MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 734         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 24 august 2018

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 308 din 8 mai 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33 alin. (2) şi art. 39 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

 

Decizia nr. 324 din 10 mai 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2811 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII PENTRU SUPRAVEGHEREA PUBLICĂ A ACTIVITĂŢII DE AUDIT STATUTAR

 

88. - Ordin pentru aprobarea Normelor privind suspendarea exercitării activităţii auditorilor financiari şi firmelor de audit

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

827. - Ordin privind publicarea efectuării radierii din Registrul general Instituţii Financiare Nebancare a Societăţii STEINER & CO LEASING IFN - S.A.

 

REPUBLICĂRI

 

Hotărârea Guvernului nr. 563/2014 privind organizarea şi funcţionarea Secretariatului de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989

 

Rectificări la:

 - Ordinului ministrului justiţiei nr. 2.573/C/2008

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 308

din 8 mai 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33 alin. (2) şi art. 39 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33 alin. (2) şi art. 39 alin. (2) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Alexandru Firicel în Dosarul nr. 5.479/3/2016/a1 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1950/2017.

2. La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei de neconstituţionalitate. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 2.273D/2017 şi nr. 2.418D/2017, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33 alin. (2) şi art. 39 alin. (2) teza întâi, respectiv art. 33 alin. (2) şi art. 39 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Alexandru Firicel în Dosarul nr. 34.372/3/2016/a1 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi în Dosarul nr. 45.389/3/2016/a1 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.

4. La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei de neconstituţionalitate. Procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.273D/2017 şi nr. 2.418D/2017 la Dosarul nr. 195D/2017, care a fost primul înregistrat.

6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că în această materie există precedent constituţional şi nu există temeiuri noi pentru ca instanţa constituţională să îşi reconsidere jurisprudenţa.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

7. Prin încheierile din 19 decembrie 2016, 10 iulie 2017 şi 12 iulie 2017, pronunţate în dosarele nr. 5.479/3/2016/al, nr. 34.372/3/2016/a1 şi nr. 45.389/3/2016/a1, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33 alin. (2) şi art. 39 alin. (2) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Alexandru Firicel în cauze având ca obiect soluţionarea cererii de reexaminare a taxelor judiciare de timbru.

8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că art. 39 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 este imprevizibil, întrucât nu stabileşte nici calitatea în care acţionează instanţa învestită şi nici regulile de judecată ce ar trebui respectate de către judecător în soluţionarea cererii de reexaminare. De asemenea, nu este înscrisă nicio obligaţie a instanţei de judecată de a respecta principiul legalităţii sau procedura de judecată înscrisă în Codul de procedură civilă şi nici nu este cuprinsă o obligaţie a instanţei de judecată de a comunica autorului cererii de reexaminare încheierea definitivă.

9. Totodată, autorul excepţiei susţine că dispoziţiile art. 39 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 sunt neconstituţionale şi prin faptul că se dispune ca cererea de reexaminare să se soluţioneze fără publicitate, în camera de consiliu şi fără citarea părţilor şi nu se prevede că se comunică încheierea de şedinţă definitivă părţilor. Astfel, faţă de împrejurarea că, prin soluţia instanţei, sunt afectate dreptul de acces la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, consideră că autorul cererii de reexaminare trebuie să beneficieze de toate garanţiile procesuale implicate de dreptul la un proces echitabil, cu privire la publicitatea sentinţei, inclusiv prin citarea părţilor sau cei puţin a autorului cererii de reexaminare, şi cu privire la dreptul autorului cererii de reexaminare de a-şi susţine cauza personal sau prin reprezentant în faţa instanţei de judecată.

10. Tot în legătură cu dispoziţiile art. 39 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, autorul excepţiei arată că reglementarea printr-o ordonanţă de urgenţă a unei proceduri de judecată ce se desfăşoară în faţa unei instanţe de judecată de contencios administrativ încalcă prevederile art. 1 alin. (4), art. 73 alin. (3) lit. k), art. 115 alin. (6) şi art. 126 alin. (2) din Constituţie.

11. Referitor la dispoziţiile art. 33 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, arată că acestea nu precizează nici denumirea şi nici conţinutul actului prin care se pune în vedere reclamantului să plătească taxa de timbru şi nici nu se prevede o obligaţie a instanţei de a motiva concret modul în care s-a ajuns la soluţia de taxare, inclusiv în ceea ce priveşte cuantumul taxei judiciare impuse. De asemenea, arată că taxa judiciară de timbru i-a fost impusă discreţionar, printr-o adresă scrisă succint, fără invocarea unui temei, de către grefierul de şedinţă. Or, acesta este un auxiliar al instanţei şi nu este învestit cu exercitarea atribuţiilor instanţei de judecată.

12. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 195D/2017, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. În Dosarul nr. 2.273D/2017 apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

13. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.

14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

15. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

16. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.

17. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

18. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierile de sesizare a Curţii, îl reprezintă dispoziţiile art. 33 alin. (2) şi art. 39 alin. (2) teza întâi, respectiv art. 33 alin. (2) şi art. 39 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Având în vedere motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea va reţine ca obiect al acesteia dispoziţiile art. 33 alin. (2) şi art. 39 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 392 din 29 iunie 2013, care au următorul cuprins:

- Art. 33 alin. (2): „Dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă, obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cei mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei. Prin aceeaşi comunicare instanţa îi pune în vedere reclamantului posibilitatea de a formula. În condiţiile legii, cerere de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării. Dispoziţiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă rămân aplicabile în ceea ce priveşte complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată, instanţa însă nu va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată în condiţiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă, decât după soluţionarea cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru.

- Art. 39 alin. (2): „Cererea [de reexaminare s.n.] se soluţionează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părţilor, prin încheiere definitivă. Dispoziţiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă rămân aplicabile în ceea ce priveşte complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanţa va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condiţiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă, numai după soluţionarea cererii de reexaminare

20. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (4) şi (5) privind principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, precum şi calitatea legii, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 73 alin. (3) lit. k) privind reglementarea prin lege organică a contenciosului administrativ, art. 115 alin. (6) privind materiile ce nu pot fi reglementate prin ordonanţe de urgenţă şi art. 126 alin. (2) potrivit căruia „Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege”. De asemenea, autorul excepţiei susţine că sunt încălcate prevederile art. 20 şi art. 148 din Constituţie, prin raportare la dispoziţiile art. 6 şi art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil şi dreptul la un remediu efectiv, precum şi în raport cu dispoziţiile art. 41 alin. (2) lit. a), art. 47 şi art. 48 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, dispoziţii privind dreptul oricărei persoane de a fi ascultată înainte de luarea oricărei măsuri individuale care ar putea să îi aducă atingere, dreptul la o cale de atac eficientă şi la un proces echitabil, respectiv prezumţia de nevinovăţie şi dreptul la apărare.

21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, prin raportare la critici identice cu cele formulate în prezenta cauză de acelaşi autor. Astfel, prin Decizia nr. 844 din 14 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 16 martie 2018, Curtea a reţinut că imprevizibilitatea unui text de lege nu poate fi reţinută în măsura În care, din coroborarea prevederilor unui act normativ - în speţă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 -, precum şi a altor acte normative la care se face trimitere - în situaţia textului de lege criticat fiind vorba de Codul de procedură civilă -, pot fi deduse toate aspectele necesare aplicării sale. Raportat la situaţia invocată de autorul excepţiei, se poate reţine imprevizibilitatea dispoziţiilor de lege criticate doar pentru că nu reafirmă rolul pe care îl îndeplineşte instanţa de judecată în soluţionarea cererii de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru sau pentru că nu prevăd principiile generale pe care se întemeiază judecătorul în modul de soluţionare a acestei cereri, aspecte consacrate chiar la nivel constituţional prin art. 124 alin. (1), potrivit căruia „Justiţia se înfăptuieşte în numele legii”, şi prin art. 126 alin. (1), potrivit căruia „Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege”.

22. Cu privire la susţinerea potrivit căreia cererea de reexaminare se soluţionează fără publicitate, în camera de consiliu şi fără citarea părţilor, iar comunicarea cererii de chemare în judecată se face în condiţiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă, numai după soluţionarea cererii de reexaminare, Curtea a reţinut că obiectul textului criticat îi constituie o normă procedurală care reglementează soluţionarea cererii de reexaminare împotriva încheierii de stabilire a taxei judiciare de timbru, aşadar un incident procedural prealabil antamării fondului de către instanţa de judecată, întrucât în discuţie este o chestiune prealabilă, soluţionarea acesteia fiind guvernată de principiul celerităţii, care ar fi grav afectat prin aplicarea în materie a principiilor oralităţii şi contradictorialităţii, a obligativităţii citării părţilor, ca şi a posibilităţii exercitării unei căi de atac împotriva încheierii de soluţionare a cererii de reexaminare. Procedura reexaminării modului de stabilire a taxelor judiciare de timbru este o procedură incidenţă în desfăşurarea unui proces, care, în principiu, se realizează cu respectarea condiţiei publicităţii impuse de art. 127 din Constituţie, condiţie ce nu are însă un caracter absolut, legiuitorul având posibilitatea de a deroga de la aceasta. Curtea a mai observat că raţiuni ce ţin de necesitatea soluţionării într-un termen rezonabil a cauzelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti justifică în mod obiectiv soluţia legislativă criticată, care asigură în mod eficient un raport rezonabil de proporţionalitate între scopul urmărit - stabilirea corectă a taxelor judiciare de timbru - şi mijloacele procedurale utilizate.

23. Referitor la raportarea criticii de neconstituţionalitate la prevederile Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi la cele ale Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 276 din 4 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 660 din 10 august 2017, paragrafele 24 şi 25, a arătat, în ceea ce priveşte invocarea prevederilor art. 47 privind dreptul la o cale de atac eficientă şi la un proces echitabil din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, că, în jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, spre exemplu Hotărârea din 22 decembrie 2010, pronunţată în Cauza C-279/09- DEB Deutsche Energiehandels und Beratungsgeseltschaft mbH împotriva Bundesrepublik Deutschland, paragraful 35, s-a statuat că, potrivit art. 52 alin. (3) din Cartă, în măsura în care aceasta conţine drepturi ce corespund celor garantate prin Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, înţelesul şi întinderea lor sunt aceleaşi ca şi cele prevăzute de această convenţie. Potrivit explicaţiei aferente acestei dispoziţii, înţelesul şi întinderea drepturilor garantate sunt stabilite nu numai prin textul Convenţiei, ci si, în special, prin jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. Art. 52 alin. (3) teza a două din Carta prevede că prima teză a aceluiaşi alineat nu împiedică dreptul Uniunii să confere o protecţie mai largă. Aşadar, în ceea ce priveşte conţinutul dreptului la o cale de atac efectivă şi la un proces echitabil prevăzut de art. 47 din Cartă, Curtea de la Luxemburg a reţinut, prin Hotărârea din 26 februarie 2013, pronunţată în Cauza C-311/11 - Ştefano Melloni împotriva Ministerio Fiscal, paragraful 50, că acesta corespunde conţinutului pe care jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului îl recunoaşte drepturilor garantate de art. 6 paragrafele 1 şi 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (a se vedea hotărârile Curţii Europene a Dreptului Omului din 14 iunie 2001, 1 martie 2006 şi 24 aprilie 2012, pronunţate în cauzele Medenica împotriva Elveţiei, paragrafele 56-59, Sejdovic împotriva Italiei, paragrafele 84, 86 şi 98, şi Haralampiev împotriva Bulgariei, paragrafele 32 şi 33). Curtea a reţinut că aceste considerente de principiu sunt aplicabile în controlul de constituţionalitate în măsura în care asigură, garantează şi dezvoltă prevederile constituţionale în materia drepturilor fundamentale, cu alte cuvinte, în măsura în care nivelul lor de protecţie este cel puţin la nivelul normelor constituţionale în domeniul drepturilor omului (a se vedea în acest sens deciziile nr. 872 şi 874 din 25 iunie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, şi Decizia nr. 4 din 18 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficiai al României, Partea I, nr. 194 din 21 martie 2011). În consecinţă, având în vedere cele menţionate mai sus, precum şi faptul că, potrivit art. 21 alin. (3) din Constituţie, standardul naţional de protecţie în materia analizată este superior celui oferit de art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea, cu referire le art. 47 din Cartă, a constatat că nu există motive pentru a reconsidera concluziile sale referitoare la constituţionalitatea dispoziţiilor art. 39 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013.

24. Un alt aspect de neconstituţionalitate invocat de autorul prezentei excepţii de neconstituţionalitate pune în discuţie constituţionalitatea reglementării pe calea unei ordonanţe de urgenţă a unei proceduri de judecată ce se desfăşoară în faţa unei instanţe de judecată de contencios administrativ, respectiv a procedurii de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru.

25. Reţinând constituţionalitatea reglementării materiei taxelor judiciare de timbru pe calea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, Curtea, prin Decizia nr. 752 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 6 februarie 2015, a statuat că, în nota de fundamentare a acestui act normativ, legiuitorul delegat a subliniat că modificarea cadrului legal de desfăşurare a procesului civil prin adoptarea Codului de procedură civilă, precum şi punerea în aplicare a noilor instituţii adoptate prin Codul civil impuneau revizuirea urgentă a legislaţiei şi în materia taxelor judiciare de timbru, care trebuie să reflecte noua structură şi dinamică a procesului civil, noile garanţii procedurale acordate părţilor pentru asigurarea unui proces echitabil, precum şi acoperirea costurilor suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii, pregătirea personalului din sistemul justiţiei etc. S-a arătat totodată că neadoptarea urgentă a acestui act normativ ar fi condus la conservarea unui sistem de taxare neadaptat în raport cu întreaga evoluţie în plan legislativ, cu liniile trasate prin regândirea sistemului juridic românesc odată cu adoptarea noului Cod civil şi a noului Cod de procedură civilă, în acest sens, orice întârziere în asanarea şi sistematizarea legislaţiei în materia taxelor de timbru ar fi condus la menţinerea nepermisă a neconcordanţelor între prevederile legale în această materie şi prevederile noilor coduri, prin perpetuarea acelor norme care trebuie expres abrogate, fiind perimate sau chiar în contradicţie cu noul cadru normativ în aceeaşi ipoteză, a neadoptării urgente a actului normativ în discuţie. Legiuitorul delegat a susţinut că ar fi fost menţinute şi aspectele care impietează asupra transparenţei aplicării actualelor norme, printre care lipsa criteriilor statistice pentru o evidenţă clară asupra tuturor operaţiunilor pe care le implică sistemul de taxare actual, Totodată, consecinţele negative pe planul transparenţei şi disciplinei financiare impuse de exerciţiul colectării la buget a sumelor derivând din plata taxelor judiciare de timbru, dar şi pe planul situaţiei justiţiabililor şi al nevoilor acute ale sistemului, nu ar fi fost deloc neglijabile.

26. Cât priveşte susţinerea referitoare la încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat. Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 11 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 25 aprilie 2017, paragraful 18, a precizat că delegarea legislativă, consacrată expres de Legea fundamentală, presupune o excepţie de la principiul constituţional al separaţiei puterilor în stat şi o derogare de la prevederile art. 61 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării”. Dispoziţiile art. 115 din Constituţie atribuie Guvernului, autoritate constitutivă a puterii executive, dreptul de a legifera alături de Parlamentul României Prin urmare, Curtea reţine că, emiţând Ordonanţa de urgenţă nr. 80/2013, Guvernul nu a exercitat în mod neconstituţional atribuţii de legiferare. De altfel, prevederile art. 115 din Constituţie nu interzic emiterea ordonanţelor de urgenţă în domeniile rezervate legilor organice.

27. Referitor la art. 33 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, Curtea a constatat prin Decizia nr. 844 din 14 decembrie 2017, precitată, că argumentele invocate de autorul excepţiei privind pretinsele lacune ale acestui text de lege rezultă, în mod asemănător criticii formulate cu privire la art. 39 alin. (2) din acelaşi act normativ, dintr-o analiză incompletă, fragmentată, a ansamblului prevederilor acestei ordonanţe de urgenţă. Astfel, art. 31 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 prevede în mod expres că „Determinarea cuantumului taxelor judiciare de timbru pentru acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti se face de către instanţa de judecată*. De asemenea, prevederile aceluiaşi act normativ stabilesc modul de calcul al taxei judiciare de timbru, în funcţie de obiectul acţiunilor deduse justiţiei. Prin urmare, Curtea  a apreciat că şi această critică de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

28. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia cuprinse în decizia menţionată îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Alexandru Firicel în dosarele nr. 5.479/3/2016/a1 şi nr. 34.372/3/2016/a1 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII l-a contencios administrativ şi fiscal şi în Dosarul nr. 45.389/3/2016/a1 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 33 alin. (2) şi art. 39 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 8 mai 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Andreea Costin

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 324

din 10 mai 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2811  alin, 1 din Codul de procedură civilă din 1865

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2811 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Vlad Opran în Dosarul nr. 3.852/227/2010 al Tribunalului Bacău - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.799D/2016.

2. La apelul nominal răspunde personal autorul excepţiei, lipsind celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia, arătând, în esenţă, că textul legal criticat este neconstituţional sub aspectul termenului în care poate fi formulată o cerere de lămurire a dispozitivului unei hotărâri. Depune hotărâri ale instanţelor de fond.

4. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens arată că nu se poate vorbi despre încălcarea dreptului la un proces echitabil prin nerespectarea termenului rezonabil, întrucât în cauză este vorba despre o încheiere de lămurire a dispozitivului unei hotărâri, şi nu despre fondul cauzei.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin Decizia civilă nr. 308 din 27 iulie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 3.852/227/2010, Tribunalul Bacău - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2811 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Vlad Opran într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de completare şi lămurire a dispozitivului unei decizii civile a Tribunalului Bacău.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece permit a se cere şi a se da lămuriri asupra înţelesului, întinderii sau aplicării dispozitivului unei hotărâri judecătoreşti fără limită de timp, în orice grad de jurisdicţie, deschizându-se părţii interesate o cale de atac deghizată împotriva unei astfel de hotărâri.

7. Tribunalul Bacău - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât cenzurarea aplicării legii de către instanţele judecătoreşti se face pe calea controlului judecătoresc realizat în cadrul sistemului căilor de atac prevăzute de lege.

10. Avocatul Poporului precizează că îşi menţine punctul de vedere anterior exprimat în sensul constituţionalităţii dispoziţiilor legale criticate, care a fost reţinut în deciziile nr. 1.446 din 5 noiembrie 2009, nr. 34 din 11 ianuarie 2007 sau nr. 772 din 7 noiembrie 2006.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 2811 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, care au următorul cuprins: „în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori acesta cuprinde dispoziţii potrivnice, părţile pot cere instanţei care a pronunţat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispoziţiile potrivnice. “

14. Dispoziţiile legale criticate au fost abrogate prin art. 83 lit. a) din titlul V din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României. Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012. Având în vedere prevederile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012, potrivit cărora „Dispoziţiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare”, precum şi Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a analiza dispoziţiile legale criticate.

15. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 21 privind accesul liber la justiţie, astfel cum acesta se interpretează potrivit art. 20 din Constituţie şi prin prisma dispoziţiilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, şi ale art. 1 privind obligaţia de a respecta drepturile omului, art. 17 privind interzicerea abuzului de drept şi art. 46 privind forţa obligatorie şi executarea hotărârilor din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. De asemenea, se invocă dispoziţiile art. 44 privind dreptul de proprietate privată, astfel cum acesta se interpretează potrivit art. 20 din Constituţie şi prin prisma art. 1 privind protecţia proprietăţii din Primul Protocol adiţional la Convenţie.

16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că asupra constituţionalităţii prevederilor art. 2811 din Codul de procedură civilă s-a pronunţat prin mai multe decizii şi, răspunzând unor critici similare, a statuat constant că prevederile respective sunt în acord cu dispoziţiile constituţionale şi cu cele ale Convenţiei.

17. Astfel, prin Decizia nr. 205 din 4 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298 din 7 mai 2010, şi prin Decizia nr. 33 din 11 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 22 februarie 2007, Curtea a reţinut, în esenţă, că prin procedura reglementată de dispoziţiile legale criticate partea care formulează o cerere de lămurire nu urmăreşte schimbarea soluţiei pronunţate de instanţa de judecată, ci doar lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării dispozitivului hotărârii judecătoreşti, iar instanţa care soluţionează o astfel de cerere nu judecă fondul cauzei, ci interpretează măsurile dispuse prin hotărârea a cărei lămurire se doreşte, în scopul înlăturării dificultăţilor ivite în faza de executare a acestora.

18. Totodată, potrivit art. 2811 alin. 2, cererea se judecă de urgenţă, cu citarea părţilor. În conformitate cu art. 2813 alin. 1 din Codul de procedură civilă, încheierea prin care s-a soluţionat cererea de lămurire este supusă aceleiaşi căi de atac ca şi hotărârea în legătură cu care s-a solicitat lămurirea, iar, potrivit alin. 2 al aceluiaşi articol, părţile nu pot fi obligate la plata cheltuielilor legate de lămurirea hotărârii.

19. Distinct de cele reţinute prin deciziile menţionate, Curtea constată că legiuitorul nu a prevăzut un termen imperativ pentru formularea cererii de lămurire a dispozitivului, întrucât o astfel de cerere nu afectează autoritatea de lucru judecat a hotărârii respective şi nici caracterul executoriu al acesteia, neputându-se astfel prejudicia interesele părţilor, ci, dimpotrivă, se înlesneşte punerea în executare a hotărârii judecătoreşti. De altfel, prin Decizia nr. 33 din 11 ianuarie 2007, anterior menţionată, Curtea a mai reţinut că dispoziţiile art. 400 alin. 2 din Codul de procedură civilă dau posibilitatea părţilor ca, în cadrul executării silite, să introducă o contestaţie cu privire la lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu.

20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Vlad Opran în Dosarul nr. 3.852/227/2010 al Tribunalului Bacău - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 2811 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bacău - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 10 mai 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Andreea Costin

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII PENTRU SUPRAVEGHEREA PUBLICĂ A ACTIVITĂŢII DE AUDIT STATUTAR

 

AUTORITATEA PENTRU SUPRAVEGHEREA PUBLICĂ A ACTIVITĂŢII DE AUDIT STATUTAR

 

ORDIN

pentru aprobarea Normelor privind suspendarea exercitării activităţii auditorilor financiari şi firmelor de audit

 

Având în vedere prevederile art. 77 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 162/2017, în temeiul prevederilor art. 14 alin. (11), art. 51 şi art. 73 alin. (2) din Legea nr. 162/2017 privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate şi de modificare a unor acte normative,

preşedintele Autorităţii pentru Supravegherea Publică a Activităţii de Audit Statutar emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Normele privind suspendarea exercitării activităţii auditorilor financiari şi firmelor de audit, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data publicării.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin orice alte norme emise anterior, având acelaşi obiect, îşi încetează aplicabilitatea.

 

Preşedintele Autorităţii pentru Supravegherea Publică a Activităţii de Audit Statutar,

Cristiana Doina Tudor

 

Bucureşti, 13 august 2018.

Nr. 88.

 

ANEXĂ

 

NORME

privind suspendarea exercitării activităţii auditorilor financiari şi firmelor de audit

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

ARTICOLUL 1

Obiect

 

Prezentele norme reglementează suspendarea exercitării activităţii auditorilor financiari prevăzută de art. 14 alin. (11) din Legea nr. 162/2017 privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate şi de modificare a unor acte normative.

 

ARTICOLUL 2

Competenţă

 

Autoritatea competentă responsabilă pentru suspendarea exercitării activităţii auditorilor financiari în România este Autoritatea pentru Supravegherea Publică a Activităţii de Audit Statutar, denumită în continuare ASPAAS.

 

CAPITOLUL II

Suspendarea exercitării activităţii

 

ARTICOLUL 3

Cazurile de suspendare a exercitării activităţii

 

(1) Exercitarea activităţii se suspendă în următoarele cazuri:

a) la cererea scrisă a auditorilor financiari, potrivit prezentelor norme;

b) în cazul suspendării temporare a activităţii firmei de audit la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

(2) în Registrul public electronic al auditorilor financiari şi firmelor de audit, denumit în continuare Registrul public electronic, se efectuează menţiunile privind suspendarea/încetarea suspendării exercitării activităţii prevăzute la alin. (1).

 

ARTICOLUL 4

Suspendarea exercitării activităţii, la cererea auditorilor financiari

 

(1) Auditorii financiari pot solicita, în cazuri temeinic justificate, prin cerere scrisă, suspendarea exercitării activităţii, pe o perioadă de până la maximum 3 ani consecutivi.

(2) Se consideră temeinic justificate, în sensul alin. (1), următoarele cazuri în care auditorii financiari pot solicita suspendarea:

a) concediu pentru creşterea sau îngrijirea copilului minor;

b) pensionare anticipată;

c) incapacitate temporară de muncă, pe caz de boală gravă pentru care se poate acorda concediu medical pentru o perioadă mai mare de trei luni conform recomandărilor cadrelor medicale de specialitate;

d) perioada de şomaj;

e) nu au loc de muncă, nu obţin venituri sau veniturile pe care le obţin din activităţi autorizate legal sunt mai mici decât valoarea indicatorului social de referinţă (ISR) în ultimele 12 luni anterior formulării cererii de suspendare;

f) nu sunt angajaţi în domeniul auditului financiar şi nu au obţinut venituri din exercitarea profesiei de auditor financiar în ultimele 12 luni anterior formulării cererii de suspendare;

g) au împlinit vârsta legală de pensionare şi nu au obţinut venituri clin exercitarea activităţii în ultimele 12 luni anterior formulării cererii de suspendare;

h) sunt angajaţi cu contract de muncă într-un alt stat membru sau ţară terţă şi nu obţin venituri pe teritoriul României;

i) îşi desfăşoară activitatea într-un alt stat membru sau ţară terţă şi nu obţin venituri pe teritoriul României;

j) se află în misiune oficială într-un alt stat membru sau ţară terţă;

k) auditorii financiari cu handicap grav sau accentuat, definit conform Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi care nu obţin venituri sau veniturile pe care le obţin, din activităţi autorizate legal, sunt mai mici decât valoarea indicatorului social de referinţă (ISR);

l) alte situaţii cu caracter social care conduc la imposibilitatea temporară de a exercita profesia de auditor financiar, iar în urma analizei de către personalul Biroului reglementare, autorizare, înregistrare şi formare continuă (BRAIFC) din cadrul ASPAAS, cazul social invocat se consideră temeinic justificat.

(3) Durata perioadei de suspendare se stabileşte în funcţie de estimarea existenţei cauzei pentru care s-a solicitat suspendarea.

(4) Suspendarea este valabilă doar pentru perioada existentei cauzei pentru care a fost obţinută suspendarea.

(5) în condiţiile în care cazul pentru care a obţinut suspendarea nu mai produce efecte, auditorul financiar este obligat să notifice, în scris, ASPAAS în termen de 30 de zile de la data încetării cauzei.

(6) La expirarea perioadei de suspendare, suspendarea exercitării activităţii încetează de drept şi auditorul financiar revine la statutul de auditor financiar activ, cu excepţia cazului în care auditorul financiar se află într-o stare de incompatibilitate şi îşi declară statutul de auditor financiar nonactiv.

 

ARTICOLUL 5

Aprobarea/respingerea cererii de suspendare a auditorilor financiari

 

(1) Auditorii financiari care se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 4 alin. (2) depun la ASPAAS cererea de suspendare a exercitării activităţii, motivată, datată şi semnată, potrivit anexei nr. 1 - Cererea de suspendare a auditorilor financiari, care se va adăuga la dosarul de autorizare existent la nivelul ASPAAS, împreună cu documentele justificative.

(2) Auditorul financiar nu mai poate solicita suspendarea pentru aceeaşi situaţie prevăzută la art. 4 alin. (2), justificată cu aceleaşi documente, pentru care a obţinut anterior o suspendare întreruptă la cerere conform art. 6, dacă în perioada cuprinsă între data reluării activităţii şi solicitarea unei noi suspendări sau în ultimele 12 luni anterior formulării cererii de suspendare a obţinut venituri din exercitarea profesiei de auditor financiar.

(3) Cererile auditorilor financiari prevăzute la alin. (1) se analizează de personalul BRAIFC din cadrul ASPAAS. În urma verificării se întocmeşte un raport adresat preşedintelui ASPAAS, care conţine propunerea motivată de aprobare sau respingere a cererii de suspendare a activităţii, după caz, precum şi perioada de suspendare.

(4) în cazul îndeplinirii condiţiilor de suspendare a activităţii, în baza raportului prevăzut la alin. (3), se emite un ordin al preşedintelui ASPAAS de suspendare a activităţii ca auditor financiar cu indicarea duratei de suspendare, în 3 exemplare, din care un exemplar al ordinului se arhivează la nivelul instituţiei conform reglementărilor legale, un exemplar se comunică auditorului financiar, iar cel de-al treilea exemplar se transmite Camerei Auditorilor Financiari din România, denumită în continuare CAFR, în scopul anulării obligaţiei de plată a cotizaţiei de membru CAFR.

(5) Termenul pentru care se acordă suspendarea exercitării activităţii începe să curgă de la data comunicării auditorului financiar a ordinului preşedintelui ASPAAS prevăzut la alin. (4).

(6) în cazul respingerii cererii de suspendare a auditorului financiar, ASPAAS comunică, inclusiv prin mijloace electronice, persoanei acest fapt, precum şi motivarea respingerii.

 

ARTICOLUL 6

Încetarea suspendării activităţii auditorului financiar înainte de expirarea termenului de suspendare

 

(1) Auditorii financiari pot solicita încetarea suspendării la cerere înainte de expirarea termenului de suspendare stabilit conform prevederilor art. 5,

(2) Auditorii financiari pot depune la ASPAAS cererea de încetare a suspendării exercitării activităţii, motivată, datată şi semnată, potrivit anexei nr. 2 - Cererea de încetare a suspendării auditorilor financiari, care se va adăuga la dosarul de autorizare existent la nivelul ASPAAS.

(3) Cererile auditorilor financiari prevăzute la alin. (2) se analizează de personalul BRAIFC din cadrul ASPAAS. În urma verificării se întocmeşte un raport care se înaintează preşedintelui ASPAAS cu propunerea de aprobare, în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile impuse de prezentele norme.

(4) în baza raportului prevăzut la alin. (3) se emite un ordin al preşedintelui ASPAAS de încetare a suspendării activităţii ca auditor financiar, în 3 exemplare, din care un exemplar al ordinului se arhivează la nivelul instituţiei conform reglementărilor legale, un exemplar se comunică auditorului financiar, iar cel de-al treilea exemplar se transmite Camerei Auditorilor Financiari din România.

(5) încetarea suspendării la cerere începe să producă efecte de la data comunicării auditorului financiar a ordinului preşedintelui ASPAAS prevăzut la alin. (4).

(6) începând cu data ordinului preşedintelui ASPAAS prevăzut la alin. (4), auditorul financiar revine la statutul de auditor financiar activ, cu excepţia cazului în care auditorul financiar se află într-o stare de incompatibilitate şi îşi declară statutul de auditor financiar nonactiv.

 

ARTICOLUL 7

Suspendarea temporară a activităţii firmei de audit la oficiul registrului comerţului

 

(1) în cazul în care activitatea firmelor de audit este suspendată temporar la Oficiul Naţional al Registrului

Comerţului, conform prevederilor art. 237 alin. (1) lit. d) din Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, firma de audit este obligată să notifice în scris acest fapt către ASPAAS, în termen de 30 de zile de la data soluţionării de către oficiul registrului comerţului a menţiunii de suspendare temporară a activităţii societăţii.

(2) Firmele de audit, prin reprezentantul legal, în aplicarea alin. (1), depun la ASPAAS notificarea de suspendare temporară a activităţii, datată şi semnată, potrivit anexei nr. 3 - Notificarea de suspendare temporară a activităţii firmei de audit, însoţită de actul emis de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului referitor la suspendare, care se vor adăuga la dosarul de autorizare existent la nivelul ASPAAS.

(3) Documentele prevăzute la alin. (2) se analizează de personalul BRAIFC din cadrul ASPAAS. În urma verificării se întocmeşte un raport adresat preşedintelui ASPAAS care conţine propunerea de suspendare a activităţii a firmei de audit, perioada de suspendare, precum şi măsurile care se impun, după caz.

(4) în baza raportului prevăzut la alin. (3) se emite un ordin al preşedintelui ASPAAS de suspendare temporară a activităţii a firmei de audit şi de stabilire a duratei de suspendare, în 3 exemplare, din care un exemplar al ordinului se arhivează la nivelul instituţiei conform reglementărilor legale, un exemplar se comunică auditorului financiar, iar cel de-al treilea exemplar se transmite CAFR.

(5) CAFR este obligată să facă menţiunile cuvenite în evidenţele proprii privind suspendarea calităţii de membru al CAFR fără alte obligaţii suplimentare.

(6) în cazul în care, din schimbul de informaţii oficiale cu alte instituţii/autorităţi, ASPAAS constată că a trecut un termen mai mare de 30 de zile de la data soluţionării de către oficiul registrului comerţului a cererii de menţiuni privind suspendarea temporară a activităţii societăţii, fără a fi adusă la cunoştinţa autorităţii de supraveghere, prin ordin al preşedintelui ASPAAS se dispune din oficiu suspendarea temporară a activităţii firmei de audit şi se stabileşte durata de suspendare.

(7) în situaţia nerespectării de către firma de audit a obligaţiei de notificare prevăzute la alin. (1), coroborat cu prevederile alin. (6), preşedintele ASPAAS sesizează Comisia de disciplină potrivit prevederilor art. 17 din Legea nr. 162/2017.

(8) La expirarea perioadei de suspendare, suspendarea exercitării activităţii încetează de drept şi firmă de audit revine la statutul de firmă de audit activă.

 

ARTICOLUL 8

Reluarea activităţii firmei de audit înainte de expirarea termenului până la care a avut activitatea suspendată temporară la oficiul registrului comerţului

 

(1) În cazul în care firma de audit şi-a reluat activitatea înainte de expirarea termenului pentru care a avut activitatea suspendată temporar la oficiul registrului comerţului, conform prevederilor art. 237 alin. (1) lit. d) din Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, firma de audit este obligată să notifice în scris acest fapt către ASPAAS în termen de 30 de zile de la data soluţionării de către oficiul registrului comerţului a menţiunii de reluare a activităţii societăţii.

(2) În aplicarea alin. (1), firma de audit, prin reprezentantul său legal, depune la ASPAAS cererea de încetare a suspendării temporare şi reluare a activităţii, datată şi semnată potrivit anexei nr. 4- Cererea de încetare a suspendării temporare şi reluarea activităţii firmei de audit, însoţită de actul emis de oficiul registrului comerţului în acest sens şi de hotărârea adunării generale a asociaţilor/acţionarilor sau decizia asociatului unic privind reluarea activităţii, care se va adăuga la dosarul de autorizare existent la nivelul ASPAAS.

(3) Cererile prevăzute la alin. (2) se analizează de personalul BRAIFC din cadrul ASPAAS. În urma verificării se întocmeşte un raport adresat preşedintelui ASPAAS care conţine propunerea de încetare a suspendării temporare şi reluare a activităţii, precum şi măsurile care se impun, după caz.

(4) în baza raportului prevăzut la alin. (3) se emite un ordin al preşedintelui ASPAAS privind încetarea suspendării temporare şi reluarea activităţii, în 3 exemplare, din care un exemplar al ordinului se arhivează la nivelul instituţiei conform reglementărilor legale, un exemplar se comunică auditorului financiar, iar cel de-al treilea exemplar se transmite CAFR.

(5) în cazul în care, din schimbul de informaţii oficiale cu alte instituţii/autorităţi, ASPAAS constată că a trecut un termen mai mare de 30 de zile de la data soluţionării de către oficiul registrului comerţului a cererii de menţiuni privind reluarea activităţii societăţii, prin ordin al preşedintelui ASPAAS, se dispune din oficiu încetarea suspendării şi reluarea activităţii firmei de audit.

(6) în situaţia nerespectării de către firma de audit a obligaţiei de notificare prevăzute la alin. (1) şi coroborat cu prevederile alin. (5), preşedintele ASPAAS sesizează Comisia de disciplină potrivit prevederilor art. 17 din Legea nr. 162/2017.

(7) încetarea suspendării la cerere înainte de termen începe să producă efecte de la data comunicării auditorului financiara ordinului preşedintelui ASPAAS emis în acest sens.

 

ARTICOLUL 9

Efectele suspendării exercitării activităţii

 

(1) Pe perioada suspendării, auditorii financiari şi firmele de audit nu pot exercita niciuna dintre activităţile prevăzute de Legea nr. 162/2017 şi de art. 3 alin. (3) şi alin. (4) lit. a)-c)din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Pe perioada suspendării, auditorii financiari şi firmele de audit sunt scutite de plata cotizaţiilor datorate CAFR.

 

ARTICOLUL 10

Comunicarea actelor administrative

 

(1) Cerinţa comunicării actelor administrative prevăzute de prezentele norme către auditorii financiari sau firmele de audit, după caz, este îndeplinită:

a) prin înmânarea actului, sub semnătură de primire, auditorului financiar ori împuternicitului acestuia sau, în cazul firmei de audit, reprezentantului legal ori împuternicitului persoanei juridice;

b) pentru persoanele fizice, prin poştă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, la adresa auditorului financiar înregistrată în registrul public electronic ori la adresa de corespondenţă comunicată de acesta;

c) pentru persoanele juridice, prin poştă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire la adresa firmei de audit înregistrată în registrul public electronic ori la adresa de corespondenţă comunicată de aceasta.

(2) Cerinţa comunicării actului administrativ este îndeplinită şi în situaţia refuzului expres al primirii corespondenţei, consemnat în procesul-verbal încheiat de funcţionarul poştal.

(3) în cazul în care comunicarea actului administrativ potrivit alin. (1) nu a fost posibilă, aceasta se realizează prin publicitate, respectiv prin afişarea actului administrativ, concomitent, la sediul emitentului iadului şi pe pagina de internet a acestuia.

 

ARTICOLUL 11

Anexe

 

Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentele norme.

 

ANEXA Nr. 1

la norme

 

CERERE

de suspendare a auditorilor financiari

 

Subsemnatul/Subsemnata, ............................................., născut(ă) la data de ............................................., în localitatea ............................................., judeţul/sectorul ............................................., cu domiciliul în localitatea ............................................., str. ............................................., nr. ...., bl. ...., sc. ...., et. ...., ap. ...., judeţul/sectorul ............................................., legitimat(ă) cu buletinul/cartea de identitate/paşaportul seria ..................... nr. ............................................., eliberat(ă) de ............................................., la data de ............................................., cod numeric personal (CNP) ............................................., în calitate de auditor financiar, autorizat prin ............................................., Autorizaţie nr. ............................................., solicit suspendarea exercitării activităţii desfăşurate în calitate de auditor financiar pentru o perioadă de ............................................. .

Declar că mă aflu în unul dintre următoarele cazuri: *1)

a) concediu pentru creşterea sau îngrijirea copilului minor;

b) pensionare anticipată sau incapacitate temporară de muncă;

c) incapacitate temporară de muncă, pe caz de boală gravă pentru care se poate acorda concediu medical pentru o perioadă mai mare de trei luni conform recomandărilor cadrelor medicale de specialitate;

d) şomaj;

e) nu am un loc de muncă, nu obţin venituri sau veniturile pe care le obţin din activităţi autorizate legal sunt mai mici decât valoarea indicatorului social de referinţă (ISR) în ultimele 12 luni anterior formulării cererii de suspendare;

f) nu sunt angajat în domeniul auditului financiar şi nu am obţinut venituri din exercitarea profesiei de auditor financiar în ultimele 12 luni anterior formulării cererii de suspendare;

g) am împlinit vârsta legală de pensionare şi nu am obţinut venituri din exercitarea activităţii în ultimele 12 luni anterior formulării cererii de suspendare;

h) sunt angajat cu contract de muncă într-un alt stat membru sau ţară terţă şi nu obţin venituri pe teritoriul României;

i) îmi desfăşor activitatea într-un alt stat membru sau ţară terţă şi nu obţin venituri pe teritoriul României;

j) mă aflu în misiune oficială într-un alt stat membru sau ţară terţă;

k) am un handicap grav sau accentuat definit conform Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi nu obţin venituri sau veniturile pe care le obţin, din activităţi autorizate legal, sunt mai mici decât valoarea indicatorului social de referinţă (ISR);

l) alte situaţii cu caracter social care conduc la imposibilitatea temporară a exercitării profesiei de auditor financiar .............................................

...................................................................................................................

................................................................................................................... .

Anexez la prezenta cerere următoarele documente:

...................................................................................................................

...................................................................................................................

Declar următoarele:

- am/nu am obţinut anterior o suspendare pentru unul din cazurile prevăzute la lit. a)-l) pe care am întrerupt-o la cerere;

- în perioada cuprinsă între data reluării activităţii şi până în prezent am/nu am obţinut venituri din exercitarea profesiei de auditor financiar.

Menţionez ca mă/nu mă aflu într-o situaţie de incompatibilitate cu exercitarea activităţii de audit financiar, potrivit legii.

Date de contact:

Adresă de e-mail .............................................

Telefon .............................................

Adresa de corespondenţă: localitatea ............................................., str. ............................................., nr. ...., bl. ...., sc. ...., et. ...., ap. ...., sectorul/judeţul ............................................. .

Subsemnatul/Subsemnata, ............................................., declar că informaţiile furnizate sunt corecte şi complete şi că sunt de acord cu stocarea, utilizarea şi prelucrarea de către ASPAAS a datelor cu caracter personal în exercitarea atribuţiilor legale.

 

Data

Semnătura

.............................................

.............................................


*1) Se va încercui una dintre lit. a)-l) în funcţie de situaţia aplicabilă.

 

ANEXA Nr. 2

la norme

 

CERERE

de încetare a suspendării auditorilor financiari

 

Subsemnatul/Subsemnata, ............................................., născut(ă) la data de ............................................., în localitatea ............................................., judeţul/sectorul ............................................., cu domiciliul în localitatea ............................................., str. ............................................., nr. ...., bl. ...., sc. ...., et. ...., ap. ...., judeţul/sectorul ............................................., legitimat(ă) cu buletinul/cartea de identitate/paşaportul seria ..................... nr. ............................................., eliberat(ă) de ............................................., la data de ............................................., cod numeric personal (CNP) ............................................., în calitate de auditor financiar, autorizat prin ............................................., Autorizaţie nr. ............................................., suspendat prin .............................................,

solicit încetarea suspendării exercitării activităţii desfăşurate în calitate de auditor financiar, având în vedere .............................................

...................................................................................................................

...................................................................................................................

Anexez la prezenta cerere următoarele documente:

...................................................................................................................

...................................................................................................................

Menţionez ca mă/nu mă aflu într-o situaţie de incompatibilitate cu exercitarea activităţii de audit financiar, potrivit legii.

Date de contact:

Adresă de e-mail .............................................

Telefon .............................................

Adresa de corespondenţă: localitatea ............................................., str. ............................................., nr. ...., bl. ...., sc. ...., et. ...., ap. ...., sectorul/judeţul ............................................. .

Subsemnatul/Subsemnata declar că informaţiile furnizate sunt corecte şi complete şi că sunt de acord cu stocarea, utilizarea şi prelucrarea de către ASPAAS a datelor cu caracter personal în exercitarea atribuţiilor legale.

 

Data

Semnătura

.............................................

.............................................

 

ANEXA Nr. 3

la norme

 

NOTIFICARE

de suspendare temporară a activităţii firmei de audit

 

Subsemnatul/Subsemnata, ............................................., auditor financiar, autorizat sub nr. .............................................,

în calitate de reprezentant legal al societăţii ............................................., autorizată prin Autorizaţie nr. ............................................., solicit suspendarea temporară a activităţii firmei de audit, având în vedere următoarele:

...................................................................................................................

Anexez la prezenta cerere următoarele documente:

a) actul administrativ prin care a fost aprobată autorizarea firmei de audit în copie certificată pentru conformitate cu originalul;

b) autorizaţia firmei de audit, în copie certificată pentru conformitate cu originalul;

c) certificatul constatator, la zi, eliberat de registrul comerţului, în original;

d) certificatul de înregistrare de la registrul comerţului, în copie certificată pentru conformitate cu originalul.

Menţionez că firma de audit este/nu este membru al următoarelor organisme profesionale de profil din ţară sau din străinătate .............................................,

Datele de contact ale firmei de audit:

Telefon fix/mobil: .............................................,

Fax: .............................................,

Adresă de e-mail: .............................................,

Adresa de website (dacă este cazul): .............................................,

Adresa de corespondenţă (alta decât sediul social, dacă este cazul):

Localitatea ............................................., str. ............................................., nr. ...., bl. ...., sc. ...., et. ...., ap. ...., sectorul/judeţul ............................................. .

Persoană de contact: .............................................,

Subsemnatul/Subsemnata declar că informaţiile furnizate sunt corecte şi complete şi că sunt de acord cu stocarea, utilizarea şi prelucrarea de către ASPAAS a datelor cu caracter personal în exercitarea atribuţiilor legale.

 

Auditor financiar, reprezentant legal

Data

.............................................

.............................................

 

ANEXA Nr. 4

la norme

 

CERERE

de încetare a suspendării temporare şi reluarea activităţii firmei de audit

 

Subsemnatul/Subsemnata,  ............................................., auditor financiar, autorizat prin ............................................., în calitate de reprezentant legal al societăţii ............................................., autorizată prin Autorizaţie nr. .............................................,  solicit încetarea suspendării temporare a exercitării activităţii desfăşurate de firma de audit, având în vedere următoarele:

...................................................................................................................

Anexez la prezenta cerere următoarele documente:

a) actul administrativ prin care a fost aprobată autorizarea firmei de audit, în copie certificată pentru conformitate cu originalul;

b) autorizaţia firmei de audit, în copie certificată pentru conformitate cu originalul;

c) certificatul constatator, la zi, eliberat de registrul comerţului, în original;

d) certificatul de înregistrare de la registrul comerţului, în copie certificată pentru conformitate cu originalul;

e) hotărârea adunării generale a asociaţilor/acţionarilor sau decizia asociatului unic privind reluarea activităţii, în copie certificată pentru conformitate cu originalul.

Menţionez că firma de audit este/nu este membru al următoarelor organisme profesionale de profil din ţară sau din străinătate ............................................

Datele de contact ale firmei de audit:

Telefon fix/mobil: ............................................

Fax: ............................................

Adresă de email; ............................................

Adresa de website (dacă este cazul): ............................................

Adresa de corespondenţă (alta decât sediul social, dacă este cazul);

Localitatea ............................................., str. ............................................., nr. ...., bl. ...., sc. ...., et. ...., ap. ...., sectorul/judeţul ............................................. .

Persoană de contact: ............................................

Subsemnatul/Subsemnata declar că informaţiile furnizate sunt corecte şi complete şi că sunt de acord cu stocarea, utilizarea şi prelucrarea de către ASPAAS a datelor cu caracter personal în exercitarea atribuţiilor legale.

 

Auditor financiar, reprezentant legal

Data

.............................................

.............................................

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

 

ORDIN

privind publicarea efectuării radierii din Registrul general Instituţii Financiare Nebancare a Societăţii STEINER & CO LEASING IFN - S.A.

 

Având în vedere solicitarea de radiere din Registrul general Instituţii Financiare Nebancare, formulată de către Societatea STEINER & CO LEASING IFN - S.A. prin Adresa înregistrată la Banca Naţională a României cu nr. 5 din 16.07.2018, precum şi îndeplinirea cerinţelor prevăzute de art. 113 alin. (1) din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 20/2009 privind instituţiile financiare nebancare, cu modificările şi completările ulterioare, în baza art. 28 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) din Legea nr. 93/2009 privind instituţiile financiare nebancare, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 35 alin. (3) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, ale art. 1 coroborat cu pct. 1 din anexa la Hotărârea Parlamentului României nr. 27/2014 pentru numirea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României, precum şi ale Hotărârii Parlamentului României nr. 42/2017 privind numirea unui membru al Consiliului de administraţie şi viceguvernator al Băncii Naţionale a României,

guvernatorul Băncii Naţionale a României emite următorul ordin:

Articol unic. - Se dispune publicarea efectuării radierii din Registrul general Instituţii Financiare Nebancare, ţinut la Banca Naţională a României, a Societăţii STEINER & CO LEASING IFN - S.A., cu sediul în Câmpina, str. Bobâlna nr. 44, C16 (fostă AMC), camera 8, etaj 1, judeţul Prahova, înregistrată la registrul comerţului cu nr. J29/356/2007, cod unic de înregistrare 21044468, înscrisă în Registrul general cu nr. RG-PJR-30-110149, la secţiunea k) „Activităţi multiple de creditare”.

 

Guvernatorul Băncii Naţionale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucureşti, 8 august 2018.

Nr. 827.

 

REPUBLICĂRI

 

HOTĂRÂREA GUVERNULUI Nr. 563/2014

privind organizarea şi funcţionarea Secretariatului de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989*)

 


*) Republicată în temeiul art. III din Hotărârea Guvernului nr. 411/2018 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 563/2014 privind organizarea şi funcţionarea Secretariatului de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945- 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 498 din 18 iunie 2018, dându-se textelor o nouă numerotare.

- Hotărârea Guvernului nr. 563/2014 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 612 din 19 august 2014 şi a mai fost modificată şi completată prin:

- Hotărârea Guvernului nr. 639/2016 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 563/2014 privind organizarea şi funcţionarea Secretariatului de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 698 din 8 septembrie 2016.

 

Art. 1. - (1) Secretariatul de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, denumit în continuare SSRML, funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, care asigură şi coordonează la nivel central aplicarea reglementărilor legale în vigoare referitoare la revoluţionarii din decembrie 1989, la luptătorii în rezistenţa anticomunistă, respectiv la foştii deţinuţi politici, precum şi la persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987.

(2) Categoriile de persoane prevăzute la alin. (1) sunt cele la care se referă prevederile Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - Sediul SSRML este în municipiul Bucureşti, Piaţa Presei Libere nr. 1, corp B, etajul 3, sectorul 1.

Art. 3. - SSRML exercită, în condiţiile legii, următoarele funcţii:

a) funcţia de strategie şi reglementare/implementare, prin care asigură fundamentarea, elaborarea şi supunerea spre aprobare Guvernului a actelor normative cu privire la persoanele prevăzute la art. 1;

b) funcţia de autoritate de stat, prin care avizează, coordonează, monitorizează şi controlează aplicarea şi respectarea reglementărilor legale de către instituţiile publice centrale şi locale şi de alte persoane juridice a drepturilor acordate revoluţionarilor din decembrie 1989, luptătorilor în rezistenţa anticomunistă, respectiv foştilor deţinuţi politici, precum şi persoanelor care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987;

c) funcţia de reprezentare, prin care asigură, în domeniul său de activitate, reprezentarea pe plan intern şi extern a Guvernului, în domeniul său de activitate.

Art. 4. - (1) în exercitarea funcţiilor sale, SSRML îndeplineşte, în condiţiile legii, următoarele atribuţii principale:

a) asigură relaţiile statului cu asociaţiile din România ale revoluţionarilor din decembrie 1989, ale luptătorilor în rezistenţa anticomunistă, respectiv ale foştilor deţinuţi politici, precum şi ale persoanelor care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987;

b) iniţiază, elaborează şi avizează actele normative cu privire la revoluţia şi revoluţionarii din decembrie 1989, la luptătorii în rezistenţă anticomunistă, respectiv la foştii deţinuţi politici, precum şi la persoanele care şi-au jertfit viaţa său au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987;

c) organizează, coordonează şi controlează aplicarea prevederilor legale cu privire la revoluţionarii din decembrie 1989, la luptătorii în rezistenta anticomunistă, respectiv la foştii deţinuţi politici, precum şi la persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987;

d) monitorizează respectarea drepturilor şi facilităţilor acordate, potrivit legii, revoluţionarilor din decembrie 1989, luptătorilor în rezistenţa anticomunistă, respectiv foştilor deţinuţi politici, precum şi persoanelor care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 şi elaborează sau, după caz, avizează metodologiile de implementare a acestora;

e) finanţează şi/sau cofinanţează programe şi proiecte ale revoluţionarilor din decembrie 1989, ale luptătorilor în rezistenţa anticomunistă, respectiv ale foştilor deţinuţi politici, precum şi ale persoanelor care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987, precum şi ale asociaţiilor acestora;

f) întocmeşte studii în vederea fundamentării unor măsuri de diversificare a resurselor financiare destinate susţinerii programelor revoluţionarilor din decembrie 1989, luptătorilor în rezistenţa anticomunistă, respectiv foştilor deţinuţi politici, precum şi persoanelor care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987;

g) organizează activitatea de selecţionare, recrutare şi instruire a personalului aparatului propriu;

h) asigură crearea şi dezvoltarea bazei de date referitoare la revoluţionarii din decembrie 1989, la luptătorii în rezistenţa anticomunistă, respectiv la foştii deţinuţi politici, precum şi la persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987;

i) colaborează cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, cu instituţiile publice de specialitate, pentru atribuirea drepturilor prevăzute de Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a drepturilor prevăzute de alte reglementări legale aplicabile luptătorilor în rezistenţa anticomunistă, respectiv foştilor deţinuţi politici;

j) sprijină activitatea organizaţiilor neguvernamentale ale revoluţionarilor din decembrie 1989, ale luptătorilor în rezistenţa anticomunistă, respectiv ale foştilor deţinuţi politici, precum şi ale persoanelor care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987, pentru a contribui la consolidarea democraţiei, a statului de drept, precum şi pentru organizarea unor manifestări la nivel naţional şi internaţional;

k) elaborează şi propune Guvernului spre aprobare programe şi proiecte privind cinstirea eroilor-martiri şi sprijinirea revoluţionarilor din decembrie 1989, a luptătorilor în rezistenţa anticomunistă, respectiv a foştilor deţinuţi politici, precum şi a persoanelor care şi-au jertfit viaţa sau aii avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987;

l) participă la soluţionarea amiabilă a eventualelor conflicte dintre asociaţiile revoluţionarilor din decembrie 1989, ale luptătorilor în rezistenţa anticomunistă, respectiv ale foştilor deţinuţi politici, precum şi ale persoanelor care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987.

(2) Pentru exercitarea atribuţiilor sale SSRML are dreptul să solicite şi/sau să primească, în condiţiile legii, informaţii şi date de la autorităţile administraţiei publice, de la instituţii publice, precum şi de la persoane juridice de drept privat cu activitate în domeniul său de competenţă.

(3) SSRML îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin acte normative pentru domeniul său de activitate.

Art. 5. - (1) SSRML este condus de un secretar de stat, numit şi eliberat din funcţie prin decizie a prim-ministrului.

(2) Secretarul de stat reprezintă SSRML în raporturile cu celelalte autorităţi publice, cu persoanele juridice şi fizice din ţară şi din străinătate.

(3) Secretarul de stat îndeplineşte, conform legii, funcţia de ordonator principal de credite.

(4) Secretarul de stat îndeplineşte şi alte atribuţii specifice, stabilite prin alte acte normative.

(5) în exercitarea atribuţiilor ce îi revin secretarul de stat emite ordine şi instrucţiuni, în condiţiile legii.

(6) Secretarul de stat este ajutat în activitatea sa de un subsecretar de stat, de un secretar general şi de un secretar general adjunct.

(7) Subsecretarul de stat, numit şi eliberat din funcţie prin decizie a prim-ministrului, exercită atribuţiile delegate prin ordin al secretarului de stat.

(8) Secretarul general şi secretarul general adjunct sunt înalţi funcţionari publici, numiţi în condiţiile legii, şi îndeplinesc atribuţiile prevăzute de Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare.

(9) Secretarul general şi secretarul general adjunct îndeplinesc şi alte atribuţii delegate prin ordin al secretarului de stat, în condiţiile legii.

(10) Prin ordin al secretarului de stat unele atribuţii pot fi delegate, după caz, şi altor persoane din cadrul SSRML, cu respectarea reglementărilor legale în vigoare.

(11) Secretarul de stat numeşte şi eliberează din funcţie personalul SSRML, în condiţiile legii.

(12) în cazul în care secretarul de stat al SSRML nu îşi poate exercita atribuţiile, conducerea SSRML se exercită de către subsecretarul de stat, desemnat în condiţiile legii.

Art. 6. - Activitatea SSRML este finanţată de la bugetul de stat.

Art. 7. - (1) în cadrul SSRML se organizează Colegiul Consultativ al Luptătorilor în Rezistenţa Anticomunistă şi Colegiul Consultativ al Revoluţionarilor, ca organe consultative.

(2) Componenţa şi regulamentele de funcţionare ale Colegiului Consultativ al Luptătorilor în Rezistenţa Anticomunistă şi ale Colegiului Consultativ al Revoluţionarilor, care au rol consultativ în emiterea actelor normative cu privire la revoluţionarii din decembrie 1989, la luptătorii în rezistenţa anticomunistă, respectiv la foştii deţinuţi politici, precum şi la persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987, se aprobă prin ordin al secretarului de stat.

(3) Colegiul Consultativ al Luptătorilor în Rezistenţa Anticomunistă şi Colegiului Consultativ al Revoluţionarilor se întrunesc la cererea şi sub preşedinţia secretarului de stat.

Art. 8. - (1) Personalul SSRML este constituit din funcţionari publici şi personal contractual.

(2) Structura organizatorică a SSRML este prevăzută în anexa nr. 1. În cadrul acesteia, prin ordin al secretarului de stat, pot fi organizate compartimente, în condiţiile legii, fără a se aduce modificări structurii organizatorice.

(3) Atribuţiile şi responsabilităţile compartimentelor din structura SSRML se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare a acestuia, aprobat prin ordin al secretarului de stat.

(4) Numărul maxim de posturi este de 35, exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetului secretarului de stat.

(5) în cadrul numărului maxim de posturi aprobat sunt cuprinse şi 6 posturi de inspector cu atribuţii de coordonare a activităţii în plan teritorial, care îşi vor desfăşura activitatea în cadrul SSRML şi vor avea şi responsabilităţi pe lângă prefecturile judeţelor stabilite prin ordin al secretarului de stat.

(6) Prefecturile vor asigura spaţiul şi condiţiile necesare în vederea desfăşurării activităţii în teritoriu a reprezentanţilor SSRML, mandataţi în acest scop.

Art. 9. - Pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 221/2009, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale prezentei hotărâri, SSRML poate încheia protocoale de colaborare cu ministerele, cu organele de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, precum şi cu alte instituţii publice care au atribuţii ce decurg din aplicarea legii.

Art. 10, - Pentru transportul demnitarilor, al secretarului general, al secretarului general adjunct şi al personalului din cadrul SSRML, normativele de cheltuieli privind dotarea cu autoturisme sunt prevăzute în anexa nr. 2, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 11. - Încadrarea în numărul de posturi şi în noua structură organizatorică se face în termenele şi cu procedura aplicabilă fiecărei categorii de personal, prin ordin al secretarului de stat al SSRML, în termen de minimum 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.**)

Art. 12. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 760/2003 privind organizarea şi funcţionarea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 8 iulie 2003, cu modificările ulterioare.**)

Art. 13. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.


**) Hotărârea Guvernului nr. 563/2014 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 612 din 19 august 2014.

 

ANEXA Nr. 1

 

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

a Secretariatului de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989

 

Numărul maxim de posturi: 35, exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetului secretarului de stat.

 

 

 

 

Secretar de stat

 

 

Subsecretar de stat

Colegiul Consultativ al Revoluţionarilor *)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Colegiul Consultativ al Luptătorilor în Rezistenţa Anticomunistă *)

 

 

 

 

Cabinet secretar de stat

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Compartiment audit public intern

 

 

Compartiment comunicare, relaţii cu publicul şi tehnologia informaţiei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Secretar general

 

Secretar general adjunct

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Direcţia monitorizare drepturi revoluţionari şi legislaţie

 

Compartimentul resurse umane

 

Serviciul economic, achiziţii publice şi servicii interne

 

Compartimentul pentru luptătorii în rezistenţa anticomunistă

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Departamentul pentru revoluţionari **)

 

Compartimentul contencios administrativ şi avizare

 

 

 

 

 

legendă:

*) = se organizează prin ordin al secretarului de stat

**) = va funcţiona la nivel de serviciu

 

ANEXA Nr. 2

 

PARCUL NORMAT

de mijloace de transport pentru Secretariatul de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989

 

Nr. crt.

Alocarea

Parcul normat

1.

Secretar de stat

1 autoturism

2.

Subsecretar de stat

1 autoturism

3.

Secretar general/secretar general adjunct

1 autoturism

4.

Parc comun

1 autoturism

 

 

RECTIFICĂRI

 

În cuprinsul Ordinului ministrului justiţiei nr. 2.573/C/2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 710 din 20 octombrie 2008, se face următoarea rectificare:

- la anexa nr. 1, la poziţia 141, în loc de:

„141. Zelig Yehuda, fiul lui Zeilic David şi Victoria, născut la data de 19 septembrie 1951 în localitatea Piatra-Neamţ, judeţul Neamţ, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Nes-Ziona, str. Havazelet nr. 3 (547/2008)” se va citi:

„141. Zelig Yehuda, fiul lui Zeilic David şi Victoria, născut la data de 19 august 1951 în localitatea Piatra-Neamţ, judeţul Neamţ, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Nes-Ziona, str. Havazelet nr. 3 (547/2008)”.