MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 739         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 27 august 2018

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 407 din 19 iunie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 alin. (1) şi art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor

 

ORDONANŢE Şl HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

7. - Ordonanţă privind aderarea Secretariatului General al Guvernului la Consiliul Internaţional pentru Tehnologia Informaţiei în Administraţia Guvernamentală (ICA) şi aprobarea unor măsuri de natură financiară ce decurg din calitatea de membru, precum şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte

 

630. - Hotărâre privind aprobarea circumstanţelor şi a procedurii specifice aferente programului de înzestrare „Sistem de instalaţii mobile de lansare rachete antinavă”

 

643. - Hotărâre pentru completarea Listei proiectelor strategice de investiţii care urmează a fi pregătite şi atribuite în parteneriat public-privat de către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 357/2018

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

677. - Ordin al ministrului cercetării şi inovării privind aprobarea Criteriilor de selectare a instalaţiilor şi obiectivelor speciale de interes naţional utilizate pentru activitatea de cercetare-dezvoltare şi inovare, precum şi a normelor de aplicare a acestora

 

1.258. - Ordin al ministrului transporturilor privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2018 al Regiei Autonome „Administraţia Canalului Navigabil Bega” Timiş

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 407

din 19 iunie 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 alin. (1) şi art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru -judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Simina Popescu-Marin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 şi art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicată de Anghel Buzică în Dosarul nr. 635/236/2015 al Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului nr. 2,181 D/2016 al Curţii Constituţionale.

2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca inadmisibilă, deoarece critica de neconstituţionalitate vizează, în realitate, completarea prevederilor legale, ceea ce excedează controlului de constituţionalitate exercitat de Curtea Constituţională.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

4. Prin încheierea din 26 septembrie 2016, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din 3 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 635/236/2015, Tribunalul Giurgiu - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 şi art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Anghel Buzică cu prilejul soluţionării apelului formulat împotriva Sentinţei civile nr. 3.843 din 25 iunie 2015, pronunţată de Judecătoria Giurgiu, într-o cauză având ca obiect anularea unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 ar trebui să conţină, printre menţiunile care atrag nulitatea procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, şi menţiunile obligatorii prevăzute de art. 16 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, potrivit căruia procesul-verbal de constatare a contravenţiei va cuprinde, în mod obligatoriu, data şi locul unde este încheiat, numele, prenumele, calitatea şi instituţia din care face parte agentul constatator. Astfel, pentru a nu se încălca dispoziţiile art. 16 şi art. 21 din Constituţie, se impune ca legiuitorul să instituie regula potrivit căreia lipsa menţiunilor privind data şi locul unde este încheiat procesul-verbal, precum şi a celor privind numele, prenumele, calitatea şi instituţia din care face parte agentul constatator trebuie să fie sancţionată cu nulitatea absolută.

6. Tribunalul Giurgiu - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, reţinând că autorul excepţiei solicită, de fapt, o modificare a art. 16 şi art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, astfel încât legiuitorul să stabilească sancţiunea nulităţii absolute, şi nu cea a nulităţii relative pentru lipsa menţiunilor privind data şi locul unde este încheiat procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, precum şi a celor privind numele, prenumele, calitatea şi instituţia din care face parte agentul constatator. Faptul prevederile art. 16 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 instituie sancţiunea nulităţii relative a procesului-verbal, şi nu cea a nulităţii absolute, nu reprezintă o încălcare a dispoziţiilor art. 16 şi art. 21 din Constituţie.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, sens în care reţine că, în realitate, autorul excepţiei nu reclamă contrarietatea dispoziţiilor legale criticate cu prevederile ori principiile constituţionale, ci solicită pe această cale completarea dispoziţiilor art. 17 cu alte cazuri în care nulitatea procesului-verbal de contravenţie se poate constata din oficiu. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”.

9. Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. Astfel, din analiza susţinerilor formulate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate reiese că acesta solicită, de fapt, o modificare a dispoziţiilor legale criticate, în sensul ca legiuitorul să stabilească sancţiunea nulităţii absolute, în loc de cea a nulităţii relative, pentru lipsa menţiunilor privind data şi locul unde este încheiat procesul-verbal de contravenţie, precum şi a celor referitoare ia numele, prenumele, calitatea din care face parte agentul constatator. Curtea Constituţională a statuat, în mod constant, că nu îşi poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică spre a deveni legislator pozitiv şi nici nu se poate substitui legiuitorului pentru adăugarea unor noi prevederi celor instituite, întrucât ar contraveni art. 61 din Constituţie, potrivit căruia „Parlamentul este [... ] unica autoritate legiuitoare a ţării". De asemenea, invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 858 din 18 octombrie 2012 şi nr. 259 din 21 mai 2013.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit dispozitivului încheierii de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 16 şi art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2002. Din examinarea criticilor de neconstituţionalitate formulate Curtea observă că, în realitate, acestea vizează prevederile art. 16 alin. (1) şi art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 şi, prin urmare, reţine ca obiect al excepţiei aceste prevederi legale care au următorul cuprins:

- Art. 16 alin. (1): „Procesul-verbal de constatare a contravenţiei va cuprinde în mod obligatoriu: data şi locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea şi instituţia din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupaţia şi locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenţionale cu indicarea datei, orei şi locului în care a fost săvârşită, precum şi arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravităţii faptei şi la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabileşte şi se sancţionează contravenţia; indicarea societăţii de asigurări, în situaţia în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulaţie: posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac şi organul la care se depune plângerea.";

- Art. 17: „Lipsa menţiunilor privind numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii şi a sediului acesteia, a faptei săvârşite şi a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată şi din oficiu.”

13. În opinia autorului excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi şi art. 21 privind accesul liber la justiţie.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 16 alin. (1) şi art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, exercitat prin prisma unor critici de neconstituţionalitate similare celor formulate în prezenta cauză, în acest sens, sunt, spre exemplu, Decizia nr. 1.006 din 8 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 804 din 26 noiembrie 2007, Decizia nr. 778 din 3 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 499 din 20 iulie 2010, şi Decizia nr. 1.498 din 15 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 842 din 28 noiembrie 2011, ale căror soluţii şi considerente sunt aplicabile mutatis mutandis în cauza de faţă.

15. În acele cazuri Curtea a observat că, pe calea excepţiei de neconstituţionalitate, se solicita, în realitate, completarea normelor legale criticate, în sensul de a prevedea nulitatea absolută a procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi în alte cazuri decât cele deja instituite. Curtea a statuat că o asemenea solicitare nu intră însă în competenţa de soluţionare a instanţei de contencios constituţional, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului

16. Întrucât şi în prezenta cauză criticile vizează completarea prevederilor art. 16 alin. (1) şi art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin, (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 alin. (1) şi art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicată de Anghel Buzică în Dosarul nr. 635/236/2015 al Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 19 Iunie 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Simina Popescu-Marin

ORDONANŢE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANŢĂ

privind aderarea Secretariatului General al Guvernului la Consiliul International pentru Tehnologia Informaţiei în Administraţia Guvernamentală (ICA) şi aprobarea

unor măsuri de natură financiară ce decurg din calitatea de membru, precum şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 1 pct. XII.2 şi 3 din Legea nr. 183/2018 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă aderarea Secretariatului General al Guvernului, ca membru cu drepturi depline, la Consiliul Internaţional pentru Tehnologia Informaţiei în Administraţia Guvernamentală (ICA) şi plata cotizaţiei anuale.

(2) Se aprobă plata cotizaţiei anuale de participare a Secretariatului Generai al Guvernului, în calitate de membru cu drepturi depline la Consiliul Internaţional pentru Tehnologia Informaţiei în Administraţia Guvernamentală (ICA), în limita echivalentului în lei al sumei de 3.000 de lire sterline/an. Cuantumul cotizaţiei anuale poate fi modificat prin hotărâre a Guvernului în situaţia în care Consiliul Internaţional pentru Tehnologia Informaţiei în Administraţia Guvernamentală (ICA) decide actualizarea acestuia la un alt nivel.

(3) Echivalentul în lei al sumei prevăzute la alin. (2) se va calcula pe baza cursului de schimb leu/liră sterlină în vigoare la data efectuării plăţii.

(4) Cotizaţia anuală prevăzută la alin. (2) se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul anual aprobat Secretariatului General al Guvernului.

Art. 2. - Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 241 din 29 august 1994, aprobată prin Legea nr. 126/1994, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. La anexa nr. 1 punctul II „Organizaţiile internaţionale guvernamentale la care România a aderat în baza aprobărilor date de conducerea ministerelor şi a altor instituţii centrale”, după numărul curent 84 se introduce un nou număr curent, numărul curent 85, cu următorul cuprins:

 

Nr.

crt.

Denumirea organizaţiei

Sediul

Anul

înfiinţării

Anul

aderării

României

Instituţia română care coordonează relaţiile cu organizaţia internaţională respectivă

Explicaţii

0

1

2

3

4

5

6

„85

Consiliul Internaţional pentru Tehnologia Informaţiei în Administraţia Guvernamentală (ICA)

Londra

1968

2018

Secretariatul General al Guvernului

România participă din anul 2017.”

 

2. La anexa nr. 2.2 „Cotizaţii la alte organisme internaţionale”, după ultimul subcapitol „Ministerul Public” se introduce un nou subcapitol, cu următorul cuprins:

„Secretariatului General al Guvernului

 

1.

Consiliul Internaţional pentru Tehnologia Informaţiei în Administraţia Guvernamentală (ICA)

lire sterline

3.000"

 

 

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ioana-Andreea Lambru

p. Ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale,

Carmen Elian,

subsecretar de stat

Ministrul afacerilor externe,

Teodor-Viorel Meleşcanu

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 23 august 2018.

Nr. 7.

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea circumstanţelor şi a procedurii specifice aferente programului de înzestrare „Sistem de instalaţii mobile de lansare rachete antinavă”

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 20 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziţii publice în domeniile apărării şi securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 195/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă circumstanţele şi procedura specifică aferente programului de înzestrare „Sistem de instalaţii mobile de lansare rachete antinavă” - SIML, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, în vederea atribuirii unui contract multianual de furnizare în perioada 2018-2022 a unui sistem de instalaţii mobile de lansare rachete antinavă, sistem integrat în România, precum şi a suportului logistic iniţial.

Art. 2. - Fondurile necesare realizării programului de înzestrare „Sistem de instalaţii mobile de lansare rachete antinavă” se asigură, în condiţiile legii, în limita creditelor de angajament şl a creditelor bugetare aprobate cu această destinaţie prin legile bugetare anuale pentru Ministerul Apărării Naţionale.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul apărării naţionale,

Mihai-Viorel Fifor

Ministrul economiei,

Dănuţ Andruşcă

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 23 august 2018.

Nr. 630.

 

ANEXĂ

 

CIRCUMSTANŢELE Şl PROCEDURA SPECIFICA

aferente programului de înzestrare „Sistem de instalaţii mobile de lansare rachete antinavă” - SIML

 

A. Circumstanţele realizării programului de înzestrare „Sistem de instalaţii mobile de lansare rachete antinavă"

1. Pentru Armata României este fundamental ca integrarea echipamentelor sistemului să se realizeze în România, în cadrul unei infrastructuri de producţie/asamblare/testare/mentenanţă la nivelul unui operator economic deţinut majoritar sau integral de statul român, care să fie în măsură, pe de o parte, să furnizeze mentenanţa sistemului pe întreg ciclul de viaţă, iar pe de altă parte, să poată, in situaţii de criză sau război, să realizeze integrarea de sisteme similare pentru Forţele Navale Române.

2. Interesul esenţial de securitate pentru statul român îl constituie realizarea pe teritoriul naţional a unei infrastructuri de producţie/asamblare/testare/mentenanţă în domeniul militar la nivelul unui operator economic cu capital majoritar sau integral de stat, în care să se execute:

a) integrarea de elemente componente ale Sistemului de instalaţii mobile de lansare rachete antinavă;

b} operaţiuni de mentenanţa pe ciclul de viaţă al sistemului şi rachetelor antinavă, astfel încât în situaţii de criză şi război să nu fie necesară trimiterea acestora în afara teritoriului naţional;

c) implementarea unor soluţii viitoare de modernizare pentru SIML

3. Satisfacerea interesului esenţial de securitate prevăzut la pct. 2 se poate realiza doar prin atribuirea către un operator economic din state membre NATO sau UE, producător de SIML, inclusiv rachetele antinavă aferente, sau asocieri formate din operatori economici din state membre NATO sau UE, din care cel puţin un membru al asocierii este producător de SIML, inclusiv rachetele antinavă aferente, conform procedurii specifice prevăzute la litera B, a unui contract multianual având ca obiect furnizarea SIML şi a suportului logistic iniţial, sub condiţia constituirii unei infrastructuri de producţie/asamblare/ testare/mentenanţă şi executării activităţilor aşa cum sunt prevăzute la pct. 2.

4. Aplicarea uneia dintre procedurile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziţii publice în domeniile apărării şi securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 195/2012, cu modificările şi completările ulterioare, care transpune în legislaţia naţională dispoziţiile Uniunii Europene specifice materiei achiziţiilor publice în domeniul apărării şi securităţii, conduce la neprotejarea şi afectarea interesului esenţial de securitate în cauză.

5. În ceea ce priveşte stabilirea eventualului impact asupra concurenţei pe piaţa internă a produselor nemilitare, plecând de la faptul că achiziţia prevăzută de programul de înzestrare „Sistem de instalaţii mobile de lansare rachete antinavă” are ca obiect produse militare, produse sensibile şi servicii legate de acestea şi luând în considerare că interesul esenţial de securitate menţionat priveşte exclusiv aspecte militare, nu se poate identifica un asemenea impact.

B. Procedura specifică aferentă programului de înzestrare „Sistem de instalaţii mobile de lansare rachete antinavă" - SIML

I. Organizarea procedurii specifice

1. Procedura specifică de atribuire va avea două etape, respectiv:

a) Etapa I - etapa de calificare a candidaţilor:

b) Etapa a II-a - etapa de negociere cu candidaţii calificaţi şi de stabilire a ofertei câştigătoare.

2. Limba de derulare a procedurii este limba română. Se admit numai părţi ale propunerii tehnice redactate în limba engleză, cum ar fi fise şi prospecte,

3. La procedura specifică pot participa numai operatori economici din state membre NATO sau UE, producători de SIML, inclusiv rachetele antinavă aferente, sau asocieri formate din operatori economici din state membre NATO sau UE, din care cel puţin un membru al asocierii este producător de SIML, inclusiv rachetele antinavă aferente.

4. Autoritatea contractantă are dreptul de a anula procedura specifică, fără obligaţia de a suporta daune, în următoarele cazuri:

a) niciun operator economic nu îndeplineşte cerinţele de calificare;

b) niciun operator economic nu depune ofertă preliminară în termenul stabilit;

c) nicio propunere tehnică depusă nu îndeplineşte cerinţele din documentaţia descriptivă;

d) toate preţurile totale ofertate sunt mai mari decât valoarea estimată;

e) reacceptarea de către operatorii economici a clauzelor Obligatorii din contract, inclusiv a celor asumate prin angajamente.

5. Criteriul de atribuire a contractului este „preţul cel mai scăzut” al ofertei, exclusiv costul echipamentelor criptografice şi al celor destinate deservirii acestora, care vor fi asigurate de Către autoritatea contractantă, în condiţiile satisfacerii cerinţelor tehnice.

6. Perioada de derulare a procedurii specifice nu poate depăşi, în principiu, 150 de zile de la publicarea anunţului de participare.

II. Derularea procedurii specifice

a) Etapa I - etapa de calificare a candidaţilor

1. Iniţierea procedurii specifice se face prin publicarea unui anunţ de participare pe site-ul Companiei Naţionale „Romtehnica” - S.A.

2. Anunţul de participare va conţine, cel puţin, următoarele informaţii:

a) datele de identificare ale autorităţii contractante;

b) nivelul de acces la informaţii clasificate şi tipul de aviz necesar participării la procedura specifică;

c) criteriile de calificare care vor fi aplicate în etapa I a procedurii specifice de atribuire;

d) data-limită, ora şi locul depunerii candidaturilor;

e) o scurtă descriere a obiectului contractului;

f) etapele şi calendarul estimat de aplicare a procedurii specifice;

g) limba în care se desfăşoară procedura specifică;

h) termenul de răspuns la solicitările de clarificări primite de la autoritatea contractantă, care va fi de cel mult 5 zile lucrătoare de la primirea acestora.

3. Pe parcursul evaluării îndeplinirii criteriilor de calificare pentru etapa de depunere a ofertelor, comisia de evaluare are

dreptul de a solicita precizări în legătură cu documentele depuse, precum şi depunerea unor documente suplimentare pentru verificarea informaţiilor prezentate de operatorul economic în documentele respective.

4. Criteriile de calificare se referă la:

A.1. Situaţia personală a candidatului:

A.1.1. În ultimii 5 ani nu a fost condamnat prin hotărâre definitivă a unei instanţe judecătoreşti pentru unul sau mai multe dintre motivele următoare: participare la activităţi ale unei organizaţii criminale, corupţie, fraudă, pentru infracţiuni teroriste sau infracţiuni legate de activităţile teroriste ori instigare, complicitate sau tentativă de a comite aceste acţiuni, spălare de bani şi/sau finanţarea terorismului; nu este intrat în faliment ca urmare a hotărârii pronunţate de judecătorul-sindic; nu a fost condamnat în ultimii 3 ani, prin hotărâre definitivă a unei instanţe judecătoreşti, pentru o faptă care a adus atingere eticii profesionale sau pentru comiterea unei greşeli în materie profesională; în ultimii 2 ani şi-a îndeplinit corespunzător obligaţiile contractuale, îndeosebi pe cele referitoare la securitatea informaţiei şi securitatea aprovizionării; să fi îndeplinit obligaţiile de plată a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor de asigurări sociale către bugetele componente ale bugetului general consolidat, în conformitate cu prevederile legale în vigoare în România sau în ţara în care este stabilit. îndeplinirea criteriului de calificare se justifică printr-o declaraţie pe propria răspundere;

A.1.2. Deţinerea avizului de securitate de la autoritatea desemnată de securitate a Ministerului Apărării Naţionale.

A.2. Satisfacerea si protejarea interesului esenţial de securitate de către candidat;

A.2.1. Angajamentul candidatului de a realiza pe teritoriul naţional o infrastructură de producţie/asamblare/testare/ mentenanţă, în domeniul militar, deţinută majoritar sau integral de statul român, în care să se execute:

a) integrarea de elemente componente ale Sistemului de instalaţii mobile de lansare rachete antinavă;

b) operaţiuni de mentenanţă pe ciclul de viaţă al sistemului şi rachetelor antinavă, astfel încât, în situaţii de criză şi război, să nu fie necesară trimiterea acestora în afara teritoriului naţional;

c) implementarea unor soluţii viitoare de modernizare pentru SIML.
A.2.2. Angajamentul privind efectuarea operaţiunilor compensatorii prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 189/2002 privind operaţiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziţii pentru nevoi de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 354/2003, cu modificările şi completările ulterioare, aferente contractului multianual în cauză, care se circumscriu realizării pe teritoriul naţional a unei infrastructuri de producţie/asamblare/testare/mentenanţă în domeniul militar, la nivelul unui operator economic cu capital majoritar sau integral de stat, potrivit dispoziţiilor prevăzute la pct. A.2.1.

A.3. Capacitatea tehnică sau profesională a operatorului economic

Documente justificative care să demonstreze că operatorul economic a livrat, începând cu anul 2000 şi până la data depunerii candidaturilor, SI ML, inclusiv rachetele antinavă aferente, în valoare de cel puţin 137 milioane de euro, fără TVA.

5. Etapa de calificare se declară închisă după comunicarea către fiecare candidat a rezultatului procesului de evaluare a candidaturii depuse de acesta,

b) Etapa a II-a - etapa de negociere cu candidaţii calificaţi şi de stabilire a ofertei câştigătoare

1. Autoritatea contractantă transmite fiecărui candidat calificat o invitaţie de a participa la etapa a II-a, însoţită de documentaţia de atribuire aferentă. Invitaţia va conţine cel puţin următoarele informaţii:

a) data şi ora-limită stabilite pentru depunerea ofertei preliminare;

b) adresa la care se transmite oferta preliminară;

c) limba în care trebuie elaborată oferta preliminară;

d) criteriul de atribuire al ofertei câştigătoare.

2. Candidaţii calificaţi să participe la etapa a II-a a procedurii specifice depun câte o singură ofertă preliminară care conţine o propunere financiară şi o propunere tehnică.

3. După primirea ofertelor preliminare, comisia de evaluare va proceda la evaluarea preliminară a acestora şi va stabili un calendar de desfăşurare a rundelor de negociere care va fi comunicat fiecărui ofertant.

4. Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita clarificări şi precizări referitoare la ofertele preliminare.

5. Comisia de evaluare negociază cu fiecare ofertant care a depus ofertă preliminară, pe parcursul unor runde succesive, în care urmăreşte îmbunătăţirea ofertei în sensul obţinerii unui preţ cât mai scăzut.

6. După fiecare rundă de negociere, comisia de evaluare va întocmi o minută care va fi semnată de comisia de evaluare şi de reprezentanţii ofertantului, în care se vor menţiona aspectele discutate, concluziile rezultate, precum şi data convenită pentru derularea următoarei runde de negociere.

7. Negocierea se derulează până la momentul în care fiecare ofertant declară că oferta sa nu mai poate fi îmbunătăţită.

8. în situaţia în care oferta cu preţul cel mai scăzut îndeplineşte cerinţele din documentaţia descriptivă, iar preţul total ofertat este mai mic sau egal cu valoarea totală estimată a contractului multianual, oferta este declarată câştigătoare.

9. Comisia de evaluare întocmeşte raportul procedurii specifice de achiziţie care se auditează de structura specializată a Ministerului Apărării Naţionale şi se aprobă ulterior de către şeful Departamentului pentru armamente.

10. Ofertanţii primesc o comunicare scrisă cu privire la rezultatul procedurii specifice, astfel:

a) ofertantului a cărui ofertă a fost respinsă i se vor comunica motivele de respingere a ofertei;

b) ofertantului a cărui ofertă a fost declarată necâştigătoare i se va comunica ofertantul câştigător, fără a se preciza preţul total al acesteia;

c) ofertantului a cărui ofertă a fost declarată câştigătoare i se va comunica acest aspect.

III. Organizarea şi funcţionarea comisiei de evaluare

1. Comisia de evaluare este formată din reprezentanţi ai Departamentului pentru armamente, ai structurii beneficiare şi ai Companiei Naţionale „Romtehnica" - S.A.

2. Structura comisiei de evaluare se aprobă de către şeful Departamentului pentru armamente din cadrul Ministerului Apărării Naţionale.

3. Nominalizarea membrilor din cadrul Ministerului Apărării Naţionale se va efectua de către fiecare structură reprezentată în comisie şi de către Compania Naţională „Romtehnica” - S.A., iar aprobarea componenţei acesteia se face de către şeful Departamentului pentru armamente.

4. Comisia îşi va desfăşura activitatea în conformitate cu prevederile prezentei proceduri specifice.

5. De regulă, comisia îşi desfăşoară activitatea în plen. Orice decizie a comisiei trebuie să întrunească votul a cel puţin 2/3 dintre membrii săi. în căzui în care nu se întruneşte votul a cel puţin 2/3 dintre membrii comisiei din cauza unor divergenţe de păreri între aceştia, preşedintele comisiei va solicita reanalizarea punctelor de divergenţă, în scopul finalizării în timp util a evaluării propunerii/ofertei. în cazul în care comisia nu ajunge la un acord, decizia finală se adoptă cu votul majorităţii membrilor săi. Membrii comisiei care nu sunt de acord cu decizia adoptată au obligaţia de a-şi prezenta punctul de vedere în scris, elaborând în acest sens o notă individuală care se ataşează la minuta şedinţei/raportul procedurii specifice.

6. În situaţii justificate în care comisia nu se poate întruni în plen sau unii membri nu pot participa la şedinţe, acestea se vor desfăşura dacă este asigurată participarea a 2/3 din membri, iar documentele care se întocmesc vor fi prezentate fiecărui membru absent la şedinţă pentru a fi însuşite pe bază de semnătură sau pentru a-şi exprima în scris opinia, după caz, în termen de două zile lucrătoare de la data prezentării documentelor.

7. Pe lângă comisie pot fi cooptaţi alţi experţi din cadrul Ministerului Apărării Naţionale şi Companiei Naţionale „Romtehnica” - S.A., pentru probleme specifice. Decizia de desemnare a experţilor cooptaţi va preciza atribuţiile şi responsabilităţile specifice ale acestora şi va justifica necesitatea participării lor la procesul de evaluare. Experţii cooptaţi nu au drept de vot, dar au obligaţia de a elabora un raport de specialitate cu privire la aspectele tehnice - operaţionale, financiare, comerciale sau juridice, asupra cărora, pe baza expertizei pe care o deţin, îşi exprimă punctul de vedere.

8. Modificarea componenţei comisiei se face cu aprobarea şefului Departamentului pentru armamente din cadrul Ministerului Apărării Naţionale.

9. Comisia de evaluare îşi încetează activitatea la momentul semnării contractului multianual de către părţi.

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru completarea Listei proiectelor strategice de investiţii care urmează a fi pregătite şi atribuite în parteneriat public-privat de către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză,

aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 357/2018

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - După punctul 5 din Lista proiectelor strategice de investiţii care urmează a fi pregătite şi atribuite în parteneriat public-privat de către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 357/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 6 iunie 2018, se introduc şaisprezece noi puncte, punctele 6-21, cu următorul cuprins:

6. Linia ferată de mare viteză Bucureşti-Craiova/Sofia-Timişoara/Belgrad-Cluj/Budapesta

Linia ferată de mare viteză Bucureşti-Craiova/Sofia- Timişoara/Belgrad-Cluj/Budapesta, obiectiv de investiţii inclus în Maşter Planul de Transport, asigură reducerea timpului de legătură dintre capitală şi principalele oraşe/poli de dezvoltare de pe traseu, precum Craiova, Timişoara, Cluj etc.

De asemenea, se creează posibilitatea realizării unor conexiuni precum Timişoara-Cluj, Craiova-Sofia, Timişoara-Belgrad şi Cluj-Budapesta.

Realizarea liniei ferate de mare viteză, în lungime de aproximativ 1.275 km, va conduce la atragerea unui număr însemnat de călători de la transporturile aeriene şi rutiere către transportul feroviar, la atragerea turiştilor, a tinerilor cu înaltă calificare dornici de a lucra în centrele universitare/de cercetare/industriale care există/se vor dezvolta pe traseu, dar şi a investitorilor străini, prin crearea unor sectoare industriale specializate.

Totodată se va asigura sporirea calităţii serviciilor în transportul feroviar concomitent cu reducerea consumului de energie electrică, dar şi crearea de noi locuri de muncă.

Operarea liniei feroviare se va face de către operatorul privat pe O perioadă de 49 de ani, perioadă în care investitorul privat va obţine venituri atât din taxa de utilizare a căii ferate şi din operarea propriu-zisă, cât şi din subvenţii acordate de stat.

7. Extinderea reţelei de metrou prin realizarea magistralei M7

Construirea magistralei de metrou nr. 7 pe ruta Bragadiru-Alexandriei-Colentina-Voluntari, în lungime de 25 km, cu aproximativ 30 de staţii, un terminal şi un depou, traseu pe care vor circula aproximativ 30 de trenuri, creează premisele dezvoltării infrastructurii care să lege ieşirile aferente inelului interior al Bucureştiului şi cele aferente autostrăzilor, precum şi dezvoltarea liniilor de legătură cu zonele industriale şi rezidenţiale reconfigurate sau nou-create.

Realizarea investiţiei va conduce, de asemenea, la creşterea mobilităţii populaţiei, asigurând acesteia un mijloc de transport rapid şi în condiţii de siguranţă, precum şi de confort sporite.

Totodată va fi multiplicat gradul de transfer şi decongestionarea traficului de suprafaţă, ceea ce va conduce la reducerea cheltuielilor de întreţinere a carosabilului rutier, la reducerea numărului accidentelor de circulaţie şi la diminuarea poluării cu emisii de gaze cu efect de seră.

Nu în ultimul rând, extinderea metroului va determina creşterea ariei zonei metropolitane a Bucureştiului prin dezvoltarea urbanistică a aşezărilor adiacente.

Amortizarea investiţiei este posibilă prin încasarea de către operatorul privat, pe o durată de aproximativ 25 de ani, a subvenţiei pe călătorii cu metroul, plătite de către Ministerul Transportului.

8. Construirea aeroportului Bucureşti Sud

Supraaglomerarea aeroportului Henri Coandă-Otopeni impune necesitatea construirii unui nou aeroport, în zona de sud a Bucureştiului, atât pentru pasageri, cât şi pentru mărfuri.

Aeroportul din zona de sud a Bucureştiului va putea deveni un punct de tranzit în deplasările pasagerilor către regiunile Asia-Pacific, precum şi Europa-America.

Amplasarea aeroportului în vecinătatea viitorului canal navigabil Dunăre-Bucureşti va face ca terminalele acestuia să devină principalul nod pentru transportul aerian de pasageri şi mărfuri.

Dimensiunea Aeroportului din Bucureşti Sud va trebui proiectată pentru un trafic de aproximativ 30 de milioane de pasageri pe o suprafaţă desfăşurată de maximum 600 ha şi să fie dotat cu cel puţin două terminale pentru pasageri şi unul cargo. în măsura în care se vor identifica asemenea suprafeţe la autorităţile locale, acestea pot participa la constituirea societăţii de proiect.

Accesul la acest aeroport se va face şi pe noua autostradă Bucureşti-Alexandria-Craiova-Calafat-Drobeta-Turnu Severin- Lugoj, şi pe centura Bucureştiului care este prevăzută să treacă în apropiere, precum şi pe noua magistrală de metrou Bragadiru-Piaţa Unirii.

9. Molurile nr 3 şi 4 din Portul Constanţa Sud

Extinderea Portului Constanţa prin crearea unor dane/terminale suplimentare de operare, obiectiv inclus în Maşter Planul de Transport, poate deveni un important punct de atracţie pentru investitori, mai ales având în vedere oportunitatea dezvoltării unei linii comerciale de navigaţie cu porturile Poţi şi Batumi din Georgia.

De asemenea, datorită adâncimii mari a apelor din zona cheiurilor nou-construite, aparţinând molurilor nr. 3 şi nr. 4, există oportunitatea creării premiselor pentru operarea în cadrul acestora de nave de mare capacitate, dar şi posibilităţi de realizare a unor noi terminale specializate, cum ar fi terminalul auto, Ro-Ro, terminalul pentru cereale şi mărfuri generale şi un terminal pentru feriboturi.

Realizarea obiectivului de investiţii va conduce la creşterea capacităţii de transport maritim pentru pasageri şi mărfuri, implicit la creşterea volumului schimburilor comerciale, dar şi la
creşterea veniturilor companiei ce va opera investiţia, din exploatarea şi gestionarea infrastructurii nou-create.

Totodată, prin creşterea ponderii transportului maritim în detrimentul altor tipuri de transport se vor reduce efectele negative asupra mediului.

În acelaşi timp, prin dezvoltarea infrastructurii portului se vor crea noi locuri de muncă.

Recuperarea investiţiei poate fi posibilă prin încasarea, pe o perioadă de aproximativ 20 de ani, a taxelor stabilite pentru acest obiectiv de către operatorul privat.

10. Finalizarea canalul magistral Siret-Bărăgan

Asigurarea surselor de apă pentru executarea unor sisteme de irigaţii ar crea posibilitatea irigării unor suprafeţe de 475 mii ha, din care cca 80% fără sisteme de pompare.

Realizarea obiectivului de investiţii va conduce la reducerea cu peste 60% a pierderilor de apă necesare irigaţiilor, economii anuale de 35 GWh, eliminarea importurilor şi creşterea disponibilităţilor la export pentru produsele agricole şi agroindustriale, dezvoltarea exploataţiilor agricole şi a asociaţiilor utilizatorilor de apă pentru irigaţii, furnizarea de apă potabilă şi industrială pentru municipiul Focşani şi localităţile riverane, transport naval între Călimăneşti, judeţul Vrancea, şi acumularea Dridu, judeţul Ialomiţa, cu porturi la Mărăşeşti, Focşani, Râmnicu Sărat, Buzău şi Dridu.

Canalul ar trebui să aibă o lungime totală de 190 kilometri, din care primul tronson, amplasat pe teritoriul judeţului Vrancea, are o lungime de 50 km, din care pe 11 km s-au început lucrările de execuţie. Dintre aceştia 5,7 km sunt deja funcţionali. Al doilea tronson are o lungime de 140 km şi traversează judeţele Buzău şi Ialomiţa, până la acumularea Dridu.

11. Amenajarea râurilor Argeş şi Dâmboviţa pentru navigaţie

Obiectivul de investiţii, inclus în Maşter Planul de Transport, are drept scop principal amenajarea complexă a râurilor Argeş şi Dâmboviţa, cu funcţiune principală transportul de mărfuri şi pasageri, prin realizarea unei căi navigabile între Bucureşti şi Dunăre, şi alte funcţiuni, respectiv producerea de energie electrică, irigaţii, protecţia împotriva inundaţiilor, turism, piscicultura, ecologizare.

Prin realizarea acestui obiectiv, care face parte din reţeaua europeană de transport, se generează dezvoltarea economică pe termen lung a întregii regiuni de ia sudul municipiului Bucureşti, inclusiv prin construirea unui port.

Proiectul se adresează atât autorităţilor care administrează domeniile transporturilor, producerii energiei electrice, gestiunii apelor, cât şi comunităţilor locale riverane celor două râuri, până la Dunăre

12. Complexul hidrotehnic Turnu Măgurele-Nicopole pe fluviul Dunărea

Complexul hidrotehnic Turnu Măgurele-Nicopole, prevăzut a fi realizat pe Dunăre, are drept scop principal amenajarea hidrotehnică a fluviului Dunărea pe sectorul aval de Porţile de Fier I şi II.

Prin realizarea acestui obiectiv se generează dezvoltarea economică pe termen lung în zona oraşului Turnu Măgurele, precum şi îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre, prin reducerea cheltuielilor pentru dragare, scurtarea lungimii şenalului navigabil, îmbunătăţirea exploatării porturilor şi eliminarea inconvenienţelor date de apele mici.

De asemenea, se va asigura alimentarea cu apă a localităţilor riverane, acestea nemaifiind dependente de nivelul apei Dunării.

Totodată, ca urmare a funcţionării continue şi controlate a sistemului de drenaj se va stabiliza pânza freatică în lunca Dunării, fapt ce va conduce la posibilitatea realizării de irigaţii gravitaţionale, implicit la o creştere semnificativă a producţiei agricole.

Agregatele energetice, ce urmează a fi instalate în cadrul complexului hidroenergetic, vor produce, în medie, aproximativ 2.200 GWh/an, ceea ce va duce la creşterea gradului de independenţă energetică la nivel naţional.

De asemenea, se vor crea premisele unei noi legături rutiere şi de cale ferată între cele două ţări riverane, peste uvrajele nodului hidrotehnic fiind prevăzută o şosea cu patru benzi de circulaţie şi o cale ferată dublă care se va lega la reţelele naţionale respective.

Realizarea investiţiei va conduce la crearea unui număr important de locuri de muncă, atât pe timpul construcţiei, cât şi ulterior.

13. Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj

Tarniţa-Lăpuşteşti

Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti, obiectiv prevăzut în Strategia energetică a României, furnizor strategic de servicii energetice/servicii de sistem atât pentru România, cât şi la nivel regional, a fost concepută a se realiza cu patru grupuri reversibile turbină-pompă, cu o putere totală instalată de 1.000 MW.

Principalul obiectiv al proiectului este creşterea siguranţei în funcţionare a SEN, centrala putând asigura funcţionarea optimă şi sigură a acestuia, în condiţiile creşterii considerabile a portofoliului capacităţilor de producţie din surse regenerabile, fiind un acumulator de energie electrică ce asigură transferul acesteia la vârful curbei de sarcină, furnizând, aşa cum am arătat anterior, servicii tehnologice de sistem pentru România şi ţările învecinate.

Prin realizarea acestei capacităţi hidro cu acumulare prin pompaj pot fi acoperite atât nevoia crescută de stocare a energiei şi transferul surplusului din zona de gol în cea de vârf a curbei de sarcină, precum şi echilibrarea capacităţilor regenerabile de producţie necontrolabilă prin asigurarea unei funcţionări optime a grupurilor mari din sistem.

14. Construcţia unei fabrici de mijloace de transport electrice

Politica şi legislaţia europeană dezvoltă standarde de mediu superioare pentru oraşe, fapt ce afectează în special transportul rutier.

Comisia Europeană a stabilit obiective ambiţioase pentru eliminarea treptată din mediul urban a autovehiculelor care utilizează combustibili convenţionali, atât pentru a reduce dependenţa de importurile de ţiţei, cât şi pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră şi poluarea fonică.

De altfel, Cartea albă a transporturilor din anul 2011 propune, în ceea ce priveşte transportul urban, reducerea la jumătate, până în anul 2030, a autovehiculelor ce utilizează combustibili convenţionali şi în totalitate până în anul 2050.

Construcţia unei fabrici de autovehicule şi autobuze electrice în parteneriat public-privat în România ar face posibilă punerea în practică a acestor deziderate mult mai uşor şi cu costuri mult mai mici, prin dezvoltarea de noi metode de gândire, implicit de noi tehnologii pentru realizarea de vehicule cu propulsie alternativă, care în prezent încă se confruntă cu constrângeri tehnice, respectiv cu o gamă limitată de autovehicule, costuri mari ale investiţiilor în construcţia acestora, ceea ce determină şi costul mare al acestora, lipsa infrastructurii publice de încărcare a acumulatorilor, performanţe uneori sub aşteptări ale mijloacelor de transport etc.

Experienţa muncitorilor români în construcţia de autovehicule, precum şi existenţa în România a unei vaste reţele industriale de componente auto, mase plastice şi cauciuc, metalurgie etc. ar facilita de asemenea realizarea acestui obiectiv.

Suprafaţa necesară pentru acest obiectiv, respectiv pentru hale, depozite şi piste de încercare este de minimum 10 ha.

Se are în vedere localizarea acestui obiectiv într-o zonă mai puţin dezvoltată, dar în apropiere de Bucureşti, respectiv pe o rază de cel mult 100 km.

În măsura în care se vor identifica asemenea suprafeţe de teren la autorităţile locale, acestea pot participa la constituirea societăţii de proiect.

15. Construcţia unui sistem de resorturi de lux la Marea Neagră - New Costineşti

Valorificarea a aproximativ 2,5 km de plajă la Marea Neagră, din zona Costineşti - 23 August, spaţiu neexploatat în prezent, prin realizarea de noi spaţii de cazare la standarde occidentale, care să facă o concurenţă reală celor existente în Bulgaria, Grecia şi Turcia, ar conduce la dezvoltarea economică a zonei, la atragerea de investiţii adiacente şi, implicit, a turiştilor autohtoni şi străini.

Realizarea investiţiei ar putea duce la punerea litoralului românesc pe harta TUI, Thomas Cook-Neckermann, Dertour ori ITS, tur-operatori internaţionali de renume, care pot investi direct, dar pot acorda şi credite pentru construcţia unor hoteluri, pot garanta un flux mare de turişti şi pot acorda consultanţă privind introducerea atractivelor servicii all inclusive.

Proiectul constă, de altfel, în construcţia a 4 resorturi de lux operate eventual chiar de tur-operatori internaţionali, pe o suprafaţă totală de peste 800 de hectare de teren, dar şi a 8 hoteluri de 5 stele cu peste 4.000 de camere.

Pe lângă acestea vor fi realizate două parcuri de distracţie care să includă şi activităţi acvatice, un teren de golf pe o suprafaţă de 60 de hectare, centre de wellness şi spa, centre de activităţi nautice, terenuri de tenis, piscine, bungalow-uri, precum şi amenajarea a circa 100 de hectare de grădini şi păduri.

De asemenea se va realiza construcţia unei reţele de drumuri judeţene care să facă conectarea noii staţiuni de agrement cu drumul naţional DN39.

Operarea se poate face de către un tur-operator internaţional, amortizarea investiţiei urmând a se realiza prin valorificarea spaţiilor de cazare şi agrement pe termen de 15 ani.

16. Un nou complex turistic pentru ski în masivul Făgăraş

Existenţa infrastructurii necesare pentru practicarea sporturilor de iarnă pe ambii versanţi ai masivului Făgăraş, amplasarea în mijlocul ţării, precum şi apropierea de numeroase destinaţii turistice şi culturale precum cele din Sibiu, Curtea de Argeş, Cetatea Poenari, Transfăgărăşan fac această zonă foarte atractivă.

Diversificarea ofertei turistice, în special în sezonul hibernal, va conduce la maximizarea potenţialului turistic al regiunii şi al comunelor Cârţişoara, Arpaşu de Jos, Porumbacu de Jos din judeţul Sibiu, Ucea, Drăguş, Viştea din judeţul Braşov, Arefu, Ciocăneşti, Albeşti din judeţul Argeş.

Se are în vedere realizarea a 150 km pârtii de ski cu instalaţiile aferente, respectiv telegondolă, telescaun, instalaţie cablu etc., şi dezvoltarea unor staţiuni la cota 700 m, la baza pârtiilor de ski şi sanie, cu capacităţi de cazare de peste 50.000 de locuri, turiştii având posibilitatea să folosească mijloacele de transport personale în zona domeniului de ski.

Un avantaj foarte mare e faptul că toate terenurile sunt în proprietatea statului, respectiv în proprietatea primăriilor. în plus, un alt mare avantaj este că terenul nu trebuie defrişat.

Pârtiile din acest domeniu vor ajunge pe la cota 2.400 m. Există un potenţial imens şi pentru faptul că există apă, se poate prepara şi zăpadă artificială, deşi condiţiile atmosferice aduc zăpadă aici cam 200 de zile pe an.

17. Construirea şi operarea unei bănci naţionale de sânge, plasmă umană şi celule stern

În ultimul an, România a făcut faţă unei crize severe de derivate din plasmă, în special de imunoglobulină, fapt ce a pus în pericol viaţa pacienţilor.

De asemenea, în sistemul sanitar există frecvent dificultăţi majore în asigurarea cantităţilor de sânge uman pentru transfuzii, precum şi un acces limitat la terapiile pe bază de celule stern.

Soluţia pentru rezolvarea acestor situaţii constă în realizarea unei bănci publice naţionale de sânge, plasmă umană şi celule stern şi dezvoltarea/construirea a minimum zece centre regionale pentru transfuzii sanguine, fapt care ar permite:

a) colectarea plasmei, prelucrarea acesteia şi asigurarea cantităţii necesare de derivate din plasmă, facilitându-se astfel accesul pacienţilor români la terapiile respective:

b) dezvoltarea centrelor regionale de transfuzii sanguine ar creşte substanţial capacitatea de colectare a sângelui şi, implicit, accesul la transfuzii pentru o parte mult mai mare a populaţiei;

c) asigurarea accesului populaţiei la un număr sporit de celule stern compatibile va permite accesul mult mai facil al populaţiei la aceste terapii importante pentru sănătate;

d) reducerea substanţială a costurilor suportate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate pentru decontarea tratamentelor ce au la bază derivatele de plasmă, celulele stern şi transfuziile sanguine.

18. Clinica multifuncţională «Dr. Calistrat Grozovici»

În scopul creşterii performanţei clinice şi financiare, a utilizării superioare a resurselor şi a furnizării unui act medical superior, urmate de obţinerea unor avantaje competitive pentru sistemul naţional public de sănătate în competiţia acerbă de pe piaţa serviciilor de sănătate se are în vedere construirea, în incinta Institutului Naţional de Boli Infecţioase «Prof. Dr. Matei Balş», a unei clinici multifuncţionale.

Pentru realizarea acestui proiect este nevoie de o integrare generalizată în structurile deja existente ale institutului de elementele cele mai importante privind optimizarea condiţiilor spitaliceşti şi hoteliere, de investiţii tehnologice în vederea asigurării unor costuri operaţionale cât mal scăzute, corelate cu performanţe clinice şi terapeutice superioare.

Obiectivul se încadrează în strategiile şi politica de dezvoltare în domeniul sanitar, fiind cuprins în Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020.

Proiectul prevede construirea a două corpuri de clădire cu o suprafaţă desfăşurată de circa 51.000 mp, pe mai multe niveluri, care vor avea în componenţă secţie de urgenţă, unitate ambulatoriu, unităţi ATI, săli pentru consultaţii, imagistică, radioterapie, bloc operator, farmacie, camere de gardă, cabinete, heliport, amfiteatru şi săli de cursuri pentru studenţi, laboratoare, bloc de cercetare, săli de şedinţă, vestiare, spaţii pentru vizitatori, spaţii tehnice etc.

19. Spitalul regional Timişoara

Construirea unui spital regional în municipiul Timişoara, care va deservi partea de vest a ţârii, reprezintă cea mai bună soluţie pentru asigurarea unui acces echitabil al populaţiei la servicii medicale de calitate.

Acesta va fi un spital clinic organizat cu o structură multiplă de specialităţi, cu o platformă complexă de investigaţii şi intervenţii terapeutice clinice şi paraclinice, care va asigura asistenţă medicală pentru cazurile medicale complexe, inclusiv cazurile care nu pot fi rezolvate la nivelul spitalelor judeţene sau municipale pe fondul lipsei de resurse materiale şi/sau umane sau din cauza complexităţii cazului.

Spitalul din Timişoara va fi dotat cu heliport şi elicopter pentru urgenţe, precum şi cu clinici de specialitate şi centre de cercetare dotate corespunzător.

Pe lângă acest spital se vor construi cartiere de locuinţe pentru medici şi personalul auxiliar, spaţii de învăţământ, spaţii culturale şi comerciale, precum şi infrastructură de cazare pentru rudele şi însoţitorii pacienţilor sau pentru pacienţii trataţi ambulatoriu.

Pentru realizarea acestui obiectiv de investiţii a fost pus la dispoziţie, printr-o hotărâre a consiliului local, pentru o perioadă de 49 de ani, terenul necesar, care în prezent este în administrarea Direcţiei de Sănătate Publică Timiş.

20. Spitalul regional Brăila-Galaţi

În regiunea de est a ţării, între oraşele Galaţi şi Brăila, se va construi un spital regional cu o capacitate de aproximativ 800-1.000 de paturi.

Spitalul va fi organizat din punct de vedere clinic cu o structură multiplă de specialităţi, având o platformă complexă de investigaţii şi intervenţii terapeutice clinice şi paraclinice, care va asigura asistenţă medicală pentru cazurile medicale complexe, inclusiv cazurile care nu pot fi rezolvate la nivelul spitalelor judeţene sau municipale, pe fondul lipsei de resurse materiale şi/sau umane sau din cauza complexităţii cazului.

Spitalul din zona Brăila-Galaţi va fi dotat cu heliport şi elicopter pentru urgenţe, precum şi cu clinici de specialitate şi centre de cercetare dotate corespunzător.

Pe lângă spital se vor construi cartiere de locuinţe pentru medici şi personalul auxiliar, spaţii culturale şi comerciale, spaţii de învăţământ, precum şi infrastructură de cazare pentru rudele şi însoţitorii pacienţilor sau pentru pacienţii trataţi ambulatoriu.

Pentru acest proiect a fost rezervată o suprafaţă de 15 ha, care se află în domeniul public al statului, fiind administrată de Ministerul Sănătăţii, prin Direcţia de Sănătate Publică Galaţi şi Brăila.

21. Spitalul regional Târgu Mureş

În regiunea de centru a ţării se va construi un spital regional cu o capacitate de aproximativ 800-1.000 de paturi.

Spitalul va fi organizat clinic cu o structură de specialităţi, având o platformă complexă de investigaţii şi intervenţii terapeutice clinice şi paraclinice, care va asigura asistenţă medicală pentru cazurile medicale complexe, care nu pot fi rezolvate la nivelul judeţelor sau al municipiilor arondate, pe fondul lipsei de resurse materiale şi/sau umane sau din cauza complexităţii cazului.

Unitatea medicală din Târgu Mureş va fi dotată cu heliport şi elicopter pentru urgenţe, precum şi cu clinici de specialitate şi centre de cercetare dotate corespunzător.

Pe lângă spital se vor construi atât cartiere de locuinţe pentru medici şi personalul auxiliar, spaţii comerciale şi de divertisment, spaţii de învăţământ, precum şi infrastructură de cazare pentru rudele şi însoţitorii pacienţilor sau pentru pacienţii trataţi ambulatoriu.

Pentru realizarea proiectului urmează a fi rezervată o suprafaţă de teren suficientă, care se află în domeniul public al statului şi care urmează să fie administrată de Ministerul Sănătăţii, prin Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Mureş."

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ioana-Andreea Lambru

Preşedintele Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză,

Ion Ghizdeanu

Ministrul turismului,

Bogdan Gheorghe Trif

Ministrul transporturilor,

Lucian Şova

Ministrul energiei,

Anton Anton

Ministrul sănătăţii,

Sorina Pintea

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Petre Daea

Ministrul apelor şi pădurilor,

Ioan Deneş

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 23 august 2018.

Nr. 643.

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL CERCETĂRII Şl INOVĂRII

 

ORDIN

privind aprobarea Criteriilor de selectare a instalaţiilor şi obiectivelor speciale de interes naţional utilizate pentru activitatea de cercetare-dezvoltare şi inovare, precum şi a normelor de aplicare a acestora

 

În temeiul art. 49 alin. (8) din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

în baza art. 10 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 13/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Cercetării şi Inovării, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul cercetării şi inovării emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Criteriile de selectare a instalaţiilor şi obiectivelor speciale de interes naţional utilizate pentru activitatea de cercetare-dezvoltare şi inovare, precum şi normele de aplicare a acestora, prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, care fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3.848/2004 privind aprobarea Criteriilor de selectare a instalaţiilor şi

obiectivelor speciale de interes naţional utilizate pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 31 mai 2004, precum şi orice alte dispoziţii contrare,

Art. 3. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul cercetării şi inovării,

Nicolae Burnete

 

Bucureşti, 25 iulie 2018.

Nr. 677.

 

ANEXA Nr 1

 

CRITERII

de selectare a instalaţiilor şi obiectivelor speciale de interes naţional utilizate pentru activitatea de cercetare-dezvoltare şi inovare

 

CAPITOLUL I

Etapele procedurii de selectare

 

ARTICOLUL 1

Procedura de selectare

 

Pentru a fi incluse în lista instalaţiilor şi obiectivelor speciale de interes naţional, denumite în continuare IOSIN, în vederea finanţării din fondurile Ministerului Cercetării şi Inovării, instalaţiile şi obiectivele utilizate pentru activitatea de cercetare-dezvoltare şi inovare, denumite în continuare IOUACD, trebuie să parcurgă următoarele etape, după cum urmează:

- Etapa I - Verificarea eligibilităţii - etapă eliminatorie;

- Etapa 1.1 - Contestaţii privind eligibilitatea;

- Etapa I.2 - Soluţionarea contestaţiilor privind eligibilitatea;

- Etapa I.3 - Rezultate finale privind eligibilitatea;

- Etapa II - Evaluare;

- Etapa 11.1 - Evaluarea cererilor de evaluare;

- Etapa II.2 - Contestaţii la evaluare;

- Etapa II.3 - Soluţionarea contestaţiilor privind evaluarea;

- Etapa III - Rezultate finale.

 

CAPITOLUL II

Procedura de evaluare

 

ARTICOLUL 2

Etapa I - Verificarea eligibilităţii

 

(1) În etapa I se verifică dacă, la data depunerii cererii de evaluare, sunt îndeplinite cumulativ următoarele criterii;

- IOUACD este finalizată şi în stare de funcţionare;

- IOUACD este bun proprietate publică sau privată a statului1.

(2) Neîndeplinirea criteriilor de eligibilitate conduce la declararea IOUACD ca fiind neeligibilă şi la eliminarea acesteia din procedura de evaluare.

(3) În etapa 1.1 poate fi depusă contestaţie după afişarea listei privind eligibilitatea IOUACD în termen de o zi lucrătoare.

(4) În etapa I.2 se soluţionează contestaţiile în termen de trei zile lucrătoare.

(5) În etapa I.3 se afişează rezultate finale privind eligibilitatea. Afişarea rezultatelor se face pe site-ul unde este deschisă procedura.


1 Conform Hotărârii Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare, sau Formularul P4000 privind inventarul centralizat al bunurilor imobile proprietate privată a statului şi a drepturilor reale supuse inventarierii a fost realizat conform prevederilor pct. 3 din Precizările privind întocmirea şi actualizarea inventarului centralizat al bunurilor proprietate privată a statului şi a drepturilor reale supuse inventarierii, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 668/2014, cu modificările şi completările ulterioare.

ARTICOLUL 3

Etapa II – Evaluare

 

1. Etapa 11.1 - Evaluarea cererilor de evaluare

IOUACD care a fost declarat eligibil este supus evaluării, potrivit următoarelor criterii:

a) Să fie bunuri proprietate publică sau privată a statului. Valoarea contabilă a instalaţiei sau obiectivului din proprietatea publică a statului să fie de minimum 5.000.000 lei (0-10 puncte);

b) Să se constituie în instalaţii-suport pentru activitatea de cercetare-dezvoltare în domenii strategice ale economiei naţionale (0-10 puncte);

c) Să fie dotate cu echipamente unicat comparabile cu cele de nivel mondial şi să conducă la cercetări de înaltă calitate (0-10 puncte);

d) Să constituie potenţiali factori de risc în cazul neasigurării funcţionării, degradării instalaţiei (0-10 puncte);

e) Să asigure suport ştiinţific, tehnic şi logistic pentru cooperări internaţionale incluse în diverse programe la care România este parte (0-10 puncte);

f) Să fie accesibile şi unor utilizatori din afara unităţii administrative interesaţi în desfăşurarea unor activităţi de cercetare proprii sau în colaborare, pe bază de regulament elaborat de unitatea administrativă şi avizat de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare (0-10 puncte);

g) Să fie utilizate la furnizarea de informaţii în vederea monitorizării proceselor de tip catastrofă (calamitate naturală, accident tehnologic etc.) (0-10 puncte);

h) Să fie capabile de a genera venituri suplimentare din servicii executate cu terţi şi prin contracte de cercetare-dezvoltare naţionale şi internaţionale, (0-10 puncte);

i) Să prezinte costuri ridicate pentru întreţinere, funcţionare şi utilizare. Costurile să fie de minimum 500.000 lei/an (0-10 puncte);

j) Să posede documente de certificare a calităţii serviciilor, eliberate de organisme abilitate, avizate de autoritatea de reglementare în domeniu (0-10 puncte).

2. Etapa II.2 - Contestaţii la evaluare

În etapa II.2 poate fi depusă contestaţie în termen de 3 zile lucrătoare de la data publicării rezultatelor evaluării.

3. Etapa II.3 - Soluţionarea contestaţiilor privind evaluarea în etapa II.3 se soluţionează contestaţiile în termen de 3 zile lucrătoare.

 

ARTICOLUL 4

Etapa III - Rezultate finale

 

În această etapă se afişează rezultatele finale privind evaluarea. Afişarea rezultatelor se face pe site-ul unde este deschisă procedura.

 

ARTICOLUL 5

Calificare şi finanţare IOSIN

 

           (1) Pentru a fi calificată ca IOSIN, un IOUACD trebuie să obţină la evaluare minimum 70 de puncte.

           (2) Lista instalaţiilor şi obiectivelor speciale de interes naţional pentru care se alocă fonduri de la bugetul de stat se stabileşte şi se actualizează prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare şi inovare.

           (3) Se finanţează de la bugetul de stat, prin fonduri alocate în acest scop, cheltuielile pentru funcţionarea, exploatarea, întreţinerea şi paza instalaţiilor şi obiectivelor speciale de interes naţional, în limita fondurilor bugetare alocate anual.

 

ANEXA Nr. 2

 

Norme de aplicare a Criteriilor de selectare a instalaţiilor şi obiectivelor speciale de interes naţional utilizate pentru activitatea de cercetare-dezvoltare şi inovare

 

FIŞĂ DE EVALUARE

 

Nr.

crt.

Criterii de selectare a instalaţiilor şi obiectivelor speciale de interes naţional

Puncte

acordate

1.

Să fie bunuri proprietate publică sau privată a statului. Valoarea contabilă a instalaţiei sau obiectivului din proprietatea publică a statului să fie de minimum 5.000.000 lei (0-10 puncte).

Valoarea contabilă a instalaţiei sau obiectivului din proprietatea publică a statului să fie de minimum 5.000.000 lei, acordându-se 5 puncte, iar pentru fiecare milion de lei în plus se adaugă bonus 1 punct, dar nu mai mult de 10 puncte.

 

2.

Să se constituie în instalaţii-suport pentru activitatea de cercetare-dezvoltare în domenii strategice ale economiei naţionale (0-10 puncte).

Să se constituie ca suport de implementare a strategiilor naţionale - 5 puncte pentru prima strategie şi se acordă bonus 1 punct/strategie deservită în plus, dar nu mai mult 10 puncte.

 

3.

fie dotate cu echipamente unicat comparabile cu cele de nivel mondial şi să conducă la cercetări de înaltă calitate (0-10 puncte).

aibă în dotare echipamente unicat în ţară. Pentru fiecare echipament se acordă 2 puncte, dar nu mai mult de 10 puncte.

 

4.

Să constituie potenţiali factori de risc în cazul neasigurării funcţionării, degradării instalaţiei (0-10 puncte). Pericol pentru viaţa populaţiei; pericol pentru integritatea populaţiei; pericol de agresiune împotriva mediului înconjurător; costuri mari de repunere în funcţiune; risc mare de degradare a instalaţiei în caz de nefuncţionare. Se acordă câte 2 puncte pentru fiecare risc, dar nu mai mult de 10 puncte.

 

5.

Să asigure suport ştiinţific, tehnic şi logistic pentru cooperări internaţionale incluse în diverse programe la care România este parte (0-10 puncte).

Se acordă 5 puncte pentru prima colaborare şi câte 1 punct pentru fiecare colaborare suplimentară, dar nu mai mult de 10 puncte.

 


6.

Să fie accesibile şi unor utilizatori din afara unităţii administrative interesaţi în desfăşurarea unor activităţi de cercetare proprii sau în colaborare, pe bază de regulament elaborat de unitatea administrativă şi avizată de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare (0-10 puncte).

Proiecte naţionale de CDI/protocoale de colaborare/Acorduri de colaborare desfăşurate în instalaţii în ultimul an: 2 puncte/proiect când institutul este coordonator şi 1 punct când este partener sau 1 punct pentru acord/protocol de colaborare, dar nu mai mult de 10 puncte.

 

7.

Să fie utilizate la furnizarea de informaţii în vederea monitorizării proceselor de tip catastrofă (calamitate naturală, accident tehnologic etc.) (0-10 puncte).

Instalaţia trebuie să aibă acorduri/protocoale de colaborare cu autorităţi ale statului în vederea monitorizării proceselor de tip catastrofă. 5 puncte pentru primul acord/protocol şi câte un punct pentru fiecare alt protocol suplimentar, dar nu mai mult de 10 puncte.

 

8.

Capacitatea IOUACD de a genera venituri suplimentare din servicii executate cu terţi şi prin contracte de cercetare-dezvoltare naţionale şi internaţionale (0-10 puncte).

Se acordă 5 puncte pentru 250.000 lei (medie/an) şi câte un punct suplimentar pentru fiecare 50.000 lei (medie/an), dar nu mai mult de 10 puncte.

 

9.

prezinte costuri ridicate pentru întreţinere, funcţionare şi utilizare. Costurile să fie de minimum 500.000 lei/an (0-10 puncte).

Se acordă 5 puncte pentru costuri de 500.000 lei şi bonus 0,5 puncte pentru fiecare 100.000 lei în plus, dar nu mai mult de 10 puncte.

 

10.

Să posede documente de certificare a calităţii serviciilor, eliberate de organisme abilitate, avizate de autoritatea de reglementare în domeniu (0-10 puncte).

Să deţină cel puţin 1 autorizaţie/acreditare/certificat din domeniul de activitate specific facilităţii de interes naţional sau recunoaştere a calităţii serviciilor (RENAR, TUV, RAR etc.). Se acorda 5 puncte pentru o autorizaţie/certificat/recunoaştere şi bonus 1 punct pentru fiecare autorizare/certificare/recunoaştere în plus, dar nu mai mult de 10 puncte.

 

 

Total punctaj

 

 

Pentru a fi calificată ca instalaţie (obiectiv) de interes naţional trebuie să obţină minimum de 70 de puncte.

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

 

ORDIN

privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2018 al Regiei Autonome „Administraţia Canalului Navigabil Bega” Timiş

 

Având în vedere prevederile Legii bugetului de stat pe anul 2018 nr. 2/2018,

în temeiul art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 21/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 22 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 451/2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Regiei Autonome „Administraţia Canalului Navigabil Bega” Timiş, sub autoritatea Ministerului Transporturilor,

ministrul transporturilor emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2018 al Regiei Autonome „Administraţia Canalului Navigabil Bega" Timiş, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. - Regia Autonomă „Administraţia Canalului Navigabil Bega” Timiş va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

 

Ministrul transporturilor,

Lucian Şova

 

Bucureşti, 14 august 2018.

Nr. 1.258.

ANEXĂ*)

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

 

Regia Autonomă „Administraţia Canalului Navigabil Bega” Timiş

Sediul/Adresa: Timişoara, str. General Magheru nr. 23

Cod unic de înregistrare: 39669473

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

pe anul 2018

 

mii lei

 

INDICATORI

Nr.

rd.

Propuneri

Semestrul

112018

0

1

2

3

4

1.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5+Rd.6)

1

1.230.00

 

1

 

Venituri totale din exploatare, din care:

2

1.205,00

 

 

a)

subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare

3

0,00

 

 

b)

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

4

 

2

 

Venituri financiare

5

25,00

3

 

Venituri extraordinare

6

 

II

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd 7=Rd.8+Rd.20+Rd.21)

7

1.230,00

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

8

1.205,00

 

A.

cheltuieli cu bunuri si servicii

9

386,46

B.

cheltuieli cu impozite, taxe si vărsăminte asimilate

10

15.00

C.

cheltuieli cu personalul, din care.

11

783,54

 

C0

Cheltuieli de natură salarială(Rd.13+Rd.14)

12

521,84

 

C1

ch. cu salariile

13

462,00

 

C2

bonusuri

14

59,84

 

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

15

0,00

 

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

16

0,00

 

C4

Cheltuieli aferente contractului de mandat si a altor organe de conducere si control, comisii si comitete

17

233,70

 

C5

Cheltuieli cu contribuţiile datorate de angajator

18

28,00

D.

alte cheltuieli de exploatare

19

20,00

2

 

Cheltuieli financiare

20

25,00

3

 

Cheltuieli extraordinare

21

0,00

III

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

22

0,00

IV

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

23

0,00

V

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

24

0,00

 

1

 

Rezerve legale

25

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

26

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

27

 

4

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

28

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

29

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28, 29

30

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

31

 

8

 

Maximum 25% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome, ori dividende, în cazul societăţilor, companiilor naţionale şi societăţilor cu capitol integral sau majoritar de stat conform legii nr. 235/2017, din care:

32

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat

33

 

 

b)

- dividende cuvenite bugetului local

33a

 

 

e)

- dividende cuvenite altor acţionari

34

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.31 - Rd.32 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

35

 

VI

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

36

0,00

VII

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care

37

0,00

 

 

a)

cheltuieli materiale

38

0,00

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

39

0,00

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

40

0,00

 

 

d)

cheltuieli cu reclama si publicitate

41

0,00

 

 

e)

alte cheltuieli

42

0,00

VIII

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

880,00

 

1

 

Alocaţii de la buget

44

0,00

 

 

 

alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori

45

 

IX

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

46

880,00

X

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

47

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

48

11

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

49

11

3

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială )

50

7.556,67

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială, recalculat cf. Legii anuale a bugetului de stat *) **)

51

7.556,67

5

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.49)

52

109,55

6

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu recalculat cf. Legii anuale a bugetului de stat

53

109,55

7

 

Productivitatea muncii în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/ persoană)

54

 

8

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.7/Rd.1 )x1000

55

1.000.00

9

 

Plăţi restante

56

0,00

10

 

Creanţe restante

57

0,00


*) Anexa este reprodusă în facsimil.

 

*) Rd.50 = Rd.154 din Anexa de fundamentare nr.2

**) Rd.51 = Rd.155 din Anexa de fundamentare nr.2