MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 114/2018

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 114         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 6 februarie 2018

 

SUMAR

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

57. - Decizie privind numirea unor membri în Comisia de concurs pentru recrutarea înalţilor funcţionari publici şi Comisia de soluţionare a contestaţiilor pentru recrutarea înalţilor funcţionari publici şi pentru modificarea Deciziei prim-ministrului nr. 473/2012 privind numirea Comisiei de concurs pentru recrutarea înalţilor funcţionari publici, precum şi a Comisiei de soluţionare a contestaţiilor pentru recrutarea înalţilor funcţionari publici

 

58. - Decizie privind numirea Comisiei pentru evaluarea performanţelor profesionale individuale ale înalţilor funcţionari publici

 

59. - Decizie privind numirea Comisiei de disciplină pentru înalţii funcţionari publici

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

5.686/2017. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale privind modificarea şi completarea Metodologiei de înscriere şi înregistrare a calificărilor din învăţământul superior în Registrul Naţional al Calificărilor din învăţământul Superior (RNCIS), aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3.475/2017

 

184. - Ordin al ministrului sănătăţii privind modificarea şi completarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 869/2015 pentru aprobarea metodologiilor privind organizarea şi desfăşurarea concursurilor de ocupare a posturilor de medic, medic dentist, farmacist, biolog, biochimist şi chimist din unităţile sanitare publice, precum şi a funcţiilor de şef de secţie, şef de laborator şi şef de compartiment din unităţile sanitare fără paturi, respectiv a funcţiei de farmacist-şef în unităţile sanitare publice cu paturi

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

Decizia nr. 88 din 4 decembrie 2017 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept)

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind numirea unor membri în Comisia de concurs pentru recrutarea înalţilor funcţionari publici şi Comisia de soluţionare a contestaţiilor pentru recrutarea înalţilor funcţionari publici şi pentru modificarea Deciziei prim-ministrului nr. 473/2012 privind numirea Comisiei de concurs pentru recrutarea înalţilor funcţionari publici, precum şi a Comisiei de soluţionare a contestaţiilor pentru recrutarea înalţilor funcţionari publici

 

Având în vedere propunerea formulată de viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, prin Adresa nr. 11.418 din 31 ianuarie 2018, precum şi prevederile art. 14-16 şi ale art. 25 alin. (1) lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 341/2007 privind intrarea în categoria înalţilor funcţionari publici, managementul carierei şi mobilitatea înalţilor funcţionari publici, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 18 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Art. 1. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii încetează, prin expirarea termenului pentru care au fost numite, calitatea de membru în Comisia de concurs pentru recrutarea înalţilor funcţionari publici a următoarelor persoane:

a) Vasilica Cristina Icociu;

b) Cornel Coman;

c) Claudiu Octavian Şerban,

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii încetează, prin expirarea termenului pentru care au fost numite, calitatea de membru în Comisia de soluţionare a contestaţiilor pentru recrutarea înalţilor funcţionari publici a următoarelor persoane:

a) Bogdan Mircea Dumitrache;

b) Marian Niculescu;

c) Liviu Crăciun.

Art. 3. - Anexele nr. 1 şi 2 la Decizia prim-ministrului nr. 473/2012 privind numirea Comisiei de concurs pentru recrutarea înalţilor funcţionari publici, precum şi a Comisiei de soluţionare a contestaţiilor pentru recrutarea înalţilor funcţionari publici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 19 septembrie 2012, se modifică şi se înlocuiesc cu anexele nr. 1 şi 2 la prezenta decizie.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ioana-Andreea Lambru

 

Bucureşti, 6 februarie 2018.

Nr. 57.

 

ANEXA Nr. 1

(Anexa nr. 1 la Decizia prim-ministrului nr. 473/2012)

 

COMPONENŢA

Comisiei de concurs pentru recrutarea înalţilor funcţionari publici

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Funcţia şi instituţia

1.

Cristina Bebereche

Director, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici

2.

Anca Alexandra Purcărea

Profesor universitar doctor, Universitatea Politehnică Bucureşti

3.

Ionela Stoian

Secretar general, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

4.

Iuliana Camelia Coporan

Secretar general adjunct, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

5.

Codrin Dumitru Munteanu

Secretar general, Ministerul Apărării Naţionale

6.

Sevastian Cercel

Profesor universitar doctor, Universitatea din Craiova

7.

Verginia Vedinaş

Profesor universitar doctor, Universitatea Bucureşti

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. 2 la Decizia prim-ministrului nr. 473/2012)

 

COMPONENŢA

Comisiei de soluţionare a contestaţiilor pentru recrutarea înalţilor funcţionari publici

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Funcţia şi instituţia

1.

Daniel Iustin Marinescu

Director general, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

2.

Antonel Jîjîie

Subprefect, Instituţia Prefectului Judeţului Dâmboviţa

3.

Mihaela Irina Ionescu

Secretar general, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor

4.

Cornelia Nagy

Secretar general adjunct, Ministerul Mediului

5.

Mihaela Luminiţa Baciu

Secretar general adjunct, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici

6.

Stelian Caramitru

Secretar general, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor

7.

Claudiu-Paul Buglea

Lector universitar doctor, Universitatea Bucureşti

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind numirea Comisiei pentru evaluarea performanţelor profesionale individuale ale înalţilor funcţionari publici

 

Având în vedere propunerea formulată de viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, prin Adresa nr. 11.418 din 31 ianuarie 2018, precum şi prevederile art. 50 alin. (1) şi (4), art. 51, 52 şi art. 57 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 341/2007 privind intrarea în categoria înalţilor funcţionari publici, managementul carierei şi mobilitatea înalţilor funcţionari publici, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 20 alin. (4) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Art. 1. - Se constată încetarea mandatelor membrilor Comisiei pentru evaluarea performanţelor profesionale individuale ale înalţilor funcţionari publici prin expirarea perioadei pentru care au fost numiţi.

Art. 2. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, se numeşte Comisia pentru evaluarea performanţelor profesionale individuale ale înalţilor funcţionari publici, în componenţa prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta decizie.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, Decizia prim-ministrului nr. 461/2012 privind numirea Comisiei pentru evaluarea înalţilor funcţionari publici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 4 septembrie 2012, se abrogă.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ioana-Andreea Lambru

 

Bucureşti, 6 februarie 2018.

Nr. 58.

 

ANEXĂ

 

COMPONENŢA

Comisiei pentru evaluarea performanţelor profesionale individuale ale înalţilor funcţionari publici

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Funcţia şi instituţia

1.

Dana Tofan

Profesor universitar doctor - Universitatea Bucureşti

2.

Benonica-Niculina Vasilescu

Conferenţiar universitar doctor - Universitatea Creştin㠄Dimitrie Cantemir”, Bucureşti

3.

Carmen-Dorina Drăgan

Secretar general - Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici

4.

Melania Rusnac

Director general - Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

5.

Cristinel Ştefan Donţu

Director - Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind numirea Comisiei de disciplină pentru înalţii funcţionari publici

 

Având în vedere propunerea formulată de viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, prin Adresa nr. 11.418 din 31 ianuarie 2018, precum şi prevederile art. 4 alin. (2)-(4), art. 8 şi art. 15 alin. (1) lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 1.344/2007 privind normele de organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 79 alin. (4) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Art. 1. - Se constată încetarea mandatelor membrilor titulari şi ale membrilor supleanţi ai Comisiei de disciplină pentru înalţii funcţionari publici prin expirarea perioadei pentru care au fost numiţi.

Art. 2. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, se numeşte Comisia de disciplină pentru înalţii funcţionari publici, în componenţa prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta decizie.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, Decizia prim-ministrului nr. 462/2012 privind numirea Comisiei de disciplină pentru înalţii funcţionari publici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 4 septembrie 2012, cu modificările ulterioare, se abrogă.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ioana-Andreea Lambru

 

Bucureşti, 6 februarie 2018.

Nr. 59.

 

ANEXĂ

 

COMPONENŢA

Comisiei de disciplină pentru înalţii funcţionari publici

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Funcţia şi instituţia

Calitatea

1.

Georgeta Gavrilă

Secretar general, Ministerul Transporturilor

membru titular

2.

Laszlo-Zsolt Ladanyi

Secretar general, Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice

membru titular

3.

Gabriela Elena Petrescu

Secretar general, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie

membru titular

4.

Daniel Ionescu

Secretar general adjunct, Ministerul Cercetării şi Inovării

membru titular

5.

Ion Anghel

Secretar general adjunct, Ministerul Apelor şi Pădurilor

membru titular

6.

Ion Cristinel Rujan

Secretar general, Ministerul Tineretului şi Sportului

membru supleant

7.

Daniel Picu

Secretar general, Consiliul Concurenţei

membru supleant

8.

George Răzvan Profiroiu

Secretar general, Institutul Naţional de Statistică

membru supleant

9.

Dumitru Lucian

Secretar general adjunct, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

membru supleant

10.

Iulia Cîrcei

Secretar general, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă

membru supleant

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

privind modificarea şi completarea Metodologiei de înscriere şi înregistrare a calificărilor din învăţământul superior în Registrul Naţional al Calificărilor din învăţământul Superior (RNCIS), aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3.475/2017

 

În temeiul prevederilor art. 340 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, al prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 556/2011 privind organizarea, structura şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Calificări, cu modificările şi completările ulterioare, şi al prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 26/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale emite următorul ordin.

Art. I. - Metodologia de înscriere şi înregistrare a calificărilor din învăţământul superior în Registrul Naţional al Calificărilor din învăţământul Superior (RNCIS), aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3.475/2017, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 24 martie 2017, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La capitolul 1, punctul 1.1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„1.1. Prezenta metodologie reglementează procedura de validare şi înscriere în Registrul Naţional al Calificărilor din învăţământul Superior (RNCIS) a calificărilor, respectiv a programelor de studii care sunt sau urmează a fi acreditate/autorizate n de către Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în învăţământul Superior (ARACIS) sau altă instituţie de asigurare a calităţii membră a The European Quality Assurance Register for Higher Education (EQAR) în conformitate cu prevederile Recomandării Consiliului din 22 mai 2017 privind Cadrul european al calificărilor pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii şi de abrogare a Recomandării Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind stabilirea Cadrului european al calificărilor pentru învăţarea de-a lungul vieţii (2017/C 189/03), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 189 din 15 iunie 2017.”

2. La capitolul 1, punctul 1.5 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„1.5. Programele de studii asigură conformitatea între competenţele dobândite în învăţământul superior şi rezultatele învăţării aferente competenţelor specifice ocupaţiilor existente în Clasificarea Ocupaţiilor din România (COR) sau standardul internaţional de clasificare a ocupaţiilor (International Standard Classification of Occupations ISCO-08).”

3. La capitolul 1, punctul 1.8 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„1.8. Introducerea unor noi calificări în RNCIS se face condiţionat de existenţa a minimum o ocupaţie reprezentativă în COR sau ISCO-08 destinată absolventului acelei calificări,”

4. La capitolul 1, punctul 1.10 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„1.10. Termenii şi definiţiile utilizate în formularele necesare înscrierii sau actualizării informaţiilor din RNCIS coincid cu cele utilizate în Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, sau ISCED (Standardul internaţional pentru Educaţie) - 2013.”

5. La capitolul 1, punctul 1.12 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„1.12. Procesul de înscriere a calificărilor în RNCIS se realizează în două etape, cu respectarea instrucţiunilor Autorităţii Naţionale pentru Calificări privind scrierea rezultatelor învăţării, respectiv:

- validarea calificării;

- înscrierea calificării în RNCIS.”

6. La capitolul 1, punctul 1.13 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„1.13. Rezultatele învăţării vor fi completate conform metodologiei propriei instituţii, realizată cu respectarea instrucţiunilor ANC privind întocmirea metodologiei de scrierea rezultatelor învăţării pentru instituţiile de învăţământ superior, publicate pe site-ul ANC.

Începând cu 1 ianuarie 2019 programele de studii universitare, noi sau revizuite, vor trebui, pentru înscrierea în RNCIS, să conţină obligatoriu şi rezultatele învăţării corelate cu competenţele solicitate de piaţa muncii.”

7. La capitolul 1, după punctul 1.14 se introduce un nou punct, punctul 1.15, cu următorul cuprins:

„1.15. Pentru toate documentele menţionate în procesul de înscriere, solicitantul răspunde cu privire la corectitudinea, exactitatea şi conformitatea documentelor transmise.”

8. La capitolul 2, punctul 2.1.2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„2.1.2. Conţinutul dosarului (conform modelului din anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta metodologie) este următorul:

a) cerere de validare a calificării, care să cuprindă numele complet al universităţii şi facultăţii, denumirea calificării, programului de studiu, precum şi a domeniului de studii aferent;

b) formular pentru validarea noii calificări (care va cuprinde inclusiv lista informaţiilor care se vor înscrie în suplimentul la diplomă eliberat de către instituţia de învăţământ);

c) hotărârea senatului instituţiei de învăţământ superior prin care se solicită validarea calificării şi înscrierea în RNCIS a programului de studii universitare/postuniversitare aferent respectivei calificări;

d) anexe: copii ale documentelor care, potrivit legislaţiei în vigoare în România, îi dau aplicantului dreptul legal de a conferi diplome şi/sau certificate de studii recunoscute la nivel naţional;

e) dovada achitării tarifului de evaluare.”

9. La capitolul 2, după punctul 2.1.3 se introduce un nou punct, punctul 2.1.4, cu următorul cuprins:

„2.1.4. Durata de aprobare a dosarului este de 45 de zile lucrătoare, dacă nu apar alte solicitări de completare a dosarului care se vor transmite instituţiei iniţiatoare în scris, caz în care durata de analiză se prelungeşte cu durata de răspuns.”

10. La capitolul 2 punctul 2.2, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) pe baza procesului-verbal de validare, ANC emite o decizie şi eliberează instituţiei iniţiatoare o adeverinţă de validare a calificării propuse (conform modelului prevăzut în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta metodologie), necesară solicitării acreditării/autorizării de către instituţie a programului de studii la ARACIS sau o altă agenţie recunoscută EQAR;”.

11. La capitolul 3, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) instituţia iniţiatoare va transmite un model al suplimentului de diplomă în format electronic - pdf scanat, completat cu toate informaţiile conform reglementărilor în vigoare sau în format Europass, după caz;”.

12. La capitolul 4, la punctul 4.1, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

13. Capitolul 5 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) Tariful pentru verificarea unui dosar de solicitare în vederea validării şi înregistrării, respectiv înscrierii unui program de studii universitare de licenţă sau master în RNCIS este egal cu:

- valoarea unui salariu mediu lunar pe economie (conform legislaţiei în vigoare la data transmiterii dosarului);

- valoarea unui salariu minim pe economie (conform legislaţiei în vigoare la data transmiterii dosarului) pentru un program de studii postuniversitare de calificare.”

„CAPITOLUL 5

Structura Registrului Naţional al Calificărilor din învăţământul Superior (RNCIS)*

 

Informaţii generale

Descrierea calificării

Organismul de acordate a calificării

Asigurarea calităţii

Alte informaţii relevante privind calificarea

Titlul calificării

Domeniul educaţional conform ISCED 2013 F

Codul calificării

Nivel CNC

Nivel CEC

Fie

Cunoştinţe

 

Puncte de credit sau volum de muncă estimat a fi necesar pentru a obţine rezultatele învăţării

Organismul

extern de asigurare a calităţii sau de

reglementare

Diplomă/ certificat şi supli meritul la diplomă/ certificat

Data

expirării

Informaţii privind furnizorul

Legătura cu diferite ocupaţii sau sectoare de activitate

Aptitudini

Responsabilitate şi autonomie

Fie

Câmp ce permite introducerea unui text liber pentru a descrie ceea ce ar trebui sa cunoască, să înţeleagă şi să fie capabil să facă cursantul

Ocupaţii care pot fi practicate pe piaţa muncii

Cod COR/ ISCO08

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

 

* Se va completa pe baza informaţiilor din dosarul de validare a unei calificări, după ce calificarea a fost validată/dosarul de înscriere, după acreditarea respectivului program de către instituţiile abilitate, pe baza suplimentului la diplomă. Coloanele 1-7 trebuie completate obligatoriu conform recomandărilor europene.

 

Detalierea câmpurilor tabelului conform numărului coloanei:

1. Titlul calificării = se va completa cu titlul calificării.

2. Domeniul educaţional conform ISCED 2013 F = se va completa cu denumirea domeniului educaţional detaliat având la bază ISCED 2013 F (ISCED - Standardul internaţional pentru educaţie).

3. Codul calificării = se va completa după forma: RO/XX/YYYY/ZZZ, unde XX” Nivelul CNC (01-08), YYYY - domeniul educaţional detaliat conform ISCED 2013 F, ZZZ - numărul de ordine al calificării, cu valori de la 001 la 999.

4. Nivel CNC = se va completa cu nivelul corespunzător (1-8), CNC - Cadrul Naţional al Calificărilor.

5. Nivel CEC = se va completa cu nivelul corespunzător (1-8), CEC - Cadrul European al Calificărilor.

6. Descrierea calificării = se va completa cu date specifice descrierii calificării, respectiv rezultatele învăţării.

7. Organismul de acordare a calificării = se va completa cu denumirea organismului de acordare a calificării (minister/ministere, instituţii de învăţământ superior acreditate publice sau private, după caz),

8. Puncte de credit sau volum de muncă estimat a fi necesar pentru a obţine rezultatele învăţării = numărul de puncte de credit conform recomandărilor europene European Credit Transfer and Accumulation System (ECTS 2015) sau reglementărilor naţionale.

9. Organismul extern de asigurare a calităţii sau de reglementare = Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Superior (ARACIS) sau altă instituţie de asigurare a calităţii membră a The European Quality Assurance Register for Higher Education (EQAR).

10,11.12, Alte informaţii relevante privind calificarea = se va completa cu alte informaţii cu privire la calificarea menţionată, care vizează diploma/certificatul şi suplimentul la diplomă/certificat, data până la care programul de studiu este acreditat, link-ul către pagina ce conţine datele referitoare la entitatea care oferă calificarea.

13. Ocupaţii care pot fi practicate pe piaţa muncii/Cod COR = se va completa denumirea ocupaţiei relevante, conform nomenclatorului Clasificarea Ocupaţiilor din România (COR)/codul COR din 6 (şase) cifre corespunzător sau conform International Standard Classification of Occupations – ISCO-08”

14. Anexa, care se renumerotează ca fiind anexa nr. 1, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 1 la prezentul ordin.

15. După anexa nr. 1 se introduce o nouă anexă, anexa nr. 2, având cuprinsul prevăzut În anexa nr. 2 la prezentul ordin.

Art. II. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. III. - Autoritatea Naţională pentru Calificări, Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în învăţământul Superior, instituţiile de învăţământ superior acreditate şi Direcţia generală învăţământ universitar din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. IV. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei naţionale,

Liviu-Marian Pop

 

Bucureşti, 20 decembrie 2017.

Nr. 5.686.

 

ANEXA Nr. 1

(Anexa nr. 1 la metodologie)

 

Conţinutul dosarului pentru înscrierea unei calificări în RNCIS

 

I. Cererea de validare a calificării

II. Formularul pentru înscrierea unei noi calificări în RNCIS

III. Hotărârea senatului instituţiei de învăţământ superior prin care se solicită validarea calificării şi introducerea în RNCIS a programului de studii universitare/postuniversitare aferent respectivei calificări

IV. Anexe

V. Dovada achitării tarifului de evaluare

 

I. Cerere de validare a calificării

 

Antetul instituţiei iniţiatoare

Către: Autoritatea Naţională pentru Calificări

Domnului preşedinte ..........................................

 

Referitor la: Validarea calificării aferente programului de studii de licenţă/master/postuniversitar ..........................................

 

Stimate domnule preşedinte,

În conformitate cu prevederile Ordinului ministrului educaţiei naţionale nr. 3.475/2017 privind aprobarea Metodologiei de înscriere şi înregistrare a calificărilor din învăţământul superior în Registrul Naţional al Calificărilor din învăţământul Superior (RNCIS), cu modificările şi completările ulterioare, vă transmitem ataşat documentaţia întocmită în vederea validării şi înscrierii calificării .........................................., aferentă programului de studii .........................................., în Registrul Naţional al Calificărilor din învăţământul Superior (RNCIS).

 

Denumire instituţie iniţiatoare

Facultatea

Domeniul de studii

Denumirea calificării

Denumirea programului de licenţă/master /postuniversitar

..........................................

..........................................

..........................................

..........................................

..........................................

 

Transmitem ataşat prezentei cereri documentaţia întocmită în conformitate cu cerinţele metodologiei anterior menţionate.

Cu deosebită consideraţie,

 

Rectorul/Reprezentantul legal al instituţiei iniţiatoare,

..........................................

 

II. Formularul pentru înscrierea unei noi calificări în RNCIS

1. Titlul calificării

a) Denumirea calificării ..........................................

b) Denumirea programului de studii ..........................................

c) Denumirea domeniului de studii ..........................................

d) Titlul conferit ..........................................

e) Demersurile care au condus la propunerea noii calificări:

Elemente de fundamentare a calificării:

(i) Necesitatea şi oportunitatea calificării faţă de piaţa muncii din perspectiva dezvoltării economice (Se vor anexa documente privind opinia comitetelor sectoriale, asociaţii profesionale, profesionişti, patronate, camere de comerţ, companii etc.).

ridicat 

mediu 

scăzut 

 (ii) Relevanţa faţă de cerinţele tinerilor pe termen lung:

(Se vor anexa sondaje de opinie în acest sens sau alte date/materiale de la organizaţii studenţeşti.)

ridicat 

mediu 

scăzut 

(iii) Prezentarea organizaţiilor consultate pentru identificarea şi analiza competenţelor specifice/profesionale ale calificării menţionate (angajatori, asociaţii profesionale, comitete sectoriale, patronate, specialişti etc. - minimum 3 instituţii)

- Specificul organizaţiei (denumirea, obiectul de activitate) [.......................................... ]

.....................................................................................................................................................

- Persoana de contact (datele de identificare) [.......................................... ]

.....................................................................................................................................................

- Modul de consultare sau colaborare al universităţii cu organizaţia menţionată

.....................................................................................................................................................

- Competenţele rezultate vor fi trecute în suplimentul la diplomă

.....................................................................................................................................................

 (iv) Necesarul de absolvenţi în calificarea propusă solicitaţi de piaţa muncii la nivel regional/naţional (Se va anexa un memoriu justificativ privind nivelul de absorbţie al forţei de muncă pe piaţă pe termen mediu şi lung, realizat împreună cu angajatori, asociaţii profesionale, comitete sectoriale, sindicate, patronate, specialişti etc.)

- în perspectiva următorilor 5 ani [.......................................... ]

- în perspectiva următorilor 10 ani [.......................................... ]

2. Domeniul educaţional conform ISCED 2013 F (Se va completa cu denumirea domeniului educaţional detaliat având la bază ISCED 2013F.) ......................................................................................

3. Codul calificării (Acest cod va fi completat de către un expert ANC.)

.....................................................................................................................................................

4. Nivelul CNC (Cadrul Naţional al Calificărilor, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului naţional al calificărilor, cu modificările ulterioare)

.....................................................................................................................................................

5. Nivelul CEC (Cadrul European al Calificărilor, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului naţional al calificărilor, cu modificările ulterioare)

.....................................................................................................................................................

6. Descrierea calificării:

6.1 Prin rezultatele învăţării (obligatorii începând cu 1 ianuarie 2019, în conformitate cu ghidul publicat pe pagina de internet a ANC) definite prin:

a) Cunoştinţe

.....................................................................................................................................................

b) Aptitudini

.....................................................................................................................................................

c) Responsabilitate şi autonomie

.....................................................................................................................................................

Sau

6.2 Prin ceea ce trebuie să cunoască, să înţeleagă şi să fie capabil să facă absolventul

.....................................................................................................................................................

7. Organismul de acordare a calificării (Se va completa cu denumirea ministerului/ministerelor, instituţii de învăţământ superior acreditate publice sau private, după caz.):

.....................................................................................................................................................

8. Puncte de credit sau volum de muncă estimat a fi necesar pentru a obţine rezultatele învăţării (Se va completa numărul de puncte de credit conform recomandărilor europene European Credit Transfer and Accumulation System - ECTS 2015 sau reglementărilor naţionale.):

.....................................................................................................................................................

9. Organismul extern de asigurare a calităţii sau de reglementare:

- Dovada acreditării domeniului de studii în instituţia solicitantă (necesară pentru etapa de validare)

- Se va indica dacă instituţia care propune calificarea a fost într-un proces de evaluare de către o agenţie recunoscută în domeniul asigurării calităţii pentru domeniul din care face parte noua calificare.

.....................................................................................................................................................

10. Diplomă/Certificat şi suplimentul la diplomă/certificat

Se va anexa un model al suplimentului de diplomă în format electronic - pdf scanat, completat cu toate informaţiile conform reglementărilor în vigoare sau Europass, după caz.

11. Data expirării

Se va completa data corelată cu perioada de valabilitate a acreditării programului/programelor de studii sau standardelor de calificare/pentru educaţie şi formare profesională.

.....................................................................................................................................................

12. Informaţii privind furnizorul

a) Numele juridic complet

.....................................................................................................................................................

b) Adresa paginii oficiale de internet

.....................................................................................................................................................

13. Ocupaţii care pot fi practicate pe piaţa muncii

 

Ocupaţia

Cod COR/ISCO-08

..........................................

..........................................

 

NOTĂ:

Ocupaţiile completate pentru fiecare calificare în parte trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

- să nu aparţină grupei majore 1, având în vedere că aceasta cuprinde ocupaţii asociate unor funcţii de conducere care pot fi ocupate în cadrul unei instituţii/firme prin concurs sau numire;

- să aparţină grupei majore 2 din COR (să nu aparţină unei grupe majore care cuprinde ocupaţii pentru care sunt necesare studii de nivel preuniversitar având în vedere că pregătirea este asigurată la un nivel superior de studii);

- ocupaţiile aferente unei calificări trebuie să facă parte din aceeaşi grupă de bază, specifică domeniului de studii, cu excepţia programelor multidisciplinare care vor conduce la ocupaţii din aceeaşi grupă minoră din COR;

- să fie deja înregistrate în Clasificarea Ocupaţiilor din România (COR) disponibilă pe site-ul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale şi să aibă coduri COR corecte alcătuite din 6 cifre.

În cazul în care sistemul de clasificare ales a fost ISCO-08, condiţiile menţionate anterior se transpun astfel încât acestea să corespundă celor prezentate mai sus; în acest caz se vor corela competenţele specifice cu cele din portalul ESCO.

14. Denumirea instituţiei solicitante

 

Reprezentat prin: ..........................................

(numele, prenumele şi funcţia)

Semnătura reprezentantului legal

Ştampila

 

III. Hotărârea senatului instituţiei de învăţământ superior (conform modelului instituţiei solicitante) prin care se solicită validarea calificării şi introducerea în RNCIS a programului de studii universitare/postuniversitare aferent respectivei calificări

IV. Anexe: copii ale documentelor care. potrivit legislaţiei în vigoare, îi dau aplicantului dreptul legal de a conferi diplome şi/sau certificate de studii recunoscute la nivel naţional, Hotărârea Guvernului de înfiinţare, documente referitoare la sediu, domeniu administrativ, istoric, precum şi rapoartele ARACIS (pentru calificările aferente programelor de studii acreditate/autorizate)

V. Dovada achitării tarifului de evaluare (copie a ordinului de plată/extrasului de cont)

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. 2 la metodologie)

 

Adeverinţă privind validarea calificării

Nr. ................./.................

 

Se adevereşte prin prezenta că Facultatea .........................................., din cadrul Universităţii .........................................., reprezentată legal de către domnul .........................................., rector, obţine validarea calificării .........................................., aferentă programului de studii de licenţă/master .......................................... .

Se eliberează prezenta adeverinţă pentru a folosi drept dovadă în vederea acreditării/autorizării provizorii a programului de studii aferent.

Cu deosebită consideraţie,

Preşedinte,

..........................................

 

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

privind modificarea şi completarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 869/2015 pentru aprobarea metodologiilor privind organizarea şi desfăşurarea concursurilor de ocupare a posturilor de medic, medic dentist, farmacist, biolog, biochimist şi chimist din unităţile sanitare publice, precum şi a funcţiilor de şef de secţie, şef de laborator şi şef de compartiment din unităţile sanitare fără paturi, respectiv a funcţiei de farmacist-şef în unităţile sanitare publice cu paturi

 

Văzând Referatul de aprobare nr. SP 106 din 1.02.2018 al Centrului de resurse umane în sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătăţii,

având în vedere prevederile Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. I. - Anexa nr. 1 la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 869/2015 pentru aprobarea metodologiilor privind organizarea şi desfăşurarea concursurilor de ocupare a posturilor de medic, medic dentist, farmacist, biolog, biochimist şi chimist din unităţile sanitare publice, precum şi a funcţiilor de şef de secţie, şef de laborator şi şef de compartiment din unităţile sanitare fără paturi, respectiv a funcţiei de farmacist-şef în unităţile sanitare publice cu paturi, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 524 din 14 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 3, alineatele (2) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) În anunţul de concurs se vor preciza cuantumul normei, profesia, gradul profesional şi eventualele atestate de studii complementare pe care trebuie să le deţină candidaţii, după cum urmează:

a) medic medicină generală, medic dentist, respectiv farmacist cu drept de liberă practică;

b) medic rezident, medic dentist rezident, respectiv farmacist rezident aflat în ultimul an de pregătire, confirmat în specialitatea în care se publică postul;

c) medic specialist, medic dentist specialist, respectiv farmacist specialist confirmat în specialitatea în care se publică postul;

d) medic primar, medic dentist primar, respectiv farmacist primar confirmat în specialitatea în care se publică postul;

e) pentru posturile de biolog, biochimist şi chimist candidează, după caz, biologi, biochimişti, chimişti debutanţi, biologi, biochimişti, chimişti, respectiv biologi, biochimişti, chimişti specialişti sau principali.

Pentru posturile publicate cu fracţiune de normă nu pot candida medici rezidenţi, medici dentişti rezidenţi sau farmacişti rezidenţi aflaţi în ultimul an de pregătire.

.........................................................................................................................................

(4) în situaţia în care, în urma concursului organizat în temeiul prezentei metodologii, nu s-au prezentat candidaţi sau aceştia au fost declaraţi respinşi pentru unul sau mai multe posturi vacante, posturile se republică la concurs cu respectarea prevederilor prezentei metodologii, fără precizarea gradului profesional şi a atestatelor de studii complementare.”

2. La articolul 3, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (41), cu următorul cuprins:

„(41) În situaţia prevăzută la alin. (4) se va solicita un nou aviz consultativ al organizaţiilor profesionale - colegiul medicilor, colegiul medicilor dentişti, respectiv colegiul farmaciştilor, al ordinului biologilor, biochimiştilor şi chimiştilor, după caz.”

3. La articolul 5, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) Anunţul de concurs este întocmit de către unitatea sanitară, indiferent de subordonare. Acesta este dat publicităţii simultan pe site-ul oficial al Ministerului Sănătăţii şi al unităţii sanitare, afişat la sediul acesteia şi într-un ziar central cu profil medical agreat de către Ministerul Sănătăţii.”

4. La articolul 6 alineatul (2), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,b) copia de pe diploma de licenţă şi certificatul de specialist sau primar pentru medici, medici dentişti, farmacişti, şi respectiv adeverinţă de confirmare în gradul profesional pentru biologi, biochimişti sau chimişti;”.

5. La articolul 6, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (21) şi (22), cu următorul cuprins:

„(21) Documentele prevăzute la alin. (2) lit. d), f) şi g) sunt valabile trei luni şi se depun la dosar în termen de valabilitate.

(22) în cazul posturilor de biolog debutant, biochimist debutant sau chimist debutant, documentele prevăzute la alin. (2) lit. c) şi d) se înlocuiesc cu declaraţia pe propria răspundere a candidatului.”

6. După articolul 35 se introduce un nou articol, articolul 351, cu următorul cuprins:

„Art. 351. - Pentru acoperirea deficitului de personal în unităţile sanitare publice, Ministerul Sănătăţii poate organiza sesiuni extraordinare de concurs pentru ocuparea posturilor vacante de medici, medici dentişti şi farmacişti. Regulamentul pentru organizarea şi desfăşurarea concursului, precum şi lista posturilor publicate la concurs se aprobă prin ordin al ministerului sănătăţii pentru fiecare sesiune în parte.”

Art. II. - Centrul de resurse umane în sănătate publică, direcţiile cu atribuţii din cadrul Ministerului Sănătăţii, unităţile sanitare publice din reţeaua Ministerului Sănătăţii, a autorităţilor administraţiei publice locale, a ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, precum şi direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătăţii,

Sorina Pintea

 

Bucureşti, 2 februarie 2018.

Nr. 184.

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT

 

DECIZIA Nr. 88

din 4 decembrie 2017

 

Dosar nr. 2.001/1/2017

 

Iulia Cristina Tarcea - preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - preşedintele completului

Lavinia Curelea - preşedintele delegat al Secţiei I civile

Eugenia Voicheci - preşedintele Secţiei a II-a civile

Ionel Barbă - preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal

Paula C. Pantea - judecător la Secţia I civilă

Beatrice Ioana Nestor - judecător la Secţia I civilă

Nina Ecaterina Grigoraş - judecător la Secţia I civilă

Simona Gina Pietreanu - judecător la Secţia I civilă

Bianca Elena Ţăndărescu - judecător la Secţia I civilă

Marian Budă - judecător la Secţia a II-a civilă

Petronela Iulia Niţu - judecător la Secţia a II-a civilă

Ianina Blandiana Grădinaru - judecător la Secţia a II-a civilă

George Bogdan Florescu - judecător la Secţia a II-a civilă

Cosmin Horia Mihăianu - judecător la Secţia a II-a civilă

Daniel Gheorghe Severin - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Andreea Marchidan - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Adriana Florina Secreţeanu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Mădălina Elena Grecu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Gheza Attila Farmathy - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

 

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Investit cu soluţionarea Dosarului nr. 2.001/1/2017, a fost constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 275 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul).

Şedinţa este prezidată de doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

La şedinţa de judecată participă doamna Elena Adriana Stamatescu, magistrat-asistent, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 276 din Regulament.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Tribunalul Bihor - Secţia I civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: „Procedura de executare prevăzută de art. 1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011 (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009), este o procedură de executare silitだîn cadrul procedurii de executare prevăzute de art. 1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 se poate formula contestaţie la executare propriu-zisă, prevăzută de art. 712 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în ceea ce priveşte cuantumul sumei ce se execută, coroborat cu art. 628 alin. (2)-(5) din Codul de procedură civilă.”

Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, ce a fost comunicat părţilor, conform dispoziţiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă; apelantul-reclamant, personal, a depus un punct de vedere asupra chestiunii de drept.

În urma deliberărilor, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizării privind pronunţarea unei hotărâri prealabile.

ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:

I. Titularul şi obiectul sesizării

1. Tribunalul Bihor - Secţia I civilă a dispus, prin încheierea din 15 noiembrie 2016, în Dosarul nr. 18.353/271/2015, aflat pe rolul acestei instanţe, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, cu privire la chestiunea de drept mai sus menţionată.

2. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 13 decembrie 2016, ocazie cu care, din dispoziţia preşedintelui instanţei, a fost restituită cu menţiunea că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este sesizată prin încheierea semnată de toţi membrii completului, la care se ataşează o copie anonimizată (conform Deciziei nr. 37 din 7 decembrie 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 25.01.2016), precum şi documentele relevante.

3. Sesizarea a fost retrimisă cu Adresa din 30 iunie 2017, fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 7 iulie 2017, cu nr. 2.001/1/2017.

II. Expunerea succintă a procesului

4. Din încheierea de sesizare pronunţată de Tribunalul Bihor - Secţia I civilă, neînsoţită de alte documente din dosar, nu rezultă care a fost modul de desfăşurare a litigiului în faţa primei instanţe şi a celei de apel.

5. Rezultă doar că în şedinţa publică din 15 noiembrie 2016 instanţa a pus în discuţia pârtilor cererea formulată de apelantul-reclamant privind sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă.

6. Sesizarea a fost considerată admisibilă prin încheierea pronunţată la această dată, prin care s-a dispus şi suspendarea judecăţii, în condiţiile art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

III. Motivele de admisibilitate reţinute de titularul sesizării

7. Completul de judecată al Tribunalului Bihor - Secţia I civilă, învestit cu soluţionarea apelului în Dosarul nr. 18.353/271/2015, a apreciat că sesizarea este admisibilă, în raport cu dispoziţiile art. 519 din Codul de procedură civilă, motivat de următoarele argumente:

- cauza se află în ultimă instanţă, în apel;

- de chestiunea de drept referitoare la posibilitatea formulării contestaţiei la executare silită propriu-zisă, în cadrul procedurii executării prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, depinde soluţionarea pe fond a cauzei;

- Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat asupra acestei chestiuni de drept şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

IV. Punctele de vedere ale părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

8. Prin cererea de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, apelantul-reclamant a solicitat dezlegarea chestiunii de drept privind posibilitatea formulării contestaţiei la executare silită propriu-zisă în cadrul procedurii executării prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, cu motivarea că, pentru sumele primite în baza titlurilor executorii reprezentate de Sentinţa civilă nr. xxx din 26 martie 2008 a Tribunalului Caraş-Severin, rămasă definitivă şi irevocabilă prin Decizia nr. xxxx din 24 iunie 2009, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, respectiv de Sentinţa civilă nr. xxx din 18 iunie 2008 a Tribunalului Caraş-Severin, modificată parţial prin Decizia nr. xxxx din 17 noiembrie 2009, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, a existat o procedură de executare în curs, şi anume procedura prevăzută de art. 1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 şi, în consecinţă, este greşită soluţia de respingere a contestaţiei la executare din prezenta cauză pe considerentul că nu există o procedură de executare silită în curs de desfăşurare şi că trebuie făcută dovada faptului că s-a adresat unui executor judecătoresc.

9. Intimatul Ministerul Justiţiei a solicitat respingerea cererii de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, pe considerentul că, în contestaţie, s-a menţionat, în mod expres, că această cerere este o contestaţie la executare propriu-zisă, iar nu o contestaţie la titlu şi, în consecinţă, pentru a putea promova o atare cerere, trebuie să existe o începere a executării silite, ale cărei acte de executare să fie contestate, pe de o parte, iar, pe de altă parte, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 a instituit o procedură de executare benevolă, şi nu o procedură de executare silită.

V. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

10. Instanţa de sesizare nu a formulat un punct de vedere asupra chestiunii de drept deduse judecăţii, prin încheierea din 15 noiembrie 2016.

11. Prin Adresa de înaintare a sesizării, din 30 iunie 2017, completul care a formulat sesizarea a redat întocmai expunerea de motive din preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, după care a concluzionat c㠄existenţa unei legi de evaluare nu exclude de plano posibilitatea executării silite a creanţei, cu atât mai mult cu cât executarea putea fi declanşată anterior Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, de eşalonare. Nu există o incompatibilitate totală între ordonanţa de urgenţă şi posibilitatea exercitării contestaţiei la executare.”

VI. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie

12. Jurisprudenţa Curţii de Apel Oradea - această instanţă a comunicat că opinia exprimată de judecătorii Secţiei I civile â Tribunalului Bihor - instanţa de trimitere - este în sensul că procedura prevăzută de art. 1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 este o reglementare specială cu aplicabilitate limitată în timp, privind executarea silită a hotărârilor judecătoreşti prin care au fost acordate drepturi salariale pentru personalul din sectorul bugetar. Se poate formula contestaţie la executare propriu-zisă în ceea ce priveşte cuantumul sumelor ce se execută.

Jurisprudenţa celorlalte instanţe din ţară:

13. Curtea de Apel Alba Iulia a comunicat următoarele opinii teoretice:

Judecătorii Secţiei I civile a Tribunalului Alba apreciază că procedura de executare prevăzută de art. 1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 este o procedură de executare silită şi, prin urmare, îi sunt incidente dispoziţiile art. 712 alin. (1) coroborat cu art. 628 alin. (2)-(5) din Codul de procedură civilă. Hotărârile judecătoreşti devenite titluri executorii se execută de debitor de bunăvoie sau prin executare silită, în condiţiile legii. Suspendarea de drept a procedurii executării silite dispuse de art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, pentru termenele şi procentele din valoarea titlului executoriu stabilite prin alin. (1), nu exclude incidenţa dispoziţiilor art. 712 alin. (1) şi art. 628 alin. (2)-(5) din Codul de procedură civilă.

Magistraţii judecătoriilor Sălişte şi Mediaş apreciază că aceasta nu este o procedură de executare silită, ci o procedură voluntară, astfel încât nu se poate formula contestaţie la executare în ceea ce priveşte cuantumul sumei ce se execută.

Dimpotrivă, Tribunalul Hunedoara opinează că este o procedură de executare silită, în cadrul căreia se poate formula contestaţie la executare propriu-zisă.

14. Curtea de Apei Bacău a înaintat copia Deciziei nr. 366 din 11 mai 2017, pronunţată de Tribunalul Bacău - Secţia I civilă, prin care s-a decis admiterea apelului şi reţinerea cauzei spre rejudecare cu privire la contestaţia la executare, fără ca, în această hotărâre, să se regăsească considerente care să intereseze cauza de faţă.

Judecătoria Piatra-Neamţ a opinat că ne aflăm într-o procedură de executare voluntară a obligaţiei ce derivă din titlul executoriu: cu majoritate, s-a apreciat că este admisibilă formularea unei contestaţii la executare, faţă de dispoziţiile art. 712 din Codul de procedură civilă. Judecătoriile Oneşti şi Moineşti califică procedura în discuţie drept o procedură de executare silită, în cadrul căreia se poate formula contestaţie la executare propriu-zisă, în ceea ce priveşte cuantumul sumei de executat.

15. Curtea de Apei Braşov a comunicat lipsa jurisprudenţei în materia ce face obiectul sesizării.

Punctul de vedere majoritar al judecătorilor Secţiei civile a Curţii este în sensul că procedura de executare instituită de prevederile art. 1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 este o procedură de executare voluntară, iar o contestaţie la executare, în condiţiile art. 712 din Codul de procedură civilă, nu ar putea fi promovată.

16. Curtea de Apel Bucureşti a comunicat că nu s-a identificat jurisprudenţă relevantă care să vizeze problema de drept supusă analizei.

Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie apreciază că suntem în prezenţa unei proceduri speciale de executare, ce se completează cu prevederile dreptului comun (art. 712 din Codul de procedură civilă).

Punctul de vedere al Secţiei a IV-a civile este că hotărârile primei instanţe având ca obiect plata salariilor sau alte drepturi izvorâte din raporturile juridice de muncă sunt executorii de drept. Potrivit Deciziei nr. 2 din 17 februarie 2014, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 411 din 3.06.2014, natura juridică a măsurilor dispuse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 este aceea de suspendare legală a executării silite, în sensul că, în cursul termenului în care are loc plata eşalonată, orice procedură de executare silită este suspendată de drept. Cu privire la cea de-a două problemă de drept s-a apreciat că rezolvarea decurge din prima problemă de drept ridicată, în sensul că sunt aplicabile dispoziţiile art. 712 alin. (1) din Codul de procedură civilă. În acest sens se invocă şi Decizia nr. 1 din 16 ianuarie 2012, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 29 martie 2012.

17. Curtea de Apel Cluj a comunicat următoarele:

Judecătorii Secţiei civile a Judecătoriei Bistriţa apreciază că nu este vorba despre o procedură de executare silită, astfel că, în cadrul ei nu pot fi formulate contestaţii la executare propriu-zise întemeiate pe art. 712 din Codul de procedură civilă, în ceea ce priveşte cuantumul sumei ce se execută.

Judecătoria Cluj-Napoca îmbrăţişează aceeaşi opinie, cu următoarele nuanţări: din expunerea de motive a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 rezultă că actul normativ conturează cadrul în care se va efectua executarea silită, însă numai în măsura în care aceasta a fost declanşată de creditor, în situaţia contrară neputându-se discuta despre o urmărire iniţiată împotriva debitorului. Concluzia este diferită în ipoteza în care creditorul nu a formulat cerere de executare silită, iar debitorul, la termenele prevăzute de lege, face plata în mod voluntar. În raport cu dispoziţiile art. 623 din Codul de procedură civilă, procedura este realizată exclusiv de executorul judecătoresc sesizat de creditor, numai după depunerea cererii de executare silită, marcând debutul celei de-a două faze a procesului civil.

Judecătoria Turda apreciază unanim că textul art. 1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 vine În explicitarea dispoziţiilor art. 622 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în scopul eliminării unor cheltuieli suplimentare, prin asumarea de către stat a obligaţiei de executare benevolă a plăţii sumelor stabilite prin hotărâri judecătoreşti, astfel încât acest text reglementează o fază prealabilă a executării silite, ce demarează prin înregistrarea cererii de executare la organele de drept. Nu se poate formula contestaţie la executare propriu-zisă în ceea ce priveşte cuantumul sumei ce se execută, deoarece modul de stabilire a sumelor este prerogativa statului român, aceasta cu atât mai mult cu cât, în alin. (2) al textului, s-a prevăzut suspendarea de drept a oricăror cereri de executare silită, o atare suspendare operând pentru toate părţile implicate în astfel de proceduri.

Tribunalul Specializat Cluj opinează că aceasta nu este o procedură de executare silită, astfel încât eventualele neregularităţi ale acestei proceduri nu pot fi atacate pe calea contestaţiei la executare.

Tribunalul Maramureş - Secţia I civilă a comunicat Sentinţa nr. 1.694 din 31 octombrie 2012, pe care a apreciat-o ca fiind relevantă.

18. Curtea de Apel Constanţa a comunicat că nu s-au identificat hotărâri judecătoreşti în materia ce face obiectul sesizării.

Judecătorii Secţiei I civile a Tribunalului Constanţa au exprimat două opinii:

- este o procedură de executare silită, în cadrul căreia se poate face contestaţie la cuantumul sumei de pus în plată;

- nu este o procedură de executare silită şi nu se poate face contestaţie; pentru sumele scadente, dar neexecutate, se poate demara o procedură de executare silită în condiţiile dreptului comun, art. 712 alin. (1) coroborat cu art. 628 alin. (2)-(5) din Codul de procedură civilă.

19. Curtea de Apel Craiova a comunicat Decizia nr. 569/A din 12 mai 2016 a Tribunalului Mehedinţi - Secţia I civilă, Sentinţa nr. 3.653 din 27 noiembrie 2015 a Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin şi Sentinţa nr. 944 din 18 septembrie 2013 a Judecătoriei Strehaia, prin care s-a reţinut că în mod greşit executorul judecătoresc a efectuat acte de executare, deşi dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 prevăd suspendarea de drept a executării silite. În ultima hotărâre s-a respins ca neîntemeiată contestaţia la executare, cu motivarea că debitoarea a îndeplinit benevol o parte din obligaţia cuprinsă în titlul executoriu.

20. Curtea de Apel Galaţi a comunicat că nu s-au înregistrat cauze cu privire la problema de drept invocată.

Judecătorii Secţiei I civile a Curţii apreciază că nu este vorba despre o procedură de executare silită în sensul dispoziţiilor Codului de procedură civilă, împrejurare faţă de care formularea unei contestaţii la executare cu privire la cuantumul sumei ce se execută nu este posibilă.

Magistraţii Secţiei I civile a Tribunalului Galaţi au exprimat opinia potrivit căreia nu este vorba despre o procedură de executare silită, motivat de faptul că normele privind executarea silită sunt cuprinse în Codul de procedură civilă. Se poate formula o contestaţie la executare propriu-zisă cu privire la cuantumul sumei ce se execută, atât timp cât Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 a prevăzut o eşalonare pe 5 ani a sumelor înscrise în titlurile executorii.

21. Curtea de apel laşi a comunicat opinia majoritară a judecătorilor secţiilor civile ale instanţelor arondate, în sensul că nu este vorba despre o procedură de executare silită, deoarece art. 1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 reglementează doar plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariate personalului din sectorul bugetar, procedura de executare Silită fiind cea reglementată de dispoziţiile Codului de procedură civilă. Se poate formula contestaţie la executare propriu-zisă în ceea ce priveşte cuantumul sumei ce se execută, doar cu condiţia declanşării procedurii de executare silită prevăzute de Codul de procedură civilă, aceste dispoziţii nefiind aplicabile în cazul unei executări benevole.

22. Curtea de apel Piteşti a comunicat că nu a identificat practică judiciară în această materie.

Tribunalul Argeş apreciază că procedura prevăzută de art. 1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 reprezintă o limitare a executării silite din partea statului, o normă care duce la amânarea realizării unei creanţe stabilite împotriva sa. Această modalitate de executare, justificată de apărarea stabilităţii economice a statului la momentul respectiv, reprezintă totuşi o formă de executare silită, în cadrul căreia se poate formula contestaţie la executare propriu-zisă în ceea ce priveşte cuantumul sumei ce se execută, în raport cu art. 712 alin. (1) din Codul de procedură civila.

Judecătoria Topoloveni împărtăşeşte aceeaşi opinie.

Judecătoria Câmpulung apreciază că este vorba despre o procedură de executare silită, în cadrul căreia se poate formula contestaţie la executare în ceea ce priveşte cuantumul sumei ce se execută, întrucât nicio procedură de executare nu poate fi exclusă de la controlul legalităţii.

23. Curtea de apel Ploieşti a comunicat că instanţele din raza sa de competenţă au exprimat opinia că procedura de executare prevăzută de art. 1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 este o procedură de executare silită şi se poate formula contestaţie la executare propriu-zisă în ceea ce priveşte cuantumul sumei ce se execută. S-a ataşat Sentinţa civilă nr. 1.378 din 28 ianuarie 2013 a Judecătoriei Buzău, definitivă prin Decizia nr. 646 din 10 aprilie 2013 a Tribunalului Buzău - Secţia I civilă.

24. Curtea de apel Suceava a comunicat că nu a identificat practică în problema ce face obiectul sesizării. Opinia majoritară este că procedura de executare prevăzută de art. 1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 este o procedură de executare silită şi se poate formula contestaţie la executare propriu-zisă în ceea ce priveşte cuantumul sumei de plată şi respectarea termenelor şi a procentelor prevăzute de actul normativ, includerea tuturor titlurilor executorii, calculul corect al actualizărilor. S-au anexat deciziile nr. 31 din 20 ianuarie 2015, nr. 614/A din 9 august 2016, nr. 279A din 13 octombrie 2014 ale Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă şi Sentinţa nr. 3.056 din 20 iunie 2017 a Judecătoriei Botoşani - Secţia civilă, aflată în apel.

25. Curtea de apel Timişoara a comunicat că doar Judecătoria Timişoara şi Tribunalul Timiş au soluţionat cauze cu o asemenea problematică juridică. În acest sens s-au depus Sentinţa nr. 14.056 din 11 noiembrie 2013 a Judecătoriei Timişoara, definitivă prin Decizia nr. 144 din 28 martie 2014 a Tribunalului Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, încheierea nr. 5.411 din 26 aprilie 2017, Sentinţa nr. 7,135 din 8 iunie 2017 şi încheierea nr. 9,036 din 19 iulie 2017 ale Judecătoriei Timişoara.

În opinia Judecătoriei Timişoara, procedura prevăzută de art. 1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 este o procedură de executare silită. În cadrul acestei proceduri nu se poate formula contestaţie la executare propriu-zisă; dacă drepturile de natură salarială nu au fost cuantificate prin titlu, cuantumul se poate stabili şi pe calea executării silite, aplicându-se prevederile art. 663 din Codul de procedură civilă.

Punctul de vedere al Judecătoriei Lugoj este că procedura prevăzuta de art. 1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 nu este o procedură de executare silită propriu-zisă, fiind vorba despre o eşalonare a plăţilor cu privire la titluri executorii, fără a fi exclusă posibilitatea formulării contestaţiei la executare.

Judecătorii Secţiei I civile a Tribunalului Arad opinează că, în cadrul procedurii de executare silită reglementate de art. 1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, se poate formula contestaţie la executare propriu-zisă.

Judecătorii Tribunalului Caraş-Severin opinează că, atâta vreme cât creditorii deţin titluri executorii constând în hotărâri judecătoreşti definitive, învestite cu formulă executorie, debitorul nu poate amâna ori întârzia executarea prin adoptarea, la iniţiativa sa, a unor acte normative prin care să fie amânată executarea acestora. Creditorul deţine un titlu executoriu, respectiv are un „bun” În sensul Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. De aceea, măsurile instituite prin art. 1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 contravin dispoziţiilor Protocolului nr. 1 adiţional la Convenţie. Prin urmare, suntem în prezenţa unei proceduri de executare silită, în cadrul căreia se poate formula contestaţie la executare propriu-zisă în ceea ce priveşte cuantumul sumei, în temeiul art. 712 alin. (1) coroborat cu art. 628 alin. (2)-(5) din Codul de procedură civilă.

26. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că la nivelul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar civil nu s-a verificat şi nici nu se verifică, în prezent, practica judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării.

VII. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale

27. În urma verificărilor efectuate se constată că instanţa de contencios constituţional s-a pronunţat în repetate rânduri asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009.

28. Astfel, prin deciziile nr. 188 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 14 aprilie 2010, şi nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 20 decembrie 2011, Curtea a respins excepţiile de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, respectiv a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, reţinând că aceste acte normative au fost adoptate în vederea atenuării efectelor unei stări de criză economică generalizată, că măsurile adoptate urmăresc un scop legitim - asigurarea stabilităţii economice a ţării - şi păstrează un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi obiectivul avut în vedere - executarea eşalonată a hotărârilor judecătoreşti în cauză. Curtea a observat că, din această cauză, miza litigiului este una foarte mare pentru stat, reprezentantul intereselor generale ale societăţii, în timp ce, pentru creditorii statului, respectiv personalul bugetar plătit din fonduri publice, miza constă în recuperarea unor suplimente la salariul/indemnizaţia/ solda de bază, care, deci, nu afectează dreptul constituţional la salariu.

29. Prin Decizia nr. 173 din 20 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea i, nr. 357 din 15 mai 2014, instanţa de contencios constituţional a reţinut că dispoziţiile legale criticate au fost edictate de legiuitor cu respectarea exigenţelor normelor de tehnică legislativă, acestea având claritatea şi previzibilitatea necesare adoptării actului normativ; modalitatea de eşalonare instituită de legiuitor se încadrează în marja acordată statului în îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din calitatea de debitor, constatată prin hotărâri judecătoreşti irevocabile. Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, intervenţia statului, în faza de executare a hotărârii, poate avea forma unei întârzieri rezonabile a plăţii, însă măsura nu trebuie să aibă un caracter excesiv (Hotărârea Matheus împotriva Franţei, 2005).

30. Considerente asemănătoare au fost reţinute în deciziile nr. 384 din 1 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 699 din 14 noiembrie 2013, nr. 238 din 15 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 493 din 2 iulie 2014, nr. 443 din 16 septembrie2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 816 din 10 noiembrie 2014 etc.

VIII. Raportul asupra chestiunii de drept

31. Prin raportul întocmit, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea nu îndeplineşte condiţiile de admisibilitate referitoare la regularitatea actului de învestire şi la legătura chestiunii de drept cu soluţionarea pe fond a cauzei.

IX. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Examinând sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori şi chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele:

Asupra admisibilităţii sesizării

32. În privinţa obiectului şi a condiţiilor sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, legiuitorul, în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, instituie o serie de condiţii de admisibilitate pentru declanşarea acestei proceduri, condiţii care se impun a fi întrunite în mod cumulativ, respectiv:

1. existenţa unei cauze aflate în curs de judecată;

2. cauza să fie soluţionată în ultimă instanţă;

3. cauza care tace obiectul judecăţii să se afle în competenţa legală a unui complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului învestit să soluţioneze cauza;

4. ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea, pe fond, a cauzei în curs de judecată;

5. chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate şi asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să nu fi statuat şi nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

33. Referitor la cadrul procesual în care a fost formulată cererea de pronunţare a unei hotărâri prealabile, se constată că sesizarea este dedusă Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de către completul Tribunalului Bihor - Secţia I civilă, învestit cu soluţionarea apelului formulat împotriva sentinţei civile pronunţate în Dosarul nr. 18.353/271/2015 de Judecătoria Oradea.

34. Având în vedere că decizia ce urmează a fi pronunţată în apel este una definitivă, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă, se constată că, în cauză, sunt îndeplinite, parţial, condiţiile de ordin procedural prevăzute de art. 519 alin. (1) din acelaşi cod, respectiv litigiul în care a fost formulată cererea de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, se află pe rolul unui tribunal, iar acesta este învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă.

Regularitatea actului de învestire

35. Admisibilitatea sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, este condiţionată însă şi de regularitatea actului de învestire, acesta fiind reprezentat de încheierea motivată la care se referă art. 520 alin. (1) teza a II-a din Codul de procedură civilă.

36. În conformitate cu dispoziţiile art. 520 alin. (1) din Codul de procedură civilă, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de către completul de judecată, după dezbateri contradictorii, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 519, prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac. Dacă, prin încheiere, se dispune sesizarea, aceasta va cuprinde motivele care susţin admisibilitatea sesizării, potrivit dispoziţiilor art. 519, punctul de vedere al completului de judecată şi al părţilor.^

37. Înţelesul noţiunii de „motivare” a actului de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a făcut obiectul analizei instanţei supreme (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept), fiind de subliniat faptul că, din cuprinsul motivării încheierii de sesizare, trebuie să rezulte îndeplinirea tuturor condiţiilor prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă şi, de aici, şi necesitatea declanşării mecanismului de unificare a jurisprudenţei, reprezentat de hotărârea prealabilă pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

38. Deşi legiuitorul nu a prevăzut în mod explicit care este sancţiunea ce afectează încheierea ce nu cuprinde motivele pe care se întemeiază solicitarea de pronunţare a unei hotărâri prealabile în vederea dezlegării unor chestiuni de drept, este evident că, în atare situaţie, se impune respingerea sesizării, ca fiind inadmisibilă.

39. Astfel, încheierea de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie trebuie să cuprindă o argumentare temeinică asupra admisibilităţii sesizării, nu numai sub aspectul condiţiilor de procedură, cât, mai ales, asupra circumstanţierii condiţiei privind ivirea unei chestiuni de drept nouă, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei.

40. Chestiunea de drept ce constituie însuşi temeiul declanşării mecanismului de unificare a jurisprudenţei, consacrat prin dispoziţiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă, trebuie să fie una reală şi veritabilă, iar o atare calificare există numai atunci când norma de drept supusă discuţiei este îndoielnică, lacunară sau neclară, fiind susceptibilă, în aceste condiţii, să constituie izvorul unor interpretări divergente şi, în consecinţă, al practicii neunitare.

41. Numai într-un atare context legal poate fi învestită Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării hotărârii prealabile, în condiţiile prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, şi, de aceea, este impusă condiţia ca încheierea de sesizare să fie motivată în acest sens, fiind de subliniat faptul că simpla dilemă cu privire la sensul unei norme de drept nu poate constitui temei pentru iniţierea mecanismului de unificare jurisprudenţială, reprezentat de pronunţarea hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

42. Raportat la cauza pendinte, se constată că încheierea de sesizare nu cuprinde niciun argument în legătură cu caracterul îndoielnic, lacunar sau neclar al prevederilor art. 1 alin, (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, instanţa de trimitere mărginindu-se la reiterarea pur formală a cerinţelor prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, fără a motiva, efectiv, în ce constă dificultatea de interpretare a normelor cuprinse în textele legale menţionate.

43. De asemenea, din încheierea de sesizare lipseşte total argumentarea admisibilităţii sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sub aspectul îndeplinirii condiţiei noutăţii chestiunii de drept, instanţa de trimitere rezumându-se la a arăta că această chestiune de drept este una nouă, fără nicio referire la criteriile de apreciere asupra acestei cerinţe.

44. Statuând asupra cerinţei noutăţii chestiunii de drept la care se referă art. 519 din Codul de procedură civilă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a interpretat nuanţat această condiţie, reţinând faptul că acest criteriu, al vechimii normei juridice supuse discuţiei, nu este unul absolut, fiind îndeplinită condiţia noutăţii şi atunci când norma de drept nu este recent adoptată, cu condiţia, însă, ca instanţa să fie chemată să se pronunţe asupra respectivei probleme de drept pentru prima oară. l


1 Decizia nr. 28 din 21 septembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 772 din 16 octombrie 2015; Decizia nr. 27 din 24 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 3 iulie 2017.

 

45. Or, lipsa oricărei argumentări pe marginea cerinţei noutăţii chestiunii de drept în discuţie, mai ales în contextul în care norma reprezentată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 nu este recent adoptată, iar limitele şi înţelesul său au format obiect de dezbatere, face ca sesizarea să nu fie conformă cerinţelor prevăzute de art. 520 alin. (1) teza a două din Codul de procedură civilă, sub acest aspect.

46. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constată că nu este nu este argumentată nici condiţia ca de lămurirea chestiunii de drept cu care a fost sesizată instanţa supremă să depindă soluţionarea, pe fond, a cauzei respective.

47. Spre deosebire de recursul în interesul legii, pe calea căruia se rezolvă o problemă de drept controversată, într-0 manieră abstractă şi generală, în cazul hotărârii prealabile, dezlegarea unei chestiuni de drept este una punctuală, adecvată circumstanţelor speţei.

48. Ca atare, instanţa care sesizează Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are obligaţia de a explicita, în concret, legătura dintre maniera de dezlegare a chestiunii de drept noi, în raport cu interpretările posibile prefigurate, şi soluţionarea cauzei pe fond.

49. De asemenea, în încheierea de sesizare, trebuie să se regăsească şi punctul de vedere al completului de judecată învestit cu soluţionarea cauzei asupra condiţiilor prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, cerinţă impusă prin dispoziţiile art. 520 alin. (1) teza a două din acelaşi cod.

50. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept observă faptul că instanţa de trimitere nu exprimă, în cuprinsul încheierii de sesizare, punctul său de vedere asupra problemei de drept ce formează obiectul întrebării prealabile; alăturat adresei de înaintare a cererii de pronunţare a hotărârii prealabile, anexează şi un punct de vedere, în care arată că existenţa unei legi de eşalonare nu exclude, de plano, posibilitatea executării silite a creanţei, cu atât mai mult cu cât executarea putea fi declanşată anterior Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009.

51. Se apreciază, în cuprinsul aceluiaşi punct de vedere, că nu există o incompatibilitate totală între ordonanţa Guvernului şi posibilitatea exercitării contestaţiei la executare.

52. Pe lângă modalitatea discutabilă în care, printr-un punct de vedere transmis separat, instanţa de trimitere încearcă să completeze încheierea de admitere a cererii de sesizare, din perspectiva motivării soluţiei dispuse, nici punctul de vedere înaintat de Tribunalul Bihor nu poate fi considerat ca fiind motivat conform exigenţelor legale.

53. Simplele aprecieri formulate de Instanţa de trimitere, în cuprinsul punctului de vedere, nu sunt suficiente pentru a considera satisfăcută cerinţa motivării cu privire la admisibilitatea sesizării. Astfel, Tribunalul Bihor nu menţionează argumentele pentru care apreciază că existenţa Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 nu exclude posibilitatea executării silite a creanţei şi nici formularea unei contestaţii la executare.

54. În concluzie, sesizarea formulată de Tribunalul Bihor este inadmisibilă, cât timp încheierea de sesizare nu cuprinde o motivare temeinică pe marginea admisibilităţii sesizării, sub toate aspectele prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, ceea ce conduce la respingerea sesizării, ca atare.

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Bihor - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 18.353/271/2015, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile privind dezlegarea următoarelor chestiuni de drept: „Procedura de executare prevăzută de art. 1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011, este o procedură de executare silitだîn cadrul procedurii de executare prevăzute de art. 1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 se poate formula contestaţie la executare propriu-zisă, prevăzută de art. 712 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în ceea ce priveşte cuantumul sumei ce se execută, coroborat cu art. 628 alin. (2)-(5) din Codul de procedură civilご

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 4 decembrie 2017.

 

PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

IULIA CRISTINA TARCEA

Magistrat-asistent,

Elena Adriana Stamatescu

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.