MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX)  - Nr. 737         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 27 august 2018

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 411 din 19 iunie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

 

Decizia nr. 448 din 28 iunie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 207 alin. (2)  din Codul de procedură penală

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.255. - Ordin al ministrului transporturilor pentru modificarea şi completarea Reglementărilor privind omologarea individuală, eliberarea cărţii de identitate şi certificarea autenticităţii vehiculelor rutiere - RNTR 7, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.132/2005

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

22. - Circulară privind lansarea în circuitul numismatic a unui set de trei monede (din aur, argint şi tombac cuprat) şi a unei monede din alamă, pentru colecţionare, dedicate împlinirii a 140 de ani de la unirea Dobrogei cu România

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 411

din 19 iunie 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Simina Popescu-Marin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

            1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr, 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Anicuţa Matei în Dosarul nr. 113.668/299/2015 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi care formează obiectul Dosarului nr. 2.576D/2016 al Curţii Constituţionale.

2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 3.331D/2016, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, excepţie ridicată de Dănuţ Bituleanu în Dosarul nr, 14.380/280/2016a1 al Judecătoriei Piteşti - Secţia civilă.

4. La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei. Procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5)  din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 3.331D/2016 la Dosarul nr. 2.576D/2016, care a fost primul înregistrat.

6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:

7. Prin încheierea din 23 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 113.668/299/2015, Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de apelanta reclamantă Anicuţa Matei cu prilejul soluţionării apelului împotriva unei sentinţe civile pronunţate într-o cauză având ca obiect o acţiune în răspundere delictuală.

8. Prin încheierea din 6 decembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 14.380/280/2016a1, Judecătoria Piteşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Dănuţ Bituleanu într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de reexaminare în cazul taxei judiciare de timbru.

9. În motivarea excepţiilor de neconstituţionalitate autorii acestora susţin, în esenţă, că stabilirea taxei de timbru în cuantum de 100 lei pentru o categorie restrânsă de persoane, care solicită daune morale pentru atingeri aduse onoarei, demnităţii şi reputaţiei, este vagă şi lipsită de precizie, fiind necesar ca aceste valori să fie ocrotite prin lege, fără privilegii. Se mai susţine că dispoziţiile legale criticate creează o discriminare între cetăţenii anonimi, fără faimă sau fără înalte funcţii publice. De asemenea, se mai arată că, prin noua reglementare în materia taxelor judiciare de timbru, legiuitorul a preluat o soluţie legislativă declarată neconstituţională prin Decizia nr. 778 din 12 mai 2009.

10. Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă consideră Că prevederile legale criticate nu aduc atingere dispoziţiilor constituţionale invocate, legiuitorul fiind îndreptăţit să instituie taxe judiciare de timbru la valoare sau în sumă fixă, în funcţie de valorile sociale ocrotite.

11. Judecătoria Piteşti - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece normele legale criticate se aplică nediferenţiat tuturor persoanelor aflate în aceeaşi situaţie juridică. Art. 21 din Constituţie nu instituie nicio interdicţie cu privire la taxele judiciare de timbru, fiind legal şi normal ca justiţiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfăşurată de autorităţile judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. Echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanţa de judecată prin hotărârea pronunţată în cauză, plata acestora revenind părţii care cade în pretenţii.

12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1)  din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

13. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, prevederile legale aplicându-se în mod egal tuturor persoanelor fizice lezate în onoarea, demnitatea sau reputaţia lor, fără a crea privilegii pentru anumite categorii sociale. Soluţia legislativă prin care legiuitorul optează, în ipoteza despăgubirilor pentru daunele morale aduse onoarei, demnităţii sau reputaţiei unei persoane fizice, pentru sistemul unei taxe fixe este în deplin acord cu prevederile constituţionale. Invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, spre exemplu Decizia nr. 388 din 26 iunie 2014. În plus, în cuprinsul prevederilor art. 42 alin. (1)  din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 a fost prevăzut expres faptul că persoanele fizice pot beneficia de scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă.

14. Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 sunt constituţionale, sens în care face referire la punctul său de vedere comunicat anterior şi reţinut, spre exemplu, în deciziile Curţii Constituţionale nr 388 din 26 iunie 2014 şi nr. 717 din 9 decembrie 2014

15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiilor de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d)  din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2) , ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul cuprins: „Acţiunile privind stabilirea şi acordarea de despăgubiri pentru daunele morale aduse onoarei, demnităţii sau reputaţiei unei persoane fizice se taxează cu 100 lei."

18. În opinia autorilor excepţiei, prevederile art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în: art. 1 alin. (3)  privind trăsăturile statului român, art. 16 privind egalitatea în drepturi şi art. 21 alin. (1)  şi (2)  privind accesul liber la justiţie.

19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 au mai format obiect al controlului de constituţionalitate exercitat prin prisma unor critici similare celor formulate în prezentele cauze. În acest sens sunt, spre exemplu, Decizia nr. 388 din 26 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 604 din 13 august 2014, Decizia nr. 717 din 9 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din 29 ianuarie 2015, Decizia nr. 279 din 10 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 498 din 4 iulie 2016, Decizia nr. 466 din 28 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 656 din 26 august 2016, şi Decizia nr. 624 din 17 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 159 din 20 februarie 2018.

20. Astfel, Curtea a reţinut că art. 21 din Constituţie nu instituie nicio interdicţie cu privire la taxele în justiţie, fiind legal şi normal ca justiţiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfăşurată de autorităţile judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. Mai mult, în virtutea dispoziţiilor constituţionale ale art. 56 alin. (1), „Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice". De asemenea, legiuitorul a instituit, prin dispoziţiile art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, posibilitatea instanţei de judecată de a acorda scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru.

21. Referitor la invocarea, în susţinerea criticilor de neconstituţionalitate, a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 778 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 6 iulie 2009, Curtea a constatat că scutirea de la plata taxei judiciare de timbru a acţiunilor şi cererilor, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, referitoare la „stabilirea şi acordarea de despăgubiri pentru daunele morale aduse onoarei, demnităţii sau reputaţiei unei persoane fizice", prevăzută de art. 15 lit. f1)  din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, reprezintă un mod specific de apărare juridică a menţionatelor atribute ale personalităţii umane - caracterizate în art. 1 alin. (3)  din Constituţie ca fiind valori supreme în statul de drept. În felul acesta se asigură accesul la justiţie, necondiţionat de plata unei taxe judiciare de timbru, persoanelor vătămate prin proferarea de expresii insultătoare, calomnii ori denigrări săvârşite pe orice cale, direct sau prin mijloacele de comunicare în masă. Luând în considerare aceste raţiuni ale art. 1 alin (3)  din Constituţie care au justificat scutirea de taxe judiciare de timbru a acţiunilor având ca obiect stabilirea şi acordarea de despăgubiri pentru daunele morale aduse onoarei, demnităţii sau reputaţiei unei persoane fizice, Curtea Constituţională a constatat că abrogarea art. 15 lit. f1)  din Legea nr. 146/1997 contravine prevederilor art. 1 alin. (3)  şi ale art. 21 alin. (1)  şi (2)  din Constituţie, precum şi ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (a se vedea Decizia nr. 388 din 26 iunie 2014) .

22. Spre deosebire de situaţia menţionată, instanţa de contencios constituţional a reţinut că, în speţa de faţă, situaţia este diferită şi că nu se poate susţine că cele constatate de Curte în decizia menţionată sunt valabile şi în acest dosar. Prin abrogarea art. 15 lit. fi)  din Legea nr. 146/1997, devenea aplicabil, în privinţa acordării despăgubirilor morale, art. 2 din Legea nr. 146/1997, ce permitea o taxare variabilă, în funcţie de cuantumul sumei solicitate cu titlu de despăgubiri morale, şi tocmai o astfel de condiţionare a fost sancţionată de către Curtea Constituţională. Or, soluţia legislativă actuală este justificată atât timp cât legiuitorul optează, în ipoteza despăgubirilor pentru daunele morale aduse onoarei, demnităţii sau reputaţiei unei persoane fizice, pentru sistemul unei taxe fixe, şi nu la valoare.

23. Referitor la pretinsa încălcare a dispoziţiilor constituţionale ale art. 16, Curtea a observat că aceasta nu poate fi reţinută, întrucât prevederile legale criticate se aplică tuturor celor aflaţi în ipoteza normei legale, fără a institui discriminări pe considerente arbitrare.

24. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia pronunţată de instanţa de contencios constituţional, precum şi considerentele care au fundamentat-o îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d)  şi al art. 147 alin. (4)  din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)  lit. A.d)  şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Anicuţa Matei în Dosarul nr. 113.668/299/2015 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi de Dănuţ Bituleanu în Dosarul nr. 14.380/280/2016a1 al Judecătoriei Piteşti - Secţia civilă şi constată că prevederile art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi Judecătoriei Piteşti - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 19 iunie 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Simina Popescu-Marin

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 448

din 28 iunie 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 207 alin. (2)  din Codul de procedură penală

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 207 alin. (2)  din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Andrea Batori în Dosarul nr. 500/ 211/2017/a1.1 al Judecătoriei Cluj-Napoca, care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.866 D/2017.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, în acest dosar, este prezentă în sală doamna Vizi Hajnal, angajată a Curţii Constituţionale, pentru a asigura traducerea dezbaterilor în limba maghiară, conform dispoziţiilor art. 128 alin. (4)  din Constituţie, privind folosirea interpretului în justiţie, precum şi celor ale art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, coroborate cu cele ale art. 225 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată. Se arată că dispoziţiile art. 207 alin. (2)  din Codul de procedură penală prevăd, în mod expres,verificare a de către judecătorul de cameră preliminară a măsurilor preventive dispuse în cursul urmăririi penale trebuie făcută înainte de expirarea acestora, în caz contrar respectivele măsuri preventive încetând de drept. Aşa fiind, condiţia respectării termenului de 3 zile prevăzut prin textul criticat şi cea anterior menţionată sunt cumulative, motiv pentru care nu poate fi reţinută critica de neconstituţionalitate invocată de autorul excepţiei.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 29 martie 2017 pronunţată în Dosarul nr. 500/211/2017/a 1.1, Judecătoria Cluj-Napoca a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 207 alin. (2)  din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Andrea Batori într-o cauză având ca obiect verificarea legalităţii şi temeiniciei măsurii preventive a controlului judiciar dispusă în privinţa autoarei excepţiei, care a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea a opt infracţiuni de complicitate la furt calificat.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că dispoziţiile art. 207 alin. (2)  din Codul de procedură penală sunt constituţionale doar în măsura în care termenul de 3 zile, prevăzut pentru verificarea de către judecătorul de cameră preliminară a legalităţii şi temeiniciei măsurii preventive, este un termen imperativ, de decădere. Se arată, în acest sens, că, în termen de 3 zile de la înregistrarea dosarului, judecătorul de cameră preliminară este obligat să procedeze la verificarea, din oficiu, a măsurii preventive dispuse în cauză, sub sancţiunea decăderii sale din acest drept. Se susţine, totodată, că verificarea măsurii preventive, conform art. 207 alin. (2)  din Codul de procedură penală trebuie efectuată înaintea expirării respectivei măsuri, după momentul anterior precizat nemaiputând fi posibilă nicio intervenţie cu privire la aceasta. Se arată că interpretarea contrară a textului criticat încalcă dreptul la un proces echitabil şi libertatea individuală a inculpatului în privinţa căruia a fost dispusă o măsură preventivă. Se susţine că, în lipsa verificării legalităţii şi temeiniciei măsurii preventive în termenul de 3 zile prevăzut în cuprinsul dispoziţiilor art. 207 alin. (2)  din Codul de procedură penală, inculpatul are dreptul de a fi pus, de îndată, în libertate. Se face trimitere, de asemenea, la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv la Hotărârea din 30 mai 1989, pronunţată în Cauza Brogan şi alţi împotriva Regatului Unit, prin care s-a statuat cu privire la obligaţia statului de a impune o procedură de verificare, din oficiu, a unei măsuri preventive în situaţii similare celei reglementate la art. 207 alin. (2)  din Codul de procedură penală, verificare ce trebuie realizată cu promptitudine, mai ales în situaţii în care există un termen legal, precum şi faptul că noţiunea de „verificarea de îndată" este distinctă de noţiunea de „durată rezonabilă”.

6. Judecătoria Cluj-Napoca opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, apreciind că, în cazul în care termenul de 3 zile prevăzut la art. 207 alin. (2)  din Codul de procedură penală este interpretat ca un termen de recomandare, nu se ajunge la depăşirea unui termen rezonabil de judecare a procesului, termen asigurat de normele constituţionale şi europene invocate. Se susţine că, întrucât durata măsurilor preventive este imperativă, expirarea lor duce la încetarea de drept a acestor măsuri. Mai mult, se arată că măsurile preventive pot fi suspuse oricând verificării instanţei, la cererea inculpatului, motiv pentru care nerespectarea termenului de 3 zile reglementat prin textul criticat nu poate cauza nicio vătămare inculpatului şi, prin urmare, nu poate încălca dreptul acestuia la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil.

7. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi, în subsidiar, neîntemeiată. Se arată că, din analiza încheierii de sesizare a Curţii Constituţionale cu prezenta excepţie de neconstituţionalitate, rezultă că autoarea excepţiei a fost trimisă în judecată, în data de 12 ianuarie 2017, moment la care se afla sub control judiciar, măsură preventivă care, anterior, fusese prelungită de procuror pentru 60 de zile, adică până la data de 15 februarie 2017. Având în vedere această stare de fapt, se susţine că argumentele formulate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate nu au legătură cu cauza. Totodată, se arată că autoarea excepţiei solicită, de fapt, modificarea prevederilor legale supuse controlului de constituţionalitate, în sensul în care solicită ca termenul procedural de 3 zile, prevăzut în cuprinsul textului criticat, să devină unul substanţial. Or, conform art. 2 alin. (3)  din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, instanţa de contencios constituţional se pronunţă numai referitor la constituţionalitatea actelor cu privire la care a fost sesizată. Pentru motivele anterior arătate, se susţine că prezenta excepţie de neconstituţionalitate este inadmisibilă.

8. Cu privire la fondul excepţiei de neconstituţionalitate, se arată că textul criticat reglementează, de fapt, două termene îh interiorul cărora judecătorul de cameră preliminară trebuie să procedeze la verificarea legalităţii şi temeiniciei măsurii preventive, respectiv termenul de 3 zile de la înregistrarea dosarului şi termenul dinaintea expirării duratei acestei măsuri, fiecare având raţiuni diferite. Se susţine însă că, deşi cele două termene sunt obligatorii pentru judecător, depăşirea acestora nu determină aplicarea sancţiunii prevăzute la art. 268 alin. (1)  din Codul de procedură penală, constând în decăderea judecătorului de cameră preliminară din exerciţiul dreptului şi nulitatea actului făcut peste termen. Aceasta deoarece în cadrul procedurii reglementate la art. 207 alin, (2)  din Codul de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară nu exercită un drept, ci este chemat să îndeplinească o atribuţie, aceea de a verifica, din oficiu, legalitatea şi temeinicia măsurii preventive dispuse cu privire la inculpat. Or, nefiind în ipoteza exercitării unui drept, nu se poate vorbi de aplicarea instituţiei decăderii.

9. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, în măsura în care se interpretează că „termenul de 5 zile înainte de expirarea duratei măsurii preventive" este un termen de recomandare, iar nu un termen imperativ, arătând că îşi menţine punctul de vedere care a fost trimis instanţei de contencios constituţional în dosarele nr. 1.404D/2015, nr. 1.459D/2015 şi nr. 1.819D/2015 şi reţinut în deciziile Curţii Constituţionale nr. 163 din 6 martie 2017 şi nr. 274 din 19 aprilie 2017.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d)  din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2) , ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 207 alin. (2)  din Codul de procedură penală, care au următorul conţinut: „în termen de 3 zile de la înregistrarea dosarului, judecătorul de cameră preliminară verifică din oficiu legalitatea şi temeinicia măsurii preventive, înainte de expirarea duratei acesteia, cu citarea inculpatului.”

13. Se susţine că textul criticat contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 20 cu privire la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi art. 21 alin. (3)  referitor la dreptul la un proces echitabil, precum şi prevederilor art. 5 şi 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la dreptul la libertate şi la siguranţă şi la dreptul la un proces echitabil.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 207 alin. (2)  din Codul de procedură penală au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate, fiind pronunţate, în acest sens, Decizia nr. 155 din 14 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 379 din 22 mai 2017, şi Decizia nr. 459 din 22 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea î, nr. 882 din 9 noiembrie 2017, prin care Curtea Constituţională a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate invocată, arătând că argumentele formulate în susţinerea acesteia vizează interpretarea şi aplicarea legii, atribuţie ce revine instanţelor judecătoreşti.

15. Având în vedere criticile formulate în prezenta cauză, precum şi jurisprudenţa mai sus invocată, Curtea constată că se impune respingerea, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 207 alin. (2)  din Codul de procedură penală, întrucât argumentele invocate de autoarea excepţiei, în motivarea acesteia, se întemeiază pe interpretarea dată de către instanţele judecătoreşti termenului de 3 zile prevăzut la art. 207 alin. (2)  din Codul de procedură penală.

16. Mai mult, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate nu invocă, în susţinerea acestei excepţii, o practică a instanţelor judecătoreşti, potrivit căreia termenul de 3 zile, prevăzut la art. 207 alin. (2)  din Codul de procedură penală, ar fi interpretat ca fiind un termen de recomandare. Or, doar o astfel de interpretare acceptată la nivelul instanţelor judecătoreşti, a textului criticat, ar justifica realizarea de către Curte a unei analize a fondului excepţiei de neconstituţionalitate invocate. În acest sens, prin Decizia nr. 448 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 7 ianuarie 2014, instanţa de contencios constituţional a statuat că este competentă să procedeze la o astfel de analiză, atunci când „deturnarea reglementărilor legale de la scopul lor legitim, printr-o sistematică interpretare şi aplicare eronată a acestora de către instanţele judecătoreşti sau de către celelalte subiecte chemate să aplice dispoziţiile de lege, poate determina neconstituţionalitatea acelei reglementări, De asemenea, prin Decizia nr. 276 din 10 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 28 iulie 2016, paragraful 21, Curtea a reţinut că „nu are competenţa de a elimina, pe calea controlului de constituţionalitate, din conţinutul normativ al textului, o anumită interpretare izolată şi vădit eronată a acestuia, legislaţia în vigoare oferind alte remedii procesuale ce au ca scop interpretarea unitară a normelor juridice. A accepta un punct de vedere contrar ar echivala cu încălcarea competenţei instanţelor judecătoreşti, iar Curtea şi-ar aroga competenţe specifice acestora, transformându-se din instanţă constituţională în una de control judiciar".

17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d)  şi al art. 147 alin. (4)  din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)  lit, A.d)  şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 207 alin. (2)  din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Andrea Batori în Dosarul nr. 500/211/2017/a 11 al Judecătoriei Cluj-Napoca.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Cluj-Napoca şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 28 iunie 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Cristina Teodora Pop

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Reglementărilor privind omologarea individuală, eliberarea cărţii de identitate şi certificarea autenticităţii vehiculelor rutiere - RNTR 7, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.132/2005

 

Având în vedere Referatul Direcţiei transport rutier nr. 27.135 din 9.07.2018, prin care se supune spre aprobare Ordinul ministrului transporturilor pentru modificarea şi completarea Reglementărilor privind omologarea individuală, eliberarea cărţii de identitate şi certificarea autenticităţii vehiculelor rutiere - RNTR 7, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.132/2005,

în conformitate cu prevederile art. II din Legea nr. 109/2018 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărţii de identitate şi certificarea autenticităţii vehiculelor rutiere în vederea comercializării, înmatriculării sau înregistrării acestora în România,

în temeiul prevederilor art. 5 alin. (4)  din Hotărârea Guvernului nr. 21/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul transporturilor emite următorul ordin:

Art. I. - Reglementările privind omologarea individuală, eliberarea cărţii de identitate şi certificarea autenticităţii vehiculelor rutiere - RNTR 7, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.132/2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.160 din 21 decembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La rubrica „Prescurtări şi definirea unor termeni utilizaţi”, după termenul „Directivă cadru” se introduc 9 noi termeni, termenii „Directiva 70/220/CEE”, „Directiva 88/77/CEE”, „Directiva 97/68/CE", „Directiva 98/69/CE", „Directiva 1999/96/CE”, „Directiva 2005/55/CE”, „Directiva 2007/46/CE”, „Directiva 2009/40/CE” şi „Directiva 2014/45/UE”, cu următorul cuprins:

„Directiva 70/220/CEE - Directiva 70/220/CEE a Consiliului din 20 martie 1970 privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la măsurile preconizate împotriva poluării aerului cu emisiile poluante provenite de la motoarele cu aprindere prin scânteie ale autovehiculelor

Directiva 88/77/CEE - Directiva 88/77/CEE a Consiliului din 3 decembrie 1987 privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la măsurile preconizate împotriva emisiilor poluante gazoase provenite de la motoarele diesel ale autovehiculelor

Directiva 97/68/CE - Directiva 97/68/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 1997 privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la măsurile împotriva emisiei de poluanţi gazoşi şi de pulberi provenind de la motoarele cu ardere internă care urmează să fie instalate pe echipamentele mobile fără destinaţie rutieră

Directiva 98/69/CE - Directiva 98/69/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 octombrie 1998 privind măsurile care urmează a fi adoptate împotriva poluării aerului cu emisii poluante provenind de la autovehicule, precum şi modificarea Directivei 70/220/CEE

Directiva 1999/96/CE - Directiva 1999/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 decembrie 1999 privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la măsurile ce se adoptă împotriva emisiilor de gaze poluante şi de particule poluante provenind de la motoarele cu aprindere prin compresie destinate propulsiei vehiculelor şi emisiilor de gaze poluante provenind de ia motoarele cu aprindere comandată care funcţionează cu gaze naturale sau cu gaze de petrol lichefiat şi destinate pentru propulsia vehiculelor şi de modificare a Directivei 88/77/CEE a Consiliului

Directiva 2005/55/CE - Directiva 2005/55/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 28 septembrie 2005 privind apropierea legislaţiilor statelor membre cu privire la măsurile care trebuie luate împotriva emisiilor de gaze şi de particule poluante provenite de la motoarele cu aprindere prin comprimare utilizate la vehicule şi împotriva emisiilor de gaze poluante provenite de la motoarele cu aprindere prin scânteie alimentate cu gaz sau cu gaz petrolier lichefiat utilizate la vehicule

Directiva2007/46/CE - Directiva2007/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 septembrie 2007 de stabilire a unui cadru pentru omologarea autovehiculelor şi remorcilor acestora, precum şi a sistemelor, componentelor şi unităţilor tehnice separate destinate vehiculelor respective

Directiva2009/40/CE - Directiva2009/40/Ce a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 mai 2009 privind inspecţia tehnică auto pentru autovehicule şi remorcile acestora (reformare)

Directiva2014/45/UE - Directiva2014/45/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind inspecţia tehnică periodică a autovehiculelor şi a remorcilor acestora şi de abrogare a Directivei 2009/40/CE".

2. La rubrica „Prescurtări şi definirea unor termeni utilizaţi”, după termenul „Identificarea vehiculului” se introduce o nouă prescurtare, prescurtarea „ITP”, cu următorul cuprins:

„ITP - inspecţie tehnică periodică”.

3. La rubrica „Prescurtări şi definirea unor termeni utilizaţi”, după termenul „Regulament CEE (CE) ” se introduc 10 noi termeni, termenii „Regulament (CE)  nr. 715/2007”, „Regulament (CE)  nr. 692/2008”, „Regulament (CE)  nr. 595/2009”, „Regulament (CE)  nr. 582/2011”, „Regulament (UE)  nr. 167/2013”, „Regulament (UE)  nr. 168/2013”, „Regulament delegat (UE)  nr. 134/2014”, „Regulament delegat (UE)  nr. 2015/96”, „Regulament (UE)  nr. 2016/1628” şl „Regulament (UE)  nr. 2017/1.151/UE”, cu următorul cuprins:

„Regulament (CE)  nr. 715/2007 - Regulamentul (CE)  nr. 715/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 iunie 2007 privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce priveşte emisiile provenind de la vehiculele uşoare pentru pasageri şi de la vehiculele uşoare comerciale (Euro 5 şi Euro 6)  şi privind accesul la informaţiile referitoare la repararea şi întreţinerea vehiculelor

Regulament (CE)  nr. 692/2008 - Regulamentul (CE)  nr. 692/2008 al Comisiei din 18 iulie 2008 de punere în aplicare şi modificare a Regulamentului (CE)  nr. 715/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce priveşte emisiile provenind de la vehiculele uşoare pentru pasageri şi de la vehiculele uşoare comerciale (Euro 5 şi Euro 6)  şi privind accesul la informaţiile referitoare Sa repararea şi întreţinerea vehiculelor

Regulament (CE)  nr. 595/2009 - Regulamentul (CE)  nr. 595/2009 ai Parlamentului European şi al Consiliului din 18 iunie 2009 privind omologarea de tip a autovehiculelor şi a motoarelor cu privire la emisiile provenite de la vehicule grele (Euro VI)  şi accesul la informaţii privind repararea şi întreţinerea vehiculelor şi de modificare a Regulamentului (CE)  nr. 715/2007 şi a Directivei 2007/46/CE şi de abrogare a Directivelor 80/1269/CEE, 2005/55/CE şi 2005/78/CE

Regulament (UE)  nr. 582/2011 - Regulamentul (UE)  nr. 582/2011 al Comisiei din 25 mai 2011 de punere în aplicare şi de modificare a Regulamentului (CE)  nr. 595/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului cu privire la emisiile provenite de la vehicule grele (Euro VI)  şi de modificare a anexelor I şi III la Directiva 2007/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului

Regulament (UE)  nr. 167/2013 - Regulamentul (UE)  nr. 167/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 5 februarie 2013 privind omologarea şi supravegherea pieţei pentru vehiculele agricole şi forestiere

Regulament (UE)  nr 168/2013 - Regulamentul (UE)  nr. 168/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 ianuarie 2013 privind omologarea şi supravegherea pieţei pentru vehiculele cu două sau trei roţi şi pentru cvadricicluri Regulament delegat (UE)  nr. 134/2014 - Regulamentul delegat (UE)  nr. 134/2014 al Comisiei din 16 decembrie 2013 de completare a Regulamentului (UE)  nr. 168/2013 al Parlamentului European şi a! Consiliului privind cerinţele referitoare la performanţele de mediu şi ale sistemului de propulsie şi de modificare a anexei V la acesta

Regulament delegat (UE)  nr. 2015/96 - Regulamentul delegat (UE)  nr. 2015/96 al Comisiei din 1 octombrie 2014 de completare a Regulamentului (UE)  nr. 167/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele de performanţă de mediu şi de performanţă a unităţii de propulsie ale vehiculelor agricole şi forestiere

Regulament (UE)  nr. 2016/1.628 - Regulamentul (UE)  nr. 2016/1.628 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 septembrie 2016 privind cerinţele referitoare la limitele emisiilor de poluanţi gazoşi şi de particule poluante şi omologarea de tip pentru motoarele cu ardere internă pentru echipamentele mobile fără destinaţie rutieră, de modificare a Regulamentelor (UE)  nr. 1.024/2012 şi (UE)  nr. 167/2013 şi de modificare şi abrogare a Directivei 97/68/CE

Regulament (UE)  nr. 2017/1.151 - Regulamentul (UE)  nr. 2017/1.151 al Comisiei din 1 iunie 2017 de completare a Regulamentului (CE)  nr. 715/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce priveşte emisiile provenind de la vehiculele uşoare pentru pasageri şi de la vehiculele uşoare comerciale (Euro 5 şi Euro 6)  şi privind accesul la informaţiile referitoare la repararea şi întreţinerea vehiculelor, de modificare a Directivei 2007/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, a Regulamentului (CE)  nr. 692/2008 al Comisiei şi a Regulamentului (UE)  nr. 1.230/2012 al Comisiei si de abrogare a Regulamentului (CE)  nr. 692/2008 al Comisiei".

4. La rubrica „Prescurtări şi definirea unor termeni utilizaţi”, după termenul „Solicitant” se introduce un nou termen, termenul „Stat de provenienţă”, cu următorul cuprins:

„Stat de provenienţă - statul unde a fost fabricat sau înmatriculat un vehicul, înainte de introducerea sa în România”.

5. La rubrica „Prescurtări şi definirea unor termeni utilizaţi”, după termenul „Versiune” se introduc două noi prescurtări, prescurtările „WHSC” şi „WHTC”, cu următorul cuprins:

„WHSC - ciclul de încercare în regim stabilizat armonizat la nivel mondial, precizat în Regulamentul (CE)  nr. 595/2009

WHTC - ciclul de încercare în regim tranzitoriu armonizat la nivel mondial, precizat în Regulamentul (CE)  nr. 595/2009".

6. La capitolul I subcapitolul I2 punctul 7, subpunctele 7.3 şi 7.4 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„7.3. vehiculele rutiere care au suferit modificări ale caracteristicilor constructive menţionate în CIV;

7.4. vehiculele rutiere cărora li s-a înlocuit principalul element de rezistenţă (caroserie, şasiu sau cadru) ."

7. La capitolul I subcapitolul I2, punctele 14,15,18,19 şl 191 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„14. În cazul vehiculelor prevăzute la subpct. 7.1, care deţin omologare de tip naţională sau omologare individuală acordată de un alt SM, omologarea poate include, în locul activităţilor menţionate la subpct. 8.2, verificarea echivalenţei dintre condiţiile constructive pe baza cărora vehiculul a fost omologat şi condiţiile constructive prevăzute de prezentele reglementări, în acest scop, RAR va putea cere solicitantului omologării o declaraţie privind prevederile tehnice pe baza cărora vehiculul a fost omologat, eliberată de autoritatea competentă a SM care a acordat omologarea individuală sau naţională de tip. De asemenea, RAR va putea solicita autorităţii competente care a acordat omologarea individuală sau naţională de tip orice informaţii suplimentare detaliate referitoare la prevederile tehnice îndeplinite de vehiculul în cauză. Activităţile menţionate la subpct. 8.2 se efectuează în cazul în care nu sunt disponibile informaţiile menţionate anterior privind prevederile tehnice pe baza cărora vehiculul a fost omologat ori pentru acele condiţii constructive care nu sunt acoperite de omologarea individuală sau naţională de tip acordată de autoritatea competentă a SM. RAR refuză acordarea omologării în cazul în care există motive întemeiate de a considera că condiţiile constructive pe baza cărora vehiculul a fost omologat nu sunt echivalente cu condiţiile constructive prevăzute de prezentele reglementări. Dacă pentru aceste vehicule, în cadrul verificărilor prevăzute la subpct. 8.3, se constată modificări constructive în raport cu omologarea iniţială (omologare de tip naţională sau omologare individuală acordată de un alt SM) , aceste modificări se evaluează în raport cu condiţiile constructive prevăzute de legislaţia în vigoare în România la data omologării individuale.

15. În cazul vehiculelor prevăzute la subpct. 7.2, care au fost înmatriculate ultima dată în alt SM, omologarea poate include, în locul activităţilor menţionate la subpct. 8.2, verificarea echivalenţei dintre condiţiile constructive pe baza cărora vehiculul a fost omologat şi condiţiile constructive prevăzute de legislaţia în vigoare în România la data primei înmatriculări a vehiculului (sau anul de fabricaţie al vehiculului, dacă data primei înmatriculări nu este cunoscută).

În cazul vehiculelor prevăzute la subpct. 7.2, care au fost înmatriculate ultima dată în alt SM şi la care se constată modificări constructive în raport cu omologarea iniţială, aceste modificări se evaluează în raport cu condiţiile constructive prevăzute de legislaţia în vigoare în România la data primei înmatriculări a vehiculului în configuraţia prezentată la omologarea individuală (sau la data efectuării modificării dovedită prin documente emise de autorităţile de omologare sau serviciile tehnice ale SM) . În cazul în care modificările respective nu sunt menţionate în certificatul de înmatriculare sau într-un document emis de autorităţile de omologare sau de serviciile tehnice ale SM, acestea se evaluează prin efectuarea verificărilor prevăzute la subpct. 8.2.

În cazul vehiculelor utilizate înmatriculate ultima dată în state, altele decât SM, omologarea se efectuează prin verificarea condiţiilor constructive aplicabile vehiculelor noi, în vigoare în România la data primei înmatriculări a vehiculului, dacă înmatricularea respectivă a fost efectuată cu cel mult 6 luni înainte de data solicitării omologării

Pentru aplicarea prevederilor prevăzute în primele două paragrafe, RAR va putea cere solicitantului omologării o declaraţie privind prevederile tehnice pe baza cărora vehiculul a fost omologat, eliberată de autoritatea competentă a SM care a acordat omologarea individuală sau naţională de tip. Verificările menţionate la subpct. 8.2 se efectuează în cazul în care nu sunt disponibile informaţiile privind prevederile tehnice pe baza Cărora vehiculul a fost omologat ori pentru acele condiţii constructive care nu sunt acoperite de omologarea individuală sau naţională de tip acordată de autoritatea competentă a SM. RAR refuză acordarea omologării în cazul în care există motive întemeiate de a considera că condiţiile constructive pe baza cărora vehiculul a fost omologat nu sunt echivalente cu condiţiile constructive prevăzute de legislaţia în vigoare în România în conformitate cu cerinţele menţionate mai sus,

18. În cazul în care un solicitant doreşte să comercializeze, să înmatriculeze sau să pună în circulaţie într-un alt SM un vehicul căruia RAR i-a acordat o omologare ca vehicul nou, RAR îi furnizează solicitantului, la cerere, o declaraţie privind condiţiile constructive pe baza cărora vehiculul a fost omologat.

19. În cazul în care un anumit vehicul, care a fost omologat ca vehicul nou de către RAR, urmează a fi înmatriculat într-un alt SM, RAR va furniza, la solicitarea autorităţii de omologare din SM respectiv, orice informaţii suplimentare detaliate privind natura condiţiilor constructive îndeplinite de vehiculul în cauză.

191. La cererea solicitantului, în cazul vehiculelor complete din categoriile MT şi Ni, noi, produse în serie mare în sau pentru state terţe, se poate acorda omologare CE individuală, în conformitate cu Directiva 2007/46/CE anexa nr. IV apendicele 2.”

8. La capitolul I subcapitolul 12, după punctul 17 se introduce un nou punct, punctul 171, cu următorul cuprins:

„171. În cazul unui vehicul la care numărul de identificare lipseşte sau este modificat, RAR poate efectua poansonarea numărului de identificare numai dacă se poate restabili identitatea reală a vehiculului, ulterior fiind efectuată omologarea acestuia.”

9. La capitolul I subcapitolul 12, după punctul 191 se Introduc patru noi puncte, punctele 192-195, cu următorul cuprins:

„192. Prevederile subpct. 8.3 nu se aplică în cazul unui vehicul utilizat pentru care se prezintă un certificat de ITP eliberat de un alt SM şi care respectă modelul prevăzut în Directiva 2009/40/CE sau în Directiva 2014/45/UE şi pentru care ITP respectivă este încă valabilă la data prezentării la RAR. Având în vedere periodicitatea ITP prevăzută în legislaţia din România pentru categoria respectivă de vehicul, se va proceda la:

- transcrierea completă a ITP respective pe anexa la certificatul de înmatriculare, dacă valabilitatea ITP existentă se încadrează în periodicitatea ITP aplicabilă în România;

- transcrierea parţială a ITP respective pe anexa la certificatul de înmatriculare, dacă valabilitatea ITP existentă nu se încadrează în periodicitatea ITP aplicabilă în România; în acest caz, data valabilităţii ITP care va fi menţionată pe anexa la certificatul de înmatriculare se determină aplicând la data efectuării ITP în SM de provenienţă periodicitatea ITP aplicabilă în România pentru categoria respectivă de vehicul.

Pe anexa la certificatul de înmatriculare se va face menţiunea «transcriere ITP».

193. Prin excepţie de la prevederile pct. 192, în situaţia în care vehiculul prezintă deficienţe evidente vizual care se încadrează în categoria deficienţelor majore conform planurilor de operaţiuni prevăzute în RNTR 1, inspectorul RAR va finaliza omologarea şi va proceda la transcrierea ITP doar după remedierea deficienţelor majore, fără a fi necesară verificarea completă privind starea tehnică prevăzută la subpct. 8.3.

194. Prin excepţie de ia prevederile pct. 192, vehiculul respectiv este supus verificării privind starea tehnică prevăzută la subpct. 8.3:

a) dacă vehiculul este verificat fizic şi se constată de către inspectorul RAR deficienţe majore sau deficienţe periculoase conform planurilor de operaţiuni prevăzute în RNTR 1, verificarea fizică fiind efectuată în următoarele cazuri:

(i) în cazul constatării de către inspectorul RAR, în timpul conducerii vehiculului, a unei eficacităţi reduse a sistemului de frânare, caz în care se efectuează verificarea sistemului de frânare;

(ii) în cazul constatării de către inspectorul RAR, în timpul conducerii vehiculului, a unui joc excesiv în sistemul de direcţie, caz în care se efectuează verificarea sistemului de direcţie;

(iii) în cazul constatării vizuale de către inspectorul RAR, în timpul funcţionării motorului, a fumului în exces de orice culoare, caz în care se efectuează verificarea emisiilor poluante;

(iv) în cazul constatării auditive de către inspectorul RAR, în timpul funcţionării motorului, a unor zgomote anormale, caz în care se efectuează verificarea tubulaturii de evacuare, de reducere a emisiilor poluante şi a amortizoarelor de zgomot;

(v) în cazul constatării auditive de către inspectorul RAR, în timpul deplasării vehiculului, a unor zgomote anormale, caz în care se efectuează verificarea punţilor, suspensiei, şasiului sau a caroseriei;

(vi) în cazul constatării vizuale de către inspectorul RAR a unor coroziuni străpunse, caz în care se efectuează verificarea caroseriei;
b) dacă vehiculul prezintă deficienţe evidente vizual şi care se încadrează în categoria deficienţelor periculoase conform planurilor de operaţiuni prevăzute în RNTR 1.

195. La cererea solicitantului se efectuează verificarea stării tehnice prevăzută la subpct. 8.3, caz în care se va elibera un certificat de ITP şi anexa la certificatul de înmatriculare.”

10. La capitolul I subcapitolul 13 punctul 20, subpunctele 20.1 şl 20.2 se modifică şl vor avea următorul cuprins:

„20.1. Vehiculul istoric (vehiculul de interes istoric)  este vehiculul care îndeplineşte simultan următoarele condiţii:

- a fost fabricat sau înmatriculat pentru prima dată în urmă cu cel puţin 30 de ani;

- tipul său specific, astfel cum este definit în legislaţia Uniunii Europene sau în legislaţia naţională relevantă, după caz, nu se mai află în fabricaţie;

- este bine întreţinut şi menţinut în starea sa iniţială şi nu a suferit nicio modificare substanţială a caracteristicilor tehnice ale componentelor sale principale;

- deţine un atestat de vehicul istoric, emis de către autoritatea naţională a FIVA în România, Retromobil Club România. Retromobil Club România documentează criteriile şi procedura de eliberare a atestatului de vehicul istoric şi menţine în evidenţa sa informatică înregistrări pentru fiecare atestat eliberat.

Pentru vehiculele care îndeplinesc condiţiile de mai sus şi care corespund în ceea ce priveşte verificarea stării tehnice, având în vedere cerinţele şi caracteristicile tehnice de la data primei înmatriculări a vehiculului (sau anul de fabricaţie al vehiculului, dacă data primei înmatriculări nu este cunoscută) , RAR eliberează CIV cu menţiunea «Vehicul istoric». De asemenea, RAR înscrie textul «Vehicul istoric» şi în CIV deja eliberate pentru vehiculele înmatriculate în România care îndeplinesc condiţiile de mai sus şi deţin ITP valabilă conform legislaţiei în vigoare.

20.2. Pentru autovehiculele destinate competiţiilor sportive, RAR eliberează CIV în baza fişei de omologare emise de Federaţia Internaţională a Automobilului (FIA) , în conformitate cu anexa J a Codului Sportiv Internaţional, şi dacă autovehiculele corespund în ceea ce priveşte verificarea stării tehnice efectuate de către RAR, având în vedere caracteristicile tehnice specifice.”

11. La capitolul I subcapitolul I4 punctul 22, subpunctul 22.3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„22.3. pentru vehiculele utilizate, care nu au mai fost înmatriculate sau înregistrate în România şi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) au fost omologate comunitar CE/UE de tip;

b) au fost înmatriculate ultima dată într-un SM;

c) nu au suferit modificări constructive în raport cu datele înscrise în certificatul de înmatriculare, după identificarea acestora (subpct. 8.1) , verificarea conformităţii cu tipul de vehicul omologat CE/UE şi efectuarea verificării lor tehnice (subpct. 8.3)  cu aplicarea prevederilor prevăzute la pct. 192-195;”.

12. La capitolul I subcapitolul I4, după punctul 24 se introduce un nou punct, punctul 241, cu următorul cuprins:

„241. În cazul unui vehicul la care numărul de identificare lipseşte sau este modificat, RAR poate efectua poansonarea numărului de identificare numai dacă se poate restabili identitatea reală a vehiculului, ulterior fiind eliberată CIV.”

13. La capitolul I subcapitolul 14, punctele 25 şi 27 se modifică şl vor avea următorul cuprins:

„25. RAR poate emite un duplicat al CIV, după identificarea vehiculului, în următoarele situaţii:

a) în cazul pierderii, furtului sau distrugerii CIV, verificarea deţinătorului urmând a se efectua pe cale informatică, prin intermediul aplicaţiei de evidenţă a vehiculelor pusă la dispoziţia RAR de autorităţile competente;

b) în cazul refuzului de predare a CIV constatat de executorul judecătoresc, cu ocazia executării silite;

c) în cazul vehiculelor comercializate prin intermediul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală ori repartizate cu titlu gratuit;

d) în cazul vehiculelor valorificate de administratorul judiciar ori lichidatorul judiciar;

e) în baza unei hotărâri a instanţelor judecătoreşti;

f) la cererea persoanei care a dobândit vehiculul în baza unui contract prin care s-a transmis dreptul de proprietate sau prin moştenire.

Pentru eliberarea duplicatului nu este necesară publicarea pierderii, furtului sau distrugerii CIV în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.

27. La epuizarea spaţiului destinat înscrierii caracteristicilor tehnice ale vehiculului ori a datelor de identitate a deţinătorilor, RAR eliberează o nouă CIV, ca înlocuire a CIV anterioare. De asemenea, RAR eliberează o nouă CIV, ca înlocuire a CIV anterioare, la orice schimbare a numărului de identificare al unui vehicul sau în cazul în care vehiculul a fost înmatriculat în alt stat ulterior înmatriculării din România şi se are în vedere reînmatricularea sa în România."

14. La capitolul I subcapitolul I4 punctul 31, subpunctul 31.3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„31.3. deţinătorului vehiculului care figurează în aplicaţia de evidenţă a vehiculelor pusă la dispoziţia RAR de autorităţile competente, moştenitorilor acestuia ori împuternicitului lor legal, în cadrul activităţii de eliberare a duplicatului unei CIV sau la eliberarea unei alte CIV, dacă cea iniţială a fost luată în evidenţă de către autoritatea competentă de înmatriculare;”.

15. La capitolul I subcapitolul 14 punctul 31, după subpunctul 31.3 se introduce un nou subpunct, subpunctul 31.31, cu următorul cuprins:

„31.3L solicitantului duplicatului unei CIV, care a dobândit vehiculul în baza unui contract prin care s-a transmis dreptul de proprietate ori ca urmare a valorificării vehiculului de către executorul judecătoresc, de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, de către administratorul judiciar, respectiv lichidatorul judiciar sau persoanei stabilite în baza unei hotărâri judecătoreşti, după caz;”,

16 La capitolul I subcapitolul 14, punctul 311 se abrogă.

17. La capitolul I subcapitolul 15, punctul 36 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„36. RAR modifică CIV/eliberează o nouă CIV ca înlocuire a CIV anterioare, cu respectarea dispoziţiilor pct. 31

18. La capitolul IV punctul 2, subpunctul 2.8.1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„2.8.1. respectivul tip de vehicul este omologat şi la valoarea modificată a masei maxime tehnic admisibile, fapt dovedit prin prezentarea certificatului de omologare în conformitate cu Directiva 92/21 /CE, Directiva 97/27/CEE sau Regulamentul UE 1.230/2012, după caz;”.

19. La capitolul IV punctul 3, subpunctul 3.5 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„3.5. Modificările dimensiunilor unui vehicul sunt acceptate numai în limitele stabilite de către producător. În cazul în care aceste limite au fost depăşite, omologarea individuală se poate acorda numai dacă rezultatele încercărilor de manevrabilitate efectuate conform prevederilor Directivei 97/27/CE sau Regulamentului UE 1.230/2012, după caz, sunt favorabile.”

20. La capitolul IV, după punctul 3 se introduce un nou punct, punctul 31, cu următorul cuprins:

„31. Sistemul de direcţie

31.1. Postul de conducere trebuie să fie situat pe partea stângă în raport cu planul median longitudinal al autovehiculului. Sunt exceptate autovehiculele speciale utilizate în serviciile publice comunitare (curăţenie stradală) , precum şi autovehiculele care au fost înmatriculate ultima dată într-un alt stat membru al UE şi care nu au suferit modificări în raport cu configuraţia de înmatriculare iniţială. Pentru acestea din urmă, în cazul autovehiculelor din categoriile M2 şi M3, uşile de serviciu vor fi amplasate pe partea dreaptă, în raport cu planul median longitudinal al autovehiculului."

21. La capitolul IV punctul 7, subpunctele 7.3, 7.4, 7.6, 7.8 şi 7.10 se abrogă.

22. La capitolul IV punctul 7, subpunctele 7.5, 7.11,7.14, 7.15,7.16 şi 7.17 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„7.5. Autovehiculele noi din categoriile M1s M2l N, şi N2 cu o masă de referinţă de cel mult 2,610 kg trebuie să corespundă prevederilor Regulamentului (CE)  nr. 715/2007, cu aplicarea valorilor-limită prevăzute în tabelul 2 de la anexa I la Regulamentul (CE)  nr. 715/2007 (EURO 6) , având în vedere datele de intrare în vigoare prevăzute în apendicele 6, anexa I din Regulamentul (CE)  nr. 692/2008 sau în apendicele 6, anexa I din Regulamentul (UE)  nr. 2017/1.151. Se acceptă ca alternativă prezentarea unui raport de încercare întocmit de un serviciu tehnic notificat la Comisia Europeană, care atestă efectuarea testului de tip I din anexa III la Regulamentul (CE)  nr. 692/2008 sau din anexa XXI la Regulamentul (UE)  nr. 2017/1.151, cu aplicarea valorilor-limită prevăzute în tabelul 2 de la anexa I la Regulamentul (CE)  nr. 715/2007 (EURO 6) .

7.11. Autovehiculele noi din categoriile Mn, M2, Nt şi N2 cu o masă de referinţă mai mare de 2.610 kg, precum şi autovehiculele noi din categoriile M3 şi N3 trebuie să corespundă prevederilor Regulamentului (CE)  nr. 595/2009, cu aplicarea valorilor-limită precizate în anexa I la Regulamentul (CE)  nr. 595/2009 (EURO VI) , având în vedere datele de intrare în vigoare precizate în apendicele 9, anexa I din Regulamentul (UE)  nr. 582/2011.

7.14. În cazul autovehiculelor utilizate provenite dintr-un SM, dacă norma de poluare EURO nu se poate stabili pe baza documentelor tehnice privind datele de omologare, se acceptă ca alternativă prezentarea unui raport de încercare întocmit de un serviciu tehnic notificat la Comisia Europeană, care atestă efectuarea testului de tip I din anexa III la Directiva 70/220/CEE, din anexa III la Regulamentul (CE)  nr. 692/2008 sau din anexa XXI la Regulamentul (UE)  nr. 2017/1.151, respectiv a testului de tip ESC, ELR şi/sau ETC, după caz, din anexa III la Directiva 88/77/CE sau din anexa III la Directiva 2005/55/CE, ori efectuarea testului de tip WHSC/WHTC, după caz, din anexa III la Regulamentul (CE)  nr. 582/2011, cu respectarea valorilor-limită aplicabile în funcţie de categoria autovehiculului şi norma de poluare EURO.

Prin excepţie de la prevederile pot. 7.1 autovehiculele utilizate provenite dintr-un SM pentru care nu se poate stabili (pe bază de documente tehnice privind datele de omologare sau teste)  norma de poluare EURO vor fi omologate, dar vor fi încadrate ca autovehicule non-EURO.

7.15. Autovehiculele utilizate provenite din alte state în afara SM trebuie să respecte cel puţin valorile-limită privind încercarea de tip I precizate la linia A din tabelul de la pct. 5.3.1.4 al anexei I la Directiva 70/220/CEE, modificată de Directiva 98/69/CE (EURO 3)  sau cel puţin valorile-limită precizate la linia A a tabelelor de la pct. 6.2.1 al anexei I la Directiva 88/77/CEE, modificată de Directiva 1999/96/CE (EURO III) , după caz, în funcţie de categoria autovehiculului.

În cazul în care norma de poluare EURO nu se poate stabili pe baza documentelor tehnice privind datele de omologare, se acceptă ca alternativă prezentarea unui raport de încercare întocmit de un serviciu tehnic notificat la Comisia Europeană, care atestă efectuarea testului de tip I din anexa III la Directiva 70/220/CEE, din anexa III la Regulamentul (CE)  nr. 692/2008 sau din anexa XXI la Regulamentul (UE)  nr. 2017/1.151, respectiv a testului de tip ESC, ELR şi/sau ETC, după caz, din anexa III la Directiva 88/77/CE sau din anexa III la Directiva 2005/55/CE, ori efectuarea testului de tip WHSC/WHTC, după caz, din anexa III la Regulamentul (CE)  nr, 582/2011, cu respectarea valorilor-limită aplicabile în funcţie de categoria autovehiculului şi norma de poluare EURO.

7.16. Instalarea pe autovehicul a unui sistem sau a unei componente de reducere a emisiilor poluante este menţionată în CIV numai dacă această modificare determină încadrarea într-0 altă normă de poluare EURO în raport cu cea stabilită la omologarea iniţială, în sensul trecerii la o normă de poluare EURO care exprimă reducerea emisiilor poluante, şi cu respectarea următoarelor condiţii:

a) se pune la dispoziţia RAR o copie de pe certificatul de omologare/conformitate eliberat de către o autoritate competentă dintr-un SM care atestă încadrarea în noua normă de poluare EURO;

b) se pune la dispoziţia RAR un extras din raportul de încercare întocmit de un serviciu tehnic notificat la Comisia Europeană care atestă efectuarea testului de tip I din anexa III la Directiva 70/220/CEE, din anexa III la Regulamentul (CE)  nr. 692/2008 sau din anexa XXI la Regulamentul (UE)  nr. 2017/1.151, respectiv a testului de tip ESC, ELR şi/sau ETC, după caz, din anexa III la Directiva 88/77/CEE sau din anexa III la Directiva 2005/55/CE, ori efectuarea testului de tip WHSC/WHTC, după caz, din anexa III la Regulamentul (UE)  nr. 582/2011, care să conţină informaţii cu privire la valorile emisiilor poluante obţinute în funcţie de tipul testului efectuat pentru un autovehicul sau un motor reprezentativ pentru familiile din care acestea fac parte;

c) se pune la dispoziţia RAR documentul de instalare pe autovehicul emis de atelierul care a făcut modificarea;

d) sistemul sau componenta respectivă este instalată pe autovehicul în conformitate cu certificatul de omologare/conformitate prevăzut la lit. a) ;

e) sunt respectate cerinţele privind emisiile poluante prevăzute la pct. 8 din anexa nr. 2 la RNTR1.

Cerinţele b)  şi c)  nu sunt obligatorii în cazul în care în documentul de înmatriculare din statul de provenienţă au fost înscrise informaţii privind modificarea normei de poluare.

În cazul în care cerinţele menţionate la lit. a) - d)  nu sunt îndeplinite, stabilirea normei de poluare EURO se realizează numai în baza prezentării unui raport de încercare pentru autovehiculul sau motorul în cauză, întocmit de un serviciu tehnic notificat la Comisia Europeană, care atestă efectuarea testului de tip I din anexa III la Directiva 70/220/CEE, din anexa III la Regulamentul (CE)  nr. 692/2008 sau din anexa XXI la Regulamentul (UE)  nr. 2017/1.151, respectiv a testului de tip ESC, ELR şi/sau ETC, după caz, din anexa III la Directiva 88/77/CEE sau din anexa III la Directiva 2005/55/CE, ori efectuarea testului de tip WHSC/WHTC, după caz, din anexa III la Regulamentul (UE)  nr. 582/2011, cu respectarea valorilor-limită aplicabile în funcţie de categoria autovehiculului şi norma de poluare EURO.

7.17. Calibrarea sau recalibrarea software-ului unităţii de control electronic de gestiune a motorului autovehiculului în vederea reducerii emisiilor poluante este menţionată în CIV numai dacă prin această operaţiune se obţine modificarea normei de poluare EURO în raport cu cea stabilită la omologarea iniţială, în sensul trecerii la o normă de poluare EURO care exprimă reducerea emisiilor poluante, şi cu respectarea următoarelor condiţii:

a) se pune la dispoziţia RAR o copie de pe certificatul de omologare/conformitate eliberat de către o autoritate competentă dintr-un SM care atestă încadrarea în noua normă de poluare EURO prin referire la actul de reglementare specific noii norme;

b) se pune la dispoziţia RAR documentul de calibrare/recalibrare a software-ului unităţii de control electronic de gestiune a motorului autovehiculului emis de atelierul care a efectuat modificarea sau o confirmare a acestei modificări emisă de către producător sau reprezentantul acestuia în România;

c) unitatea de control electronic de gestiune a motorului autovehiculului asupra căreia s-a efectuat calibrarea/ recalibrarea software-ului poate fi identificată sau această modificare poate fi identificată pe autovehicul;

d) sunt respectate cerinţele privind emisiile poluante prevăzute la pct. 8 din anexa nr 2 ia RNTR 1.

În cazul în care cerinţele menţionate la lit. a)-c)  nu sunt îndeplinite, stabilirea normei de poluare EURO se realizează numai în baza prezentării unui raport de încercare pentru autovehiculul sau motorul în cauză, întocmit de un serviciu tehnic notificat la Comisia Europeană, care atestă efectuarea testului de tip l din anexa III la Directiva 70/220/CEE, din anexa III la Regulamentul (CE)  nr. 692/2008 sau din anexa XXI la Regulamentul (UE)  nr. 2017/1.151, respectiv a testului de tip ESC, ELR si/sau ETC, după caz, din anexa III la Directiva 88/77/CEE sau din anexa III la Directiva 2005/55/CE, ori efectuarea testului de tip WHSC/WHTC, după caz, din anexa III la Regulamentul (UE)  nr. 582/2011, cu respectarea valorilor-limită aplicabile în funcţie de categoria autovehiculului şi norma de poluare EURO.1

23. La capitolul IV punctul 7, după subpunctul 7.18 se introduce un nou subpunct, subpunctul 7.181, cu următorul cuprins:

„7.181. Ca alternativă la efectuarea testelor precizate la pct. 7.5, 7.11, 7.14, 7.15, 7.16, 7.17 şi 7.18 se pot efectua încercări cu sisteme portabile de măsură a emisiilor poluante chimice, conform metodologiilor precizate în reglementările CE/UE aplicabile.”

24. La capitolul IV punctul 8, subpunctul 8.12 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„8.12. Cerinţele de la pct. 8.1 şi 8.11 se aplică şi cabinelor autovehiculelor din categoria N, în partea din faţă a peretelui posterior al cabinei, cu excepţia părţilor suprafeţei exterioare a autovehiculului care se găsesc la peste 2 m înălţime şi cu excepţia părţilor suprafeţei exterioare a autovehiculului care se găsesc sub un plan orizontal trecând prin centrul roţilor faţă sau sub un plan orizontal situat la 50 cm deasupra solului, cel mai jos fiind luat în considerare.”

25. La capitolul IV punctul 8, după subpunctul 8.12 se introduce un nou subpunct, subpunctul 8.13, cu următorul cuprins:

„8.13. Cerinţele de la pct. 8.1 şi 8.11 nu se aplică vehiculelor din categoria O.”

26. La capitolul IV punctul 9, subpunctele 9.3 şi 9.4 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„9.3. Scaunele autovehiculelor din categoriile M şi N obţinute prin modificarea unor autovehicule de bază din categoriile M sau N trebuie să fie omologate conform Regulamentului CEE—ONU nr. 80, Regulamentului CEE-ONU nr. 17 sau Directivei 74/408 CEE şi trebuie să respecte condiţiile de marcare.

9.4. Soluţiile tehnice utilizate pentru ancorajul centurilor de siguranţă ale scaunelor autovehiculelor din categoriile M şi N obţinute prin modificarea unor autovehicule de bază sau incomplete din categoriile M sau N trebuie să respecte prescripţiile de rezistenţă specificate în Regulamentul CEE-ONU nr. 14 sau în Directiva 76/115/CEE. Prescripţiile de rezistenţă se consideră respectate dacă sunt disponibile certificate de omologare sau rapoarte de încercări care confirmă soluţia de ancorare a centurilor utilizată pe tipul respectiv de vehicul. Rapoartele de încercări ce conţin metode de încercare virtuală sunt de asemenea acceptate. Pentru autovehiculele din categoria N^ este acceptată şi îndeplinirea condiţiilor de rezistenţă valabile pentru autovehiculele din categoria M2, cu excepţia locurilor din faţă."

27. La capitolul IV, punctul 17 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„17. Pentru autovehiculele noi din categoriile M2 şi M3 este obligatorie echiparea cu un sistem de încălzire independent, care trebuie să fie omologat şi să poarte marcă de omologare în conformitate cu Regulamentul CEE—ONU nr. 122.

Pentru autovehiculele care au devenit M2 sau M3 prin transformare din alte categorii este obligatorie echiparea cu un sistem de încălzire independent, care trebuie să fie omologat şi să poarte marcă de omologare în conformitate cu Directiva 2001/56/CE sau cu Regulamentul CEE-ONU nr. 122.”

28. La capitolul V punctul 7, subpunctul 7.1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„7.1. La omologarea în vederea primei înmatriculări în România, tractoarele noi trebuie să respecte condiţiile tehnice privind emisiile poluante prevăzute în Regulamentul (UE)  nr, 167/2013 şi în Regulamentul delegat (UE)  nr. 2015/96.”

29. La capitolul VI punctul 7, subpunctul 7.1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„7.1. La omologarea în vederea primei înmatriculări în România, motociclurile noi trebuie să respecte condiţiile tehnice privind emisiile poluante prevăzute în Regulamentul (UE)  nr. 168/2013 şi în Regulamentul delegat (UE)  nr. 134/2014.”

30. La capitolul VII punctul 6, subpunctul 6.1.1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„6.1.1. Comanda direcţiei trebuie să fie uşor de utilizat. Sensul de mişcare a comenzii trebuie să corespundă cu sensul în care se intenţionează modificarea direcţiei."

31. La capitolul VII, punctul 11 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„11. Emisiile poluante

Maşinile autopropulsate pentru lucrări, noi, trebuie să respecte condiţiile tehnice privind emisiile poluante prevăzute în Directiva 97/68/CE sau în Regulamentul (UE)  nr. 2016/1.628, începând cu termenele de punere în aplicare prevăzute în anexa III la Regulament.”

32. Anexa nr. 1 la reglementări se modifică şi va avea cuprinsul prevăzut în anexa la prezentul ordin.

33. În anexa nr. 6 la reglementări termenul „subabdominal” se înlocuieşte cu termenul „abdominal”.
34. În anexa nr. 6 la reglementări, după nota 4 se introduce un nou text, cu următorul cuprins:

„Începând cu 1.07.2016 (data primei înmatriculări sau anul de fabricaţie al vehiculului, dacă data primei înmatriculări nu este cunoscută)

 

Categorie

vehicul

Locuri orientate spre înainte

Locuri orientate spre înapoi

Locuri laterale

Locuri centrale

Faţă

Altele decât cele faţă

Faţă

Altele decât cele faţă

M1

Ar4m

Ar4m

Ar4m

Ar4m

B, Br3, Br4m

M2 3,51

Ar4m, Ar4Nm

Ar4m, Ar4Nm

Ar4m, Ar4Nm

Ar4m, Ar4Nm

Br3, Br4m, Br4Nm

M2> 3,51

Br3, Br4m, Br4Nm, Ar4m, Ar4Nm

(x)

Br3, Br4m, Br4Nm, Ar4m, Ar4Nm

(x)

Br3, Br4m, Br4Nm, Ar4m, Ar4Nm

(x)

Br3, Br4m, Br4Nm, Ar4m, Ar4Nm

(x)

Br3, Br4m, Br4Nm

M3*)

Br3, Br4m, Br4Nm, Ar4m, Ar4Nm

(x)

Br3, Br4m, Br4Nm, Ar4m, Ar4Nm

(x)

Br3, Br4m, Br4Nm, Ar4m, Ar4Nm (x)

Br3, Br4m, Br4Nm, Ar4m, Ar4Nm

(x)

-

N1

Ar4m, Ar4Nm

Ar4m, Ar4Nm,

Br4m, Br4Nm

(XX)

B, Br3, Br4m, Br4Nm, A, Ar4m, Ar4Nm

(xxx)

B, Br3, Br4m, Br4Nm

B, Br3, Br4m, Br4Nm

n2

Br3t Br4m, Br4Nm, Ar4m, Ar4Nm (xxx)

B, Br3, Br4m, Br4Nm

B, Br3, Br4m, Br4Nm, A, Ar4m, Ar4Nm (xxx)

B, Br3, Br4m, Br4Nm

B, Br3, Br4m, Br4Nm

n3

Br3r Br4m, Br4Nm, Ar4m, Ar4Nm (xxx)

B, Br3, Br4m, Br4Nm

B, Br3, Br4m, Br4Nm, A, Ar4m, Ar4Nm (xxx)

B, Br3, Br4m, Br4Nm

B, Br3, Br4m, Br4Nm


*) Pentru locurile orientate lateral este obligatorie echiparea cu centuri de siguranţă de tipul B. Br3, Br4m, Br4Nm.

 

(x)  Centura abdominală permisă dacă în faţa locului considerat există elemente cu materiale moi (risc minim de rănire la impactul cu capul)  sau distanţa minimă orizontală între partea din faţă a spătarului scaunului considerat şi elementele din faţă este de cel puţin 1.000 mm.

(xx)  Centura abdominală permisă dacă locul considerat se află lângă un culoar de trecere cu lăţimea de minimum 300 mm.

(xxx)  Centura abdominală permisă dacă în faţa locului considerat distanţa minimă orizontală între partea din faţă a spătarului scaunului considerat şi parbriz este de cel puţin 1.000 mm.

A: centură de siguranţă în trei puncte (abdominală şi diagonală)

B: centură de siguranţă în două puncte (abdominală)  r: retractor

m: retractor cu blocare de urgenţă cu sensibilitate multiplă

3: retractor cu blocare automată

4: retractor cu blocare de urgenţă

N: prag înalt de reacţie

 

NOTE GENERALE:

În toate cazurile se pot instala centuri de siguranţă de tip S (speciale)  în locul unei centuri de tipul A sau B.

Echiparea cu centuri de siguranţă nu este obligatorie pentru locurile autovehiculelor din categoriile M2 şi M3, clasele I, II sau A.

Echiparea cu centuri de siguranţă nu este obligatorie pentru locurile destinate exclusiv utilizării pe perioada de staţionare a autovehiculelor.

Dacă în locul datei primei înmatriculări se utilizează anul de fabricaţie, se vor aplica prevederile în vigoare la data de 1 ianuarie a anului de fabricaţie.”

Art. II. - Anexa face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. III. - Regia Autonomă „Registrul Auto Român” duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. IV. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la 15 zile de la data publicării.

 

Ministrul transporturilor,

Lucian Şova

 

Bucureşti, 13 august 2018.

Nr. 1.255.

ANEXA

(Anexa nr. 1 la reglementări)

(faţă)

 

Către

REGISTRUL AUTO ROMÂN

Reprezentanţa RAR:

………………………………………………………………

 

CERERE

ACTIVITATE RAR

 

Subsemnatul (subsemnata) …………………………………………………………………………………. cu domiciliul în …………………….. str. ……………………………. nr. ………………… bl…. sc…. ap…. judeţul/sectorul ……………………………… având CNP *) |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|cunoscând dispoziţiile art 320-323 din Codul penal privind falsul şi uzul de fals,solicit:

 

* Omologare individuală □

* Eliberare/ModificareCIV □

* Certificare autenticitate □

* Redobândire CI □

* Altă activitate RAR:

 

 

pentru vehiculul descris prin: marcă/tip …………………………………………………………………………………

număr identificare…………………………………………………………………………………………..……………

culoare……………………………………………………………………………………………………………………………, număr înmatriculare ………………………………………………………………..

Declar pe propria răspundere că titularul actului de deţinere al vehiculului cu datele de mai sus este (nume, prenume/denumire) ……………………………………………………………………..……………

are codul de identificare **) : |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|

şi că subsemnatul (subsemnata)  sunt reprezentantul acestuia.

De asemenea declar că sub aspect material mă oblig să suport consecinţele dispoziţiilor art. 1349—1374 din Codul civil pentru eventualele pagube ce le voi cauza terţilor în cazul folosirii abuzive sau nelegale de către subsemnatul (subsemnata)  a datelor şi/sau documentelor obţinute de la Registrul Auto Român.

Am luat cunoştinţă, prin semnarea prezentei, că există posibilitatea ca vehiculul să nu îndeplinească condiţiile tehnice şi juridice pentru efectuarea prestaţiilor solicitate. De asemenea consimt în mod expres ca datele personale de mai sus să fie prelucrate de către RAR în conformitate cu reglementările legale în vigoare***) .

 

Data

…………………………..

Semnătura

……………………………..

 


*)  Cod numeric personal pentru persoane fizice române sau seria şi numărul actului de identitate pentru persoane fizice străine.

**)  Cod unic de înregistrare pentru persoane juridice, cod numeric personal pentru persoane fizice române sau seria şi numărul actului de identitate pentru persoane fizice străine.

***)  Precizări privind destinaţia datelor, precum şi drepturile prevăzute de lege, pe verso.

(verso)

 

Datele de mai jos se completează de reprezentantul RAR:

 

CODURI TARIFARE

 

1

 

2

 

3

 

 

(***)  Precizări privind datele personale

 

Vă informăm că datele declarate de către dumneavoastră servesc exclusiv desfăşurării activităţii Registrului Auto Român, care menţine un istoric al activităţilor efectuate asupra vehiculelor, iar utilizarea lor respectă integral prevederile legale în vigoare privind protecţia datelor personale.

Datele pe care ni le comunicaţi cu ocazia solicitării unei activităţi specifice domeniului de activitate al RAR nu sunt puse la dispoziţia vreunui beneficiar, colaborator sau terţ al RAR, cu excepţia autorităţilor abilitate prin lege să le solicite Datele sunt preluate de către RAR aşa cum au fost furnizate de dumneavoastră şi nu este necesară corectarea lor în timp, ca urmare a apariţiei unor modificări.

De asemenea vă aducem la cunoştinţă obligativitatea completării tuturor datelor de pe faţa formularului; în caz contrar nu se va da curs solicitării dumneavoastră.

Potrivit legislaţiei aplicabile [Regulamentul (UE)  2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE] beneficiaţi de următoarele drepturi:

— dreptul la informare - puteţi solicita informaţii privind activităţile de prelucrare a datelor dumneavoastră personale;

— dreptul la rectificare - puteţi solicita rectificarea datelor personale inexacte sau completarea acestora;

— dreptul la ştergerea datelor („dreptul de a fi uitat")  - puteţi solicita ştergerea datelor, în cazul în care prelucrarea acestora nu a fost legală sau în alte cazuri prevăzute de lege;

— dreptul la restricţionarea prelucrării - puteţi solicita restricţionarea prelucrării în cazul în care contestaţi exactitatea datelor, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege;

— dreptul de opoziţie - puteţi să vă opuneţi prelucrării datelor dumneavoastră cu caracter personal în condiţiile art. 21 din Regulamentul (UE)  2016/679;

— dreptul la portabilitatea datelor - puteţi primi, în anumite condiţii, datele personale pe care ni le-aţi furnizat, într-un format care poate fi citit automat sau puteţi solicita ca respectivele date să fie transmise altui operator;

— dreptul de a depune plângere - puteţi depune plângere faţă de modalitatea de prelucrare a datelor personale la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal;

— dreptul de retragere a consimţământului - în cazurile în care prelucrarea se întemeiază pe consimţământul dumneavoastră, îl puteţi retrage oricând. Retragerea consimţământului va avea efecte doar pentru viitor, prelucrarea efectuată anterior retragerii rămânând în continuare valabilă;

— drepturi suplimentare aferente deciziilor automate - puteţi cere şi obţine intervenţia umană cu privire la respectiva prelucrare, vă puteţi exprima propriul punct de vedere cu privire la aceasta şi puteţi contesta decizia.

Vă puteţi exercita aceste drepturi, fie individual, fie cumulat, foarte uşor, prin simpla transmitere a unei solicitări ia sediul nostru din Bucureşti, Calea Griviţei nr. 391 A, sector 1, la nr. de fax 0213181754, 0213181772 sau prin e-mail la protectiadatelor@rarom.ro

În plus, RAR a numit un responsabil pentru protecţia datelor care poate fi contactat dacă există nelămuriri cu privire la orice aspect ce ţine de protecţia datelor personale, prin transmiterea unei cereri la datele de contact anterior menţionate.

În situaţia în care doriţi verificarea exactităţii datelor personale în evidenţele RAR, puteţi adresa o cerere instituţiei noastre, în care sunteţi rugat să precizaţi motivul verificării. Puteţi solicita rectificarea, actualizarea sau ştergerea datelor incomplete sau inexacte, precum şi transformarea în date anonime a celor a căror prelucrare nu este conformă legii, în măsura în care prezentaţi şi o argumentare din care să rezulte clar motivele întemeiate ale solicitării.

 

CONDUCEREA RAR

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

 

CIRCULARĂ

privind lansarea în circuitul numismatic a unui set de trei monede (din aur, argint şi tombac cuprat)  şi a unei monede din alamă, pentru colecţionare, dedicate împlinirii a 140 de ani

de la unirea Dobrogei cu România

 

Art. 1. - În conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 27 august 2018, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic un set de trei monede (din aur, argint şi tombac cuprat)  şi o monedă din alamă, pentru colecţionare, dedicate împlinirii a 140 de ani de la unirea Dobrogei cu România.

Art. 2. - Caracteristicile tehnice ale monedelor sunt următoarele:

 

 

Set de 3 monede

Monedă pentru

colecţionare

Metal

aur

argint

tombac

cuprat

alamă

Cu80Zn15Ni5

Valoare nominală

100 lei

10 lei

1 leu

50 bani

Titlu

900%o

999%o

Formă

rotundă

rotundă

rotundă

rotundă

Diametru

21 mm

37 mm

37 mm

23,75 mm

Greutate

6,452 g

31,103 g

23,5 g

6,1 g

Grosime la chenar

1,9 mm

Calitate

proof

proof

proof

proof

Cant

zimţat

zimţat

zimţat

inscripţionat cu „ROMÂNIA" de două ori, cu steluţă între cele două cuvinte

 

Aversul monedei din aur redă scena trecerii armatei române în Dobrogea, reprezentată alegoric în litografia artistului plastic Henryk Dembitzky; inscripţia în arc de cerc „ROMANIA", valoarea nominală „100 LEI”, stema României şi anul de emisiune „2018”.

Aversul monedei din argint redă scena trecerii armatei române în Dobrogea, reprezentată alegoric în litografia artistului plastic Henryk Dembitzky; inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „10 LEI”, stema României si anul de emisiune „2018”.

Aversul monedei din tombac cuprat redă scena trecerii armatei române în Dobrogea, reprezentată alegoric în litografia artistului plastic Henryk Dembitzky; inscripţia în arc de cerc „ROMANIA", valoarea nominală „1 LEU”, stema României şi anul de emisiune „2018".

Aversul monedei din alamă, pentru colecţionare, redă scena trecerii armatei române în Dobrogea, reprezentată alegoric în litografia artistului plastic Henryk Dembitzky; inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „50 BANI”, stema României şi anul de emisiune „2018".

Reversul comun tuturor monedelor (din aur, argint, tombac cuprat şi din alamă)  prezintă portretul ecvestru al lui Carol I, inscripţia în arc de cerc „140 DE ANI DE LA UNIREA DOBROGEI CU ROMANIA” şi anul evenimentului aniversat „1878”.

Art. 3. - Monedele vor fi ambalate, separat, în capsule de metacrilat transparent. Seturile de trei monede vor fi însoţite de broşuri de prezentare redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.

Art. 4. - Monedele din aur, argint şi tombac cuprat şi monedele din alamă, pentru colecţionare, dedicate împlinirii a 140 de ani de la unirea Dobrogei cu România, au putere circulatorie pe teritoriul României.

Art. 5. - Lansarea în circuitul numismatic a seturilor de trei monede şi a monedelor din alamă, pentru colecţionare, dedicate împlinirii a 140 de ani de la unirea Dobrogei cu România, se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

 

Preşedintele Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucureşti, 10 august 2018.

Nr. 22.