitarea cu caracter temporar a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc de către domnul Tudor Simota,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b) şi art. 92 alin. (11) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Tudor Simota exercită cu caracter temporar funcţia publică vacantă din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ioana-Andreea Lambru

 

Bucureşti, 22 august 2018.

Nr. 254.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL JUSTIŢIEI

 

ORDIN

de modificare a Ordinului ministrului justiţiei nr. 1.940/C/2018 privind actualizarea numărului posturilor de notar public destinate judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru anul 2018

 

Având în vedere Adresa nr. 6.007 din 14.08.2018 a Uniunii Naţionale a Notarilor Publici, înregistrată la Ministerul Justiţiei cu nr. 72.191 din 14.08.2018, prin care se solicită emiterea Ordinului ministrului justiţiei de modificare a Ordinului ministrului justiţiei nr. 1.940/C/2018 privind actualizarea numărului posturilor de notar public destinate judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru anul 2018,

luând în considerare Hotărârea Consiliului Uniunii nr. 100 din 13.08.2018, prin care se propune actualizarea numărului de posturi de notar public cu un post în localitatea Iaşi, circumscripţia Judecătoriei Iaşi, Camera Notarilor Publici Iaşi, destinat unui fost judecător al Curţii Constituţionale,

în conformitate cu dispoziţiile art. 21 alin. (2) din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată, precum şi ale art. 69 afin, (4) din Legea privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale nr. 47/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul justiţiei emite următorul ordin;

Art. I. - Ordinul ministrului justiţiei nr. 1.940/C/2018 privind actualizarea numărului posturilor de notar public destinate judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru anul 2018, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 471 şi 471 bis din 7 iunie 2018, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 1 va avea următorul cuprins:

„Art. 1 - Numărul de 2,589 de posturi de notar public, din care 2.427 de notari publici în funcţie, 162 de notari publici suspendaţi, se actualizează cu 2 posturi vacante destinate judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru anul 2018 şi 1 post vacant destinat unui judecător al Curţii Constituţionale, potrivit anexelor nr. 1-16, care fac parte integrantă din prezentul ordin.”

2. Anexa nr. 9 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.

3. Anexa nr. 16 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Serviciul profesii juridice conexe şi Uniunea Naţională a Notarilor Publici vor duce la îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul justiţiei,

Nicolae Liviu Popa,

secretar de stat

 

Bucureşti, 20 august 2018.

Nr. 3.216/C.

 

ANEXA Nr. 1

(Anexa nr. 9 la Ordinul nr. 1.940/C/2018)

 

IX. Camera Notarilor Publici Iaşi

 

Nr. crt.

Judeţul

Circumscripţia judecătoriei

Localitatea

Numărul locurilor actualizate în anul 2018

Numărul locurilor ocupate de notari publici în funcţie în anul 2018

Numărul locurilor vacante destinate judecătorilor de la ÎCCJ şi judecătorilor de la Curtea Constituţionala pentru anul 2018

Numărul notarilor publici suspendaţi

0

1

2

3

4

5

6

7

1.

Iaşi

Iaşi

Iaşi

63(1)

60(2)

1

1. Macovei Codrin

2. Ochiroş Alexandru

 

 

 

Andrieşeni

-

-(2)

-

-

 

 

 

Aroneanu

-

-(2)

-

-

 

 

 

Bârnova

-

-(2)

-

-

 

 

 

Bivolari

-

-(2)

-

-

 

 

 

Bosia

-

-(2)

-

-

 

 

 

Dobrovăţ

-

-(2)

-

-

 

 

 

Holboca

1

1

-

-

 

 

 

Leţcani

1

1

-

-

 

 

 

Lunca Cetăţuii-Ciurea

1

1

-

-

 

 

 

Miroslava

1

1

-

-

 

 

 

Mogoşeşti

-

-(2)

-

-

 

 

 

Podu Iloalei

-

-

-

-

 

 

 

Popricani

1

1

-

-

 

 

 

Popeşti

-

-(2)

-

 

 

 

 

Rediu

1

1

-

-

 

 

 

Româneşti

-

-(2)

-

-

 

 

 

Schitu Duca

2(1)

1(2)

-

1. Grigoraş Ioan Nicolae

 

 

 

Şcheia

-

-(2)

-

-

 

 

 

Tomeşti

1

1

-

-

 

 

 

Tansa

-

-(2)

-

-

 

 

 

Ţibăneşti

1

1

-

-

 

 

 

Valea Lupului

1

1

-

-

 

 

 

Victoria

-

-(2)

-

-

 

 

 

Vlădeni

-

-(2)

-

-

 

 

Hârlău

Hârlău

3

3

-

-

 

 

 

Delenî

-

-(2)

-

-

 

 

 

Focuri

-

-(2)

-

-

 

 

Paşcani

Paşcani

7

7

-

-

 

 

 

Bălţaţi

-

-(2)

-

-

 

 

 

Ciohorani

-

-(2)

-

-

 

 

 

Cristeşti

-

-(2)

-

-

 

 

 

Lespezi

1

1

-

-

 

 

 

Mirceşti

-

-(2)

-

-

 

 

 

Răchiteni

-

-(2)

-

-

 

 

 

Ruginoasa

1

1

-

-

 

 

 

Stolniceni Prăjescu

-

-

-

-

 

 

 

Târgu Frumos

3

3

-

-

 

 

Răducăneni

Răducăneni

2(1)

1

-

1. Urziceanu Renata

 

 

 

Osoi

1

1

-

-

 

Total judeţ

 

 

92(1)

87(2)

1

4

2.

Vaslui

Bârlad

Bârlad

6

6(2)

-

-

 

 

 

Alexandru Vlahuţă

1(1)

-

-

1. Ciobanu Ciprian Ionuţ

 

 

 

Iveşti

-

-

-

-

 

 

 

Tutova

-

-(2)

-

-

 

 

 

Murgeni

-

-(2)

-

-

 

 

 

Pogoneşti

-

-(2)

-

-

 

 

 

Şuletea

-

-(2)

-

-

 

 

 

Vinderei

-

-(2)

-

-

 

 

 

Zorleni

-

-(2)

-

-

 

 

Vaslui

Vaslui

9

9

-

-

 

 

 

Băceşti

1(1)

-

-

1. Bârzu Alexandru

 

 

 

Codăeşti

-

-(2)

-

-

 

 

 

Costeşti

1(1)

-

-

1. Irimia Bogdan Constantin

 

 

 

Dumeşti

1(1)

-

-

1. Ioniţi Vlad

 

 

 

Ivăneşti

-

-(2)

-

-

 

 

 

Muntenii de Jos

1(1)

-

-

1. Irimia Gheorghe

 

 

 

Soleşti

-

-(2)

-

-

 

 

 

Negreşti

2

2

-

-

 

 

Huşi

Huşi

5(1)

4

-

1. Macovei Radu-Ticu

 

 

 

Arsura

-

-(2)

-

-

 

 

 

Buneşti Avereşti

1(1)

-

-

1. Gâlea Raluca Elena

 

Total judeţ

 

 

28(1)

21(2)

-

7

 

TOTAL CAMERĂ

 

 

120(1)

108(2)

1

11

 

(1) Numărul actualizat cuprinde şi notarii publici suspendaţi.

(2) 1 notar public numit în Dobrovăţ şi asociat pe durata nedeterminată în Iaşi: Topalâ Daniel din 16.03.2016 - conform Deciziei Camerei Notarilor Publici Iaşi nr. 15 din 10.03.2016;

1 notar public numit în Deleni şi asociat pe durată nedeterminată în Hârlău: Berzentu Roxana Alexandra din 11,05,2015 - conform Deciziei Camerei Notarilor Publici Iaşi nr. 23 din 14.03.2015;

1 notar public numit în Roman, Camera Notarilor Publici Bacău, şi asociat pe durată nedeterminată în Iaşi: Vlad Cerasela din 12.12.2014;

1 notar public numit în Pogoneşti şi asociat pe durată nedeterminată în Iaşi; Lungu Loredana din 12.12.2014;

1 notar public numit în Răchiteni şi asociat pe durată nedeterminată în Iaşi: Toader Ionuţ Alexandru din 5.12.2014;

1 notar public numit în Bălţaţi şi asociat pe durată nedeterminată în Iaşi: Pintilie Lăcrămioara din 24.04.2013;

1 notar public numit în Codăeşti şi asociat pe durată nedeterminată în Vaslui: Simin Ionuţ din 19.04.2013 - conform Deciziei Camerei Notarilor Publici Iaşi nr. 22 din 30.03.2013;

1 notar public numit în Soleşti şi asociat pe durată nedeterminată în Vaslui: Simin Eduard Constantin din 19,04.2013 - conform Deciziei Camerei Notarilor Publici Iaşi nr. 22 din 30.03.2013;

1 notar public numit în Româneşti şi asociat pe 5 ani în Iaşi: Costin Răzvan Ionuţ din 5.04.2016;

1 notar public numit în Bivolari şi asociat pe 5 ani în Iaşi: Şurpănelu Ilinca din 5.04.2016;

1 notar public numit în Vlădeni şi asociat pe 5 ani în Iaşi: Coste Alexandru Dan din 5.04.2016;

1 notar public numit în Mirceşti şi asociat pe 5 ani în Iaşi; Vieriu Moţoc Ancuţa Petronela din 5.04.2016;

1 notar public numit în Bivolari şi asociat pe durată nedeterminatâ în Iaşi: Andriescu Raluca conform certificatului Curţii de Apel din 6,02,2001;

1 notar public numit în Ivăneşti şi asociat pe durată nedeterminată în Vaslui: Bulumac Cătălin Ovidiu din 18.08.2015 - conform Deciziei Camerei Notarilor Publici Iaşi nr. 47 din 23.07.2015;

1 notar public numit în Tutova şi asociat pe durată nedeterminată în Iaşi: Stoica Cristina Cremona din 12.04.2017;

1 notar public numit în Schitu Duca şi asociat pe durată nedeterminată în laşi: Toma I. Ioan din 18.02,2016;

1 notar public numii în Sibiu, Camera Notarilor Publici Alba Iulia şi asociat pe durată nedeterminatâ în Iaşi: Toma Mihai din 18.02.2016;

1 notar public numit în Aroneanu şi asociat până în 19.04.2021 în Iaşi: Dublea Andreea din 19.04.2016 - conform Deciziei Camerei Notarilor Publici Iaşi nr. 28 din 13.04.2016:

1 notar public numit în Bosia şi asociat pe durată nedeterminată în Iaşi: Cristia Avram Cerasela din 21,06,2016 - conform Deciziei Camerei Notarilor Publici Iaşi nr. 36 din 7.06.2016:

1 notar public numit în Victoria şi asociat pe durată nedeterminată în Iaşi: Blaj Avram Evelina din 21.06.2016 - conform Deciziei Camerei Notarilor Publici Iaşi nr. 36 din 7 06.2016;

1 notar public numit în Cristeşti şi asociat pe durată nedeterminată în Iaşi: Isachi Dragoş din 16.03.2016 - conform Deciziei Camerei Notarilor Publici Iaşi nr. 13 din 10.03.2016;

1 notar public numit în Tansa şi asociat pe 5 ani în Iaşi: Avasiloae Claudia din 15.03.2017 - conform Deciziei Camerei Notarilor Publici Iaşi nr. 26 din 6.03.2017;

1 notar public numit în Vinderei şi asociat pe durată nedeterminatâ în Huşi; Macovei Ştefan Alexandru din 24,04,2013;

1 notar public numit în Iaşi şi asociat pe 2 ani în Camera Notarilor Publici Bucureşti: Turcu Doina din 27.03.2018;

1 notar public numit în Mogoşeşti şi asociat pe durată nedeterminatâ în Iaşi: Jescu Otilia Elena din 20.08.2012;

1 notar public numit în Ciohorani şi asociat pe durată nedeterminată în Iaşi: Antohie Răzvan din 17.12.2014;

1 notar public numit în Movila Miresii, Camera Notarilor Publici Galaţi şi asociat pe durată nedeterminată în Iaşi: Ciolpan Doru Constantin din 2.12.2014;

1 notar public numit în Arsura şi asociat pe durată nedeterminată în Huşi: Gheorghiu Mircea Raoul din 22.04.2015 - conform Deciziei Camerei Notarilor Publici Iaşi nr. 20 din 6.03.2015;

1 notar public numit în Popeşti şi asociat pe durată nedeterminată în Iaşi: Dascălu Alexandra din 21.02.2017;

1 notar public numit în Delani şi asociat pe durată nedeterminată la Camera Notarilor Publici Bucureşti: Marinescu Florentina din 4.02.2016;

1 notar public numit în Bârnova şi asociat pe durată nedeterminatâ în Iaşi: Pătrăşcanu Mihail Radu din 12.05.2016;

1 notar public numit în Bârlad şi asociat pe durată nedeterminată în Bucureşti: Fînaru Lulu din 2.05.2017;

1 notar public numit în Murgeni şi asociat pe durată nedeterminată în Bârlad: Izvoranu Roxana din 9.03.2017 - conform Deciziei Camerei Notarilor Publici Iaşi nr. 77 din 6.12.2016;

1 notar public numit în Focuri şi asociat pe durată nedeterminată în Iaşi: Budurcă Magda Eugenia din 21.02.2017;

1 notar public numit în Andrieşeni şi asociat pe durată nedeterminată în Iaşi: Mahu Maria Cristina din 9.05.2017 - conform Deciziei Camerei Notarilor Publici Iaşi nr. 44 din 3.05.2017;

1 notar public numit în Zorleni şi asociat pe durată nedeterminată în Bucureşti: Fînaru Alexandru Noru din 2.05.2017;

1 notar public numit în Şcheia şi asociat pe durată nedeterminată în Iaşi: Fandache Andreea din 4.01.2018;

1 notar public numit în Şuletea şi asociat pe durată nedeterminată în Camera Notarilor Publici Cluj: Ielciu Doina Alexandrina din 2.03.2018.

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. 16 la Ordinul nr. 1.940/C/2018)

 

SITUAŢIE

privind actualizarea numărului posturilor de notar public destinate judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru anul 2018

 

Nr. crt.

Camera Notarilor Publici

Nr. locuri actualizate în anul 2018

Nr. locurilor ocupate de notari în funcţie în anul 2018

Posturi destinate judecătorilor de la ÎCCJ şi judecătorilor de la Curtea Constituţională pentru anul 2018

Nr. notari suspendaţi

1

Alba

141

132

-

9

2

Bacău

104

96

-

8

3

Braşov

121

111

-

10

4

Bucureşti

680

640

2

38

5

Cluj

199

195

-

4

6

Constanţa

151

142

-

9

7

Craiova

140

137

-

3

8

Galaţi

142

134

-

8

9

Iaşi

120

108

1

11

10

Oradea

102

95

-

7

11

Piteşti

107

92

-

15

12

Ploieşti

157

144

-

13

13

Suceava

83

75

-

8

14

Târgu Mureş

112

103

-

9

15

Timişoara

233

223

-

10

 

Total

2.592

2.427

3

162