MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 751         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 30 august 2018

 

SUMAR

 

ORDONANŢE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

11. - Ordonanţă privind gestionarea fondurilor externe nerambursabile acordate României prin Cadrul financiar multianual 2014-2020, domeniul Afaceri interne

 

12. - Ordonanţă privind prorogarea termenului prevăzut de art. III din Legea nr. 352/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2011 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier

 

599. - Hotărâre pentru aprobarea Metodologiei standard de evaluare a riscurilor de corupţie în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, împreună cu indicatorii de estimare a probabilităţii de materializare a riscurilor de corupţie, cu indicatorii de estimare a impactului în situaţia materializării riscurilor de corupţie şi formatul registrului riscurilor de corupţie, precum şi pentru aprobarea Metodologiei de evaluare a incidentelor de integritate în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, împreună cu formatul raportului anual de evaluare a incidentelor de integritate

 

652. - Hotărâre privind acordarea unor ajutoare de urgenţă

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.339. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale privind recunoaşterea Acordului interprofesional pentru struguri de vin, vin şi produse pe bază de vin, recolta anului de comercializare 2018/2019

 

ORDONANŢE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ

privind gestionarea fondurilor externe nerambursabile acordate României prin Cadrul financiar multianual 2014-2020, domeniul Afaceri interne

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 1 pct. XI. 1 din Legea nr. 183/2018 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă.

 

Art. 1. - (1) Termenii „program naţional”, „proiect”, „beneficiat, „autoritate responsabilă” şi „autoritate delegată” au înţelesurile prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 514/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 aprilie 2014 de stabilire a dispoziţiilor generale privind Fondul pentru azil, migraţie şi integrare, precum şi instrumentul de sprijin financiar pentru cooperarea poliţienească, prevenirea şi combaterea criminalităţii şi gestionarea crizelor, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 150 din 20 mai 2014, şi În Regulamentul delegat (UE) nr. 1.042/2014 al Comisiei din 25 iulie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 514/2014 cu privire la desemnarea şi la responsabilităţile de gestionare şi control ale autorităţilor responsabile şi cu privire la statutul şi la obligaţiile autorităţilor de audit, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 289 din 3 octombrie 2014.

(2) Termenii „proiect de monopol” şi „act de finanţare” au înţelesurile prevăzute în reglementările privind stabilirea sistemului de management şi control în vederea gestionării fondurilor acordate României prin Cadrul financiar multianual 2014-2020, domeniul Afaceri interne.

Art. 2. - (1) Se autorizează Ministerul Afacerilor Interne, prin ordonatorii de credite cu rol de autoritate responsabilă sau de autoritate delegată, să încheie/emită acte de finanţare a căror valoare poate determina depăşirea sumelor alocate în euro la nivel de obiectiv specific şi de obiectiv naţional aprobate prin Programul naţional de sprijin din Fondul pentru azil, migraţie şi integrare şi prin Programul naţional de sprijin din Fondul pentru securitate internă, precum şi cofinanţarea aferentă de la bugetul de stat, în limita a 20% din valoarea acestor alocări, cu încadrarea în creditele de angajament aprobate cu această destinaţie prin legile bugetare anuale.

(2) Beneficiarii proiectelor finanţate din Fondul pentru azil, migraţie şi integrare şi din Fondul pentru securitate internă care încheie acte de finanţare cu autoritatea responsabilă sau cu autoritatea delegată, potrivit alin. (1), şi care nu finalizează

proiectul în perioada de eligibilitate a cheltuielilor suportă din bugetul propriu sumele necesare finalizării proiectelor după această perioadă.

(3) Sumele necesare pentru finanţarea diferenţelor rezultate la închiderea parţială/finală a programelor naţionale, ca urmare a depăşirii sumelor alocate în euro la nivel de obiectiv specific şi de obiectiv naţional, prin încheierea actelor de finanţare potrivit alin. (1), se cuprind în bugetul ordonatorilor de credite cu rol de autoritate responsabilă sau de autoritate delegată, după caz.

Art. 3. - (1) Se autorizează Ministerul Afacerilor Interne să asigure din bugetul de stat, de la o poziţie distinctă din cadrul titlului din clasificaţia bugetară referitor la proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020, creditele de angajament şi creditele bugetare aferente sumelor necesare pentru asigurarea transferului sumelor cu titlul de prefinanţare către beneficiarii proiectelor de monopol, în cazul indisponibilităţii temporare a fondurilor europene.

(2) Beneficiarii care primesc prefinanţare conform alin. (1) justifică utilizarea acesteia prin cheltuieli eligibile cuprinse în cererile de fonduri, depuse conform termenelor prevăzute în actele de finanţare.

(3) Ministerul Afacerilor Interne virează în contul de venituri al bugetului de stat sumele primite de la Comisia Europeană, în termen de 15 zile de la data încasării acestora, în limita sumelor utilizate din bugetul de stat pentru transferurile efectuate conform alin. (1).

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor interne,

Carmen Daniela Dan

Ministrul fondurilor europene,

Rovana Plumb

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 29 august 2018.

Nr. 11.

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ

privind prorogarea termenului prevăzut de art. III din Legea nr. 352/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2011 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 1 pct. XIV din Legea nr. 183/2018 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă.

 

Articol unic. - Termenul prevăzut de art. III din Legea nr. 352/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2011 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 979 din 30 decembrie 2015, cu modificările ulterioare, se prorogă până la data de 1 ianuarie 2020.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor,

Lucian Şova

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 29 august 2018.

Nr. 12.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Metodologiei standard de evaluare a riscurilor de corupţie în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, împreună cu indicatorii de estimare a probabilităţii de materializare a riscurilor de corupţie, cu indicatorii de estimare a impactului în situaţia materializării riscurilor de corupţie şi formatul registrului riscurilor de corupţie, precum şi pentru aprobarea Metodologiei de evaluare a incidentelor de integritate în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, împreună cu formatul raportului anual de evaluare a incidentelor de integritate

 

Având în vedere obiectivul specific 2.1 - Îmbunătăţirea capacităţii de gestionare a eşecului de management prin corelarea instrumentelor care au impact asupra identificării timpurii a riscurilor şi vulnerabilităţilor instituţionale din Strategia naţională anticorupţie 2016-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 583/2016, care prevede ca măsuri introducerea unei metodologii standard de evaluare a riscurilor de corupţie şi dezvoltarea unui mecanism instituţional de evaluare ex-post a incidentelor de integritate,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 11 lit. f) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Metodologia standard de evaluare a riscurilor de corupţie în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, prevăzută în anexa nr. 1, împreună cu indicatorii de estimare a probabilităţii de materializare a riscurilor de corupţie, prevăzuţi în anexa nr. 2, cu indicatorii de estimare a impactului în situaţia materializării riscurilor de corupţie, prevăzuţi în anexa nr. 3, şi formatul registrului riscurilor de corupţie, prevăzut în anexa nr. 4.

Art. 2. - Se aprobă Metodologia de evaluare a incidentelor de integritate în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, prevăzută în anexa nr. 5, împreună cu formatul raportului anual de evaluare a incidentelor de integritate, prevăzut în anexa nr. 6.

Art. 3. - Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul justiţiei,

Tudorel Toader

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Paul Stănescu

Ministrul afacerilor interne,

Carmen Daniela Dan

 

Bucureşti, 2 august 2018.

Nr. 599.

 

ANEXA Nr. 1

 

METODOLOGIE STANDARD

do evaluare a riscurilor de corupţie în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

ARTICOLUL 1

Obiectul metodologiei

 

Prezenta metodologie reglementează identificarea, analizarea, evaluarea şi monitorizarea riscurilor de corupţie, precum şi stabilirea şi implementarea măsurilor de prevenire şi control al acestora, în conformitate cu obiectivul specific 2.1 din Strategia naţională anticorupţie 2016-2020 (SNA), aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 583/2016 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2016-2020, a seturilor de indicatori de performanţă, a riscurilor asociate obiectivelor şi măsurilor din strategie şi a surselor de verificare, a inventarului măsurilor de transparenţă instituţională şi de prevenire a corupţiei, a indicatorilor de evaluare, precum şi a standardelor de publicare a informaţiilor de interes public.

 

ARTICOLUL 2

Definiţii

 

În sensul prezentei metodologii, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) ameninţare de corupţie - acţiunea sau evenimentul de corupţie care se poate produce în cadrul a unei activităţi specifice a unei autorităţi sau instituţii publice din cele prevăzute la art. 3 sau al unei structuri din cadrul acestora;

b) consilier de etică - funcţionar public desemnat de conducerea uneia dintre instituţiile prevăzute la art. 3 pentru consiliere etică şi monitorizarea respectării normelor de conduită, având următoarele atribuţii: acordarea de consultanţă şi asistenţă personalului din cadrul autorităţii sau instituţiei publice cu privire la respectarea normelor de conduită; monitorizarea aplicării prevederilor codului de conduită în cadrul autorităţii sau instituţiei publice; întocmirea de rapoarte privind respectarea normelor de conduită de către personalul din cadrul autorităţii sau instituţiei publice;

c) consilier de/pentru integritate - funcţionar public ce poate fî desemnat de conducerea uneia dintre instituţiile prevăzute la art. 3 pentru implementarea şi asigurarea cunoaşterii de către angajaţi a standardelor legale de integritate;

d) impact - dimensiunea efectelor materializării riscurilor de corupţie asupra exercitării atribuţiilor autorităţilor şi instituţiilor publice;

e) incident de integritate - unul dintre următoarele evenimente privind situaţia unui angajat ai unei autorităţi sau instituţii publice din cele prevăzute la art. 3 sau al unei structuri din cadrul acestora: încetarea disciplinară a raporturilor de muncă sau de serviciu, ca urmare a săvârşirii unei abateri de la normele deontologice sau de la alte prevederi similare menite să protejeze integritatea funcţiei publice, inclusiv cele stabilite prin legislaţie secundară şi terţiară, pentru care este prevăzută această sancţiune; trimiterea în judecată sau condamnarea pentru săvârşirea unei infracţiuni de corupţie sau a unei fapte legate de nerespectarea regimului interdicţiilor, incompatibilităţilor, conflictului de interese sau declarării averilor; rămânerea definitivă a unui act de constatare emis de către Agenţia Naţională de Integritate, referitor la încălcarea obligaţiilor legale privind averile nejustificate, conflictul de interese sau regimul incompatibilităţilor;

f) materializarea riscului de corupţie - concretizarea unei ameninţări de corupţie, care conduce la săvârşirea unei fapte de corupţie;

g) pian de integritate - ansamblul de măsuri identificate de conducerea instituţiei ca remedii pentru riscurile şi vulnerabilităţile instituţionale la corupţie identificate, vizând prevenirea corupţiei, educaţia angajaţilor, dar şi a publicului-ţintă vizat de activitatea instituţiei, precum şi combaterea corupţiei;

h) probabilitate - eventualitatea de materializare a unui risc de corupţie;

i) registrul riscurilor de corupţie - document întocmit în cadrul activităţii de management ai riscurilor de corupţie de către grupul de lucru responsabil, cuprinzând descrierea riscurilor de corupţie identificate în cadrul instituţiei, domeniul de activitate în care se manifestă, probabilitatea, impactul şi expunerea, măsurile de intervenţie necesare, termenul de implementare şi responsabilul de risc;

j) responsabil de risc de corupţie - personalul responsabilizat prin registrul riscurilor de corupţie pentru implementarea măsurilor de prevenire sau control din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice;

k) risc de corupţie - probabilitatea de materializare a unei ameninţări de corupţie care vizează un angajat, un colectiv profesional sau un domeniu de activitate, determinată de atribuţiile specifice şi de natură să producă un impact cu privire la îndeplinirea obiectivelor/activităţilor unei autorităţi sau instituţii publice din cele prevăzute la art. 3 sau ale unei structuri din cadrul acestora;

l) vulnerabilitate - slăbiciune în sistemul de reglementare ori control al activităţilor specifice, care ar putea fi exploatată, putând conduce la apariţia unei fapte de corupţie;

 

ARTICOLUL 3

Domeniul de aplicare

 

(1) Prezenta metodologie se aplică autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, inclusiv celor subordonate, coordonate sau aflate sub autoritate, ai căror conducători au calitatea de ordonatori principali, secundari sau terţiari de credite,

(2) Prin ordin sau decizie a conducătorilor entităţilor menţionate la alin. (1) se pot reglementa norme de aplicare adaptate specificului entităţilor respective.

 

ARTICOLUL 4

Scopul metodologiei

 

Prezenta metodologie are ca scop asumarea unor măsuri de intervenţie pentru prevenirea şi controlul riscurilor de corupţie pentru diminuarea probabilităţii de apariţie a riscurilor de corupţie, precum şi a impactului în cazul materializării acestora.

 

ARTICOLUL 5

Etapele metodologiei

 

Implementarea prezentei metodologii presupune parcurgerea următoarelor etape:

a) constituirea Grupului de lucru pentru implementarea metodologiei, denumit în continuare Grup de lucru;

b) identificarea şi descrierea riscurilor de corupţie;

c) evaluarea riscurilor de corupţie;

d) stabilirea măsurilor de intervenţie;

e) monitorizarea şi revizuirea periodică a riscurilor de corupţie;

f) actualizarea planurilor de integritate.

 

CAPITOLUL II

Grupul de lucru pentru implementarea metodologiei

 

ARTICOLUL 6

Constituirea Grupului de lucru

 

În vederea realizării activităţilor prevăzute de prezenta metodologie, conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la art. 3 dispun, prin ordin sau decizie, constituirea unui grup de lucru pentru implementarea metodologiei.

 

ARTICOLUL 7

Componenţa Grupului de lucru

 

(1) Componenţa Grupului de lucru se stabileşte în funcţie de dimensiunea şi caracteristicile organizatorice ale autorităţilor şi instituţiilor publice.

(2) Din componenţa Grupului de lucru fac parte:

a) o persoană din conducerea instituţiei - în calitate de şef al Grupului de lucru;

b) conducătorii sau reprezentanţii structurilor care se ocupă de următoarele activităţi: integritate, control intern, răspundere disciplinară, audit intern, resurse umane, control intern managerial, achiziţii publice, gestionarea mijloacelor financiare - în calitate de membri ai Grupului de lucru;

c) consilierul de etică şi, după caz, consilierul de integritate - în calitate de membru al Grupului de lucru.

(3) Prin actul de constituire a Grupului de lucru se desemnează şi secretarul acestuia.

(4) Conducătorul instituţiei poate extinde componenţa Grupului de lucru şi !a alte funcţii pe care le consideră relevante pentru realizarea activităţilor Grupului de lucru.

 

ARTICOLUL 8

Imposibilitatea constituirii Grupului de lucru

 

În cazul instituţiilor în cadrul cărora nu se poate constitui un grup de lucru din cauza numărului redus de personal, atribuţiile privind identificarea şi evaluarea riscurilor, precum şi stabilirea măsurilor de intervenţie se îndeplinesc de către Grupul de lucru constituit la nivelul instituţiei supraordonate, din care va face parte şi un reprezentant al instituţiei respective.

 

ARTICOLUL 9

Funcţionarea Grupului de lucru

 

(1) în cadrul fiecărei instituţii va fi stabilit, prin act intern, modul de convocare a Grupului de lucru, de luare a deciziilor în cadrul acestuia, precum şi alte aspecte procedurale privind funcţionarea Grupului de lucru.

(2) în desfăşurarea activităţilor sale, Grupul de lucru beneficiază de sprijinul conducătorilor compartimentelor din structura organizatorică a instituţiei, aceştia având obligaţia de a transmite, în termenele fixate, informaţiile sau documentele solicitate.

 

ARTICOLUL 10

Atribuţiile Grupului de lucru

 

Grupul de lucru are următoarele atribuţii:

a) identificarea şi descrierea riscurilor de corupţie;

b) evaluarea riscurilor de corupţie;

c) stabilirea măsurilor de intervenţie;

d) completarea Registrului riscurilor de corupţie;

e) monitorizarea şi revizuirea riscurilor de corupţie.

 

CAPITOLUL III

Identificarea, analizarea, evaluarea şi monitorizarea riscurilor de corupţie. Stabilirea şi implementarea măsurilor de intervenţie

 

ARTICOLUL 11

Identificarea şi descrierea riscurilor de corupţie

 

(1) Identificarea şi descrierea riscurilor constau în evidenţierea ameninţărilor de corupţie, precum şi a vulnerabilităţilor prezente în cadrul activităţilor curente ale autorităţilor şi instituţiilor publice care ar putea conduce la săvârşirea unor fapte de corupţie.

(2) Pentru identificarea riscurilor de corupţie, Grupul de lucru are în vedere;

a) cazuistica incidentelor de integritate care au avut loc la nivelul instituţiei;

b) rapoartele de audit intern;

c) rapoarte ale Curţii de Conturi;

d) rapoarte ale autorităţilor de control;

e) chestionare aplicate persoanelor cu funcţii de conducere sau coordonare din cadrul instituţiei sau al structurilor subordonate, coordonate sau aflate sub autoritate.

(3) Dacă apreciază că este necesar, Grupul de lucru poate aplica chestionare şi angajaţilor din cadrul structurilor care desfăşoară activităţi considerate vulnerabile Sa corupţie.

(4) Grupul de lucru poate avea în vedere şi alte surse, cum ar fi articole de presă, reclamaţii, petiţii adresate instituţiei, hotărâri judecătoreşti.

(5) în cazurile prevăzute la alin. (2) lit. e) şi alin. (3), actul intern menţionat la art. 9 va reglementa şi forma chestionarului.

(6) în situaţia în care documentele sau informaţiile enumerate mai sus beneficiază de o circulaţie restrânsă, actul intern menţionat la art. 9 va reglementa şi modul de acces la aceste documente.

(7) în baza informaţiilor obţinute conform alin. (2), (3) şi (4), Grupul de lucru procedează la analizarea activităţilor vulnerabile la corupţie, precum şi a surselor posibile de riscuri.

 

ARTICOLUL 12

Evaluarea riscurilor

 

(1) Activitatea de evaluare se desfăşoară pentru fiecare dintre riscurile identificate, prin estimarea nivelurilor de probabilitate şi impact.

(2) Pentru evaluarea riscurilor de corupţie se parcurg următoarele etape:

a) estimarea probabilităţii de materializare a riscurilor de corupţie;

b) estimarea impactului;

c) determinarea expunerii la risc;

d) clasificarea şi ordonarea riscurilor de corupţie;

e) determinarea priorităţii de intervenţie.

 

ARTICOLUL 13

Estimarea probabilităţii de materializare a riscurilor de corupţie

 

(1) Estimarea nivelului de probabilitate constă în aprecierea posibilităţii de materializare a riscurilor de corupţie şi se realizează prin stabilirea şi aplicarea unitară a unor indicatori, având la bază anexa nr. 2 la hotărâre.

(2) Probabilitatea se măsoară pe o scală de la 1 la 3, astfel:

a) 1 reprezintă probabilitate scăzută de materializare;

b) 2 reprezintă probabilitate medie de materializare;

c) 3 reprezintă probabilitate ridicată de materializare.

 

ARTICOLUL 14

Estimarea impactului în situaţia materializării riscurilor de corupţie

 

(1) Estimarea impactului constă în măsurarea efectelor materializării unui risc de corupţie şi se realizează prin stabilirea şi aplicarea unitară a unor indicatori, având la bază anexa nr. 3 la hotărâre.

(2) Impactul se măsoară pe o scală de la 1 la 3, astfel:

a) 1 reprezintă impact scăzut;

b) 2 reprezintă impact mediu;

c) 3 reprezintă impact ridicat.

 

ARTICOLUL 15

Determinarea nivelului expunerii la riscuri

 

(1) Determinarea nivelului de expunere la un risc de corupţie constă în produsul dintre valoarea probabilităţii de materializare a acelui risc de corupţie şi valoarea impactului în situaţia materializării lui.

(2) Valorile încadrate în intervalul 1-3 reprezintă nivel scăzut de expunere, ceea ce nu necesită adoptarea unor măsuri suplimentare, ci doar aplicarea celor existente.

(3) Valorile 4 şi 6 reprezintă nivel mediu de expunere, ceea ce necesită adoptarea unor măsuri de intervenţie.

(4) Valoarea 9 reprezintă nivel ridicat de expunere, ceea ce necesită intervenţie urgentă.

(5) După determinarea nivelului expunerii se realizează clasificarea şi ordonarea riscurilor de corupţie.

 

ARTICOLUL 16

Stabilirea măsurilor de intervenţie

 

(1) Pe baza rezultatelor activităţilor de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie, Grupul de lucru propune măsuri de intervenţie pentru prevenirea şi controlul acestora. Pentru fiecare măsură de intervenţie se stabilesc responsabilul şi termenul de finalizare a implementării.

(2) Măsurile de intervenţie pot consta, printre altele, în:

a) formularea de propuneri cu privire la modificarea legislaţiei;

b) activităţi de instruire;

c) dezvoltare de sisteme informatice;

d) elaborare de proceduri de lucru;

e) planificarea şi derularea periodică a unor activităţi de audit şi/sau control pentru activităţile considerate vulnerabile;

f) rotaţia personalului.

 

ARTICOLUL 17

Registrul riscurilor de corupţie

 

(1) Pe baza activităţilor reglementate la art. 11-16, Grupul de lucru completează Registrul riscurilor de corupţie.

(2) Registrul riscurilor de corupţie are următoarea structură (anexa nr. 4 la hotărâre):

a) domeniul de activitate;

b) descrierea riscului;

c) probabilitatea, impactul şi expunerea la riscul de corupţie;

d) măsurile de intervenţie;

e) termenul de implementare;

f) responsabilul de risc.

(3) Registrul riscurilor de corupţie fundamentează planul de integritate.

 

ARTICOLUL 18

Monitorizarea şi revizuirea riscurilor de corupţie

 

(1) Monitorizarea şi revizuirea se realizează de către Grupul de lucru sau persoanele desemnate în acest sens, la nivelul instituţiei unde acesta este constituit.

(2) Anual, Grupul de lucru sau persoanele desemnate monitorizează implementarea măsurilor stabilite în Registrul riscurilor de corupţie şi procedează la revizuirea acestuia, în conformitate cu starea de fapt existentă la nivelul instituţiei.

(3) în situaţia apariţiei unor riscuri noi de corupţie, acestea vor fi evaluate conform etapelor prevăzute în prezenta metodologie şi introduse în Registrul riscurilor de corupţie revizuit.

 

CAPITOLUL IV

Dispoziţii finale

 

ARTICOLUL 19

Obligaţia de actualizare a planurilor de integritate

 

(1) Autorităţile şi instituţiile publice prevăzute la art. 3 au obligaţia actualizării o dată la doi ani a planurilor de integritate, având la bază rezultatele aplicării metodologiei de evaluare a riscurilor de corupţie.

(2) Planurile de integritate se transmit către Secretariatul tehnic al SNA.

 

ARTICOLUL 20

Atribuţiile Secretariatului tehnic al SNA

 

În vederea evaluării implementării metodologiei la nivel naţional, Secretariatul tehnic al SNA întocmeşte rapoarte anuale, pe baza informaţiilor transmise de instituţiile şi autorităţile publice prevăzute la art. 3.

 

ARTICOLUL 21

Evaluarea activităţii de implementare a metodologiei

 

Documentaţia privind implementarea metodologiei se păstrează de către secretarul Grupului de lucru din cadrul instituţiei şi trebuie să fie disponibilă în situaţia evaluării activităţii de implementare a prezentei metodologii.

 

ANEXA Nr. 2

 

Indicatorii de estimare a probabilităţii de materializare a riscurilor de corupţie

 

Nivelul

probabilităţii

Descriere

Indicatori

Factori favorizanţi

1 - scăzută

Ameninţarea de corupţie este foarte puţin probabil să se manifeste.

- Nu există cazuri anterioare în propria instituţie şi nici în alte instituţii, în domenii de activitate similare.

NOTĂ:

Evaluarea istorică a cazurilor se va limita la datele existente în instituţie, înfiinţarea acesteia sau organizarea/reorganizarea în actuala organigramă şi având la bază actuala reglementare, dacă aceste detalii sunt relevante.

- Sunt prezenţi maximum 3 factori favorizanţi.

1. probleme de natură legislativă - lacune legislative, norme neclare, imprevizibile, reglementarea unor excepţii care ridică probleme de interpretare şi aplicare, flexibilitate în interpretarea subiectivă;

2. capacitate limitată de verificare a activităţii desfăşurate;

3. particularităţi ale culturii organizaţionale privind acceptarea de avantaje materiale, respectiv toleranţa unor astfel de comportamente;

4 existenţa unor surse de ameninţare sau presiune asupra personalului;

5. contacte frecvente cu exteriorul instituţiei, cu beneficiari ai serviciilor publice;

6 exercitarea atribuţiilor de serviciu în afara sediului instituţiei publice;

7. gestionarea informaţiei - obţinere, deţinere şi utilizare a informaţiei, accesul la informaţii confidenţiale, gestionarea informaţiilor clasificate;

8. gestionarea mijloacelor financiare;

9 achiziţia/gestionarea de bunuri, servicii şi lucrări;

10. acordarea de aprobări, avize ori autorizaţii;

11. activităţi de eliberare/emitere a unor documente;

12. Îndeplinirea funcţiilor de control, supraveghere, evaluare şi consiliere, audit;

13. competenţa decizională exclusivă;

14. activităţi de recrutare şi selecţie a personalului;

15. constatare de conformitate sau de încălcare a legii, aplicare de sancţiuni.

2 - medie

Ameninţarea de corupţie este posibilă, aceasta se poate manifesta.

- Există cazuri de corupţie în domenii similare de activitate ori situaţii care prezintă similitudini cu ameninţarea definită.

- Sunt prezenţi maximum 5 factori favorizanţi.

3 - ridicată

Ameninţarea de corupţie poate să se manifeste în mod curent în activitate.

- Există cazuri de corupţie în propria instituţie.

- Există multiple cazuri în domenii similare de activitate ori situaţii care prezintă multiple similitudini cu ameninţarea definită.

- Sunt prezenţi peste 5 factori favorizanţi.

 

 

În ipoteza în care factorii favorizanţi reprezintă unicul indicator identificat, prezenţa unui anumit număr de factori favorizanţi nu conduce în mod automat la introducerea riscului într-o anumita categorie. Grupul de lucru luând această decizie pe baza analizei concrete.

Prezenţa acestor factori la nivelul instituţiei, activităţii sau personalului se evaluează de către Grupul de lucru pe baza actelor normative, procedurilor interne, precum şi având în vedere datele, informaţiile, dar şi experienţa

membrilor.

 

ANEXA Nr. 3

 

Indicatorii de estimare a impactului în situaţia materializării riscurilor de corupţie

 

Nivelul impactului

Descriere

Indicatori

Observaţii

1 - scăzut

Producerea faptei de corupţie nu afectează activitatea de ansamblu a instituţiei, având impact financiar şi de imagine minim.

- nu generează efecte la nivelul altor activităţi, cu excepţia celei în cadrul căreia s-a produs fapta;

- afectarea neglijabilă, nesemnificativă a desfăşurării activităţii;

- impact minor sau nesemnificativ asupra atingerii obiectivelor profesionale;

- susceptibil de a conduce/provoca publicitate negativă;

- afectează în mică măsură şi pe o perioadă scurtă de timp percepţia asupra instituţiei şi a corpului profesional;

- impact financiar minim sau inexistent.

- Efectele la nivelul activităţii în cadrul căreia s-a produs fapta sau la nivelul celorlalte activităţi ale instituţiei se evaluează din punctul de vedere al perturbării calendarului activităţilor, calităţii serviciilor, legalităţii activităţii, eficienţei administrative sau economice.

- Impactul financiar se analizează pe baza resurselor cheltuite ineficient sau în mod ilegal, precum şi pe baza eventualelor pierderi, dacă este cazul.

2 - mediu

Producerea faptei de corupţie aduce atingere modului de desfăşurare a activităţilor instituţiei în ansamblu, are impact financiar şi afectează imaginea instituţiei.

- aduce atingere modului de desfăşurare a activităţilor instituţiei în ansamblu (nu numai activităţii în cadrul căreia s-a produs

fapta);

- obiectivele profesionale sunt atinse parţial;

- eficienţa activităţii este afectată;

- există impact financiar;

- imaginea instituţiei a fost afectată, existând publicitate negativă, cu precădere la nivel local.

3 - ridicat

Producerea faptei de corupţie aduce o atingere gravă modului de desfăşurare a activităţii instituţiei sau chiar blochează desfăşurarea acesteia, are impact financiar important şi aduce grave prejudicii de imagine instituţiei.

- atingere gravă adusă activităţii;

- imposibilitate de îndeplinire a obiectivelor stabilite pentru domeniul de activitate sau un impact semnificativ asupra acestora;

- deteriorarea pe termen mediu şi lung a eficienţei activităţii, întârzieri în derularea activităţilor planificate;

- pierderi financiare pentru înlocuirea ori instruirea personalului, schimbarea procedurilor de desfăşurare a activităţii, achiziţii neplanificate de mijloace tehnice etc.;

- imaginea instituţiei a fost puternic afectată, existând publicitate negativă, la nivel naţional sau internaţional.

 

ANEXA Nr. 4

 

Formatul registrului riscurilor de corupţie

 

Identificarea şi evaluarea riscurilor de corupţie

Stabilirea măsurilor de intervenţie

Domeniul de activitate în care se manifestă riscul de corupţie

Descrierea

riscului

Cauze

Probabilitate

Impact

Expunere

Măsuri de intervenţie

Responsabil pentru implementare

Termen/Durată de implementare

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA Nr. 5

 

METODOLOGIE

de evaluare a Incidentelor de Integritate în cadrul autorităţilor şi Instituţiilor publice centrale

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

ARTICOLUL 1

Domeniu de aplicare

 

Prezenta metodologie se aplică autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, inclusiv celor subordonate, coordonate sau aflate sub autoritate, ai căror conducători au calitatea de ordonatori principali, secundari sau terţiari de credite.

 

ARTICOLUL 2

Definiţii

 

În sensul prezentei metodologii, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) ameninţare de corupţie - acţiunea sau evenimentul de corupţie care se poate produce în cadrul unei activităţi specifice a unei autorităţi sau instituţii publice din cele prevăzute la art. 1 sau al unei structuri din cadrul acestora;

b) incident de integritate - unul dintre următoarele evenimente privind situaţia unui angajat al unei autorităţi sau instituţii publice din cele prevăzute la art. 1 sau al unei structuri din cadrul acestora: încetarea disciplinară a raporturilor de muncă sau de serviciu, ca urmare a săvârşirii unei abateri de la normele deontologice sau de la alte prevederi similare menite să protejeze integritatea funcţiei publice, inclusiv cele stabilite prin legislaţie secundară şi terţiară, pentru care este prevăzută această sancţiune; trimiterea în judecată sau condamnarea pentru săvârşirea unei infracţiuni de corupţie sau a unei fapte legate de nerespectarea regimului interdicţiilor, incompatibilităţi lor, conflictului de interese sau declarării averilor; rămânerea definitivă a unui act de constatare emis de către Agenţia Naţională de Integritate, referitor la încălcarea obligaţiilor legale privind averile nejustificate, conflictul de interese sau regimul incompatibilităţilor;

c) măsuri de prevenire şi/sau control - ansamblul acţiunilor dispuse de managementul autorităţii sau instituţiei publice în scopul înlăturării sau menţinerii sub control a vulnerabilităţilor identificate ca urmare a producerii unui incident de integritate, respectiv ai preîntâmpinării producerii unor incidente de integritate similare celor produse;

d) procesul de evaluare a riscurilor de corupţie - serie de acţiuni prin care sunt identificate, evaluate, prioritizate şi gestionate prin măsuri de intervenţie specifice vulnerabilităţile şi riscurile la corupţie dintr-o autoritate sau instituţie publică dintre cele prevăzute la art. 1 sau al unei structuri din cadrul acestora;

e) responsabilul pentru implementarea metodologiei - persoană, grup de lucru sau structură din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la art. 1, care realizează activitatea de obţinere şi analiză a informaţiilor relevante privind incidentele de integritate şi propunere a măsurilor de prevenire şi/sau control;

f) risc de corupţie - probabilitatea de materializare a unei ameninţări de corupţie, vizând un angajat, un colectiv profesional sau un domeniu de activitate, determinată de atribuţiile specifice şi de natură să producă un impact cu privire la îndeplinirea obiectivelor sau activităţilor unei autorităţi sau instituţii publice din cele prevăzute la art. 1 sau ale unei structuri din cadrul acestora;

g) vulnerabilitate - slăbiciune în sistemul de reglementare ori control al activităţilor, care ar putea fi exploatată, putând conduce la apariţia unei fapte de corupţie.

 

ARTICOLUL 3

Scopul metodologiei de evaluare

 

(1) Prezenta metodologie are ca scop evaluarea ex-post a incidentelor de integritate din cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice prevăzute la art. 1 prin obţinerea şi analiza informaţiilor relevante şi propunerea măsurilor de prevenire şi control.

(2) Evaluarea incidentelor de integritate reprezintă activitatea desfăşurată de către responsabilul desemnat în acest scop de către conducătorul instituţiei, constând în obţinerea şi analiza de informaţii relevante privind incidentele de integritate şi propunerea măsurilor de prevenire şi/sau control.

 

ARTICOLUL 4

Protecţia datelor cu caracter personal

 

Datele cu caracter personal se prelucrează exclusiv în îndeplinirea scopului acestei metodologii, în conformitate cu prevederile legale.

 

CAPITOLUL II

Etape în evaluarea incidentelor de integritate

 

ARTICOLUL 5

Desemnarea responsabilului

 

(1) Conducătorul autorităţii sau instituţiei publice desemnează, prin act intern, responsabilul pentru implementarea metodologiei de evaluare a incidentelor de integritate.

(2) în cazul autorităţilor şi instituţiilor publice în cadrul cărora nu se poate desemna un responsabil pentru implementarea metodologiei, atribuţiile privind metodologia de evaluare a incidentelor de integritate se îndeplinesc de către instituţia supraordonată în beneficiul acestora.

(3) Responsabilul pentru implementarea metodologiei desfăşoară următoarele activităţi:

a) obţinerea de informaţii privind incidentul de integritate;

b) analiza incidentului de integritate;

c) propunerea de măsuri de prevenire şi/sau control.

 

ARTICOLUL 6

Obţinerea de informaţii privind incidentul de integritate

 

(1) Conducerea autorităţii sau instituţiei publice, compartimentul responsabil cu activitatea de resurse umane sau alte structuri din cadrul acesteia care deţin informaţii cu privire la dispunerea unor măsuri privind un incident de integritate sesizează responsabilul pentru implementarea metodologiei şi transmit acestuia informaţiile sau documentele necesare derulării procedurii de evaluare a incidentului de integritate, în termen de 30 de zile de la luarea la cunoştinţă a incidentului de integritate respectiv.

(2) în măsura în care apreciază că este necesar, responsabilul pentru implementarea metodologiei poate solicita informaţii Agenţiei Naţionale de Integritate, Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi altor autorităţi sau instituţii publice care deţin informaţii privind incidentul de integritate.

 

ARTICOLUL 7

Conţinutul analizei incidentelor de integritate

 

(1) Analiza are în vedere cu precădere următoarele aspecte:

a) tipul de eveniment care constituie incidentul de integritate evaluat;

b) sectorul de activitate în care a intervenit incidentul de integritate şi funcţia persoanei care l-a săvârşit;

c) starea de fapt şi modul de operare;

d) cadrul legislativ aplicabil şi procedurile interne din cadrul autorităţii sau instituţiei public» relevante pentru incidentul analizat;

e) cauzele incidentului de integritate, prin raportare la ameninţările şi vulnerabilităţile identificate în procesul de evaluare a riscurilor de corupţie, precum şi cele aferente incidentului de integritate evaluat;

f) durata procedurii de cercetare a faptelor ce constituie abatere disciplinară;

g) sancţiuni disciplinare, administrative sau, după caz, penale aplicate;

h) efectele incidentului de integritate asupra raporturilor de muncă ale persoanei care a săvârşit incidentul de integritate;

i) impactul incidentului de integritate asupra activităţii autorităţii sau instituţiei publice.

(2) Pe baza informaţiilor obţinute, responsabilul pentru implementarea metodologiei întocmeşte, pentru fiecare incident de integritate produs, un raport cuprinzând informaţiile prevăzute la alin. (1), propuneri de măsuri pentru prevenirea apariţiei unui incident similar, precum şi responsabilul şi termenul pentru implementarea măsurilor de prevenire şi/sau control propuse.

(3) Raportul menţionat la alin. (2) se transmite spre aprobare conducerii autorităţii sau instituţiei publice.

(4) în ipoteza prevăzută de art. 5 alin. (2), raportul de evaluare a incidentului de integritate se comunică structurii în care a avut loc incidentul de integritate.

 

ARTICOLUL 8

Verificarea implementării recomandărilor

 

Conducerea autorităţii sau instituţiei publice dispune verificarea periodică a modului de realizare a măsurilor aprobate conform art. 7 alin. (3) şi informarea responsabilului pentru implementarea metodologiei.

 

CAPITOLUL III

Dispoziţii finale

 

ARTICOLUL 9

Raportarea către Secretariatul tehnic al Strategiei naţionale anticorupţie

 

(1) Responsabilul pentru implementarea metodologiei elaborează un raport anual privind evaluarea incidentelor de integritate, care se aprobă de către conducerea autorităţii sau instituţiei publice, se publică pe site-ul acesteia şi se transmite către Secretariatul tehnic al Strategiei naţionale anticorupţie până la data de 31 martie a anului următor. Conţinutul raportului este prevăzut în anexa nr. 6 la hotărâre.

(2) în vederea evaluării impactului aplicării metodologiei la nivel naţional, Secretariatul tehnic al Strategiei naţionale anticorupţie întocmeşte rapoarte anuale de monitorizare, pe baza informaţiilor transmise de autorităţile şi instituţiile prevăzute la art. 1.

(3) Secretariatul tehnic al Strategiei naţionale anticorupţie publică anual pe portalul SNA lista incidentelor de integritate şi a măsurilor de prevenire a reapariţiei acestora.

 

ARTICOLUL 10

Valorificarea informaţiilor în procesul de evaluare a riscurilor de corupţie

 

(1) Datele cuprinse în raportul menţionat la art. 7 alin. (2) se valorifică şi în procesul de evaluare a riscurilor de corupţie desfăşurat la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice.

(2) Planul de integritate ai autorităţii sau instituţiei publice se actualizează corespunzător măsurilor de prevenire şi control menţionate la art. 7 alin. (2).

 

ANEXA Nr. 6

 

Format de raport anual de evaluare a incidentelor de integritate

 

I. Incidente de integritate

Nr. total de incidente de integritate

Tipul de fapte

Nr. de abateri de la normele deontologice sau de la alte prevederi similare menite să protejeze integritatea funcţiei publice

 

 

Nr. de infracţiuni de corupţie sau de fapte legate de nerespectarea regimului interdicţiilor, incompatibilităţilor, conflictului de interese sau declarării averilor

 

 

Nr. de încălcări ale obligaţiilor legale privind averile nejustificate, conflictul de interese sau regimul incompatibilităţilor

 

Structura/Compartimentul/Direcţia/Sectorul de activitate în care au intervenit incidente de integritate

 

Funcţiile persoanelor care au săvârşit incidentele de integritate

Nr. de fapte săvârşite de persoane cu funcţii de conducere

 

Nr. de fapte săvârşite de persoane cu funcţii de execuţie

 

Nr. de sancţiuni aplicate

Nr. de sancţiuni disciplinare

 

Nr. de sancţiuni administrative

 

Nr, de sancţiuni penale

 

Durata medie a procedurilor de cercetare a faptelor ce constituie abateri disciplinare

 

II. Măsuri de prevenire şi/sau control

Nr. total de măsuri propuse:

Descrierea măsurilor

Stadiul implementării

1.

 

2.

 

3.

 

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind acordarea unor ajutoare de urgenţă

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 28 alin. (1) din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă acordarea de ajutoare de urgenţă în valoare totală de 40.000 lei din creditele bugetare aprobate cu această destinaţie în bugetul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale pe anul 2018, pentru sprijinirea unui număr total de trei familii, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre, aflate în situaţii de necesitate.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

p. Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Elena Solomonesc,

secretar de stat

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Paul Stănescu

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 29 august 2018.

Nr. 652.

 

ANEXĂ

 

Nr.

crt.

Nume şi prenume

Adresă

Judeţul

Suma

- lei -

1

Duleanţu-Bolosin Maria-Luminiţa

Municipiul Lupeni, Str. Viitorului nr. 13, bl. C1, sc. 4, et. 1, ap, 66

Hunedoara

20.000

2

Bărbat Wiliam-Raul

Municipiul Lupeni, Str. Orhideelor, bl. 30, sc. 2, et. 4, ap. 28

Hunedoara

10.000

3

Gheaţă Lucian

Comuna Topolog, satul Măgurele, Str. Florilor nr. 5

Tulcea

10.000

TOTAL

40.000

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

privind recunoaşterea Acordului interprofesional pentru struguri de vin, vin şi produse pe bază de vin, recolta anului de comercializare 2018/2019

 

Văzând referatul de aprobare nr. 242.246 din 13.08.2018 al Direcţiei generale politici agricole, în baza prevederilor art. 6 şi 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2008 privind înfiinţarea organizaţiilor interprofesionale pentru produsele agroalimentare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 29/2009,

în temeiul prevederilor art. 9 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, cu modificările ulterioare,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se recunoaşte de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Acordul interprofesional pentru struguri de vin. vin şi produse pe bază de vin, recolta anului de comercializare 2018/2019, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Contractele de producere, cumpărare, livrare şi plată a strugurilor de vin destinaţi procesării din recolta anului de comercializare 2018/2019, încheiate între producătorii de struguri de vin şi societăţile comerciale producătoare de vin, vor respecta condiţiile stabilite în Acordul interprofesional pentru struguri de vin, vin şi produse pe bază de vin.

Art. 3. - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin consilierii cu atribuţie în inspecţia de stat şi control din teritoriu, precum şi Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă vor urmări şi controla modul de aplicare a prevederilor prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Petre Daea

 

Bucureşti, 27 august 2018.

Nr. 1.339.

 

ANEXĂ

 

ACORD INTERPROFESIONAL

pentru struguri de vin, vin şi produse pe bază de vin, recolta anului de comercializare 2018/2019

 

Membrii semnatari ai prezentului acord interprofesional, şi anume asociaţiile membre ale Organizaţiei Naţionale Interprofesionale Vitivinicole, denumită în continuare O.N.I.V., constituită în conformitate cu prevederile statutului O.N.I.V. şi prevederile art. 1,5 şi 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2008 privind înfiinţarea organizaţiilor interprofesionale pentru produse agroalimentare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 29/2009, precum şi ale art. 1, 6 şi 9 din Hotărârea Guvernului nr. 1.068/2009 privind organizarea şi funcţionarea organizaţiilor interprofesionale pentru produsele agroalimentare şi pentru aprobarea criteriilor de reprezentare, a procedurii de acordare şi retragere a recunoaşterii, de control şi monitorizare a acestora, precum şi delegarea de atribuţii, respectiv Asociaţia profesională Vitis Transilvania (AP Vitis Transilvania Jidvei), Asociaţia Interprofesională Vitivinicolă Vrancea-Pietroasa (AIVV Vrancea-Pietroasa), Asociaţia Profesională Vitivinicolă Dealu Mare (APV Dealu Mare), Asociaţia Profesională Domeniile Cotnari (AP Domeniile Cotnari), Asociaţia Profesională Vie Vin Recaş (AW Recaş - Timiş), Asociaţia Producătorilor şi Exportatorilor de Vinuri din România (APEV), Asociaţia Producătorilor Vitivinicoli Drăgăşani (APVDrăgăşani), Asociaţia Profesională a Producătorilor de Material Săditor Viticol din România (APMSV), Asociaţia Profesională a Producătorilor şi Importatorilor de Echipamente, Ambalaje şi alte Materiale pentru Producţia de Vin şi Băuturi Alcoolice (APIEAM), Asociaţia Viticultorilor şi Oenologilor din Podgoria Miniş Măderat (AVO Miniş Măderat), Asociaţia Producătorilor şi Comercianţilor de Vinuri cu Denumire de Origine Tohani (APCVDO Tohani), Asociaţia Profesională a Viticultorilor Terasele Dunării Ostrov (APV Terasele Dunării Ostrov), Asociaţia Profesională a Viticultorilor Viile Teleormanului Zimnicea (APV Viile Teleormanului Zimnicea), Asociaţia Consultanţilor Oenologi din România (ASCER), Asociaţia Vitivinicolă Panciu (AV Panciu), Asociaţia Degustătorilor Autorizaţi din România (ADAR), Centrul de Studii Vitivinicole şi Analiză Senzorială (CSVAS), Asociaţia Profesională a Producătorilor de Vinuri însurăţei (APV însurăţei), Asociaţia Profesională Vitivinicolă Colinele Dobrogei (APV Colinele Dobrogei), Asociaţia Profesională a Distribuitorilor şi Importatorilor de Pesticide din Ardeal (ADIPA), Asociaţia Non-profit a Viticultorilor din Cărei, Asociaţia Vinţeler Bihor, Asociaţia Provitis Arad, Asociaţia Cavalerii Vinului Sfântul Orban, Asociaţia Viticolă Vin de Sântimreu Crama Ur, au încheiat prezentul acord interprofesional, denumit în continuare A/.F, privind producerea, cumpărarea, livrarea şi plata strugurilor de vin din recolta anului de comercializare 2018/2019, destinată producerii vinurilor.

Acordul interprofesional a luat în considerare prevederile Regulamentului UE nr. 1.308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a pieţelor produselor agricole şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1.037/2001 şi (CE) nr. 1.234/2007 ale Consiliului.

 

ARTICOLUL 1

Obiectivele şi durata A.I.P.

 

1.1. A.I.P. reglementează de o manieră unitară, la nivel naţional, relaţiile dintre parteneri (producători/furnizori şi beneficiari/procesatori).

1.2. A.I.P. asigură modelul contractului de bază privind producerea, cumpărarea, livrarea şi plata strugurilor de vin, denumit în continuare C.P.C.L.P., precum şi clauzele generale ale acestuia, respectând interesele generale ale partenerilor din filiera vitivinicolă.

1.3. A.I.P. asigură cadrul general de funcţionare şi dezvoltare a sectorului vitivinicol din România şi integrarea acestuia în structurile europene, precum şi organizarea comună de piaţă, bazată pe principii concurenţiale, cu reguli tehnice şi administrative armonizate, în sectorul vitivinicol pentru struguri de vin, vin şi produse pe bază de vin.

1.4. Organizarea comună de piaţă în sectorul vitivinicol se referă la norme şi proceduri privind realizarea producţiei de struguri de vin, de la plantare până la obţinerea produsului final - vinul. Acest cadru reprezintă sistemul de legătură între producători, prin carnetul de viticultor, procesatori, prin retragerea obligatorie, sub control, a subproduselor şi distribuitori ai grupei de produse vitivinicole.

1.5. Filiera de produs cuprinde organismele private şi/sau publice din sectorul vitivinicol, precum şi sistemul de relaţii funcţionale dintre acestea şi producătorii, procesatorii, transportatorii, depozitarii, distribuitorii, comercianţii care au atribuţii în producerea, certificarea, controlul şi protejarea vinurilor cu denumire de origine controlată, denumite în continuare vinuri cu D.O.C.. vinurilor cu indicaţie geografică, denumite în continuare vinuri cu I.G., şi vinurilor varietale fără denumire de origine controlată sau indicaţie geografică, denumite în continuare vinuri varietale, în scopul comercializării şi/sau consumului.

1.6. A.LP. este valabil pentru campania vitivinicolă din anul de comercializare 1 august 2018-31 iulie 2019, clauzele generale putând fi modificate prin negocieri între membrii semnatari.

1.7. Clauzele prezentului A.I.P. sunt obligatorii pentru toţi membrii afiliaţi structurilor profesionale semnatare.

1.8. A.I.P. este aprobat de către O.N.I.V. şi pus în aplicare prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.

1.9. O.N.I.V. verifică respectarea prevederilor C.P.C.L.P,

 

Definiţii:

An de comercializare - anul de comercializare 2018/2019 începe în data de 1 august 2018 şi se termină pe 31 iulie 2019.

Struguri pentru vin - înseamnă toate cantităţile de struguri pentru vin din soiuri nobile destinate obţinerii vinului cu D.O.C., vinului cu I.G. sau vinului varietal.

Vin - este produsul obţinut exclusiv prin fermentarea alcoolică, totală sau parţială, a strugurilor proaspeţi, presaţi sau nu, sau a mustului de struguri.

 

ARTICOLUL 2

Clauze generale

 

2.1. Conform clauzelor generate ale A.I.P., C.PC.L.P. se încheie între producătorii de struguri şi procesatori, persoane fizice şi/sau juridice.

2.2. C.PC.L.P. stipulează suprafeţele plantate cu viţă-de-vie nobilă, producţiile nete de plată care vor fi predate beneficiarului, precum şi preţul de vânzare/cumpărare, conform anexei care face parte integrantă din prezentul A.I.P.

2.3. C.P.C.L.P. este documentul în care se stabilesc clauze contractuale pentru strugurii de vin din soiuri nobile, materia primă pentru obţinerea vinului cu D.O.C., vinului cu I.G. şi vinului varietal.

2.4. Comercializarea strugurilor de vin din soiuri nobile se efectuează numai însoţită de carnetul de viticultor, vizat de direcţiile agricole judeţene şi a municipiului Bucureşti, denumite în continuare D.A.J., şi completat pentru fiecare transport care circulă între producător şi procesator.

2.5. C.P.C.L.P se încheie până la data de 1 august a anului de comercializare şi se semnează de toţi partenerii.

2.6. Partenerii pot denunţa în caz de litigiu doar clauzele din C.P.C.L.P., cu excepţia clauzelor A.I.P.

 

ARTICOLUL 3

Modul de aplicare a A.I.P.

 

3.1. Prezentul A.I.P. reprezintă voinţa partenerilor asociaţi în structuri profesionale reprezentative pe filiera vitivinicolă din cele opt regiuni viticole, clauzele acestuia fiind obligatorii din momentul semnării lui.

3.2. A.I.P. poate fi modificat prin negocieri între partenerii semnatari; Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va fi notificat asupra modificărilor agreate.

3.3. Membrii semnatari vor supraveghea aplicarea A.I.P. În toate cazurile în care unul sau mai mulţi membri ai structurii profesionale reprezentative sunt implicaţi într-o activitate contractuală derivată din prezentul acord şi pasibilă de atingerea de o manieră păgubitoare a uneia dintre părţi.

3.4. C.P.C.L.P. poate cuprinde clauze complementare specifice, care au caracter limitat la partenerii semnatari, care nu anulează stipulaţiile A.I.P., nici în litera şi nici în spiritul lor, şi care nu modifică convenţia de bază privind respectarea intereselor generale ale partenerilor.

3.5 C.P.C.L.P.:

a) se întocmeşte anterior livrării;

b) se întocmeşte în scris şi cuprinde, îndeosebi, următoarele elemente:

(i) preţul datorat pentru livrare, care este fix şi este determinat în contract; se calculează prin combinarea mai multor factori stabiliţi în contract, care ar putea include cantitatea şi calitatea sau componenţa acestora;

(ii) cantitatea şi calitatea produselor în cauză care pot sau trebuie să fie livrate, precum şi calendarul acestor livrări;

(iii) durata contractului, care poate fi determinată sau nedeterminată;

(iv) detaliile privind termenele şi modalităţile de plată.

3.6 Toate elementele contractelor de livrare a strugurilor pentru vin încheiate de producători, colectori, procesatori sau distribuitori, inclusiv elementele menţionate la art. 3.5, sunt negociate în mod liber între părţi.

3.7. Clauzele speciale ale C.P.C.L.P. sunt negociate între parteneri şi pot fi modificate de către aceştia prin acte adiţionale, pentru clauzele care nu afectează parametrii de producţie. Clauzele speciale ale C.PC.L.P, nu pot fi extinse asupra A.I.R aferent campaniei din care acesta a fost derivat.

3.8. În termen de 90 de zile de la aplicarea reglementărilor A.I.P. corespunzător anului de comercializare, O.N.I.V. prezintă membrilor săi bilanţul realizării acestora.

 

ARTICOLUL 4

Direcţiile de negociere ale A.I.P.

 

4.1. Stabilesc cadrul general privind clauzele contractuale ale C.RC.L.P.

4.2. Stabilesc cuantumul preţului indicativ, preţului de bază sau preţului de referinţă, în funcţie de clasa de calitate, soi, zonă şi regiune viticolă.

4.3. Participă, în cadrul grupurilor de lucru, la stabilirea normelor tehnice de producere a vinurilor cu D.O.C., I.G. şi varietate, precum la stabilirea prevederilor caietului de sarcini pentru acestea, la procedurile pentru măsura de restructurare/ reconversie a plantaţiilor viticole.

4.4. Urmăresc respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.432/2005 privind măsurile şi instrumentele de reglementare a filierei vitivinicole.

4.5. Urmăresc adaptarea ofertei la cererea pieţei produselor vitivinicole.

4.6. A.I.P. se avizează de către semnatarii lui şi se recunoaşte de către M.A.D.R. până la data de 31 august a anului de comercializare, în vederea publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

ARTICOLUL 5

Producerea strugurilor din soiuri nobile pentru vin

 

5.1. C.P.C.L.P. stabileşte suprafaţa cultivată cu viţă-de-vie cu soiuri nobile şi producţia pe fiecare parcelă şi soi.

5.2. Strugurii din soiuri nobile pentru vin se livrează pe bază contractuală C.P.C.L.P. Între producător/furnizor şi procesator/beneficiar.

5.3. Viticultorii producători de struguri din soiuri nobile pentru vin se obligă să respecte tehnologia stabilită pentru obţinerea vinurilor cu D.O.C., I.G. şi varietale, în conformitate cu prevederile caietelor de sarcini.

5.4. Producătorii/furnizorii şi procesatorii/beneficiarii, persoane fizice sau juridice, care predau şi comercializează struguri din soiuri nobile pentru vin sunt obligaţi să permită accesul reprezentanţilor procesatorilor/beneficiarilor pentru monitorizarea culturii viţei-de-vie şi se obligă să execute lucrările tehnologice la termenele stabilite.

5.5. Producătorii/furnizorii şi procesatorii/beneficiarii de struguri pentru vin din soiuri nobile se obligă să transmită, atât la organizaţia interprofesională, cât şi la organismele îndreptăţite, datele statistice aferente sectorului vitivinicol, conform legislaţiei în vigoare.

 

ARTICOLUL 6

Recoltarea strugurilor de vin din soiuri nobile

 

6.1. Recoltarea strugurilor de vin din soiuri nobile se execută de producători, în funcţie de soi, după acumularea conţinutului de zahăr, potrivit zonei viticole din care fac parte şi în conformitate cu prevederile Legii nr. 164/2015 a viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole, cu modificările ulterioare.

6.2. Începerea recoltării se notifică beneficiarilor cu 5 zile înainte de începere.

6.3. Producătorul/furnizorul împreună cu beneficiarul/ procesatorul vor stabili graficul de recoltare pe zile, soi, cantităţi, mod de ambalare şi transport, recepţia produsului.

6.4. Condiţiile de recepţie cantitativă şi calitativă se vor stabili de către semnatarii C.P.C.L.P.

 

ARTICOLUL 7

Transportul strugurilor de vin din soluri nobile

 

7.1. Transportul strugurilor de vin din soiuri nobile se suportă şi se asigură, de regulă, de beneficiar/procesator, fără a fi obligatoriu acest lucru;

7.2. C.P.C.L.P. poate deroga de la prevederile art. 7.1, sub rezerva convenţiilor particulare încheiate înainte de începerea campaniei de recoltare 2018/2019, răspunzând regulilor sau tradiţiei locale.

 

ARTICOLUL 8

Preţul strugurilor de vin din soiuri nobile

 

8.1. Părţile au stabilit ca, pentru recolta 2018/2019, preţul de livrare al strugurilor de vin din soiuri nobile să fie stabilit prin negociere directă între producător/furnizor şi beneficiar/ procesator în funcţie de soi, regiune viticolă, centru viticol, podgorie, calitatea materiei prime etc., potrivit legislaţiei în vigoare.

8.2. Condiţiile de calitate ale strugurilor de vin din soiuri nobile se vor stipula în C.P.C.L.P.

8.3. Preţul pentru struguri de vin din soiuri nobile se negociază, fără încălcarea principiului concurenţei.

 

ARTICOLUL 9

Plata strugurilor de vin din soiuri nobile

 

9.1. Modalitatea şi condiţiile de plată se negociază între părţi şi sunt stipulate în C.P.L.C.P.

9.2. Termenul integral de plată nu poate depăşi data de

31 decembrie a campaniei vitivinicole în cauză.

9.3. În cazul solicitării producătorilor/furnizorilor de struguri de vin din soiuri nobile, plata se poate face prin cotă de avans sau în echivalent vin.

9.4. C.P.C.L.P. poate deroga de la prevederile pct. 9,1,9.2 şi

9.3. sub rezerva convenţiilor particulare încheiate înainte de începerea campaniei de recoltare 2018, răspunzând regulilor sau tradiţiei locale.

 

ARTICOLUL 10

Concurenţă şi restricţii

 

Acordul Interprofesional urmăreşte adaptarea ofertei la cererea pieţei prin măsura de restructurare/reconversie şi a obiectivelor din strategia de dezvoltare durabilă a viticulturii pentru grupa de produse struguri de vin, vin şi produse pe bază de vin şi nu poate comporta restricţii în ceea priveşte stabilirea segmentului de piaţă, ameliorarea calităţii, limitarea capacităţilor de producţie, accesul noilor operatori, situaţiile de criză, diversificarea produselor, asigurarea produselor şi menţinerea activităţii economice în zonele rurale.

 

ARTICOLUL 11

Forţa majoră

 

În caz de forţă majoră, prezentul A I.P. Încetează parţial sau total să producă efecte. Forţa majoră poate fi invocată de către oricare dintre părţi, justificată prin documente constatatoare emise de autorităţile competente, şi se răsfrânge şi asupra C.P.C.L.P.

 

ARTICOLUL 12

Concilierea şi arbitrajul

 

Litigiile referitoare la aplicarea prezentului A.I.P. şi a C.P.C.L.P. se supun reglementărilor în vigoare relative la conciliere şi arbitraj. Părţile convin ca litigiile să fie soluţionate pe cale amiabilă şi să se adreseze instanţei numai după epuizarea procedurilor de conciliere.

 

ARTICOLUL 13

Taxe şi alte obligaţii financiare

 

13.1. Părţile semnatare se obligă să plătească la timp şi în cuantumul cerut taxele sau alte obligaţii financiare care provin din aplicarea politicilor agricole ale Uniunii Europene şi care vor fi stipulate de regulamentele şi legislaţia naţională în vigoare.

13.2. C.P.C.L.P. trebuie să prevadă modul de colectare şi repartizare a acestor obligaţii financiare, în conformitate cu prevederile legale şi/sau înţelegerii între părţi.

Încheiat în 2 (două) exemplare.

 

 

ANEXA

la acordul interprofesional

 

CONTRACT

de producere, cumpărare, livrare şi plată a strugurilor de vin (C.P.C.L.P.)

 

Prezentul C.P.C.L.P. este încheiat în baza art. 1 pct. 1.2 din Acordul interprofesional pentru struguri de vin, vin şi produse pe bază de vin, recolta anului de comercializare 2018/2019.

Între:

Societatea Comercială …………………………….. cu sediul în localitatea …………………….. judeţul ……………………. str. …………….. nr. ……… reprezentată prin ……………………….. (numele, prenumele, funcţia)

în calitate de producător/furnizor, având contul deschis la ………………………………….. înregistrată în registrul comerţului sub nr. …………………….

şi

Societatea comercială/Persoană fizică ……………………………. cu sediul în localitatea ……………….. judeţul ……………………. str. ……………….  nr. … reprezentată prin …………………………………. în calitate de beneficiar/procesator, (numele, prenumele, funcţia) având contul …………………., deschis la …………………….. , înregistrată în registrul comerţului sub nr. ……………………….,

a intervenit următorul C.P.C.L.P., cu valoare de contract bilateral, privind producerea, cumpărarea, livrarea şi plata strugurilor pentru vinificaţie.

1.1. Strugurii proaspeţi utilizaţi în vinificaţie trebuie să fie bine copţi, până la uşor stafidiţi, specifici soiului, care pot fi zdrobiţi sau presaţi.

1.2. Producătorul/Furnizorul se obligă să livreze de pe o suprafaţă plantată cu viţă-de-vie nobilă de …………ha, din soiurile …………….. în scopul realizării unei producţii nete de plată de ………………. tone, care va fi predată în contul beneficiarului la centrul de vinificare/cramă indicat de acesta ……………………

1.3. La recoltare, strugurii de vin trebuie să aibă un conţinut în zahăr de minimum 165 g/kg, în funcţie de soi şi zonă viticolă.

1.4. Beneficiarul/Procesatorul se obligă să cumpere de la furnizor cantitatea de ………………… tone struguri de vin, la preţul …………………. de lei/kg, livrată conform condiţiilor tehnice de calitate corespunzătoare soiului.

1.5. Beneficiarul/Procesatorul se angajează să cumpere şi cantităţile de struguri pentru vin din soiuri nobile ce depăşesc cantitatea contractată, în aceleaşi condiţii.

1.6. Livrarea strugurilor de vin din soiuri nobile se va efectua pe baza carnetului de viticultor vizat de D.A.J. şi completat pentru fiecare transport.

Recepţia cantitativă şi controlul calităţii strugurilor pentru vin

Recepţia cantitativă şi controlul calităţii strugurilor pentru vin se face la ……………………………… de către ………………………, prin metoda ………………, în prezenţa ……………………… Datele se vor consemna/înregistra în ……………..

Livrarea strugurilor pentru vin:

Furnizorul/Producătorul va livra, iar beneficiarul/procesatorul va primi o cantitate de struguri pentru vin din soiuri nobile în următoarele condiţii: …………………………

Plata taxelor şi obligaţiilor financiare:

Furnizorul/Producătorul de struguri pentru vin mandatează pe beneficiar/procesator ca la plata strugurilor pentru vin să îi reţină cotizaţia de membru al şi să verse aceste sume în contul şi pe cheltuiala …………………………………

Noi, semnatarii prezentului C.P.C.L.P., declarăm că avem cunoştinţă de stipulaţiile Acordului interprofesional pentru struguri pentru vin, vin şi produse pe bază de vin şi ne angajăm să (e respectăm în spiritul şi litera legii.

Încheiat astăzi în exemplare, toate cu valoare de original.

 

Beneficiar/Procesator,

…………………………………

(numele, prenumele, semnătura)

Furnizor/Producător,

…………………………………

(numele, prenumele, semnătura)