MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 750         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 30 august 2018

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 406 din 19 iunie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

 

Decizia nr. 410 din 19 iunie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1 j lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

626. - Hotărâre privind aprobarea stemei comunei Voşlăbeni, judeţul Harghita

 

627. - Hotărâre plivind aprobarea stemei comunei Bocsig, judeţul Arad

 

628. - Hotărâre privind aprobarea stemei comunei Şincai, judeţul Mureş

 

629. - Hotărâre privind aprobarea stemei comunei Ograda, judeţul Ialomiţa

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

797. - Ordin al ministrului apelor şi pădurilor pentru aprobarea Regulamentului privind modelul uniformei de serviciu şi a însemnelor distinctive ale personalului silvic

 

912. - Ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară privind finalizarea lucrărilor de înregistrare sistematică şi închiderea vechilor evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară, cu privire ia imobilele situate în unităţile administrativ-teritoriale Balinţ şi Secaş din judeţul Timiş

 

913. - Ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară privind finalizarea lucrărilor de înregistrare sistematică şi închiderea vechilor evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară, cu privire la imobilele situate în unitatea administrativ-teritorială Ţânţăreni, judeţul Gorj

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 406

din 19 Iunie 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Simina Popescu-Marin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Marius Andrei Volintiru în Dosarul nr. 6.587/63/2014* al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului nr. 2.061D/2016 al Curţii Constituţionale.

2. La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei, tatăl acestuia, Cornel-Teodor Volintiru, cu procură specială depusă la dosar. Lipseşte partea Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că, la dosar, partea Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova a depus note scrise prin care solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei, care solicită admiterea criticilor de neconstituţionalitate. Susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate încalcă principiul egalităţii în drepturi şi dreptul la un proces echitabil, deoarece sunt confuze şi susceptibile a fi aplicate în mod arbitrar de către judecători. Opţiunea legiuitorului în privinţa stabilirii condiţiilor de exercitare a căilor de atac trebuie să asigure mecanisme efective, nu iluzorii. De aceea, argumentul soluţionării cu celeritate a cauzelor în materia contenciosului administrativ nu subzistă, atât timp cât aceasta afectează dreptul la un proces echitabil şi principiul aflării adevărului. De altfel, sensul dispoziţiilor constituţionale ale art. 129 este cel al posibilităţii legiuitorului de a stabili condiţiile de exercitare a căilor de atac, şi nu de a suprima aceste căi. Depune note scrise.

5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

6. Prin încheierea din 3 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 6.587/63/2014*, Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Excepţia a fost ridicată de Marius Andrei Volintiru cu prilejul rejudecării cauzei având obiect anularea unui act administrativ.

7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile legale criticata sunt neconstituţionale, deoarece, prin caracterul confuz, contradictoriu, imprecis şi imprevizibil, limitează nejustificat accesul la justiţie al cetăţeanului şi dau posibilitatea instanţelor învestite cu soluţionarea recursului să facă abuzuri, cunoscând că nu mai există posibilitatea efectuării controlului judecătoresc de către o altă instanţă. În ceea ce priveşte lipsa de claritate şi precizie a normei, mai arată că aceasta nu este „pe înţelesul tuturor judecătorilor, pentru situaţia în care al doilea recurs este declarat de părţi diferite din dosar”.

8. Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Constată că autorul excepţiei nu a motivat pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie. Referitor la invocarea dispoziţiilor art. 11 şi 20 din Constituţie, instanţa judecătorească reţine că, în speţă, nu se poate vorbi de un conflict între legea naţională şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi, ca atare, nici de încălcarea normelor sus-menţionate din Constituţie. Liberul acces la justiţie, ca drept fundamental, nu este un drept absolut, ci unul care comportă anumite limite, stabilite astfel încât să respecte criteriile de legitimitate şi proporţionalitate între scopul urmărit şi mijloacele alese. De asemenea, instanţa judecătorească constată că prevederile legale criticate nu conţin dispoziţii discriminatorii în sensul art. 16 din Constituţie, ci se aplică, în egală măsură, tuturor persoanelor aflate în situaţia prevăzută de normele legale. Dispoziţiile legale prin care se reglementează recursul reprezintă norme de procedură, stabilite prin lege, potrivit art. 126 din Constituţie. Reţine că, în realitate, nemulţumirea autorului excepţiei faţă de dispoziţiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 constă în faptul că, în rejudecarea cauzei după casarea cu reţinere, este lipsit de dreptul de a supune controlului judecătoresc hotărârea care soluţionează fondul cauzei. Or casarea cu reţinere de către instanţa de recurs provoacă o nouă judecată asupra fondului, instanţa urmând a statua atât în fapt, cât şi în drept. Instanţa judecătorească mai apreciază că nici dreptul la apărare nu este încălcat. Invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 462 din 17 septembrie 2014 şi nr. 423 din 8 iulie 2014.

9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

10. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care reţine că prevederile legale criticate răspund pe deplin exigenţelor de claritate şi previzibilitate a normelor juridice, acestea impunând soluţionarea cu celeritate a căilor de atac formulate în materia contenciosului administrativ şi fiscal. În cazul admiterii recursului şi casării sentinţei, fondul cauzei va fi examinat din nou, fie chiar de către instanţa de recurs [prevederile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 impun un control judecătoresc deplin asupra actului administrativ, stabilind că instanţa de control judiciar va rejudeca litigiul în fond], fie de către prima instanţă, după casarea cu trimitere. În acest cadru procesual, partea interesată va avea posibilitatea de a-şi realiza o apărare eficientă, neputând fi reţinută critica referitoare la încălcarea dreptului de acces liber la justiţie ori a dreptului la apărare. Subliniază că, exceptând cauzele penale, nicio dispoziţie constituţională sau reglementare internaţională nu stabileşte gradele de jurisdicţie şi numărul căilor de atac care trebuie prevăzute pentru judecarea diferitelor litigii, reglementarea acestor probleme intrând în atribuţiile exclusive ale legiuitorului naţional, în conformitate cu prevederile art. 126 alin (2) din Constituţie, invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.520 din 15 noiembrie 2011.

11. Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, sunt constituţionale, iar excepţia de neconstituţionalitate invocată este inadmisibilă. Reţine că Stabilirea de către legiuitor a procedurii de soluţionare a recursului intră în competenţa sa exclusivă, potrivit art. 126 şi 129 din Constituţie, şi că prevederile legale criticate sunt clar formulate, respectând exigenţele privind calitatea şi previzibilitatea legii şi dreptul părţilor la apărare. Consideră că autorul excepţiei este de fapt nemulţumit de soluţia instanţei de a reţine cauza spre rejudecare, soluţie care, în opinia sa, „echivalează cu declararea din oficiu a recursului de către Curtea de Apel Craiova în numele şi pentru ANAF” (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală). Or în jurisprudenţa sa constantă, Curtea Constituţională a statuat că nu intră în atribuţiile sale cenzurarea aplicării legii de către instituţiile publice sau instanţele judecătoreşti.

12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului autorului excepţiei, notele scrise depuse la dosar, concluziile procuram lui, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, modificate prin art. 54 pct. 4 din titlul IV al Legii nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, care au următorul cuprins: „în cazul admiterii recursului, instanţa de recurs, casând sentinţa, va rejudeca litigiul în fond. Când hotărârea primei instanţe a fost pronunţată fără a se judeca fondul ori dacă judecata s-a făcut în lipsa părţii care a fost nelegal citată atât la administrarea probelor, cât şi la dezbaterea fondului, cauza se va trimite, o singură dată, la această instanţă. În cazul în care judecata în primă instanţă s-a făcut în lipsa părţii care a fost nelegal citată la administrarea probelor, dar a fost legal citată la dezbaterea fondului, instanţa de recurs, casând sentinţa, va rejudeca litigiul în fond.”

15. În opinia autorului excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (5) referitor la principiul obligativităţii respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiţie şi art. 24 privind dreptul la apărare. De asemenea, sunt invocate dispoziţiile art. 6 şi art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil şi dreptul la un recurs efectiv.

16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile legale supuse controlului de constituţionalitate reprezintă norme procedurale, adoptate de legiuitor cu privire la soluţionarea recursului formulat în cauzele de contencios administrativ. Astfel, prin derogare de la regimul de drept comun prevăzut în Codul de procedură civilă, în contenciosul administrativ, recursul este, în toate cazurile, suspensiv de executare, aşadar hotărârea pronunţată în primă instanţă, potrivit legii contenciosului administrativ, nu poate fi pusă în executare. În cazul admiterii recursului, instanţa casează sentinţa şi rejudeca procesul în fond. Casarea cu trimitere spre rejudecare la prima instanţă este permisă o singură dată în cursul unui proces, în două cazuri expres şi limitativ prevăzute în art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, şi anume atunci când hotărârea primei instanţe a fost pronunţată fără a se judeca fondul şi când judecata s-a făcut în lipsa părţii care a fost nelegal citată, atât la administrarea probelor, cât şi la dezbaterea fondului. Casarea cu trimitere nu se poate dispune dacă judecata în primă instanţă s-a făcut în lipsa părţii care a fost nelegal citată la administrarea probelor, dar a fost legal citată la dezbaterea fondului, în acest caz urmând ca instanţa de recurs să caseze sentinţa şi să rejudece litigiul în fond (a se vedea, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 141 din 12 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 7 mai 2015).

17. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut, de asemenea, că, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, în cazul în care recursul este admis, fondul cauzei va fi examinat din nou, fie chiar de către instanţa de recurs, fie de către prima instanţă, după casarea cu trimitere sau ca urmare a constatării că prima instanţă nu a judecat fondul. Partea interesată va avea astfel posibilitatea de a-şi realiza o apărare eficientă, beneficiind de garanţiile unui proces echitabil (a se vedea Decizia nr. 747 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 6 februarie 2015).

18. Faptul că, în materia contenciosului administrativ, este permisă o singură casare cu trimitere spre rejudecare în situaţia în care prin hotărârea casată nu a fost evocat fondul este justificat de exigenţa soluţionării cu celeritate a procesului dedus judecăţii. Accesul la un judecător, caracteristic dreptului la un proces echitabil, este pe deplin asigurat. Dacă prima instanţă a soluţionat cauza fără a intra în cercetarea fondului - situaţie posibilă atunci când, de exemplu, s-a pronunţat în temeiul unei excepţii procesuale, a omis să soluţioneze o cerere ori s-a pronunţat cu privire la altceva decât ceea ce i s-a cerut -, instanţa de recurs va casa sau va modifica în tot ori în parte hotărârea primei instanţe şi i-o va trimite în vederea rejudecării. Dacă şi împotriva soluţiei pronunţate ca urmare a rejudecării partea nemulţumită declară recurs, instanţa superioară va reţine cauza pentru a judeca pe fond, chiar dacă prima instanţă nu a intrat nici de această dată pe fondul litigiului (a se vedea Decizia Curţii Constituţionale nr. 1,520 din 15 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 16 ianuarie 2012).

19. În acord cu cele statuate în jurisprudenţa sa, Curtea precizează că, în aplicarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 126 şi 129, este de competenţa exclusivă a legiuitorului instituirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti şi modalitatea de exercitare a căilor de atac, iar principiul accesului liber la justiţie presupune posibilitatea celor interesaţi de a le exercita, în condiţiile stabilite prin lege, astfel încât accesul liber la justiţie nu presupune accesul la toate structurile judecătoreşti şi la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuieşte justiţia. Niciun text din Constituţie nu garantează dreptul la două grade de jurisdicţie. Chiar şi reglementările internaţionale în domeniul drepturilor omului, respectiv art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, garantează dreptul la dublul grad de jurisdicţie exclusiv în materie penală, nu şi în cauzele de natură administrativă. Legiuitorul are îndreptăţirea constituţională de a considera materia contenciosului administrativ ca fiind una aparte, cu reguli specifice, inclusiv în ceea ce priveşte exercitarea căilor de atac.

20. De asemenea, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru juridic, stabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigenţe, de natură a preveni eventualele abuzuri şi tergiversarea soluţionării cauzelor deduse judecăţii (a se vedea spre exemplu Decizia nr. 423 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 9 septembrie 2014).

21. Aplicând aceste considerente de principiu în cauza de faţă, Curtea constată că, prin reglementarea criticată, legiuitorul nu a înţeles să restrângă accesul liber la justiţie sau dreptul la apărare, ci să asigure un climat de ordine indispensabil exercitării în condiţii optime a acestor drepturi constituţionale şi înfăptuirii justiţiei.

22. Distinct de cele de mai sus, referitor la critica de neconstituţionalitate formulată în raport cu dispoziţiile art. 1 alin. (5) şi art. 16 din Constituţie, Curtea reţine că normele legale supuse controlului de constituţionalitate au un conţinut clar şi precis din punctul de vedere al rigorii normative şi sunt aplicabile în mod nediscriminatoriu tuturor destinatarilor, fără a distinge în vreun fel în funcţie de partea care are în cauză calitatea procesuală de recurent. Prin urmare, nu poate fi reţinută încălcarea prevederilor constituţionale care consacră principiul obligativităţii respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor şi egalitatea în drepturi.

23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin, (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Marius Andrei Volintiru în Dosarul nr. 6.587/63/2014* al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 19 iunie 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Simina Popescu-Marin

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 410

din 19 iunie 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Simina Popescu-Marin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Varujan Vosganian în Dosarul nr. 21.619/299/2016 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi care formează obiectul Dosarului nr. 2.538D/2016 al Curţii Constituţionale.

2. La apelul nominal răspund autorul excepţiei, Varujan Vosganian, prin avocatul Mădălina Cioran din cadrul Baroului Bucureşti, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, şi părţile Marius Tucă şi Neguţa Tucă, prin avocatul Ştefania Ionescu din cadrul Baroului Bucureşti, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul avocatului autorului excepţiei, care solicită admiterea criticilor de neconstituţionalitate, sens în care arată că obligaţia de a achita taxa judiciară de timbru pentru partajul bunurilor comune ale soţilor, aplicabilă şi în cazul creditorilor unuia din soţi, indiferent de cuantumul creanţei, aduce atingere dreptului de acces liber la justiţie. Astfel, nu există un raport rezonabil de proporţionalitate între obligarea la plata taxei judiciare de timbru în cazul partajului solicitat de unul dintre creditori, în acest caz, şi prestarea serviciului public al justiţiei. Invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.202 din 5 octombrie 2010. Susţine, de asemenea, încălcarea prevederilor art. 44 din Constituţie şi art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece plata anticipata a taxei judiciare de timbru, al cărei cuantum este ridicat, determină un transfer injust de proprietate din patrimoniul creditorului, care trebuie să avanseze şi cheltuielile de executare. Consideră totodată că prevederile legale criticate sunt contrare art. 16 din Constituţie, deoarece instituie un tratament juridic identic pentru persoane aflate în situaţii juridice distincte: coproprietarii sau proprietarii devălmaşi, care în urma partajului dobândesc bunul în proprietate exclusivă, şi creditorii unor asemenea proprietari, care, în urma partajului, pot exercita dreptul de urmărire asupra bunului partajat, în vederea recuperării creanţei, fără a deveni titularii dreptului de proprietate asupra bunului.

4. Avocatul părţilor solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, în raport cu dispoziţiile art. 16, art. 21 şi art. 44 din Constituţie. Arată că accesul liber la justiţie nu este un drept absolut şi că stabilirea obligaţiei de plată a unor taxe judiciare de timbru nu aduce atingere acestui drept. Invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, spre exemplu Decizia nr. 504 din 20 aprilie 2010 şi Decizia nr. 948 din 6 iulie 2010.

5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materia taxelor judiciare de timbru.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

6. Prin încheierea din 10 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 21.619/299/2016, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia a fost ridicată de Varujan Vosganian într-o cauză având ca obiect partajul unor bunuri comune/lichidarea regimului matrimonial.

7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece impun obligaţia de a achita o taxă de timbru, calculată prin raportare la valoarea masei partajabile, nu numai la acţiunea formulată de coproprietari, ci şi la acţiunea prin care creditorul unuia dintre soţi solicită partajarea bunurilor comune ale pârâţilor, în măsura necesară pentru acoperirea creanţei deja constatate printr-un titlu executoriu. Astfel, nu există nicio proporţionalitate între asigurarea serviciului public al justiţiei şi obligaţia de plată a unei taxe de timbru calculate prin raportare la valoarea masei partajabile, indiferent de obiectul cererii în legătură cu această masă. Substanţa dreptului de liber acces la justiţie este atinsă prin aceea că reclamantul creditor este obligat să avanseze o sumă considerabilă, care se adaugă celorlalte cheltuieli de judecată (precum onorariile experţilor şi avocaţilor), în scopul de a obţine numai atribuirea unor bunuri către soţul debitor şi posibilitatea de a proceda ulterior (cu piaţa cheltuielilor de executare aferente) la executarea acestora.

8. Autorul susţine şi încălcarea dreptului de proprietate privată, având în vedere instituirea unui cuantum atât de ridicat al taxei judiciare şi a obligaţiei de plată anticipată a taxei de timbru. Or, fiind vorba despre realizarea unui drept de proprietate asupra creanţei recunoscute deja în favoarea creditorului reclamant printr-un titlu executoriu, statul este obligat să ia măsurile necesare pentru a asigura realizarea acestui drept, având evident obligaţia de a nu pune piedici în acest demers.

9. De asemenea, susţine că plata taxei de timbru la valoarea întregii mase partajabile este injustă, de vreme ce rezultatul partajului nu va fi exclusiv partajarea bunurilor comune în măsura necesară realizării creanţei. Dacă creanţa reclamantului creditor este mai mică, taxa de timbru trebuie evident raportată la această creanţă, de vreme ce pentru restul valorii din masa partajabilă nu se dispune oricum nicio măsură în procedura partajului.

10. În final, autorul excepţiei consideră că prevederile art. 5 alin. (1) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 sunt discriminatorii, deoarece nu disting între partajul realizat la cererea coproprietarilor sau a proprietarilor devălmaşi şi partajul realizat la cererea creditorilor. În cazul cererii de partaj între soţi, aceştia dobândesc în proprietate exclusivă anumite bunuri sau sume, în timp ce în cazul cererii de partaj la cererea unui creditor urmăritor al unuia dintre soţi, creditorul nu obţine în proprietate nimic din masa partajabilă. Singura consecinţă a admiterii unei asemenea acţiuni este stabilirea bunurilor atribuite soţului debitor, asupra cărora poate continua executarea silită.

11. Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti consideră că prevederile art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 sunt constituţionale. Astfel, textul de lege criticat nu contravine art. 16 din Constituţie, întrucât reglementarea este aplicabilă tuturor persoanelor aflate în situaţia prevăzută de ipoteza normei, fără nicio distincţie sau în considerarea altor criterii. În ceea ce priveşte critica de nesocotire a art. 21 din Constituţie, art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 44 din Constituţie, art. 1 din Primul! Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 56 alin. (2) din Legea fundamentală, instanţa judecătorească apreciază că textul de lege criticat stabileşte, în mod clar, taxele ce trebuie achitate în materie cererilor de partaj, reclamantul în prezenta cauză având posibilitatea, în situaţia în care acestea sunt împovărătoare, să solicite acordarea ajutorului public judiciar, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, precum şi scutiri sau eşalonări, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013. Prin urmare, nu sunt încălcate accesul liber la justiţie, dreptul de proprietate şi dreptul la un proces echitabil. Accesul liber la justiţie nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanţele judecătoreşti, legiuitorul putând impune taxe judiciare de timbru fixe sau la valoare în funcţie de obiectul litigiului. De asemenea, taxa judiciară de timbru nu este datorată pentru dobândirea unui bun, ci în vederea realizării actului de justiţie. Instanţa mai reţine că nu se poate realiza un tratament privilegiat pentru creditori în situaţia în care obiectul dedus judecaţii este partajul judiciar pentru sistarea stării de devălmăşie. Dacă nu s-ar acorda acelaşi tratament juridic pentru acelaşi obiect, proprietatea debitorilor ar putea fi pusă în pericol prin accesul ia actul de justiţie dat în condiţii de inechitate între cei interesaţi de promovarea unor acţiuni de sistare a stării de devălmăşie (creditori ai unuia dintre soţi, respectiv soţii sau foştii soţi). Taxa judiciară de timbru trebuie aplicată cu privire la întregul bun supus partajării, întrucât efectul juridic al hotărârii judecătoreşti este acelaşi, respectiv sistarea stării de devălmăşie, indiferent cine este titularul cererii de chemare în judecată, creditorii putând să îşi recupereze cheltuielile judiciare efectuate prin reţinerea din masa partajabilă, în cadrul procedurii execuţionale pornite.

12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

13. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, având în vedere că nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 109 din 6 martie 2014.

14. Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate sunt constituţionale, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, spre exemplu, deciziile nr. 504 din 20 aprilie 2010 şi nr. 948 din 6 iulie 2010.

15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiilor de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătonjl-râportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 5 alin. (1) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins: ,,Cererile în materia partajului judiciar se taxează astfel: (...)

f) cererea de partaj propriu-zis, indiferent de modalitatea de realizare a acestuia - 3% din valoarea masei partajabile.”

18. În opinia autorului excepţiei, prevederile art. 5 alin. (1) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în: art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 44 privind dreptul de proprietate privată şi art. 56 alin. (2) privind aşezarea justă a sarcinilor fiscale. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil, art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind dreptul la respectarea bunurilor, şi art. 1 din Protocolul nr. 12 adiţional la aceeaşi convenţie, privind interzicerea generală a discriminării.

19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, Curtea statuând constituţionalitatea dispoziţiilor de lege criticate. În acest sens sunt, spre exemplu, Decizia nr. 41 din 3 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din 26 februarie 2015, şi Decizia nr. 673 din 20 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea J, nr. 9 din 7 ianuarie 2016.

20. Astfel, Curtea a reţinut că art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 preia, în esenţă, reglementarea cuprinsă iniţial în art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, abrogată prin art. 58 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, în ceea ce priveşte modul de taxare a cererilor în materia partajului judiciar. În această materie, Curtea s-a mai pronunţat, în repetate rânduri, exemplu fiind Decizia nr. 832 din 11 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 7 decembrie 2012, Decizia nr. 1.058 din 14 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 683 din 27 septembrie 2011, sau Decizia nr. 1.202 din 5 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 743 din 8 noiembrie 2010, şi a reţinut că accesul liber la justiţie nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanţele judecătoreşti. Nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiţie sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituţie, cetăţenii sunt obligaţi să contribuie prin impozite şi taxe, stabilite în condiţiile legii.

21. Curtea a constatat că legiuitorul are deplina legitimitate constituţională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcţie de obiectul litigiului. Stabilirea cazurilor şi modalităţii de plată a taxelor judiciare de timbru, ca de altfel şi a cuantumului lor, este o opţiune a legiuitorului, ce ţine de politica legislativă fiscală. Atât obligaţia de plată a taxelor judiciare, cât şi excepţiile stabilite de lege se aplică deopotrivă tuturor cetăţenilor aflaţi în situaţii identice, precum şi tuturor litigiilor de aceeaşi natură, neexistând discriminări sau privilegii contrare prevederilor art. 16 din Constituţie.

22. De asemenea, Curtea a subliniat faptul că taxa judiciară de timbru în materia partajului nu este datorată pentru dobândirea unui bun, ci în vederea realizării actului de justiţie. În acest sens sunt şi prevederile art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, potrivit cărora taxele judiciare de timbru sunt datorate de către toate persoanele fizice şi juridice şi reprezintă plata serviciilor prestate de către instanţele judecătoreşti, precum şi de către Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

23. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

24. Distinct de acestea, Curtea precizează că prevederile art. 353 alin. (2) din Codul civit stabilesc posibilitatea creditorului personal al unuia dintre soţi ca, după urmărirea bunurilor proprii ale soţului debitor, să ceară partajul bunurilor comune, însă numai în măsura necesară pentru acoperirea creanţei sale. Potrivit art. 680 din Codul civil, partajul are efect constitutiv de drepturi, astfel încât fiecare coproprietar/proprietar devălmaş devine proprietarul exclusiv al bunurilor sau, după caz, al sumelor de bani ce i-au fost atribuite. O asemenea reglementare vizează protejarea drepturilor creditorului faţă de acele situaţii în care debitorii ar refuza plata creanţei, s-ar sustrage sau s-ar afla în imposibilitatea efectuării unei plăţi directe a acesteia. Totodată, faptul că, în urma partajului, bunul intră în proprietatea exclusivă a debitorului determină un activ patrimonial, de natură să permită creditorului recuperarea creanţei sale. În aceste condiţii, Curtea constată că susţinerea unei pretinse discriminări a creditorilor, prin obligarea acestora la plata taxei judiciare de timbru pentru cererile de partaj, este neîntemeiată, aceştia având propriul interes în satisfacerea creanţei.

25. De asemenea, Curtea reiterează că plata taxelor judiciare de timbru fiind o condiţie legală pentru începerea proceselor civile, obligaţia la plata anticipată a acestor taxe (în unele cazuri până la un termen ulterior, stabilit de instanţa judecătorească) este justificată, ca şi sancţiunea anulării acţiunii sau cererii, în caz de neplată a acestora. Totodată, în situaţia în care justiţiabilul nu poate face faţă cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale, tocmai ca o garanţie a liberului acces la justiţie, prin art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 legiuitorul a instituit posibilitatea ca persoanele fizice să poată beneficia de scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind autorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

26. De asemenea, obligaţia de a plăti cheltuielile de judecată, inclusiv taxele judiciare de timbru, incumbă părţii care pierde procesul, în condiţiile art. 453 din Codul de procedură civilă.

27. Aşa fiind, Curtea Constituţională nu reţine criticile de neconstituţionalitate formulate prin raportare la prevederile art. 21, art. 44 şi art. 56 din Legea fundamentală, precum şi ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi ale art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie.

28. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Varujan Vosganian în Dosarul nr. 21.619/299/2016 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi constată că prevederile art. 5 alin. (1) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 19 iunie 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Simina Popescu-Marin

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei comunei Voşlăbeni, judeţul Harghita

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema comunei Voşlăbeni, judeţul Harghita, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemei comunei Voşlăbeni, judeţul Harghita, sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Viceprim-ministru,

ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Paul Stănescu

 

Bucureşti, 23 august 2018.

Nr. 626.

 

ANEXA Nr. I)

 

STEMA

comunei Voşlăbeni, judeţul Harghita

 

ANEXA Nr. II)

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Voşlăbeni, judeţul Harghita

 

Descrierea stemei

Stema comunei Voşlăbeni, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular, tăiat de un brâu undat albastru, conturat cu o filieră neagră, în partea de sus, şi de aur, în partea de jos.

Scutul este despicat în partiţia superioară.

În partea superioară, în dreapta, în câmp de aur, se află două ciocane negre de miner, încrucişate, înconjurate de o roată dinţată, neagră, cu angrenajul conturat cu aur. Roata este văzută de sus.

În partea superioară, în stânga, în câmp de argint, se află un brad verde, natural.

În partea inferioară a scutului, în câmp roşu, se află o turlă de biserică de argint, de formă cilindrică, cu trei brâie; primele două sunt inegale şi cilindrice, întrerupte la mijloc de o fereastră boltită, neagră; cel de al treilea este triunghiular şi masiv, pe el fiind aşezată o cupolă în formă de clopot, care se termină cu o cruce treflată. Totul este de argint. Dreapta-stânga se află două stele de aur cu cinci colţuri.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Ciocanele de minerit cu roata reprezintă mineritul, activitatea principală a locuitorilor, în timp ce bradul verde simbolizează abundenţa pădurilor de conifere, o sursă de venituri din cele mai vechi timpuri şi până astăzi.

Brâul undat se doreşte a fi o mobilă vorbitoare, cu trimitere la unul din satele comunei, Izvoru Mureşului.

Turla de biserică reprezintă Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” din satul Izvoru Mureşului, iar cele două stele simbolizează atât o realitate - comuna este formată din două localităţi, Voşlăbeni şi Izvoru Mureşului -, cât şi o legendă a celor doi fraţi Mureşul şi Oltul, plecaţi în lume să îşi caute tatăl şi transformaţi în două râuri de lacrimile vărsate de mama lor. Haşmaşul Mare, muntele ce domină localitatea, este locul de unde izvorăsc cele două râuri, printre cele mai mari din România.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei comunei Bocsig, judeţul Arad

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema comunei Bocsig, judeţul Arad, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemei comunei Bocsig, judeţul Arad, sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Viceprim-ministru,

ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Paul Stănescu

 

Bucureşti, 23 august 2018.

Nr. 627.

 

ANEXA Nr. 1

 

STEMA

comunei Bocsig, judeţul Arad

 

ANEXA Nr. 2

 

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Bocsig, judeţul Arad

 

Descrierea stemei

Stema comunei Bocsig, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, cu un câmp zimţat, albastru cu roşu.

În centru, în câmp roşu, se află un brâu undat de argint, încărcat cu un peşte negru, iar deasupra se află un spic de grâu de aur şi un ştiulete de porumb din acelaşi metal.

În partea dreaptă, în câmp albastru, se află o cruce treflată de aur.

În partea stângă, în câmp albastru, se află o vioară cu arcuş de aur.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Crucea face referire la „fecioara stigmatizată” de la Bocsig şi evocă edificiile religioase existente în zonă, evidenţiind credinţa străbună şi contribuţia ei la lupta pentru unitate naţională.

Spicul de grâu şi ştiuletele de porumb simbolizează ocupaţia de bază a locuitorilor, agricultura.

Vioara face referire la tradiţia muzicală legată de compozitorul Ion Vidu.

Brâul undat şi peştele reprezintă râul Crişul Alb şi pescăriile din zonă.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei comunei Şincai, judeţul Mureş

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema comunei Şincai, judeţul Mureş, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemei comunei Şincai, judeţul Maramureş, sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Viceprim-ministru,

ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Paul Stănescu

 

Bucureşti, 23 august 2018.

Nr. 628.

 

ANEXA Nr. V)

 

STEMA

comunei Şincai, judeţul Mureş

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Şincai, judeţul Mureş

 

Descrierea stemei

Stema comunei Şincai, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular albastru, cu marginile rotunjite, împărţit în vârf în Chevron de aur.

În câmpul albastru se află un vas antic de aur flancat de două făclii de aur.

În vârful scutului de aur, pe o carte roşie, se află o pâine de aur şi o pană de argint.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Stema comunei Şincai este una aluzivă, referitoare la personalitatea lui Gheorghe Şincai şi la varianta locală a ceramicii tip Coţofeni.

Făcliile reprezintă cultura promovată de cărturarul iluminist, precum şi bogăţia resurselor locale de gaze naturale.

Vasul ceramic reproduce o piesă arheologică de patrimoniu, descoperită pe teritoriul comunei.

Cartea cu pană reprezintă valoroasa operă a lui Gheorghe Şincai, iar pâinea sugerează principiul „pâine şi carte”, pentru care a militat, precum şi produsele agricole locale.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei comunei Ograda, judeţul Ialomiţa

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema comunei Ograda, judeţul Ialomiţa, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemei comunei Ograda, judeţul Ialomiţa, sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Viceprim-ministru,

ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Paul Stănescu

 

Bucureşti, 23 august 2018.

Nr. 629.

 

ANEXA Nr. 1)

 

STEMA

comunei Ograda, judeţul Ialomiţa

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Ograda, judeţul Ialomiţa

 

Descrierea stemei

Stema comunei Ograda, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat.

În partea superioară, în câmp albastru, se află un portativ format din cinci linii orizontale, paralele şi egal distanţate, pe care se află cheia sol şi flancată la dreapta de o ramură de stejar, iar la stânga de un buchet de trei spice de grâu, totul de aur.

În partea inferioară, în câmp auriu, se află o îngrăditură de lemn şi piatră în jurul unui teren, iar în vârful scutului, se află un brâu undat albastru.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Portativul cu cheia sol face referire la dirijorul şi compozitorul Ionel Perlea, născut în Ograda în anul 1900.

Buchetul de spice de grâu reprezintă activitatea de bază a locuitorilor, agricultura.

Ramura de stejar simbolizează statornicia locuitorilor acestei comune, mărturie fiind cei doi stejari seculari din cartierul Dimieni.

Îngrăditura, făcută din lemn şi piatra în jurul unui teren, face referire la denumirea comunei Ograda.

Brâul undat reprezintă hidrografia localităţii - râul Ialomiţa, care străbate comuna de la vest la est.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL APELOR ŞI PĂDURILOR

 

ORDIN

pentru aprobarea Regulamentului privind modelul uniformei de serviciu şi a însemnelor distinctive ale personalului silvic

 

Având în vedere Referatul nr. 143.641 din 16.07.2018 al Direcţiei politici şi strategii în silvicultură, în temeiul art. 120 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 13 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 20/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apelor şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul apelor şi pădurilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul privind aprobarea modelului uniformei de serviciu a personalului silvic, prevăzut în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă însemnele distinctive pentru personalul silvic, prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 3. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 1.305/2005 pentru aprobarea modelului de uniformă de serviciu a personalului silvic, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 13 februarie 2006, cu modificările ulterioare, se abrogă.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul apelor şi pădurilor,

Ioan Deneş

 

Bucureşti, 3 august 2018.

Nr. 797.

 

ANEXA Nr. 1

 

REGULAMENT

privind modelul uniformei de serviciu a personalului silvic

 

Art. 1. - Beneficiază de uniformă de serviciu personalul silvic angajat în structurile prevăzute la art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 427/2001 , cu modificările ulterioare.

Art. 2. - Prezentul regulament stabileşte totalitatea articolelor care compun uniforma de serviciu pentru personalul silvic.

Art. 3. - Uniforma de serviciu pentru personalul silvic se compune din: uniforma de reprezentare, potrivit specificaţiilor din anexa nr. 1 la prezentul regulament, şi uniforma de lucru, potrivit specificaţiilor din anexa nr. 2 la prezentul regulament.

Art. 4. - (1) Specificaţiile tehnice privind modelul uniformei de serviciu, perioada maximă de folosinţă şi calitatea materialelor se stabilesc de fiecare structură prevăzută la art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 427/2001, cu modificările ulterioare, în vederea elaborării caietelor de sarcini.

(2) Perioada maximă de folosinţă a uniformei de serviciu este de minimum 24 de luni.

 

ANEXA Nr. 1

la regulament

 

Uniforma de reprezentare

 

Nr.

crt.

Denumire articol

Buc.

Culoarea

BĂRBAŢI

1

Costum format din sacou şi două perechi pantaloni

1

Verde

2

Cămăşi

5

-*

3

Scurtă

1

-*

4

Vestă

1

-*

5

Pantofi de vară

1

-*

6

Pantofi primăvară-toamnă

1

-*

7

Ghete

1

-*

8

Geantă

1

-*

9

Curea pantaloni

1

-*

10

Pălărie

1

-*

11

Şosete

10

-*

12

Cravată

1

-*

13

Fular

1

-*

14

Însemne

1

-

FEMEI

1

Costum format din sacou, o fustă şi o pereche pantaloni

1

Verde

2

Cămăşi/Bluze

5

-*

3

Scurtă

1

-*

4

Vestă

1

-*

5

Pantofi de vară

1

-*

6

Pantofi primăvară-toamnă

1

-*

7

Ghete

1

-*

8

Geantă

1

-*

9

Curea pantaloni

1

-*

10

Pălărie

1

-*

11

Şosete/Ciorapi

10

-*

12

Cravată

1

-*

13

Fular

1

-*

14

Însemne

1

-


* Culoarea se stabileşte de către structurile prevăzute la art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 427/2001, cu modificările ulterioare.

 

ANEXA Nr. 2

la regulament

 

Uniforma de lucru

 

Nr.

crt.

Denumire articol

Buc.

Culoarea

IARNĂ

1

Jachetă

1

Verde

2

Pulover/hanorac

2

-*

3

Pantaloni

2

Verde

4

Cămaşă cu mânecă lungă/bluză

2

-*

5

Bocanci

1

-*

6

Căciulă

1

-*

7

Rucsac

1

-*

8

Ciorapi

10

-*

9

Mănuşi

1

-*

10

însemne

1

-

PRIMĂVARĂ-TOAMNĂ

1

Jachetă

1

Verde

2

Pantaloni

2

Verde

3

Cămaşă cu mânecă lungă/bluză

2

-*

4

Ghete/Pantofi

1

-*

5

Pălărie

1

-*

6

Pelerină

1

-*

7

Însemne

1

-

VARĂ

1

Vestă

1

Verde

2

Pantaloni

2

Verde

3

Cămaşă cu mânecă scurtă/tricou cu guler/bluză

2

-*

4

Ghete/Pantofi

1

-*

5

Şosete

10

-*

6

Însemne

1

-


* Culoarea se stabileşte de către structurile prevăzute la art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 427/2001, cu modificările ulterioare.

 

ANEXA Nr. 2

 

ÎNSEMNELE DISTINCTIVE

pentru personalul silvic

 

Art. 1. - Însemnele distinctive pentru personalul silvic realizează diferenţierea în funcţie de entitatea angajatoare şi gradul profesional al personalului silvic.

Art. 2. - (1) însemnele distinctive sunt reprezentate de ecuson.

(2) Modelul ecusonului este prevăzut în figura din prezenta anexă.

(3) Pe ecuson se înscriu denumirea entităţii angajatoare şi gradul şi gradaţia profesională.

(4) Entităţile angajatoare pot fi:

a) autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură sau structurile teritoriale de specialitate a acesteia;

b) administratorii fondului forestier proprietate publică a statului şi, după caz, structura ierarhică/structura de rang superior/ocolul silvic/administraţia parcului/baza experimentală;

c) structura de rang superior, dacă este constituită, şi ocolul silvic de regim.

(5) Gradele şi gradaţiile profesionale care se inscripţionează pe ecuson sunt cele prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta anexă; gradaţiei I îi corespund trei stele, gradaţiei II îi corespund două stele, iar gradaţiei III îi corespunde o stea.

 

Figură - Model ecuson*)

 


*) Modelul ecusonului este reprodus în facsimil.

 

ANEXĂ la anexa nr. 2

 

Gradele şi gradaţiile profesionale care se inscripţionează pe ecuson

 

Nr.

crt.

Gradul profesional

Gradaţia

1

Inginer consilier silvic

-

2

Inginer inspector general silvic

I

II

III

3

Inginer inspector silvic

I

II

III

4

Inginer şef silvic

I

II

III

5

Inginer silvic

I

II

III

6

Inginer silvic debutant

-

7

Subinginer silvic principal/inginer silvic colegiu principal

I

II

III

8

Subinginer silvic/inginer silvic colegiu

I

II

III

9

Subinginer silvic debutant/inginer silvic colegiu debutant

-

10

Tehnician silvic principal

I

II

III

11

Tehnician silvic

I

II

III

12

Tehnician silvic debutant

-

13

Pădurar principal

I

II

III

14

Pădurar

I

II

III

15

Pădurar debutant

-

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

 

ORDIN

privind finalizarea lucrărilor de înregistrare sistematică şi închiderea vechilor evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară, cu privire la imobilele situate în unităţile administrativ-teritoriale Balinţ şi Secaş din judeţul Timiş

 

Având în vedere prevederile art. 11 alin. (2) lit. p) şi art. 15 alin. (1) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 15 alin, (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.288/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 3 alin. (13) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se declară închise vechile evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară cu privire la imobilele situate în unităţile administrativ-teritoriale Balinţ şi Secaş din judeţul Timiş, ca urmare a finalizării lucrărilor sistematice de cadastru şi deschiderii noilor cărţi funciare.

Art. 2. - (1) De la data deschiderii cărţilor funciare din oficiu orice alte evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară se înlocuiesc, pentru unităţile administrativ-teritoriale Balinţ şi Secaş din judeţul Timiş, cu planul cadastral şi noile cărţi funciare.

(2) Vechile evidenţe se păstrează în arhiva biroului teritorial şi pot fi consultate pentru istoric.

(3) Identificarea şi numerotarea imobilelor cuprinse în titlurile de proprietate emise în baza legilor fondului funciar sau alte acte de proprietate, planuri şi alte evidenţe cadastrale şi de publicitate imobiliară anterioare realizării cadastrului şi deschiderii noilor cărţi funciare, în unităţile administrativ-teritoriale prevăzute la art. 1, îşi pierd valabilitatea.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară,

Vasile Marcel Grigore

 

Bucureşti, 13 august 2018.

Nr. 912.

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

 

ORDIN

privind finalizarea lucrărilor de înregistrare sistematică şi închiderea vechilor evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară, cu privire la imobilele situate în unitatea administrativ-teritorială Ţânţăreni, judeţul Gorj

 

Având în vedere prevederile art. 11 alin. (2) lit. p) şi art. 15 alin. (1) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 15 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.288/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 3 alin. (13) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se declară închise vechile evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară, cu privire la imobilele situate în unitatea administrativ-teritorială Ţânţăreni, judeţul Gorj, ca urmare a finalizării lucrărilor sistematice de cadastru şi deschiderii noilor cărţi funciare.

Art. 2. - (1) De la data deschiderii cărţilor funciare din oficiu orice alte evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară se înlocuiesc, pentru unitatea administrativ-teritorială Ţânţăreni, judeţul Gorj, cu planul cadastral şi noile cărţi funciare.

(2) Vechile evidenţe se păstrează în arhiva biroului teritorial şi pot fi consultate pentru Istoric.

(3) Identificarea şi numerotarea imobilelor cuprinse în titlurile de proprietate emise în baza legilor fondului funciar sau alte acte de proprietate, planuri şi alte evidenţe cadastrale şi de publicitate imobiliară anterioare realizării cadastrului şi deschiderii noilor cărţi funciare, în unitatea administrativ-teritorială Ţânţăreni, judeţul Gorj, îşi pierd valabilitatea.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară,

Vasile Marcel Grigore

 

Bucureşti, 13 august 2018.

Nr. 913.