MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 747         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 29 august 2018

 

SUMAR

 

ACTE ALE SENATULUI

 

15. - Decizie privind convocarea Senatului în sesiune ordinară

 

ACTE ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

 

7. - Decizie privind convocarea Camerei Deputaţilor în sesiune ordinară

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 507 din 17 iulie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 69 alin. (5) teza finală din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

644. - Hotărâre privind modificarea datelor de identificare a unui imobil aflat în domeniul public al statului şi transmiterea acestuia, fără plată, din domeniul public al statului şi administrarea Secretariatului de Stat pentru Culte în proprietatea unităţii de cult deţinătoare

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

176. - Ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate pentru aprobarea participării, în calitate de observator pe lângă comisiile de evaluare în vederea acreditării unităţilor sanitare cu paturi, a unor reprezentanţi ai asociaţiilor reprezentative ale pacienţilor la nivel naţional

 

863. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul mediului, privind aprobarea Regulamentului sitului Natura 2000 ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului

 

908. - Ordin al ministrului economiei privind aplicarea art. 50 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 74/2011 privind siguranţa jucăriilor

 

2.795/2017. - Ordin al ministrului culturii şi identităţii naţionale privind declasarea imobilului clasat ca monument istoric Casă, str. Avrig nr. 78, municipiul Bucureşti, având cod LMI B-II-m-B-18051 din Lista monumentelor istorice

 

2.810/2017. - Ordin al ministrului culturii şi identităţii naţionale privind declasarea din Lista monumentelor istorice a imobilului clasat ca monument istoric Fost Han, şos. Bucureşti nr. 146, satul Ciorogârla, comuna Ciorogârla, judeţul Ilfov, având cod LMI IF-II-m-B- 15273 din Lista monumentelor istorice

 

ACTE ALE SENATULUI

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

DECIZIE

privind convocarea Senatului în sesiune ordinară

 

În temeiul prevederilor art. 66 alin. (1) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 83 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat, cu modificările ulterioare,

           

Preşedintele Senatului decide:

 

Articol unic. - Se convoacă Senatul în a două sesiune ordinară a anului 2018, în ziua de luni, 3 septembrie 2018, ora 16.00.

 

PREŞEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 29 august 2018.

Nr. 15.

 

ACTE ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

DECIZIE

privind convocarea Camerei Deputaţilor în sesiune ordinară

 

În temeiul dispoziţiilor art. 66 alin. (1) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 34 lit. a) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,

           

preşedintele Camerei Deputaţilor decide:

 

Articol unic. - Camera Deputaţilor este convocată în a două sesiune ordinară a anului 2018 în ziua de luni, 3 septembrie 2018, ora 16.00.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

NICOLAE-LIVIU DRAGNEA

 

Bucureşti, 29 august 2018.

Nr. 7.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 507

din 17 iulie 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 69 alin. (5) teza finală din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona Mana Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent-şef

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 69 alin. (5) din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, excepţie ridicată de Emilian Mărcuşan în Dosarul nr. 1.977/87/2016 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului nr. 1.254D/2017 al Curţii Constituţionale.

2. La apelul nominal răspunde partea Comuna Olteni, prin primar, lipsind celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 2.039D/2017, având acelaşi obiect al excepţiei de neconstituţionalitate. Excepţia a fost ridicată de Somogyi Ludovic în Dosarul nr. 4.328/111/CA/2016 al Curţii de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

4. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, prin domnul avocat Mircea Ursuţa, cu împuternicire depusă la dosarul cauzei, lipsind celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Curtea, având în vedere identitatea de obiect al excepţiilor de neconstituţionalitate, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării celor două cauze anterior strigate.

6. Reprezentanţii părţilor prezente şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu măsura conexării dosarelor.

7. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.039D/2017 la Dosarul nr. 1.254D/2017, care este primul înregistrat.

8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului legal al părţii Comuna Olteni, care susţine legalitatea ordinului prefectului de constatare a încetării de drept a mandatului de primar, întrucât, în speţă, acest act administrativ se întemeiază pe o hotărâre judecătorească definitivă.

9. În continuare, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului convenţional al autorului excepţiei - Somogyi Ludovic. În susţinerea acesteia, domnul avocat arată că se justifică reevaluarea jurisprudenţei în materie a Curţii pe motiv că textul legal criticat conferă, în cauză, instanţei de judecată nu doar o verificare pur formală a condiţiilor de încetare a mandatului de primar, ci o veritabilă putere de a dispune cu privire la o sancţiune pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului o apreciază ca fiind „penală”, aplicată de un organ administrativ, în speţă prefectul, a cărei gravitate este mai mult decât evidentă. Astfel, autorul excepţiei a fost condamnat definitiv la o sancţiune penală în timpul exercitării mandatului de primar, după care, la următoarele alegeri locale, acesta a candidat şi a fost ales pentru un nou mandat de primar, împotriva acestuia neexistând interdicţia de a mai candida sau de a fi ales. În timpul exercitării celui de-al doilea mandat de primar, prefectul a emis un alt ordin de constatare a încetării de drept a mandatului său, în temeiul aceleiaşi hotărâri judecătoreşti definitive de condamnare, pentru care a încetat primul mandat de primar. În cursul litigiului având ca obiect anularea ordinului prefectului a fost invocată prezenta excepţie de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 69 alin. (5) din Legea nr. 215/2001, deoarece acest text împiedică exercitarea accesului la justiţie prin formularea unei căi de atac împotriva hotărârii instanţei de judecată învestite cu soluţionarea acestei cauze. Or, eliminarea căii de atac a fost sancţionată de Curtea Constituţională, de exemplu prin Decizia nr. 367/2017 şi Decizia nr. 500/2012. Prezenta cauză, prin faptul că ordinul prefectului extinde, practic, efectul unei hotărâri de condamnare asupra dreptului de a fi ales şi de a alege, cu consecinţa efectivă a încetării de drept a mandatului de primar, capătă valenţe specifice dreptului penal, astfel că poate fi încadrată în noţiunea de „acuzaţie în materie penală”, aşa cum este aceasta definită în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. Or, din această perspectivă, se impune respectarea dublului grad de jurisdicţie impus de art. 6 din Convenţie şi de art. 2 din Protocolul nr. 7 la aceasta, precum şi a tuturor garanţiilor specifice dreptului penal, Motivele de soluţionare cu celeritate a unui astfel de litigiu, ce priveşte acţiunea în anulare a actului administrativ constând în ordinul prefectului, nu se justifică pentru a împiedica exercitarea unei căi de atac împotriva hotărârii pronunţate în primă instanţă în această materie. Prin urmare, solicită Curţii să constate neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 69 alin. (5) din Legea nr. 215/2001, în măsura în care acest text nu permite aplicarea principiului dublului grad de jurisdicţie. Depune concluzii scrise.

10. Având cuvântul asupra excepţiei de neconstituţionalitate, reprezentantul Ministerului Public susţine respingerea, ca neîntemeiată, a acesteia. În aceste sens arată că dispoziţiile legale criticate respectă liberul acces la justiţie, din moment ce art. 69 alin. (4) din Legea nr. 215/2001 prevăd posibilitatea atacării ordinului prefectului la instanţa de contencios administrativ. Modalitatea efectivă de exercitare a dreptului la instanţă este una specială, adaptată materiei contenciosului administrativ, ceea ce nu semnifică însă încălcarea dreptului de acces la justiţie. În acest sens este şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, care se impune a fi menţinută.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

11. Prin Decizia nr. 1.282 din 20 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 1.977/87/2016, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 69 alin. (5) din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Emilian Mărcuşan într-o cauză de contencios administrativ aflată în recurs, având ca obiect soluţionarea unei cereri de anulare a unui act emis de autorităţile publice locale, respectiv anularea ordinului prefectului prin care se constată încetarea de drept a mandatului primarului.

12. Prin încheierea din 19 iunie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 4.328/111/CA/2016, Curtea de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 69 alin. (5) din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Somogyi Ludovic într-o cauză de contencios administrativ aflată în recurs, având ca obiect soluţionarea unei cereri de anulare a unui act emis de autorităţile publice locale, respectiv anularea ordinului prefectului prin care se constată încetarea de drept a mandatului primarului.

13. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, faptul că textul de lege criticat îngrădeşte în mod nejustificat şi neconstituţional dreptul persoanei interesate de a supune controlului judecătoresc hotărârea primei instanţe prin care este soluţionat definitiv contenciosul administrativ constând în contestarea ordinului prefectului de constatare a încetării de drept a mandatului de primar. Sunt invocate în acest sens Decizia nr. 967 din 20 noiembrie 2012 şi Decizia nr. 898 din 17 decembrie 2015, prin care Curtea Constituţională a constatat neconstituţionalitatea unor dispoziţii legale din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, care prevedeau faptul că hotărârea primei instanţe este definitivă. Or, prezenta excepţie de neconstituţionalitate este similară celei soluţionate de Curte prin deciziile mai sus amintite. Prin urmare, măsura suprimării dublului grad de jurisdicţie în materia contestării ordinului prefectului are caracter excesiv, nejustificat şi discriminatoriu, atât timp cât, în ceea ce priveşte alte acte administrative, dublul grad de jurisdicţie este impus prin dispoziţiile Legii nr. 554/2004. În plus, în Dosarul nr. 2.039D/2017, autorul excepţiei arată că în cazul său s-a constatat încetarea de drept al unui al doilea mandat de primar ca urmare a aplicării uneia şi aceleiaşi pedepse penale, ceea ce întăreşte concluzia că sunt incidente cele trei criterii alternative, stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru a se determina natura unei acuzaţii în materie penală, în sensul autonom utilizat în cuprinsul Convenţiei (criteriile Engels: calificarea faptei ca infracţiune în legea naţională, natura infracţiunii şi, respectiv, natura şi gradul de gravitate ale sancţiunii). Îndeplinirea oricărui criteriu dintre cele arătate este suficientă pentru aplicarea art. 6 paragraful 1 din Convenţie şi a art. 2 din Protocolul nr. 7 la aceasta, precum şi a tuturor garanţiilor procesuale reglementate în materie penală. Dreptul la un proces echitabil, astfel garantat, este strâns legat de dreptul la dublul grad de jurisdicţie în materie penală. Potrivit susţinerilor autorului excepţiei, interzicerea exercitării dreptul de a fi ales, ca urmare a celei de-a două constatări a încetării mandatului de primar, reprezintă, în dreptul penal român, o veritabilă sancţiune penală complementară, iar însăşi modul în care s-a procedat în cazul său denotă faptul că sancţiunea aplicată are o gravitate sporită, fiind aplicată pentru a două oară în temeiul aceleiaşi hotărâri penale de condamnare, în condiţiile în care existau trei hotărâri judecătoreşti definitive care au constatat îndeplinirea de către acesta a tuturor condiţiilor legale pentru a candida, iar alegerea sa a fost validată de către instanţa de contencios electoral. Este evidentă, aşadar, gravitatea sancţiunii aplicate în cazul său, ceea ce justifică pe deplin calificarea acesteia drept „acuzaţie în materie penală”, domeniu în care asigurarea dublului grad de jurisdicţie este o condiţie obligatorie a garantării dreptului la un proces echitabil.

14. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal nu şi-a exprimat opinia cu privire la temeinicia excepţiei de neconstituţionalitate.

15. Curtea de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.

16. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

17. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 239/2008, Decizia nr. 1.522/2010, Decizia nr. 393/2016, Decizia nr. 175/2016 şi Decizia nr. 153/2013.

18. Avocatul Poporului, prin punctul de vedere transmis în Dosarul nr. 2.039D/2017, apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, sens în care invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 239 din 4 martie 2008, nr. 153 din 12 martie 2013 şi nr. 228 clin 6 aprilie 2017.

19. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, notele depuse la dosar, concluziile procurorului şi dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

20. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

21. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit motivării acesteia, prevederile art. 69 alin. (5) teza finală din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul conţinut; „(5) Instanţa de contencios administrativ este obligată să se pronunţe în termen de 30 de zile. În acest caz, procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instanţe este definitivă şi irevocabilă

Potrivit dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, „De la data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă, referirile din cuprinsul actelor normative ia hotărârea judecătorească «definitivă şi irevocabilă» sau, după caz, «irevocabilă» se vor înţelege ca fiind făcute la hotărârea judecătorească «definitiv㻓.

22. Prevederile constituţionale invocate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate sunt cele ale art. 1 alin. (5) cu privire la obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 16 alin. (1) potrivit cărora „Nimeni nu este mai presus de lege”, art. 53 alin. (2) cu referire la condiţiile restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 126 alin. (6), prin care controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu excepţia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum şi a actelor de comandament cu caracter militar şi ale art. 129 - Folosirea căilor de atac.

23. Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorii acesteia susţin, în esenţă, faptul că textul de lege criticat îngrădeşte în mod nejustificat şi neconstituţional dreptul persoanei interesate de a supune controlului judecătoresc hotărârea primei instanţe prin care este soluţionat definitiv contenciosul administrativ constând în contestarea ordinului prefectului de constatare a încetării de drept a mandatului de primar, înainte de expirarea duratei normale a acestuia. Sunt invocate în acest sens Decizia nr. 967 din 20 noiembrie 2012 şi Decizia nr. 898 din 17 decembrie 2015, prin care Curtea Constituţională a constatat neconstituţionalitatea unor dispoziţii legale din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, care prevedeau faptul că hotărârea primei instanţe este definitivă. Autorii excepţiei susţin că prezenta excepţie de neconstituţionalitate este similară celor soluţionate de Curte prin deciziile mai sus amintite. Prin urmare, se apreciază că măsura suprimării dublului grad de jurisdicţie în materia contestării ordinului prefectului are caracter excesiv, nejustificat şi discriminatoriu, atât timp cât, în privinţa altor acte administrative, Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 garantează dublul grad de jurisdicţie.

24. Cu privire la procedura aplicabilă în situaţia încetării de drept a mandatului de primar, Curtea reţine că atât art. 15 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cât şi art. 69 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 enumeră situaţiile în care mandatul primarului încetează de drept, înaintea expirării duratei normale a acestuia, astfel: demisie; incompatibilitate; schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială; imposibilitatea de a o fi exercitat pe o perioadă mai mare de 6 luni consecutive, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege; condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate; punerea sub interdicţie judecătorească; pierderea drepturilor electorale; pierderea, prin demisie, a calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţii naţionale pe a cărei listă a fost ales; deces; dacă primarul se află în imposibilitatea exercitării funcţiei datorită unei boli grave, certificate, care nu permite desfăşurarea activităţii în bune condiţii timp de 6 luni pe parcursul unui an calendaristic; dacă acesta nu îşi exercită, în mod nejustificat, mandatul timp de 45 de zile consecutiv. În toate aceste cazuri, prefectul, prin ordin, ia act de încetarea de drept a mandatului primarului. Ordinul prefectului poate fi atacat de primar la instanţa de contencios administrativ în termen de 10 zile de la comunicare, instanţa de contencios administrativ fiind obligată să se pronunţe în termen de 30 de zile, Legea nr. 215/2001 prevăzând, la art. 69 alin. (5), că în acest caz procedura prealabila nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instanţe este definitivă şi irevocabilă.

25. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile art. 69 alin. (5) teza finală din Legea nr. 215/2001 au mai format obiect al controlului de constituţionalitate exercitat prin raportare la critici similare, iar prin Decizia nr. 239 din 4 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 1 aprilie 2008, Decizia nr. 153 din 12 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 14 iunie 2013, sau Decizia nr. 228 din 6 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 432 din 12 iunie 2017, Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiate excepţiile de neconstituţionalitate cu un asemenea obiect.

26. Prin deciziile menţionate, Curtea a reţinut, în esenţă, că modalitatea de contestare în justiţie a ordinului prefectului de constatare a încetării de drept a mandatului de primar este în mod firesc caracterizată prin celeritate, natura cauzelor supuse controlului judecătoresc în asemenea situaţii impunând o rezolvare promptă şi definitivă pentru trecerea la etapa următoare, cea a declanşării procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea scrutinului pentru alegerea unui nou primar. În aceste condiţii, Curtea a constatat că prevederile art. 69 alin. (5) teza finală din Legea nr. 215/2001 conţin norme de procedură specială, derogatorie de la dreptul comun, adoptate de legiuitor în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituţie şi care nu îngrădesc exercitarea dreptului la folosirea căilor legale de atac şi nu contravin nici principiului accesului liber la justiţie.

27. Curtea a reiterat, în acord cu jurisprudenţa sa, că accesul la justiţie nu presupune şi accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuieşte justiţia, iar instituirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti, deci şi reglementarea căilor ordinare sau extraordinare de atac, este de competenţa exclusivă a legiuitorului, care poate stabili, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură. Astfel, accesul liber la justiţie nu înseamnă accesul la toate structurile judecătoreşti şi la toate căile de atac (în acest sens, a se vedea Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994).

28. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia pronunţată de instanţa de contencios constituţional, precum şi considerentele care au fundamentat-o îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

29. În ceea ce priveşte invocarea unor decizii prin care Curtea Constituţională a sancţionat eliminarea singurei căi de atac într-o anumită materie - deciziile nr. 500/2012, nr. 898/2015 sau nr. 967/2012 -, Curtea consideră că se impun anumite precizări.

30. Prin Decizia nr. 500/2012, Curtea a constatat că dispoziţiile art. 118 alin. (31) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, potrivit cărora „Hotărârea judecătorească prin care judecătoria soluţionează plângerea este definitivă şi irevocabilă”, încalcă prevederile art. 21 alin. (1)-(3), art. 24 alin. (1), art. 124 alin. (2), art. 129, precum şi ale art. 53 alin. (2) din Constituţie. Soluţia de admitere a Curţii reprezintă un reviriment jurisprudenţial în materie, justificat de anumite împrejurări factuale, şi anume prevenirea unor viitoare condamnări ale României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pornind de la constatarea că, în baza acestui text, în practică, unele instanţe de judecată, în lipsa unei căi de atac împotriva hotărârilor pe care le pronunţă, absolutizează prezumţia de legalitate şi temeinicie a procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor în materia circulaţiei pe drumurile publice, fără a-şi mai exercita rolul activ în ceea ce priveşte administrarea tuturor probelor utile, pertinente şi concludente în cauză, respingând astfel plângerile contravenţionale fără a intra în cercetarea fondului. Aceasta cu atât mai mult cu cât, în materia contravenţiilor la regimul circulaţiei pe drumurile publice, prin eliminarea controlului judiciar al hotărârilor pronunţate de judecătorie se aduce atingere principiului accesului liber la justiţie, dreptului la un proces echitabil, dreptului la apărare, unicităţii, imparţialităţii şi egalităţii justiţiei, golindu-se astfel de conţinut principiul exercitării căilor de atac. Aşadar, premisele ce au stat la baza soluţiei de admitere pronunţate prin Decizia nr. 500/2012 au avut în vedere contextul special configurat din o serie de elemente specifice, şi anume: materia contravenţiilor, posibila aplicare a garanţiilor stabilite de art. 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului şi riscul unor condamnări în faţa instanţei de contencios a drepturilor omului pe fondul unei anumite practici judecătoreşti, prin care instanţele de judecată nu mai realizează un control efectiv de legalitate şi temeinicie asupra procesului-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii la regimul circulaţiei pe drumurile publice.

31. Prin Decizia nr. 898/2015, Curtea a constatat că soluţia legislativă potrivit căreia încheierea prevăzută de art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 este „definitivă” este neconstituţională. Materia vizată priveşte procedura de soluţionare a cererii de aplicare a amenzii, respectiv caracterul definitiv al încheierii de amendare a conducătorului autorităţii publice sau, după caz, a persoanei obligate, în situaţia neexecutării hotărârilor judecătoreşti definitive prin care autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operaţiuni administrative. Textul analizat reprezenta o recentă modificare legislativa constând în eliminarea căii de atac împotriva soluţiei de amendare a conducătorului autorităţii publice, în condiţiile în care acesta putea contesta doar cuantumul sumei datorate, cuantum ce se stabilea însă, ulterior, prin hotărâre supusă apelului, respectiv recursului. Curtea a constatat că, prin eliminarea controlului judiciar al soluţiei de stabilire a amenzii, textul în cauză constituie o ingerinţă vădit disproporţionată în exercitarea unor drepturi fundamentale, ce încalcă prevederile art. 21 şi art. 53 alin. (2) din Constituţie şi pe cele ale art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, sens în care a efectuat testul de proporţionalitate, pentru a determina dacă limitările aduse dreptului fundamental vizează un scop legitim, sunt justificate şi păstrează un raport de proporţionalitate între mijloacele folosite de legiuitor şi scopul urmărit de acesta. Cu alte cuvinte, Curtea a analizat dacă limitarea accesului liber Ia justiţie este temeinic justificată, apreciind în ce măsură dezavantajele create de ea nu cumva depăşesc posibilele avantaje (Decizia nr. 266 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464 din 25 iunie 2014) Efectuând testul de proporţionalitate, Curtea a constatat că măsura eliminării controlului judiciar în respectiva procedură nu avea un caracter necesar, din moment ce nu era unica măsură aflată la dispoziţia legiuitorului pentru eficientizarea executării silite în materia contenciosului administrativ, fiind, totodată, disproporţionat cu scopul legitim urmărit, din perspectiva relaţiei existente între interesul general şi cel individual.

32. Prin Decizia nr. 967/2012, Curtea a constatat că prin dispoziţiile art. 1 pct. V şi art. 299 alin. 11 din Codul de procedură civilă a fost eliminată orice cale de atac împotriva hotărârilor pronunţate asupra fondului de către judecătorii, în cauze al căror obiect îl constituie obligarea la plata unei sume de bani de până la 2.000 lei inclusiv, ceea ce echivalează cu imposibilitatea examinării cauzei de către o instanţă de control judiciar, la un grad superior de jurisdicţie, sub toate aspectele legalităţii şi temeiniciei hotărârii pronunţate de prima instanţă. Curtea a constatat că imposibilitatea exercitării oricărei căi de atac de către părţile unui proces, determinată de un criteriu subiectiv, de natură pecuniară, legat de valoarea obiectului cauzei deduse judecăţii, este de natură să împiedice aplicarea efectivă a principiilor constituţionale ale egalităţii în drepturi, în general, şi egalităţii în faţa justiţiei, în special, cuprinse în art. 16 alin. (1) şi (2) şi art. 124 alin. (2), această măsură nefiind conformă exigenţelor stabilite de art. 53 alin. (2) din Constituţie.

33. În concluzie, în cazul deciziilor mai sus prezentate, Curtea a efectuat testul de proporţionalitate pentru a determina dacă măsura eliminării căii de atac era necesară, justificată de un scop legitim şi proporţională cu acest scop. Or, faţă de aceste imperative ale analizei constituţionalităţii unei dispoziţii prin care se instituie o măsură de restrângere sau limitare a exerciţiului unui drept fundamental, Curtea constată că, prin jurisprudenţa privind dispoziţiile art. 69 alin. (5) teza finală din Legea nr. 215/2001 - criticate şi în prezenta cauză -, Curtea a evidenţiat caracterul de norme speciale, derogatorii, al acestor prevederi. Astfel, a reţinut că „modalitatea de contestare în justiţie a ordinului prefectului de constatare a încetării de drept a mandatului de primar, procedura specifică de contestare şi de soluţionare a acestor litigii este în mod firesc caracterizată prin celeritate, natura cauzelor supuse controlului judecătoresc impunând o rezolvare promptă şi definitivă pentru trecerea la etapa următoare, cea a declanşării procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor locale. Aceasta este raţiunea pentru care termenele ce caracterizează această procedură specială sunt mai scurte decât cele întâlnite în procedura de drept comun (contestaţia - formulată în 10 zile de la comunicare şi soluţionată în 30 de zile de către instanţa de contencios administrativ) şi tot din aceleaşi considerente este admisă excepţia de la obligaţia parcurgerii procedurii prealabile, specifică, de altfel, contenciosului administrativ. (...) Totodată, este de remarcat că pe parcursul soluţionării contestaţiei de către instanţa de contencios administrativ, ambele părţi din litigiu - atât primarul, cât şi prefectul - îşi pot exercita neîngrădit drepturile şi garanţiile procesuale specifice procesului echitabil într-un stat democratic, astfel că nu se poate susţine încălcarea accesului liber la justiţie sub toate aspectele sale.” (A se vedea Decizia nr. 239 din 4 martie 2008, precitată).

34. În acelaşi context al raţiunilor ce justifică situaţia specială vizată de dispoziţiile art. 69 alin. (5) teza finală, se impune a fi menţionat art. 10 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 (pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şt completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial României, Partea I, nr. 349 din 20 mai 2015), potrivit căruia (2) în cazul unor alegeri parţiale, organizate în situaţiile prevăzute de Legea nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare, data desfăşurării acestora se stabileşte cu cel puţin 35 de zile înaintea votării. În acest caz, termenele prevăzute de prezenta lege, cu excepţia celor de 24 de ore, se reduc la jumătate. Dacă din operaţiunea de reducere la jumătate a termenelor rezultă fracţiuni de zile egale sau mai mari de 12 ore, rotunjirile se fac în plus; fracţiunile mai mici de 12 ore nu se iau în calcul”. Regula în privinţa organizării alegerilor locale este prevăzută de art. 10 alin. (1) şi (3) din legea menţionată, în sensul că data alegerilor se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, cu cel puţin 75 de zile înaintea votării. Excepţia priveşte, potrivit textului legal mai sus citat, situaţia alegerilor parţiale - aşa cum este şi cazul constatării încetării de drept a mandatului de primar, înaintea expirării duratei normale a acestuia, ce impune, în final, organizarea unui nou scrutin exclusiv pentru alegerea primarului - şi se caracterizează prin înjumătăţirea termenelor stabilite ca regulă generală în materie.

35. Aşadar, necesitatea restabilirii cu maximă celeritate a organelor de conducere la nivelul administraţiei publice locale, în speţă a primarului, reprezintă un argument suficient pentru a justifica măsura constând în derogarea de la regulile procedurale de drept comun ale modalităţilor de exercitare a liberului acces la justiţie, în sensul ca hotărârea primei instanţe - tribunalul, secţia de contencios administrativ - învestite cu soluţionarea contestaţiei împotriva ordinului prefectului de constatare a încetării de drept a mandatului de primar să fie definitivă. Această măsură este una necesară şi adecvată, neputând fi concepută o alta care să afecteze mai puţin dreptul la exercitarea căilor de atac. De asemenea, urmăreşte un scop legitim - acela de restabilire a organelor de conducere ale administraţiei publice locale - şi este proporţională cu acest scop.

36. Cât priveşte criticile de neconstituţionalitate formulate în Dosarul nr. 2.039D/2017, Curtea reţine că autorul excepţiei pretinde că în cauză sunt incidente garanţiile prevăzute de art. 6 paragraful 1 din Convenţia europeană a drepturilor omului, specifice materiei penale şi contravenţionale, deoarece interzicerea exercitării dreptului de a fi ales, ca urmare a celei de-a două constatări a încetării de drept a mandatului de primar, reprezintă, în dreptul penal român, o veritabilă sancţiune penală complementară, iar însăşi modul în care s-a procedat în cazul său denotă faptul că sancţiunea aplicată are o gravitate sporită, fiind aplicată pentru a două oară în temeiul aceleiaşi hotărâri penale definitive de condamnare, în condiţiile în care existau trei hotărâri judecătoreşti definitive care au constatat îndeplinirea de către acesta a tuturor condiţiilor legale pentru a candida, iar alegerea sa a fost validată de către instanţa de contencios electoral. Curtea constată că aceste critici nu pot fi analizate în cadrul soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate invocate, deoarece se raportează în concret la circumstanţele de fapt şi de drept ale cauzei în care a fost invocată excepţia. Potrivit art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare, „(2) Calitatea de primar şi, respectiv, de preşedinte al consiliului judeţean încetează, de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului în următoarele cazuri: e) condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate”. Faptul că motivul legal ce determină încetarea de drept a mandatului de primar rezidă într-o condamnare penală definitivă nu poate converti procedura administrativă şi, respectiv, procedura contencios-administrativă aplicabilă constatării de către prefect, prin ordin, şi, ulterior, contestării în justiţie a ordinului prefectului de constatare a încetării de drept a mandatului de primar-prevăzute de Legea nr. 215/2001 - Într-o procedură cu caracter penal, pentru a se putea pretinde aplicarea în mod direct a aceloraşi garanţii şi drepturi specifice acuzaţiilor în materie penală, chiar şi prin evaluarea celor trei criterii alternative, stabilite în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului pentru determinarea naturii unei acuzaţii în materie penală, în sensul autonom utilizat în cuprinsul Convenţiei. Aceasta deoarece cele două proceduri au un caracter distinct - acţiunile soluţionate de instanţa penală, respectiv de instanţa de contencios administrativ poartă asupra unor obiecte total diferite, fără a fi posibil un melanj între aceste proceduri.

37. Curtea a reţinut în Decizia nr. 229 din 6 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 6 iulie 2017, paragraful 31, că prevederile legale supuse controlului de constituţionalitate, instituind reguli privind constatarea încetării de drept a mandatului de primar, ca urmare a condamnării la o pedeapsă privativă de libertate, nu conţin norme contrare nici dreptului fundamental de a fi ales. Astfel, referitor la dreptul de a exercita în mod netulburat funcţia dobândită ca urmare a opţiunii electorale, se reţine că acesta nu este un drept absolut, fiind protejat de prevederile Constituţiei atât timp cât se realizează cu respectarea condiţiilor prevăzute de aceasta şi de legi. Or, săvârşirea unei fapte penale pentru care există o condamnare definitivă la pedeapsa cu închisoarea plasează prin ea însăşi alesul local în afara cadrului legal de exercitare a funcţiei, prin încălcarea jurământului de a respecta prevederile Constituţiei şi ale legilor, asumat potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 393/2004, iar consecinţele legale pe care nerespectarea condiţiilor de exercitare a unei funcţii le antrenează nu pot fi considerate o restrângere a exerciţiului acelei funcţii, astfel că nu poate fi reţinută încălcarea prevederilor art. 37 din Constituţie (a se vedea în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 536 din 6 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 730 din 21 septembrie 2016, paragraful 17).

38. Pentru motivele arătate, Curtea conchide că dispoziţiile art. 69 alin. (5) teza finală din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală nu contravin normelor constituţionale invocate, referitoare, în esenţă, la dreptul de acces liber la justiţie şi exercitarea căilor de atac.

39. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Emilian Mărcuşan în Dosarul nr. 1,977/87/2016 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi de Somogyi Ludovic în Dosarul nr. 4.328/111/CA/2016 al Curţii de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 69 alin. (5) teza finală din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală sunt constituţionale, în raport cu criticile de neconstituţionalitate formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi Curţii de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 17 iulie 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent-şef, Claudia-Margareta Krupenschi

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind modificarea datelor de identificare a unui imobil aflat în domeniul public al statului şi transmiterea acestuia, fără plată, din domeniul public al statului şi administrarea Secretariatului de Stat pentru Culte în proprietatea unităţii de cult deţinătoare

 

Având în vedere art. 2 alin. (1) şi art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 10 alin. (2) şi al art. 20 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 1 alin. (1) şi al art. 3 alin. (2) din Legea nr. 239/2007 privind reglementarea regimului juridic al unor bunuri imobile aflate în folosinţa unităţilor de cult,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Datele de identificare ale imobilului aparţinând domeniului public ai statului, înregistrate la poziţia M.F.P. nr. 106930 din anexa nr. 40 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 şi 1,020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică potrivit anexei nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă trecerea unui imobil, identificat potrivit anexei nr. 2, din domeniul public al statului, administrarea Secretariatul de Stat pentru Culte şi folosinţa gratuită a unei unităţi de cult deţinătoare, în domeniul privat al statului.

Art. 3. - Imobilul prevăzut la art. 2 se transmite fără plată în proprietatea unităţii de cult deţinătoare, Parohia Nouă „Schimbarea la Faţă” din Buhuşi, judeţul Bacău, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.

Art. 4. - Predarea-preluarea imobilului transmis potrivit art. 3 se face pe bază de protocol încheiat între Secretariatul de Stat pentru Culte şi unitatea de cult deţinătoare, Parohia Nouă „Schimbarea la Faţă” din Buhuşi, judeţul Bacău, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 5. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Secretariatul de Stat pentru Culte îşi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenţa cantitativ-valorică, iar Secretariatul General al Guvernului împreună cu Ministerul Finanţelor Publice vor opera modificările corespunzătoare în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006, cu modificările şi completărilor ulterioare.

Art. 6. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ioana-Andreea Lambru

Secretariatul de Stat pentru Culte,

Victor Opaschi,

secretar de stat

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 23 august 2018.

Nr. 644.

 

ANEXA Nr. 1

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale imobilului aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Secretariatului de Stat pentru Culte ale cărui caracteristici se modifică conform datelor din cartea funciară

 

Nr. M.F.P

Cod

clasificare

Denumirea

Adresa

Temeiul

modificărilor

Modificările vizate

Descrierea tehnică actualizată

1

2

3

4

5

6

7

8

106930

8.30_

124

Construcţii + teren

Comuna Iteşti, judeţul Bacău

Extrasul de carte funciară nr. 60045

Suprafaţa imobilului înscris în inventarul domeniului public:

S totală teren = 630.982 mp; Sc = 18.400 mp; Sd = 18.464 mp.

Suprafaţa imobilului înscris în extrasul de carte funciară nr. 60045

124 Construcţii (C1-C124) + teren S totală teren = 630.912 mp, din care:

Sc = 18.604 mp; Sd = 18.604 mp. conform C.F. nr. 60045

 

ANEXA Nr. 2

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale imobilului care trece din domeniul public al statului şi din administrarea Secretariatului de Stat pentru Culte,

fără plată, în proprietatea unităţii de cult deţinătoare

 

Nr. M.F.P.

Nr. actului normativ în temeiul căruia se face transferul

Persoana juridică de la care se transmite imobilul

Adresa imobilului

Valoarea de inventar

(în lei)

Descriere tehnică

Unitatea de cult care deţine bunul în folosinţă gratuită

1

2

3

4

5

6

7

106930

8.30_

Legea nr. 239/2007 privind

reglementarea regimului juridic al unor bunuri imobile aflate în folosinţa unităţilor de cult

Domeniul public al statului, în administrarea Secretariatului de Stat pentru Culte şi în folosinţa gratuită a Parohiei Nouă „Schimbarea la Faţă” - Buhusi, judeţul Bacău;

CUI S.S.C.

26429279

Comuna Iteşti, judeţul Bacău

6.969.231

124 Construcţii (C1-C124) + teren

S totală teren = 630.912 mp, din care:

Sc = 18.604 mp; Sd = 18.604 mp. Conform extrasului de carte funciară nr. 60045

Parohia Nouă „Schimbarea la Faţă” din Buhuşi, judeţul Bacău

CIF 10288270

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII ÎN SĂNĂTATE

 

ORDIN

pentru aprobarea participării, în calitate de observatori pe lângă comisiile de evaluare în vederea acreditării unităţilor sanitare cu paturi, a unor reprezentanţi ai asociaţiilor reprezentative ale pacienţilor la nivel naţional

 

Având în vedere:

- prevederile art. 173 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- dispoziţiile art. 2 lit. f), art. 11 alin. (10) lit. f) şi ale art. 16 alin. (2)-(4) din Legea nr. 185/2017 privind asigurarea calităţii în sistemul de sănătate;

- prevederile Hotărârii Colegiului director ai Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate nr. 9/2018*) privind aprobarea participării, în calitate de observator pe lângă comisiile de evaluare în vederea acreditării unităţilor sanitare cu paturi, a unor reprezentanţi ai asociaţiilor reprezentative ale pacienţilor la nivel naţional;

- Referatul secretarului Colegiului director al Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate aprobat cu nr. 592/CV din 2.08.2018,

în temeiul art. 13 alin. (5) şi (6) din Legea nr. 185/2017,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate emite prezentul ordin.

Art. 1. - (1) Se aprobă participarea, în calitate de observatori pe lângă comisiile de evaluare în vederea acreditării unităţilor sanitare cu paturi, a unor reprezentanţi ai asociaţiilor reprezentative ale pacienţilor la nivel naţional.

(2) Reprezentanţii prevăzuţi la alin. (1) pot participa în calitate de observatori Ia activităţile comisiilor de evaluare şi le revine obligaţia respectării principiilor procesului de evaluare stabilite prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 446/2017 privind aprobarea Standardelor, Procedurii şi metodologiei de evaluare şi acreditare a spitalelor, respectiv independenţa, obiectivitatea, confidenţialitatea şi imparţialitatea procesului de evaluare şi acreditare.

Art. 2. - Modalitatea de colaborare dintre Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate (Autoritatea) şi asociaţiile reprezentative ale pacienţilor la nivel naţional, precum şi dintre Autoritate şi observatorii desemnaţi în condiţiile prezentului ordin se stabileşte pe bază de protocoale de colaborare.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate,

Vasile Copoi

 

Bucureşti, 2 august 2018.

Nr. 176.


*) Hotărârea Colegiului director al Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate nr. 9/2018 nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

MINISTERUL MEDIULUI

 

ORDIN

privind aprobarea Regulamentului sitului Natura 2000 ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 102.170/NM din 8.08.2018 al Direcţiei biodiversitate,

ţinând cont de Avizul Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate nr. 210/30.08.2017, Punctul de vedere al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Dâmboviţa nr. 16.204/3.486 - CFM/9.12.2016, Avizul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale nr. 4/ANP/2018, Adresa Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 161.527/3.04.2018, Adresa Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nr. 36.472/29.03.2018 şi Adresa Ministerului Apelor şi Pădurilor nr. 3.976/SSP/4.04.2018,

în temeiul prevederilor art. 20 şi art. 21 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 19/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi pentru modificarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul mediului, emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul sitului Natura 2000 ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Viceprim-ministru, ministrul mediului,

Graţiela-Leocadia Gavrilescu

 

Bucureşti, 13 august 2018.

Nr. 863.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENTUL

sitului Natura 2000 ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului

 

Art. 1. - (1) Situl de importanţă comunitară ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului, denumit în continuare situl ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului, a fost instituit prin Hotărârea Guvernului nr. 1.284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

(2) Situl ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului a fost declarat arie de protecţie specială avifaunistică, datorită prezenţei speciilor de păsări care se găsesc în această zonă, enumerate în anexele nr. 3, 4Br 5C, 5D şi 5E din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Scopul sitului ROSPÂ0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului constă în asigurarea stării de conservare favorabilă a speciilor de păsări pentru care a fost declarat, precum şi a habitatelor aferente acestora, în contextul dezvoltării durabile a comunităţilor locale ce se găsesc în vecinătatea ariei protejate, în accepţiunea prezentului regulament se înţelege necesitatea păstrării şi dezvoltării infrastructurii verzi şi a coridoarelor ecologice ca suport pentru furnizarea serviciilor ecosistemice, pentru ecosistemele caracteristice zonei.

Art. 2. - (1) Situl ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului se situează în regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia, judeţul Dâmboviţa pe teritoriul administrativ al comunelor Nucet, Ulmi şi Văcăreşti, fiind format din salba de lacuri de pe Valea Ilfovului - acumulările Udreşti, Bunget I, Bunget II, Brăteşti, Adunaţi şi Ilfoveni.

(2) Conform descrierii din Formularul standard Natura 2000, situl ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului are o suprafaţă de 602 hectare, aparţinând regiunii biogeografice continentale.

(3) Limitele sitului, în format vectorial - sistem de proiecţie naţională Stereo 1970, ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului sunt prezentate pe pagina web a autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.

Art. 3. - Custodia sitului ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului este deţinută de Asociaţia pentru Mediu şi Educaţie, denumită în continuare custode, conform Convenţiei de custodie nr. 73 din 8.07.2016, încheiată cu Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului. Valabilitatea convenţiei de custodie este de 10 ani.

Art. 4. - (1) Circulaţia vehiculelor de orice fel, inclusiv a bicicletelor, pe alte drumuri decât cele prevăzute acestui scop, precum şi circulaţia acestora într-o manieră ce deranjează publicul,  păsările  pentru care zona a fost declarată arie protejată, precum şi patrimoniul natural, sunt interzise.

(2) Excepţiile de la restricţia de acces şi circulaţie cu autovehicule sunt: personalul custodelui, personalul administratorilor/gestionarilor lacurilor de acumulare, personalul gestionarului fondului cinegetic ce se suprapune cu situl ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului, personalul silvic aferent fondului forestier de pe suprafaţa sitului, personalul organelor statului cu competenţe în teritoriu, cum sunt cele de poliţie, jandarmerie, protecţia civilă, autorităţi de mediu, autorităţi de gospodărire a apelor, ambulanţă şi altele asemenea, pentru personalul împuternicit pentru intervenţie conform atribuţiilor specifice, în cazul în care aceste categorii sunt în exerciţiul funcţiunii, pe bază de delegaţie.

(3) Este interzisă circulaţia cu ambarcaţiuni cu motor pe tot parcursul anului în habitatele acvatice din situl ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului, cu excepţia cazurilor de intervenţie a instituţiilor abilitate pentru operaţiunile de căutare/salvare.

Art. 5. - (1) Activitatea de recoltare/capturare a speciilor de floră şi faună sălbatică din resursele naturale existente în situl Natura 2000 ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului se realizează cu respectarea prevederilor Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 410/2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităţilor de recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi/sau comercializare, pe teritoriul naţional sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante şi fosilelor de animale vertebrate şi nevertebrate, precum şi a plantelor şi animalelor din flora şi, respectiv, fauna sălbatice şi a importului acestora, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Recoltarea de ciuperci comestibile, fructe de pădure şi plante medicinale în scopul comercializării acestora se va face conform prevederilor legale în vigoare, cu avizul custodelui.

(3) Acţiunile de evaluare a vânatului şi de interpretare a rezultatelor se organizează de către gestionarul fondului Cinegetic cu participarea custodelui. Gestionarul fondului cinegetic are obligaţia de a anunţa custodele, cu 7 zile lucrătoare înainte, despre intenţia de organizare a evaluării vânatului, urmând să se ajungă la un acord comun în ceea ce priveşte data evaluării.

(4) Vânătoarea se organizează şi se desfăşoară în conformitate cu prevederile Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu prevederile prezentului regulament, respectiv:

a) în vederea conservării faunei de interes cinegetic, custodele sitului ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului, împreună cu autoritatea competentă care răspunde de protecţia mediului şi cu gestionarul fondului cinegetic, delimitează în fiecare fond cinegetic una sau mai multe zone de linişte a faunei cinegetice;

b) suprafaţa zonelor de linişte a faunei cinegetice însumează minimum 10% din suprafaţa totală a fiecărui fond cinegetic;

c) acolo unde există coridoare ecologice de migraţie ori habitate naturale de interes comunitar, zonele de linişte se constituie integral sau parţial, după caz, pe suprafaţa acestora;

d) pentru asigurarea controlului asupra braconajului în interiorul sitului, gestionarul fondului cinegetic are obligaţia de a prezenta custodelui, la solicitarea acestuia, autorizaţia de vânătoare şi autorizaţia de recoltare/capturare cu toate înscrisurile acestora, atât la momentul şi locul unde acţiunea de vânătoare se desfăşoară, cât şi în afara acestor perioade şi pentru toată suprafaţa sitului.

(5) în situl ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului se interzic:

a) vânarea păsărilor acvatice în apropierea gurilor de apă pe timp de îngheţ, dacă suprafaţa liberă a apei nesituată la gura de apă este îngheţată pe mai mult de 70%;

b) vânarea puilor nezburători ai păsărilor de interes cinegetic;

c) vânătoarea în zonele de linişte a vânatului;

d) accesul cu arme letale în afara acţiunilor legale de vânătoare; excepţie în acest sens constituie persoanele aparţinând personalului organelor statului cu competenţe pe teritoriu - poliţie, jandarmerie, protecţia civilă şi altele asemenea;

e) accesul cu câini de vânătoare în zonele de linişte a vânatului;

f) vânătoarea cu alice de plumb.

Art. 6. - (1) Se interzice popularea cu specii alogene a fondului de vânătoare nr. 26 Nucet, ce se suprapune cu situl Natura 2000 ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului. Orice activitate de populare cu specii de faună de interes cinegetic se va face conform prevederilor legale, cu avizul custodelui.

(2) Capturarea fără drept a oricăror specii de faună sălbatică, distrugerea cuiburilor păsărilor şi colectarea ouălor acestora pe raza sitului ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului sunt interzise.

(3) Este interzisă abandonarea de animale domestice, de companie sau sălbatice alohtone în aria protejată.

Art. 7. - (1) Pescuitul comercial/Piscicultura se supune următoarelor reglementări:

a) în funcţie de tehnologia aplicată şi când situaţia o impune, gestionarul fondului piscicol poate proceda la golirea lacului/lacurilor de acumulare pentru o perioadă determinată. Lacul/Lacurile de acumulare va/vor avea apă anual, la nivel normal, în perioada 15 martie-15 august pentru a nu afecta cuibăritul păsărilor.

b) Este interzisă furajarea peştilor în lacurile de acumulare de pe suprafaţa sitului ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului.

(2) Orice activitate care se desfăşoară în habitatele piscicole de pe suprafaţa sitului ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului trebuie să respecte măsurile şi reglementările prin care se asigură conservarea biodiversităţii şi exploatarea raţională a resurselor acvatice vii.

(3) Pescuitul sportiv se face exclusiv de pe mal şi doar din standurile amenajate în acest scop.

(4) Amenajarea de noi standuri pentru pescuit pe suprafaţa sitului ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului se face conform prevederilor legale în vigoare, cu avizul custodelui.

(5) Orice activitate de populare cu peşte a lacurilor de acumulare de pe suprafaţa sitului ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului se va face conform prevederilor legale în vigoare, cu avizul custodelui. Gestionarul are obligaţia de a anunţa custodele despre intenţia de populare, cu minimum 10 zile calendaristice înainte de realizarea activităţii şi numai după obţinerea tuturor avizelor necesare.

(6) Orice activitate de extragere a producţiei de peşte din lacurile de acumulare de pe suprafaţa sitului ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului se va face conform prevederilor legale în vigoare, cu avizul custodelui Gestionarul are obligaţia de a anunţa custodele despre intenţia de extragere, cu minimum 10 zile calendaristice înainte de realizarea activităţii şi numai după obţinerea tuturor avizelor necesare.

(7) Menţinerea în apă a plaselor de pescuit se va face pe o perioadă de maximum 12 ore.

(8) Este interzisă folosirea în tehnologia piscicolă de ierbicide, insecticide sau îngrăşăminte artificiale.

(9) în toate contractele de prestări servicii comune de gospodărire a apelor, ce vor fi încheiate între Administraţia Naţională Apele Române/Administraţia Bazinală de Apă Argeş Vedea şi viitorul gestionar, vor fi trecute prevederi privind protejarea sitului ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului.

(10) Gestionarii lacurilor de acumulare cu folosinţă piscicolă au obligaţia ca, în momentul colectării taxei pentru pescuit, să informeze pescarii despre prezenţa lor în situl ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului şi obligativitatea respectării prevederilor prezentului regulament.

(11) Gestionarii lacurilor de acumulare cu folosinţă piscicolă au obligaţia de a transmite prezentul regulament ca anexă la abonamentele de pescuit pe care le vor încheia.

Art. 8. - Pentru conservarea biodiversităţii şi menţinerii unui echilibru ecologic în situl ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului sunt interzise următoarele activităţi:

a) păşunatul;

b) amplasarea stânelor/locurilor de târlire permanente sau temporare;

c) sacrificarea animalelor;

d) spălarea animalelor;

e) adăparea animalelor;

f) incendierea vegetaţiei uscate sau verzi, formate din stuf, papură, rogoaze sau alte plante palustre;

g) evacuarea dejecţiilor sau ale altor deşeuri provenite din orice tip de activitate, industrială, agricolă sau casnică;

h) extragerea de nămol, nisip şi pietriş;

i) colectarea gheţii;

j) folosirea substanţelor chimice periculoase;

k) scăldatul.

Art. 9. - (1) Pe terenurile care fac parte din fondul forestier naţional inclus în situl ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului se execută numai activităţi silvice prevăzute în amenajamentele silvice, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind zonarea funcţională a pădurilor şi în concordanţă cu scopul pentru care a fost declarată aria naturală protejată.

(2) în situl ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului este interzisă tăierea arborilor seculari sau aliniamentelor de arbori şi arbuşti care constituie loc de refugiu pentru păsările sălbatice.

(3) Amenajamentele silvice pentru fondul forestier de pe raza sitului ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului se aprobă conform prevederilor legale în vigoare. Beneficiarul amenajamentului invită un reprezentant al custodelui la conferinţele de amenajare.

(4) Administratorul/Proprietarul fondului forestier, de stat sau privat, informează custodele în momentul identificării atacurilor unor dăunători forestieri în pădurile de pe suprafaţa şi din vecinătatea sitului ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului.

Art. 10. - (1) în situl ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului sunt permise activităţi de turism şi educaţie, cu respectarea prezentului regulament.

(2) Aprinderea focului pe teritoriul sitului ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului este interzisă, cu excepţia vetrelor special amenajate în acest scop din locurile unde camparea este permisă, acest aspect fiind semnalizat prin panouri indicatoare.

(3) Tăierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieţi sau lăstari de pe raza sitului ROSPAQ124 Lacurile de pe Valea Ilfovului, indiferent de forma de proprietate, sunt interzise.

(4) Prin excepţie de la alin. (3), colectarea de specii de floră, faună, roci, minerale se face cu respectarea prevederilor legale în vigoare, cu avizul custodelui.

(5) Perturbarea liniştii în situl ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului, prin orice fel de mijloace, cum ar fi: strigăte, pocnitori, folosirea de echipamente audio şi altele asemenea, este strict interzisă. Orice depăşire a nivelului de zgomot de maximum 45 decibeli de către o sursă antropică constituie o abatere de la prezentul regulament a celui care generează zgomotul.

(6) Distrugerea ori degradarea panourilor informative şi indicatoare, precum şi a plăcilor, stâlpilor sau a semnelor de avertizare care aduc informaţii despre situl ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului este interzisă.

(7) Degradarea podeţelor, barierelor, observatoarelor sau a oricărei altei construcţii ori amenajări în folosul ariei protejate de pe teritoriul sitului ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului este interzisă.

(8) Este interzisă hrănirea animalelor sălbatice de către persoane neautorizate.

(9) Accesul în situl ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului cu câini de companie este permis doar în condiţiile în care aceştia sunt ţinuţi în lesă.

(10) Deschiderea şi omologarea de noi trasee turistice, amplasarea panourilor indicatoare şi informative se fac în condiţiile legii, cu avizul custodelui.

(11) Custodele poate institui un sistem de tarife, conform prevederilor legale în vigoare. Tarifele se percep la sedii, puncte de informare sau pe teritoriul sitului ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului. Sunt exceptaţi de la plata tarifului de vizitare:

a) copiii sub 10 ani;

b) voluntarii, în baza adresei scrise sau a contractului de voluntariat semnat de custodele sitului ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului;

c) personalul de supraveghere a animalelor pentru oare s-au contractat păşuni în vecinătatea sitului ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului;

d) personalul custodelui;

e) personalul Academiei Române;

f) persoanele fizice sau juridice care desfăşoară activităţi de cercetare pe suprafaţa sitului ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului;

g) reprezentanţii autorităţilor publice centrale pentru protecţia mediului şi a structurilor din subordine;

h) împuterniciţii pentru implementarea regulamentului sitului ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului, pe bază de legitimaţie;

i) membrii comunităţilor locale;

j) ghizii de turism angajaţi de custode;

k) persoanele cu handicap, pentru care legislaţia în vigoare prevede scutirea de la plata unor taxe;

l) proprietarii şi administratorii/gestionarii de terenuri şi luciu de apă din situl ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului;

m) persoanele care desfăşoară activităţi autorizate prin acte de reglementare în vigoare pe teritoriul sitului ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului.

(12) în cazul în care a fost stabilit un cuantum al tarifului de vizitare, accesul în situl ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului fără plata tarifului de vizitare pentru alte persoane decât cele exceptate de la plata acestui tarif este interzis.

(13) Organizarea de competiţii, cursuri, tabere şi manifestările de grup de orice fel, care presupun accesul pe teren în situl ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului, fără avizul custodelui sunt interzise.

(14) Proprietarii/Administratorii de terenuri au obligaţia de a asigura liberul acces al vizitatorilor/turiştilor pe traseele şi în zonele în care se realizează activităţi permise pe raza sitului ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului, cu condiţia ca aceste activităţi să nu aducă prejudicii proprietarilor/administratorilor de terenuri.

(15) Deranjarea animalelor, distrugerea cuiburilor sau orice tip de poluare pe teritoriul sitului ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului sunt interzise.

(16) Custodele monitorizează turismul în vederea stabilirii impactului acestei activităţi asupra florei şi faunei din situl ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului şi pentru stabilirea măsurilor de protecţie ce se impun, inclusiv a celor de restricţionare a accesului turiştilor, dacă acest lucru este necesar pentru conservarea biodiversităţii.

(17) Este interzisă practicarea activităţilor de tip „enduro”, „moto cross” sau „off road” în situl ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului.

(18) Amplasarea reclamelor de orice fel, panouri, bannere, postere şi altele asemenea pe teritoriul sitului ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului se face conform prevederilor legale în vigoare, cu avizul custodelui.

(19) Este interzisă folosirea skijet-urilor în situl ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului.

Art. 11. - (1) Fotografierea sau filmarea în scop comercial, fără achitarea tarifului aferent perceput de custode, este interzisă în situl ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului.

(2) Fotografierea şi/sau filmarea faunei sălbatice sunt/este permise/permisă doar în locuri special amenajate şi semnalizate ca atare, de către custode.

Art. 12. - (1) Regimul deşeurilor pe teritoriul sitului ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului se reglementează astfel:

a) Este interzisă abandonarea, incinerarea sau depozitarea în spaţii neamenajate a deşeurilor de orice fel. Turiştii au obligaţia de a-şi evacua deşeurile pe care le generează pe timpul vizitării sitului ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului. Deşeurile se evacuează în locuri special amenajate pentru colectare.

b) Proprietarii şi/sau administratorii/gestionarii lacurilor de acumulare/terenurilor aflate în perimetrul sitului ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului au obligaţia de a igieniza permanent suprafeţele afectate de abandonul deşeurilor, resturilor menajere şi alte asemenea şi în acelaşi timp de a-şi lua măsuri de prevenire a poluării mediului pe suprafaţa avută în proprietate/administrare.

c) Gestionarii locurilor de campare pentru care se percepe taxă de campare au responsabilitatea depozitării temporare a deşeurilor şi a eliminării acestora cu respectarea condiţiilor legale, astfel încât să nu existe posibilitate de acces pentru câini şi animale sălbatice, precum şi responsabilitatea transportării deşeurilor la punctele legale de colectare.

(2) Sunt interzise spălatul vehiculelor, rufelor, recipienţilor şi altele asemenea şi utilizarea de detergenţi în apele din situl ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului.

(3) Spălarea şi repararea autovehiculelor pe suprafaţa sitului ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului sunt interzise.

(4) La ocuparea unui loc de pescuit, pescarul este obligat să menţină zona curată şi la părăsirea acestuia să elimine deşeurile produse, pe teritoriul sau în afara ariei protejate, depozitându-le doar în locuri special amenajate pentru deşeuri.

Art. 13. - (1) Derularea oricăror activităţi, proiecte sau planuri, atât în interiorul, cât şi în vecinătatea sitului Natura 2000 ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului, va fi supusă avizării de către custode, conform prevederilor legale în vigoare.

(2) Documentaţiile în vederea emiterii avizului de către custode se transmit conform prevederilor Ordinului viceprim-ministrului, ministrul mediului, nr. 1.447/2017 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare şi custodie a ariilor naturale protejate.

(3) Pentru analiza documentaţiilor depuse în vederea obţinerii avizului şi pentru emiterea avizului, custodele poate percepe tarife, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(4) Pe parcursul derulărilor procedurilor de reglementare, la solicitarea autorităţii competente pentru protecţia mediului care conduce procedura, custodele emite puncte de vedere, altele decât avizul final, conform Ordinului viceprim-ministrului, ministrul mediului, nr. 1.447/2017 referitoare la: aspecte relevante specifice domeniului lui de competenţă, efectele implementării planului/proiectului sau desfăşurării activităţii asupra ariei naturale protejate, conţinutul documentaţiei depuse de titularul de plan/proiect/activitate.

(5) Respectarea actelor de reglementare privind protecţia mediului este obligatorie pentru beneficiarii acestora, custodele având obligaţia să informeze instituţiile abilitate în vederea sistării lucrărilor în cazul în care aceştia nu respectă condiţiile impuse şi să ia măsurile necesare de stopare a efectelor negative asupra patrimoniului natural, cheltuielile fiind suportate de beneficiarul avizului.

Art. 14. - (1) Situl Natura 2000 ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului va fi evidenţiat în mod obligatoriu în planurile naţionale, zonale şi locale de amenajare a teritoriului şi de urbanism, în planurile cadastrale şi în cărţile funciare, precum şi în sistemul informatic de identificare a parcelelor.

(2) Documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism menţionate la alin. (1) modificate şi/sau actualizate de către autorităţile administraţiilor publice locale menţionate la alin. (1) vor include în piesele grafice/desenate şi limitele sitului Natura 2000 ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului.

Art. 15. - (1) Activitatea de cercetare ştiinţifică pe teritoriul sitului ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului se va realiza în baza unui contract de cercetare, încheiat cu custodele ariei naturale protejate de importanţă comunitară. Acordul Academiei Române - Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, pentru domeniile de cercetare pentru care este prevăzut acest acord în legislaţia în domeniu, este obligatoriu.

(2) La acţiunile de documentare este recomandat să participe şi reprezentanţii custodelui, care au dreptul să sisteze imediat acţiunea dacă aceasta nu respectă scopul, mijloacele şi durata, prevăzute în contact.

(3) Introducerea de specii alohtone sau modificate genetic pe suprafaţa sitului ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului, în scop ştiinţific, este interzisă.

(4) Activitatea de voluntariat în situl ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului se va realiza în baza unui contract de voluntariat, încheiat cu custodele ariei naturale protejate de importanţă comunitară.

Art. 16. - Încălcarea dispoziţiilor prezentului regulament atrage, după caz, răspunderea contravenţională, penală, materială sau civilă, conform legislaţiei în vigoare.

Art. 17. - Indiferent de natura răspunderii, urmările prejudiciilor aduse mediului prin încălcarea prezentului regulament vor fi înlăturate de făptaş, indiferent de culpă, restabilind condiţiile anterioare producerii prejudiciului. Costurile pentru repararea prejudiciului vor fi suportate de autorul prejudiciului, în conformitate cu principiul „poluatorul plăteşte” şi cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului, aprobată prin Legea nr. 19/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 18. - (1) Verificarea respectării prezentului regulament se face de către custodele sitului Natura 2000 ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului sau de alte persoane, potrivit legislaţiei în vigoare. Personalul autorizat să verifice respectarea regulamentului îşi dovedeşte identitatea în baza legitimaţiilor de custode emise conform legii.

(2) în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, personalul custodelui are dreptul de a solicita legitimarea persoanelor care au comis fapte sau au fost surprinse încercând să comită fapte ce constituie contravenţii pe raza sitului Natura 2000 ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului.

(3) Constituie contravenţie nefurnizarea informaţiilor şi datelor, la solicitarea personalului custodelui, când acestea sunt solicitate la constatarea unor acţiuni/fapte ce constituie contravenţii.

(4) Constituie contravenţie neprezentarea actelor de reglementare pentru activităţile desfăşurate pe teritoriul şi în vecinătatea sitului Natura 2000 ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului, la solicitarea custodelui.

(5) Cuantumul amenzilor este cel stabilit prin legislaţia specifică privind protecţia mediului, respectiv privind regimul ariilor naturale protejate în vigoare.

(6) Sancţiunile stabilite pentru încălcarea prezentului regulament se pot aplica atât persoanelor fizice, cât şi persoanelor juridice.

Art. 19. - Prezentul regulament se publică pe pagina web a custodelui, la adresa www.ame-ong.ro

Art. 20. - Prezentul regulament poate fi modificat la propunerea custodelui, în acord cu prevederile legislaţiei în vigoare, prin argumentarea schimbărilor propuse, implicarea şi consultarea factorilor interesaţi şi cu aprobarea autorităţii public» centrale pentru protecţia mediului.

MINISTERUL ECONOMIEI

 

ORDIN

privind aplicarea art. 50 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 74/2011

privind siguranţa jucăriilor

 

În temeiul prevederilor art. 50 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 74/2011 privind siguranţa jucăriilor, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 10 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 27/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul economiei emite următorul ordin:

Art. I. - (1) Rubricile referitoare la „Plumb” şi „Crom (VI) din cadrul punctului 13, capitolul III al anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 74/2011 privind siguranţa jucăriilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 18 februarie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

 

Element

mg/kg în material uscat, friabil, pudră sau pliabil al jucăriei

mg/kg în material lichid sau lipicios al jucăriei

mg/kg material răzuit al jucăriei

Plumb

2,0

0,5

23

Crom (VI)

0,02

0,005

0,053

 

(2) Prevederile alin, (1) se aplică de la data de 28 octombrie 2018 pentru „Plumb” şi, respectiv, de la data de 18 noiembrie 2019 pentru „Crom (VI)”.

Art. II. - (1) în apendicele C din cadrul anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 74/2011 privind siguranţa jucăriilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 18 februarie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, se adaugă rubrica referitoare la „Fenol” şi se modifică rubrica referitoare la „Bisfenol A”, după cum urmează:

 

Substanţa

Nr. CAS

Valoare-limită

Fenol

108-95-2

- limita de migrare de 5 mg/l în materialele polimerice trebuie determinată în conformitate cu metodele stabilite în EN 71-10:2005 şi EN 71-11:2005;

- conţinutul-limită de 10 mg/kg la conservanţi trebuie determinat în conformitate cu metodele stabilite în EN 71-10: 2005 şi EN 71-11:2005.

Bisfenol A

80-05-7

0,04 mg/l (limita de migrare) în conformitate cu metodele stabilite în standardele EN 71-10:2005 şi EN 71-11:2005

 

(2) Prevederile alin. (1) se aplică de la data de 4 noiembrie 2018 pentru „Fenol” şi, respectiv, de la data de 26 noiembrie 2018 pentru „Bisfenol A”.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Prezentul ordin transpune prevederile Directivei (UE) 2017/738 a Consiliului Uniunii Europene din 27 martie 2017 de modificare, în scopul adaptării la progresul tehnic, a anexei II la Directiva 2009/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind siguranţa jucăriilor, în ceea ce priveşte plumbul, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 110 din 27 aprilie 2017, Directivei (UE) 2017/774 a Comisiei din 3 mai 2017 de modificare, în scopul adoptării unor valori-limită specifice pentru substanţele chimice utilizate în jucării, a apendicelui C la anexa II la Directiva 2009/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind siguranţa jucăriilor, în ceea ce priveşte fenolul, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 115 din 4 mai 2017, Directivei (UE) 2017/898 a Comisiei din 24 mai 2017 de modificare, în scopul adoptării unor valori-limită specifice pentru substanţele chimice utilizate în jucării, a apendicelui C din anexa II la Directiva 2009/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind siguranţa jucăriilor, în ceea ce priveşte substanţa bisfenol A, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 138 din 25 mai 2017, precum şi ale Directivei (UE) 2018/725 a Comisiei din 16 mai 2018 de modificare, în scopul adaptării la evoluţiile tehnice şi ştiinţifice, a punctului 13 din partea III a anexei II la Directiva 2009/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind siguranţa jucăriilor, în ceea ce priveşte cromul VI, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 122 din 17 mai 2018.

 

Ministrul economiei,

Dănuţ Andruşcă

 

Bucureşti, 23 iulie 2018.

Nr. 908.

MINISTERUL CULTURII ŞI IDENTITĂŢII NAŢIONALE

 

ORDIN

privind declasarea imobilului clasat ca monument istoric Casă, str. Avrig nr. 78, municipiul Bucureşti, având cod LMI B-II-m-B-18051 din Lista monumentelor istorice

 

Având în vedere Referatul D. P.C. nr. 382 din 3 iulie 2017 de aprobare a proiectului Ordinului ministrului culturii şi identităţii naţionale privind declasarea imobilului clasat ca monument istoric Casă, str. Avrig nr. 78, municipiul Bucureşti, având cod LMI B-ll-m-B-18051 din Lista monumentelor istorice,

în conformitate cu dispoziţiile art. 13 alin. (1) pct. 2 lit. a), art. 19 alin. (3) şi art. 33 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 21 alin. (1) şi (2) din Normele metodologice de clasare şi inventariere a monumentelor istorice, aprobate prin Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.260/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

în baza art. 11 alin. (1) şi (4) din Hotărârea Guvernului nr. 90/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul culturii şi identităţii naţionale emite următorul ordin:

Art. 1. - Se declasează din Lista monumentelor istorice monumentul istoric Casă, str. Avrig nr. 78, municipiul Bucureşti, având cod LMI B-II-m-B-18051.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul culturii şi identităţii naţionale,

Lucian Romaşcanu

 

Bucureşti, 14 noiembrie 2017.

Nr. 2.795.

MINISTERUL CULTURII ŞI IDENTITĂŢII NAŢIONALE

 

ORDIN

privind declasarea din Lista monumentelor istorice a imobilului clasat ca monument istoric Fost Han, şos. Bucureşti nr. 146, satul Ciorogârla, comuna Ciorogârla, judeţul Ilfov, având cod LMI IF-II-m-B-15273 din Lista monumentelor istorice

 

Având în vedere Referatul nr. 1.805 din 7 septembrie 2017 de aprobare a proiectului Ordinului ministrului culturii şi identităţii naţionale privind declasarea imobilului clasat ca monument istoric Fost Han, şos. Bucureşti nr. 146, satul Ciorogârla, comuna Ciorogârla, judeţul Ilfov, având cod LMI IF-II-m-B-15273 din Lista monumentelor istorice,

în conformitate cu dispoziţiile art. 13 alin. (1) pct. 2 lit. a), art. 19 alin. (3) şi art. 33 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 21 alin. (1) şi (2) din Normele metodologice de clasare şi inventariere a monumentelor istorice, aprobate prin Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.260/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

în baza art. 11 alin. (1) şi (4) din Hotărârea Guvernului nr. 90/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul culturii şi identităţii naţionale emite următorul ordin:

Art. 1. - Se declasează din Lista monumentelor istorice imobilul Fost Han, sos. Bucureşti nr. 146, satul Ciorogârla, comuna Ciorogârla, judeţul Ilfov, având cod LMI IF-II-m-B-15273.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul culturii şi identităţii naţionale,

Lucian Romaşcanu

 

Bucureşti, 22 noiembrie 2017.

Nr. 2.810.

 

RECTIFICĂRI

 

La Cuantumul total al sumelor provenite din finanţările private ale partidelor politice în anul 2017, conform Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale - Partidul Naţional Liberal, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 371 din 27 aprilie 2018, se face următoarea rectificare:

 

- la Suma totală a împrumuturilor cu o valoare mai mică de 100 de salarii de bază minime brute pe ţară primite în anul 2017, în loc de: „Denumirea partidului politic: Partidul Naţional Liberal Sediul partidului politic: aleea Modrogan nr. 1, Bucureşti

 

Nr.

crt.

Organizaţia/ Filiala judeţeană

Cuantumul total în luna ianuarie

Cuantumul total în luna februarie

Cuantumul total în luna martie

Cuantumul total în luna aprilie

Cuantumul total în luna mai

Cuantumul total în luna iunie

Cuantumul total în luna iulie

Cuantumul total în luna august

Cuantumul total în luna septembrie

Cuantumul total în luna octombrie

Cuantumul total în luna noiembrie

Cuantumul total în luna decembrie

1

GORJ

0,00

0,00

0,00

0,00

14.000,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

2

NEAMŢ

402,96

1.277,58

449,82

1.193,01

1.039,94

415,35

327,02

227,75

227,09

385,06

223,33

126,13

Total lunar

402,96

1.277,58

449,82

31.488,01

15.039,94

415,35

327,02

227,75

227,09

385,06

223,33

126,13

 

Cuantumul total

50.590,04

Numele şi prenumele reprezentantului legal

Tanase Antonel

Semnătura

 

Data întocmirii

27.04.2018”

 

se va citi:

„Denumirea partidului politic: Partidul Naţional Liberal Sediul partidului politic: aleea Modrogan nr. 1. Bucureşti

 

Nr.

crt.

Organizaţia/Filiala

judeţeană

Cuantumul total în luna ianuarie

Cuantumul total în tuna februarie

Cuantumul total în luna martie

Cuantumul total în luna aprilie

Cuantumul total în luna mai

Cuantumul total în luna iunie

Cuantumul total în luna

iulie

Cuantumul total în luna august

Cuantumul total în luna septembrie

Cuantumul total în tuna octombrie

Cuantumul total în luna noiembrie

Cuantumul total în luna decembrie

1

GORJ

0.00

0,00

0,00

0.00

14.000,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

2

PRAHOVA

0,00

0,00

0,00

30.295,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

Total lunar

0,00

0,00

0,00

30.295,00

14.000,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

 

Cuantumul total

44.295,00

Numele şi prenumele reprezentantului legal

Tanase Antonel

Semnătura

 

Data întocmirii

20.08.2018

Cuantumul total

44.295,00