MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 120/2018

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 120         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 7 februarie 2018

 

SUMAR

 

ACTE ALE SENATULUI

 

3. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 166/2016 privind aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor permanente ale Senatului

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 840 din 14 decembrie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (2) din Legea nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic şi consular al României

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.243. - Ordin al ministrului finanţelor publice privind completarea unor reglementări contabile

 

ACTE ALE OFICIULUI ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR

 

6. - Decizie privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Hotărârii arbitrale nr. 1/2018 din 22.01.2018 în Dosarul arbitral nr. 1/2017 a Corpului de arbitri de pe lângă Oficiul Român pentru Drepturile de Autor din 22.01.2018 privind stabilirea formei finale a Metodologiei având ca obiect utilizarea prin radiodifuzare a operelor muzicale de către organismele de radiodifuziune

 

ACTE ALE SENATULUI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 166/2016 privind aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor permanente ale Senatului

 

În temeiul prevederilor art. 64 alin. (4) şi art. 67 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 48 şi 49 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Senatului nr. 166/2016 privind aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor permanente ale Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 1043 din 23 decembrie 2016, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La anexa nr. 4 - Componenţa Comisiei economice, industrii şi servicii, domnul senator Pavel Marian - Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat se include în componenţa comisiei în locul domnului senator Smarandache Miron-Alexandru - Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

2. La anexa nr. 8 - Componenţa Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, domnul senator Marin Nicolae - Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat se include în componenţa comisiei în locul domnului senator Salan Viorel - Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

3. La anexa nr. 14 - Componenţa Comisiei pentru egalitatea de şanse, domnul senator Dumitrescu Iulian - Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal se include în componenţa comisiei în locui domnului senator Pîrvulescu Eugen - Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

4. La anexa nr. 15 - Componenţa Comisiei pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului şi privatizare, domnul Manoliu Dan - Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat se include în componenţa comisiei în locul domnului senator Pavel Marian - Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat,

5. La anexa nr. 19 - Componenţa Comisiei permanente a românilor de pretutindeni, domnul senator Dumitrescu Iulian - Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal se include în componenţa comisiei în locul domnului senator Vela Ion-Marcel - Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

6. La anexa nr. 20 - Componenţa Comisiei pentru transporturi şi energie, domnul senator Smarandache Miron-Alexandru - Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat se include în componenţa comisiei în locul domnului senator Manoliu Dan - Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

7. La anexa nr. 21 - Componenţa Comisiei pentru mediu, domnul senator Pîrvulescu Eugen - Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal se include în componenţa comisiei în locul doamnei senator Pauliuc Nicoleta - Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 5 februarie 2018, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IULIAN-CLAUDIU MANDA

 

Bucureşti, 5 februarie 2018.

Nr. 3.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 840

din 14 decembrie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (2) din Legea nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic şi consular al României

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent-şef

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 35 alin. (2) din Legea nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic şi consular al României, excepţie ridicată de Dănuţ Cristian Matei În Dosarul nr. 47.020/3CAF/2012* al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.057D/2016.

2. La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei de neconstituţionalitate şi reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe, consilierul juridic Gabriel Gelu Stanciu.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autorului excepţiei, care pune concluzii de admitere a criticilor de neconstituţionalitate, arătând că Legea nr. 269/2003 reprezintă un act normativ prin care se consacră statutul special al unor funcţionari publici, diferit de cel reglementat de Legea nr. 188/1999. Împrejurarea că, în temeiul textului de lege criticat, un aspect important al carierei persoanelor care au calitatea de membri ai Corpului diplomatic şi consular al României, şi anume stabilirea comisiei pentru trimiterea în misiune permanentă în străinătate, precum şi a condiţiilor şi modalităţilor de desfăşurare a concursului, se realizează prin ordin al ministrului afacerilor externe, act administrativ inferior legii, dar care completează legea, aduce atingere prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie privind previzibilitatea şi accesibilitatea legii şi celor ale art. 15 alin. (1) din Constituţie, în sensul că diplomaţilor le sunt impuse alte condiţii/obligaţii decât cele stabilite prin lege. Autorul invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale în cazuri similare speţei sale. Mai mult, apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt contrare şi prevederilor art. 41 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene

4. Reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată, susţinând că membrii Corpului diplomatic şi consular al României sunt funcţionari publici cu statut special, dar care nu încheie raporturi de serviciu, ci raporturi de muncă, desfăşurate în baza unor contracte individuale de muncă. În ceea ce priveşte prerogativa ministrului afacerilor externe de a emite ordine, aceasta este prevăzută de lege şi nu încalcă nicio normă constituţională.

5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că nu există similitudine juridică între situaţiile analizate în prealabil de Curte, astfel că precedentul judiciar nu se impune în cauza de faţă. Stabilirea unor condiţii şi modalităţi pentru concursul organizat în vederea trimiterii în misiune permanentă în străinătate nu reprezintă aspecte esenţiale ale raportului de muncă, actul administrativ putând fi atacat în faţa instanţei judecătoreşti, potrivit normelor contenciosului administrativ.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

6. Prin încheierea din 4 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 47.020/3CAF/2012*, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (2) din Legea nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic şi consular al României. Excepţia a fost ridicată de Dănuţ Cristian Matei, reclamant într-o cauză în contradictoriu cu Ministerul Afacerilor Externe, care are ca obiect anularea unor acte administrative,

7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul arată că Legea nr. 269/2003 este lege specială în sensul prevederilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii şi a fost adoptată în temeiul prevederilor art. 5 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 188/1999, potrivit cărora: „(1) Pot beneficia de statute speciale funcţionarii publici care îşi desfăşoară activitatea în cadrul următoarelor servicii publice: [...] d) serviciile diplomatice şi consulare;”. Potrivit art. 5 alin. (2) lit. a) şi b) din lege, „(2) Prin statutele speciale prevăzute la alin. (1) se pot reglementa: a) drepturi, îndatoriri şi incompatibilităţi specifice, altele decât cele prevăzute de prezenta lege; b) funcţii publice specifice.*

8. Autorul excepţiei susţine că, potrivit art. 1 alin. (2) al Legii nr. 269/2003, membrii Corpului diplomatic şi consular al României (C.D.C.R.) „au un statut socioprofesional specific, conferit de atribuţiile şi răspunderile ce le revin pentru înfăptuirea politicii externe a României, conform prevederilor prezentei legi”, iar admiterea în C.D.C.R. este condiţionată de dreptul candidatului de a ocupa „o funcţie publică, conform prevederilor Constituţiei şi legilor în vigoare” [art. 17 lit. a) din lege]. Din aceste considerente, la fel ca poliţiştii, alături de care sunt nominalizaţi în mod expres de Legea nr. 188/1999, diplomaţii sunt funcţionari publici cu statut special al căror raport de serviciu ia naştere în urma reuşitei candidaţilor la concursul de admitere în C.D.C.R., urmată de numirea în funcţia diplomatică prin ordin al ministrului afacerilor externe şi de obligaţia de a depune jurământul de credinţă faţă de statul român. Din cuprinsul Legii nr. 269/2003 reiese că statutul juridic al membrilor C.D.C.R. cunoaşte elemente derogatorii de la dispoziţiile generale care reglementează raporturile de muncă, respectiv Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, diplomatul fiind subiect al unui raport de serviciu, raport care ia naştere, se execută şi încetează în condiţiile speciale impuse de Legea nr. 269/2003. Având în vedere faptul că diplomaţii au un statut socioprofesional distinct, au şi drepturi specifice, printre care cel referitor la promovarea „În funcţii diplomatice şi consulare în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe ori la misiunile diplomatice şi oficiile consulare, în raport cu gradul diplomatic sau consular deţinut, vechimea în muncă diplomatică sau consulară şi experienţa dobândită”. Dreptul de a desfăşura o însemnată parte din activitatea lor profesională în misiune permanentă în străinătate este specific executării raportului de serviciu al diplomaţilor, fiind echivalent cu dreptul la muncă. Legea nr. 269/2003 prevede că perioadele de activitate de 3-4 ani în misiune în străinătate (art. 35 alin. 5) alternează cu perioade de activitate, de regulă de un an, în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe (art. 46). Ocuparea posturilor vacante din serviciul exterior se face prin concurs, în condiţiile legii. Concursurile de trimitere în misiune permanentă a membrilor C.D.C.R. fac obiectul cap. V art. 35 al Legii nr. 269/2003 unde, la alin. (1), se prevede c㠄Membrii Corpului diplomatic şi consular al României, cu excepţia ambasadorilor şi a consulilor generali, sunt trimişi în misiune permanentă în străinătate, prin concurs, în funcţie de gradul diplomatic sau consular”. La alin. (2) se dispune: „Comisia pentru trimiterea în misiune permanentă în străinătate, precum şi condiţiile şi modalităţile de desfăşurare a concursului se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor externe11, iar la art. 69 se prevede c㠄Hotărârile Guvernului şi ordinele ministrului afacerilor externe emise în aplicarea prezentei legi se vor adopta în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a acesteia”, Autorul excepţiei susţine că, la data de 27 august 2003, ministrul afacerilor externe a emis Ordinul nr. 1.264, care nu a fost niciodată publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Prin nepublicare acest ordin este inaccesibil şi are caracter imprevizibil, fiind sustras controlului de legalitate, garantat de art. 126 din Constituţie.

9. Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului (Cauza Petra împotriva României), publicarea actelor cu caracter normativ date în executarea legii este obligatorie pentru asigurarea accesibilităţii acestora. Având în vedere cele ce preced, autorul excepţiei apreciază că prin nepublicarea de către Ministerul Afacerilor Externe a actelor administrative normative pentru aplicarea Legii nr. 269/2003 şi prin refuzul sistematic al ministerului de a le face cunoscute atât membrilor Corpului diplomatic şi consular al României - direct interesaţi Să ia cunoştinţă de actele normative prin care îşi exercită drepturile specifice şi care le reglementează parcursul de carieră -, cât şi publicului care are dreptul să ia cunoştinţă de modul în care este organizat şi reglementat un serviciu public important al României, dispoziţiile legale criticate suferă de grave vicii de neconstituţionalitate.

10. În condiţiile În care, ocuparea unui post în serviciul exterior reprezintă unul dintre cele mai importante aspecte ale activităţii diplomaţilor prin care se execută raportul de serviciu al acestora în condiţiile speciale create de prevederile Legii nr. 269/2003, constituind nu numai un important aspect al parcursului de carieră diplomatică, ci şi executarea unui drept special prevăzut de legea dedusă controlului constituţional, stabilirea regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante din serviciul exterior trebuie reglementată prin lege organică, respectiv prin Legea nr. 269/2003, legiferarea fiind un atribut inalienabil al legiuitorului, Parlamentul României. Autorul excepţiei susţine că, prin delegarea acestei atribuţii către un membru al Guvernului, se încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi ale art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, ordinele cu caracter normativ pe care le poate emite un membru al Guvernului trebuind să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza şi în executarea cărora au fost emise, neputând conţine soluţii care să contravină prevederilor acestora. De asemenea, lăsând la latitudinea unui membru al Guvernului să stabilească în cadrul metodologiilor de concurs condiţii/obligaţii, norma criticată încalcă prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie privind previzibilitatea şi accesibilitatea legii şi cele ale art. 15 alin. (1) din Constituţie, în sensul că diplomaţilor le sunt impuse alte condiţii/obligaţii decât cele stabilite prin lege.

11. Referitor la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, autorul excepţiei menţionează că, prin Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015, Curtea â admis excepţia de neconstituţionalitate pentru o cauză similară, respectiv a art. 26 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, legile speciale care reglementează activitatea acestor funcţionari publici fiind atinse de aceleaşi vicii de neconstituţionalitate.

12. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca fiind întemeiată, arătând că sunt aplicabile mutatis mutandis considerentele reţinute de Curtea Constituţională în Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015.

13. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate,

14. Guvernul apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată. Astfel, în raport cu prevederile art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, textul criticat reglementează doar faptul că, prin ordin al ministrului, se stabilesc comisia, condiţiile şi modalităţile de desfăşurare a concursului, iar nu exercitarea raporturilor de serviciu sau alte aspecte ce vizează cariera diplomatului. Textul de lege criticat nu face vorbire despre condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească personalul diplomatic pentru a putea fi selectat în vederea ocupării unui post vacant în Serviciul Exterior (care sunt condiţii privind exercitarea funcţiei), ci doar de condiţiile de desfăşurare a concursului. Dacă ordinul criticat conţine prevederi care depăşesc sfera de reglementare circumscrisă de prevederile art. 35 alin, (2) din Legea nr. 269/2003, atunci conţinutul acestuia poate fi contestat în faţa instanţelor judecătoreşti. Din perspectiva principiului ierarhiei actelor normative, întrucât ordinul nu cuprinde aspecte care afectează/circumstanţiază statutul diplomatului, ci doar aspecte privind organizarea tehnică, practică, procedurală a concursului, el nu conţine dispoziţii privind executarea raporturilor de serviciu. În măsura în care ordinul reglementează alte aspecte decât cele stabilite prin prevederile art. 35 alin, (2) din Legea nr. 269/2003, aceste critici nu pot face obiectul unei analize de constituţionalitate, ci eventual al unei acţiuni în faţa instanţei de contencios administrativ.

15. Avocatul Poporului arată că membrii corpului diplomatic şi consular sunt, de regulă, diplomaţi de carieră şi au un statut socio-profesional specific, conferit de atribuţiile şi răspunderile ce le revin pentru înfăptuirea politicii externe a României. Potrivit dispoziţiilor art. 3 alin. (1) din Legea nr. 269/2003, statutul Corpului diplomatic şi consular al României se completează cu prevederile cuprinse în legislaţia muncii şi în statutul funcţionarilor publici, iar conform prevederilor art. 5 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 188/1999, pot beneficia de statute speciale funcţionarii publici care îşi desfăşoară activitatea în cadrul serviciilor diplomatice şi consulare. Din prisma celor enunţate, analizând critica de neconstituţionalitate a art. 35 alin. (2) din Legea nr. 269/2003, faţă de art. 73 alin. (3) lit. j), apreciază că modalităţile şi condiţiile de desfăşurare a concursului pentru trimiterea în misiune permanentă în străinătate a membrilor Corpului diplomatic şi consular al României pot fi stabilite prin ordin al ministrului afacerilor externe. Această atribuţie a ministrului afacerilor externe de a adopta norme secundare în vederea desfăşurării concursului pentru trimiterea în misiune permanentă în străinătate a membrilor Corpului diplomatic şi consular al României îi conferă o anumită marjă de apreciere, menită să asigure normelor administrative acea flexibilitate necesară bunei organizări a concursului, în funcţie de aspecte care pot diferi de la un an la altul, de la un concura la altul, cum ar fi, spre exemplu, numărul de posturi care pot fi ocupate, modificările care intervin în conţinutul bibliografiei etc. În atare condiţii, principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat nu este înfrânt, deoarece nu se realizează delegarea unei atribuţii ce aparţine în exclusivitate legiuitorului către un membre al Guvernului. De asemenea, dispoziţiile criticate respectă şi componenta constituţională referitoare la previzibilitatea şi accesibilitatea legii, întrucât personalul vizat se poate raporta la un act normativ emis în temeiul legii, fiind în măsură să îşi adapteze conduita în mod corespunzător şi să aibă reprezentarea precisă a derulării concursului pentru trimiterea în misiune permanentă în străinătate a membrilor Corpului diplomatic şi consular al României.

16. Preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor nu au comunicat punctul lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

17. Curtea a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 35 alin. (2) din Legea nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic şi consular al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 23 iunie 2003. Textul de lege criticat are următorul cuprins: „Comisia pentru trimiterea în misiune permanentă în străinătate, precum şi condiţiile şi modalităţile de desfăşurare a concursului se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor externe,”

19. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) şi (5) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale şi obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, în art. 15 alin. (1) referitor la universalitatea drepturilor şi în art. 73 alin. (3) lit. j) privind reglementarea prin lege organică a statutului funcţionarilor publici.

20. Analizând criticile de neconstituţionalitate, Curtea observă că Legea nr. 269/2003 reglementează statutul socio-profesional al membrilor Corpului diplomatic şi consular al României, care sunt, de regulă, diplomaţi de carieră, îndeplinind atribuţiile şi răspunderile ce le revin pentru înfăptuirea politicii externe a României. Potrivit art. 2 din lege, au calitatea de membri ai Corpului diplomatic şi consular al României: ministrul afacerilor externe, secretarii de stat şi subsecretarii de stat, secretarul general şi secretarul general adjunct din Ministerul Afacerilor Externe, aceştia fiind membri de drept pe durata exercitării funcţiei publice din cadrul ministerului. De asemenea au calitatea de membri şi personalul diplomatic şi consular care îşi desfăşoară activitatea în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, la ambasadele, misiunile permanente pe lângă organizaţiile internaţionale şi oficiile consulare ale României, inclusiv persoanele provenind de la Departamentul de Comerţ Exterior şi de la alte ministere şi instituţii, pe perioada trimiterii lor în misiune în străinătate cu grade diplomatice sau consulare. Cu privire la aceştia, legea prevede că membrii Corpului diplomatic şi consular al României, cu excepţia ambasadorilor şi a consulilor generali, sunt trimişi în misiune permanentă în străinătate, prin concurs, în funcţie de gradul diplomatic sau consular. Reglementarea legală referitoare la condiţiile de desfăşurare a concursului este cuprinsă în art. 35 alin. (2), dispoziţia criticată în prezenta cauză, care dispune că, prin ordin al ministrului afacerilor externe se stabilesc comisia pentru trimiterea în misiune permanentă în străinătate, precum şi condiţiile şi modalităţile de desfăşurare a concursului.

21. Membrii Corpului diplomatic şi consular al României ocupă, în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe şi la misiunile diplomatice şi oficiile consulare, funcţiile diplomatice şi consulare echivalente gradelor diplomatice (ambasador, ministru plenipotenţiar, ministru-consilier, consilier diplomatic, secretar I, secretar II, secretar III) sau consulare (consul general, consul, viceconsul, agent consular) pe care le deţin.

22. Curtea reţine că, aşa cum a statuat în jurisprudenţa sa constantă (de exemplu, Decizia nr. 172 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 25 aprilie 2016), statutul juridic al unei categorii de personal este reprezentat de dispoziţiile de lege referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea raportului juridic de muncă, în care se află respectiva categorie. Referitor la statutul membrilor Corpului diplomatic şi consular al României, potrivit art. 5 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, „Pot beneficia de statute speciale funcţionarii publici care îşi desfăşoară activitatea în cadrul următoarelor servicii publice: [...]

d) serviciile diplomatice şi consulare;”. Dispoziţiile art. 5 alin. (3) din lege prevăd că, în căzui statutelor speciale aplicabile serviciilor diplomatice şi consulare, dispoziţiile speciale pot reglementa drepturi, îndatoriri şi incompatibilităţi specifice, altele decât cele prevăzute de Legea nr. 188/1999, precum şi cu privire la carieră. În temeiul acestor norme cu caracter de drept comun în materia statutului funcţionarului public, legiuitorul a adoptat Legea nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic şi consular al României, care, la art. 1 alin. (2), prevede că membrii acestui corp „au un statut socioprofesional specific, conferit de atribuţiile şi răspunderile ce le revin pentru înfăptuirea politicii externe a României, conform prevederilor prezentei legi”. Admiterea în acest corp profesional este condiţionată de constatarea dreptului candidatului „de a ocupa o funcţie publică conform prevederilor Constituţiei şi legilor în vigoare” [art. 17 lit. a) din lege]. Prin urmare, diplomaţii sunt funcţionari publici cu statut special al căror raport de serviciu ia naştere ca urmare a promovării concursului de admitere în Corpul diplomatic şi consular al României şi numirea în funcţia diplomatică prin ordin al ministrului afacerilor externe. Dispoziţiile Legii nr. 269/2003 reglementează condiţiile de admitere în Corpul diplomatic şi consular al României (art. 17-22), depunerea jurământului de credinţă (art. 21-22), drepturile şi obligaţiile membrilor Corpului diplomatic şi consular al României (art. 23-34), trimiterea în misiune permanentă a membrilor Corpului diplomatic şi consular al României la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României (art. 35-48), incompatibilităţii şi interdicţiile (art. 49-50), încetarea calităţii de membru al Corpului diplomatic şi consular al României (art. 51-56), răspunderea juridică a membrilor (art. 57-60). Prevederile art. 3 din Legea nr. 269/2003 dispun că aceasta se completează cu prevederile cuprinse în legislaţia muncii şi în Statutul funcţionarilor publici, iar, pe perioada cât se află în misiune în străinătate, membrilor Corpului diplomatic şi consular li se aplică şi prevederile tratatelor la care România este parte, precum şi alte reguli care decurg din normele dreptului internaţional.

23. Din analiza prevederilor Legii nr. 269/2003, Curtea constată că statutul juridic cunoaşte elemente derogatorii de la dispoziţiile generale care reglementează raporturile de muncă, respectiv Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, membrii Corpului diplomatic şi consular al României sunt subiecte al unor raporturi de serviciu, care iau naştere, se execută şi încetează în condiţii speciale. De aceea, aspectele esenţiale ce vizează cele trei elemente ale raporturilor de serviciu se referă în mod intrinsec la statutul acestei categorii profesionale de funcţionari publici, statut reglementat prin lege organică, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie. În mod similara decis Curtea în ceea ce priveşte categoria poliţiştilor, care este nominalizată în mod expres, alături de funcţionarii publici care îşi desfăşoară activitatea în serviciile diplomatice şi consulare, de Legea nr. 188/1999, în acest sens fiind Decizia nr. 392 din 2 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 11 septembrie 2014, paragraful 17, Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015, paragraful 24, sau Decizia nr. 244 din 19 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 469 din 23 iunie 2016, paragraful 19.

24. În ceea ce priveşte trimiterea în misiune permanentă a membrilor Corpului diplomatic şi consular al României la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, Curtea observă că acest element este parte integrantă a statutului de membru în Corpul diplomatic şi consular al României, componentă care vizează executarea raporturilor de serviciu şi care este strâns legată de cariera profesională a acestor persoane. Potrivit dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din Legea nr. 269/2003, exceptând ambasadorii şi consulii generali, legiuitorul a condiţionat trimiterea în misiune permanentă la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României de îndeplinirea a două cerinţe cumulative; prima, ca persoana să aibă calitatea de membru al Corpului diplomatic şi consular al României, şi a doua, ca persoana să promoveze concursul organizat în acest scop, în funcţie de gradul diplomatic sau consular.

25. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (2) din Legea nr. 269/2003, Curtea constată că aceasta este întemeiată, din perspectiva argumentelor care vor fi expuse în continuare.

26. În primul rând, Curtea observă că, potrivit dispoziţiilor supuse controlului de constituţionalitate, comisia de concurs pentru trimiterea în misiune permanentă în străinătate, precum şi condiţiile şi modalităţile de desfăşurare a concursului se Stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor externe. Astfel, ordinul ministrului, care este un act administrativ cu caracter normativ, stabileşte regulile care guvernează comisia de concurs (modul de constituire, autoritatea competentă să desemneze membrii comisiei, persoanele care pot avea calitatea de membri ai comisiei, competenţele comisiei, actele pe care aceasta le adoptă, comisia de soluţionare a contestaţiilor etc.), condiţiile şi modalităţile de desfăşurare a concursului (condiţiile de înscriere ale candidaţilor, etapele procedurale, stabilirea criteriilor de competenţă în funcţie de care se face selecţia, căile de atac împotriva rezultatelor adoptate de comisia de concurs etc.) Aşadar, Curtea constată că elementele de conţinut ale actului administrativ vizează, în principal, aspecte substanţiale ale procedurii de concurs, a căror îndeplinire/neîndeplinire are ca efect modificarea sau nu a raporturilor de serviciu a membrilor Corpului diplomatic şi consular al României, sub aspectul executării acestor raporturi la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din străinătate. Prevederile ordinului ministrului de resort nu au un caracter tehnic, organizatoric, ci stabilesc condiţii de fond privind organizarea concursului, cu consecinţe directe asupra carierei membrilor acestui corp profesional, care presupun o modificare atât a atribuţiilor (a felului muncii), a locului muncii, cât şi a salarizării.

27. Prin urmare, întrucât aceste aspecte vizează elemente esenţiale ale raporturilor de serviciu, care se referă în mod intrinsec la statutul juridic al acestei categorii profesionale, ele nu pot fi reglementate decât prin lege organică, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie. Cu toate acestea, prin dispoziţiile de lege criticate, reglementarea este dată în competenţa ministrului afacerilor externe care, printr-un act administrativ cu o putere juridică inferioară legii, este abilitat să reglementeze procedura şi condiţiile în care pot fi modificate raporturile de serviciu ale membrilor Corpului diplomatic şi consular al României. Or, potrivit Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, ordinele cu caracter normativ se emit numai pe baza şi în executarea legii şi trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza şi în executarea cărora au fost emise, fără ca prin acestea să poată fi completată legea. Ordinul ministrului afacerilor externe, reglementând cu privire la procedura şi condiţiile în care pot fi modificate raporturile de serviciu, adaugă la lege, cu încălcarea principiului legalităţii şi a normelor de tehnică legislativă menţionate. În aceste condiţii, Curtea constată că dispoziţiile art. 35 alin. (2) din Legea nr. 269/2003 aduc atingere prevederilor cuprinse în art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie.

28. Mai mult, Curtea reţine că prin delegarea unei atribuţii ce aparţine în exclusivitate legiuitorului către un membru al Guvernului sunt încălcate şi prevederile art. 1 alin. (4) din Constituţie referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, precum şi art. 1 alin. (5) din Constituţie, în componenta sa referitoare la previzibilitatea şi accesibilitatea legii, întrucât personalul vizat, care se poate raporta, în aceste condiţii, doar la prevederile lacunare ale legii, nu este în măsură să îşi adapteze conduita în mod corespunzător şi nici să aibă reprezentarea precisă a executării raporturilor de serviciu. Astfel, emiterea unor acte cu caracter administrativ ce au caracter infralegal determină o stare de incertitudine juridică, acest gen de acte având, de obicei, un grad sporit de schimbări succesive în timp. Considerentele reţinute de Curte prin Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015, precitată, paragraful 31, şi prin Decizia nr. 803 din 24 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 34 din 18 ianuarie 2016, paragraful 17, se aplică mutatis mutandis şi în cauza de faţă.

29. De asemenea, Curtea Constituţională, în jurisprudenţa sa, a statuat că o dispoziţie legală trebuie să fie precisă, neechivocă, să instituie norme clare, previzibile şi accesibile, a căror aplicare să nu permită arbitrariul sau abuzul. Norma juridică trebuie să reglementeze în mod unitar, uniform, să stabilească cerinţe minimale aplicabile tuturor destinatarilor săi (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 17 din 21 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 30 ianuarie 2015), Or, în cazul de faţă, lăsând la latitudinea ministrului de resort stabilirea unor elemente esenţiale ale raportului de serviciu şi, implicit, ale statutului acestei categorii de funcţionari publici, legea imprimă un caracter relativ, nepermis, procedurii de modificare a raporturilor de serviciu.

30. În consecinţă, Curtea subliniază că, pentru înlăturarea viciului de neconstituţionalitate, aspectele esenţiale privind trimiterea în misiune permanentă a membrilor Corpului diplomatic şi consular al României la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României trebuie să fie reglementate prin lege organică, urmând ca regulile de ordin tehnic, organizatoric ale acestei proceduri să fie explicitate şi detaliate prin ordin al ministrului de resort.

31. Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Dănuţ Cristian Matei în Dosarul nr. 47.020/3CAF/2012* al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII l-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 35 alin. (2) din Legea nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic şi consular al României sunt neconstituţionale.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII l-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 14 decembrie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent-şef,

Mihaela Senia Costinescu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind completarea unor reglementări contabile

 

În temeiul art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, Cu modificările şi completările ulterioare,

în baza art. 4 alin. (1) şi a art. 44 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul finanţelor publice emite următorul ordin:

Art. 1. - În Planul de conturi general cuprins la punctul 594 din Reglementările contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 963 din 30 decembrie 2014, cu modificările şi completările ulterioare, se introduc conturile 4315 „Contribuţia de asigurări sociale (P)”, 4316 „Contribuţia de asigurări sociale de sănătate (P)”, 436 „Contribuţia asiguratorie pentru muncă (P)” şi 646 „Cheltuieli privind contribuţia asiguratorie pentru muncă”.

Art. 2. - În Planul de conturi cuprins la punctul 196 din Reglementările contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.844/2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1020 şi 1020 bis din 19 decembrie 2016, cu modificările şi completările ulterioare, se introduc conturile 4315 „Contribuţia de asigurări sociale (P)”, 4316 „Contribuţia de asigurări sociale de sănătate (P)”, 436 „Contribuţia asiguratorie pentru muncă (P)” şi 646 „Cheltuieli privind contribuţia asiguratorie pentru muncă”.

Art. 3. - În Planul de conturi general cuprins la punctul 344 din Reglementările contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3.103/2017, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 984 din 12 decembrie 2017, se introduc conturile 4315 „Contribuţia de asigurări sociale (P)”, 4316 „Contribuţia de asigurări sociale de sănătate (P)”, 436 „Contribuţia asiguratorie pentru muncă (P)” şi 646 „Cheltuieli privind contribuţia asiguratorie pentru muncă”.

Art. 4. - Conturile prevăzute la art. 1-3 se utilizează pentru înregistrarea contribuţiilor datorate, potrivit titlului V „Contribuţii sociale obligatorii” al Codului fiscal, pentru veniturile realizate începând cu data de 1 ianuarie 2018.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 5 februarie 2018.

Nr. 1.243.

 

 

ACTE ALE OFICIULUI ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR

 

OFICIUL ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR

 

DECIZIE

privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Hotărârii arbitrale nr. 1/2018 din 22.01.2018 în Dosarul arbitral nr. 1/2017 a Corpului de arbitri de pe lângă Oficiul Român pentru Drepturile de Autor din 22.01.2018 privind stabilirea formei finale a Metodologiei având ca obiect utilizarea prin radiodifuzare a operelor muzicale de către organismele de radiodifuziune

 

În conformitate cu prevederile art. 1312 alin. (8) şi art. 138 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare,

ţinând cont de Referatul Secretariatului General al Corpului de Arbitri nr. RG II din 447 din 22.01.2018, în baza prevederilor art. 6 alin. (1) şi art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 401/2006 privind organizarea, funcţionarea, structura personalului şi dotările necesare îndeplinirii atribuţiilor Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, cu modificările ulterioare,

directorul general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor emite prezenta decizie.

Art. 1. - Se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, Hotărârea arbitrală nr. 1/2018 din 22.01.2018 în Dosarul arbitral nr. 1/2017 a Corpului de arbitri de pe lângă Oficiul Român pentru Drepturile de Autor din 22.01.2018 privind stabilirea formei finale a Metodologiei având ca obiect utilizarea prin radiodifuzare a operelor muzicale de către organismele de radiodifuziune.

Art. 2. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi pe site-ul www.orda.ro.

 

Directorul general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor,

Doru Adrian Păunescu

 

Bucureşti, 23 ianuarie 2018.

Nr. 6.

 

HOTĂRÂREA ARBITRALĂ

Nr. 1 din 22 ianuarie 2018

privind stabilirea formei finale a Metodologiei având ca obiect utilizarea prin radiodifuzare a operelor muzicale de către organismele de radiodifuziune

 

Dosarul nr. 1/2017

 

Complet de arbitri:

- Bucur Robert - preşedinte

- Chelaru Cristina - arbitru

- Romaşcanu Nicoleta Cristina - arbitru

- Dimofte Gabriela - arbitru

- Stângu Lucian - arbitru

 

Pe rol se află cererea formulată de UCMR-ADA, Asociaţia pentru Drepturi de Autor a Compozitorilor (UCMR-ADA), în contradictoriu cu Societatea Româna de Radiodifuziune - SRR, Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale - ARCA, Asociaţia Radiodifuzorilor Mici şi a Micilor Comunicatori de Fonograme (ARMMCF), Asociaţia Radiourilor Locale şi Regionale (ARLR), Europe Developpment International - R SA - EUROPA FM, A.G. Radio Holding - S.R.L., Grupul Media Camina - S.R.L. (GMC) pentru stabilirea formei finale a Metodologiei având ca obiect utilizarea prin radiodifuzare a operelor muzicale de către organismele de radiodifuziune.

Cererile de arbitraj formulate de către UCMR-ADA, ARCA, SRR, ARMMCF au ca temei juridic, aşa cum s-a menţionat în cererea de iniţiere a procedurii, precum şi în cererile de arbitraj, dispoziţiile art. 1311 şi 1312 din Legea nr. 8/1996, cu completările şi modificările ulterioare, şi au ca obiect stabilirea formei finale a Metodologiei având ca obiect utilizarea prin radiodifuzare a operelor muzicale de către organismele de radiodifuziune.

Arbitrajul a fost iniţiat prin cererea de arbitraj formulată de UCMR-ADA, cerere înregistrată la Oficiul Român pentru Drepturi de Autor în data de 22.02.2017.

Dezbaterile au avut loc la data de 15.01.2018, fiind consemnate în încheierea de şedinţă, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Completul, având nevoie de timp pentru a delibera şi a da părţilor posibilitatea de a depune concluzii scrise, în temeiul art. 396 din Codul de procedură civilă, a amânat pronunţarea la data de 18.01.2018, respectiv 22.01.2018. Deliberările au avut loc în data de 18.01.2018,19.01.2018 şi 22.01.2018 la sediul Oficiului Român pentru Drepturi de Autor (ORDA), cu participarea tuturor arbitrilor.

Având în vedere înscrisurile depuse de părţi pe durata arbitrajului, cererile şi concluziile părţilor, Completul de arbitri constată:

Constituirea Completului de arbitraj a fost realizată cu respectarea prevederilor art. 1311 alin. (4) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, părţile fiind convocate pentru tragerea la sorţi, în vederea desemnării arbitrilor. Urmare a solicitării UCMR-ADA, prin Decizia ORDA nr. 98/2016 a directorului general al ORDA s-a constituit Comisia pentru negocierea Metodologiei privind utilizarea prin radiodifuzare a operelor muzicale de către organismele de radiodifuziune formată din UCMR-ADA, organismul de gestiune colectivă reprezentativ din domeniul drepturilor de autor de opere muzicale, pe de o parte, şi utilizatori, respectiv Societatea Română de Radiodifuziune (SRR), Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA), Asociaţia Radiodifuzorilor Mici şi a Micilor Comunicatori de Fonograme (ARMMCF), Asociaţia Radiourilor Locale şi Regionale (ARLR), Europe Developpment - R SA, A.G. Radio Holding - S.R.L., Grupul Media Camina - S.R.L. (GMC), pe de altă parte.

UCMR-ADA, precum şi ARMMCF, SRR şi ARCA au depus proiecte distincte de metodologie, ce âu făcut obiectul negocierilor dintre părţi, conform proceselor-verbale de negociere din 10.10.2016, 25.10.2016, 28.10.2016 şi 07.11.2016.

Prin cererea de arbitraj precizată la termenul din 15.01.2018, întemeiată pe dispoziţiile art. 1312 din Legea nr. 8/1996, cu completările şi modificările ulterioare, UCMR-ADA a solicitat stabilirea formei finale a Metodologiei având ca obiect utilizarea prin radiodifuzam a operelor muzicale de către organismele de radiodifuziune. În motivarea cererii, UCMR-ADA arată că, urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 261/2015, prin Decizia ORDA nr. 165/2015 a fost constituită Comisia de negociere a remuneraţiilor prevăzută de Protocolul având drept obiect Metodologia privind utilizarea prin radiodifuzam a operelor muzicale de către organismele de radiodifuziune şi, cu toate că au existat mai multe runde de negocieri, părţile nu au putut ajunge la un consens în ceea ce priveşte forma finală a Metodologiei privind utilizarea prin radiodifuzam a operelor muzicale de către organismele de radiodifuziune. UCMR-ADA arată că potrivit art. 1231 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 8/1996, cu completările şi modificările ulterioare, gestiunea colectivă este obligatorie în cazul radiodifuzării operelor muzicale, iar UCMR-ADA îi reprezintă pe toţi titularii de drepturi patrimoniale de autor de opere muzicale, indiferent dacă i-au acordat sau nu mandat în acest sens. UCMR-ADA susţine că la stabilirea remuneraţiilor trebuie sa se ţină cont de criteriile reglementate de art. 1311 din Legea nr. 8/1996, cu completările şi modificările ulterioare, coroborate cu cele prevăzute la punctul 3 al articolului unic al Legii nr. 261/2015, cu prevederile art. 11 bis al Convenţiei de la Berna, ratificată de România prin Legea nr. 77/1998, cu prevederile din Recitalul nr. 31 şi ale art. 16 alin. (2) din Directiva 2014/26/UE.

Prin cererea reconvenţională la cererea de arbitraj formulată de UCMR-ADA, completată şi precizată la termenele ulterioare, ARMMCF, în temeiul dispoziţiilor art. 1311 alin. (1)-(3), art. 154 alin. (3) din Legea nr. 8/1996, cu completările şi modificările ulterioare, art. 11 bis din Convenţia de la Berna, art. 102 lit. a din TFUE, hotărârile preliminare pronunţate de CJUE în cauzele C-52/07, C-245/00, a propus o altă formă a Metodologiei având ca Obiect utilizarea prin radiodifuzare a operelor muzicale de către organismele de radiodifuziune. În motivarea cererii, ARMMCF solicită, în principal, în raport cu prevederile art. 44 coroborat cu art. 1231 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 8/1996, cu completările şi modificările ulterioare, exceptarea operelor muzicale create ca atribuţie de serviciu din obiectul remuneraţiilor ce fac obiectul prezentei metodologii; introducerea unei prevederi vizând nulitatea de drept a clauzelor metodologiei care sunt sau vor deveni contrare unor dispoziţii legale; solicită stabilirea instanţei competente teritorial să soluţioneze litigiile privind executarea obligaţiilor utilizatorilor prevăzute în metodologie; solicită stabilirea dobânzii legale de la data scadenţei cu privire la întârzierile la plata remuneraţiei; solicită ca, la cererea motivată a oricărui utilizator, organismul de gestiune colectivă desemnat de Oficiul Român pentru Drepturi de Autor drept colector să aibă obligaţia să pună, prin mijloace electronice, la dispoziţia utilizatorului, informaţiile deţinute cu privire la titularii de drepturi de autor, direcţi sau indirecţi, şi solicită modificarea clauzei vizând momentul intrării în vigoare a metodologiei şi a modificărilor aferente.

Prin cererea comună de arbitraj depusă la termenul din 10.04.2017 de ARCA, SRR, SC A.G. RADIO HOLDING, EUROPE DEVELOPPMENT INTERNATIONAL - R SA, GMC, ARLR au propus o altă formă a Metodologiei având ca obiect utilizarea prin radiodifuzare a operelor muzicale de către organismele de radiodifuziune. În motivarea cererii solicită să se aibă în vedere stabilirea corectă a terminologiei utilizate în conţinutul metodologiei raportat la dispoziţiile prevăzute în Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu dispoziţiile prevăzute de Legea nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare; solicită exceptarea operelor muzicale create ca atribuţie de serviciu din obiectul remuneraţiilor ce fac obiectul prezentei metodologii; solicită stabilirea procentului, precum şi a bazei de calcul prin raportare la practica europeană, Directiva 26/2014/EU, jurisprudenţa naţională indicată şi hotărârile preliminare pronunţate de CJUE în cauzele C-52/07, C-245/00.

Având în vedere excepţiile invocate şi susţinute oral la termenul din data de 15.01.2018, Completul de arbitri urmează a soluţiona cu prioritate aceste excepţii.

Referitor la excepţia de necompetenţă generală a Corpului de arbitri de pe lângă ORDA de a soluţiona cererea SRR de stabilire a aplicabilităţii sau nu a TVA în cazul remuneraţiilor reprezentând drepturile de autor, invocată de către UCMR-ADA, Completul de arbitri o respinge ca rămasă fără obiect având în vedere că la termenul din 15.01.2018, UCMR-ADA, pe de o parte, şi utilizatorii, pe de altă parte, au ajuns la un acord, în sensul că înţeleg să nu se mai facă referiri în cuprinsul metodologiei cu privire la taxa pe valoarea adăugată (TVA).

Completul de arbitri ia act, de asemenea, şi de acordul părţilor din prezentul arbitraj de a se folosi doar sintagma „dobândă legată penalizatoare”, şi nu sintagma utilizată de UCMR-ADA în conţinutul pct. 12 din propunerea sa, respectiv: „dobânzile penalizatoare prevăzute de lege pentru raporturile dintre profesionişti.”

Referitor la excepţia tardivităţii completării cererii reconvenţionale formulate de către ARMMCF şi SRR, invocată de UCMR-ADA, Completul de arbitri o respinge ca neîntemeiată având în vedere că obiectul arbitrajului îl reprezintă stabilirea formei finale a metodologiei care este atributul arbitrilor potrivit dispoziţiilor art. 1312 alin. (7) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, iar singurul caz de decădere din dreptul de a propune probe şi concluzii şi, prin analogie, de a formula pretenţii noi, este cel indicat de art. 1312 alin, (6) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv neplata în termen a onorariului.

Referitor la excepţia tardivităţii pe cererile depuse la dosar, formulată de EUROPE DEVELOPPMENT INTERNAŢIONAL ROMÂNIA-R SA. Completul de arbitri o respinge ca neîntemeiată, motivat de faptul că obiectul litigiului dedus arbitrajului este indicat prin cererea de iniţiere a arbitrajului formulată de oricare dintre părţi sau prin orice altă cerere reconvenţională/completatoare, ca urmare a eşuării negocierilor, arbitrii fiind învestiţi de părţi, în spiritul legii, să stabilească forma finală a metodologiei. Învestirea Corpului de arbitri s-a făcut tocmai în acest scop.

Referitor la excepţia inadmisibilităţii formulării, prin cererea reconvenţională, a unor propuneri noi privind dispoziţiile metodologiei supuse negocierii şi arbitrajului, excepţie invocată de UCMR-ADA, Completul de arbitri o apreciază ca fiind o apărare pe fondul cauzei, urmând a o avea în vedere la soluţionarea cauzei.

Referitor la excepţia autorităţii de lucru judecat a Deciziei civile nr. 271 A/02.11.2007, pronunţată în Dosarul nr. 3.731/2/2017, privind veniturile care constituie baza de calcul al remuneraţiilor, invocată de UCMR-ADA, Completul de arbitri constată că nu există identitate de părţi, obiect şi cauză, iar chestiunile litigioase dezbătute în decizia mai sus precizată nu formează obiectul prezentei metodologii, fiind vorba de o altă categorie de utilizatori, în speţă organisme de televiziune, urmând a o respinge ca nefondată.

După încheierea dezbaterilor de la termenul din 15.01.2018, părţile au depus concluzii scrise, Completul de arbitri urmând a avea în vedere doar susţinerile ce au fost discutate în contradictoriu, nu şi pretenţiile noi formulate prin concluziile scrise depuse după închiderea dezbaterilor.

Având în vedere cererile şi înscrisurile depuse de părţi, Completul arbitral reţine:

1. Părţile au rămas în divergenţă cu privire la includerea sau neincluderea denumirii UCMR-ADA în cuprinsul Metodologiei, includerea sau nu în remuneraţiile prevăzute de prezenta metodologie a operelor muzicale create de angajaţii utilizatorului în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu şi utilizarea în activitatea de radiodifuzare a operelor orfane.

Completul de arbitri consideră că nu se impune introducerea denumirii organismului de gestiune colectivă UCMR-ADA în conţinutul metodologiei întrucât ne aflăm pe tărâmul gestiunii colective obligatorii, astfel cum este definită de art. 1231 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, colectarea remuneraţiilor realizându-se atât pentru membri, cât şi pentru nemembri ai organismului de gestiune desemnat colector. Metodologia cu aplicabilitate pentru viitor nu poate consacra organismul de gestiune colectivă UCMR-ADA drept colector pe domeniu, desemnarea acestuia fiind o atribuţie exclusivă a directorului general al Oficiului Român pentru Drepturi de Autor.

Completul de arbitri considera întemeiată propunerea formulată de utilizatori, în sensul de a folosi în cuprinsul metodologiei sintagma de „organism de gestiune colectivă desemnat colector prin decizie a directorului generai al Oficiului Român pentru Drepturi de Autor”.

Susţinerile utilizatorilor cu referire la excluderea din noţiunea de utilizare (utilizator) şi, implicit din baza de calcul al remuneraţiilor cuvenite autorilor titulari de drepturi a titularilor şi a remuneraţiilor aferente contractelor de muncă/contractelor de cesiune şi autorizare individuală, precum şi a operelor orfane nu pot forma obiectul prezentei metodologii, scopul metodologiei fiind acela de a fixa cadrul legal general valabil şi opozabil erga omnes, fixând regula în materie cu privire la utilizatori, tipul gestiunii, baza de calcul şi procent. Completul de arbitri, având în vedere şi dispoziţiile art. 44 coroborate cu dispoziţiile art. 1311 alin. (4) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, care prevăd că: „în cazul în care gestiunea colectivă este obligatorie conform prevederilor art. 1231, metodologiile se negociază fără a se ţine seama de criteriile prevăzute la alin. (1) lit. c) şi e), repertoriile fiind considerate repertorii extinse.”, unde art. 131t alin. (1) lit. e) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, exceptată de la criteriile de negociere „proporţia utilizărilor pentru care utilizatorul a îndeplinit obligaţiile de plată prin contracte directe cu titularii”, urmează a le respinge ca nefondate.

De asemenea, Completul de arbitri va avea în vedere şi dispoziţiile art. 134 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, care prevăd c㠄Exercitarea gestiunii colective încredinţate prin contractul de mandat nu poate restrânge în niciun fel drepturile patrimoniale ale titularilor”, iar „în exercitarea mandatului, în condiţiile prezentei legi, organismelor de gestiune colectivă nu li se transferă sau nu li se transmit drepturi de autor şi drepturi conexe ori utilizarea acestora”, motiv pentru care califică aceste susţineri ca apărări cu caracter individual ale utilizatorului, apărări ce pot fi expuse în negocierea licenţei cu organismul de gestiune colectivă sau, eventual, în faţa unei instanţe judecătoreşti pentru determinarea remuneraţiei datorate.

Completul de arbitri, având în vedere solicitarea utilizatorilor ca parte integrantă din prezenta metodologie să facă parte şi „Modelul contractului-autorizaţie licenţă neexclusivă având ca obiect autorizarea difuzării operelor muzicale protejate prin dreptul de autor” - prevăzut în anexa nr. 1, constată că la proiectele de metodologie transmise nu există nicio anexă, draft de contract-autorizaţie licenţă neexclusivă, respectiv faptul că conţinutul unui astfel de contract se poate negocia şi stabili doar de părţi, fiind direct aplicabile atât dispoziţiile din legea dreptului de autor, legea specială, cât şi dispoziţiile Codului civil, motiv pentru care urmează a le respinge.

Completul de arbitri stabileşte conţinutul art. 1 din Metodologia având ca obiect utilizarea prin radiodifuzare a operelor muzicale de către organismele de radiodifuziune ca fiind:

Art. 1. - Utilizarea de către organismele de radiodifuziune a operelor muzicale aflate în termenul legal de protecţie se poate face în baza unei autorizaţii licenţă neexclusivă eliberată de organismul de gestiune colectivă desemnat colector prin decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturi de Autor al remuneraţiilor prevăzute de prezenta metodologie.

2. Părţile au rămas în divergenţă cu privire la noţiunea de utilizator, precum şi cu privire la termenul de „post de radio”, folosit în proiectul de metodologie depus de UCMR-ADA, faţă de termenul „serviciu de programe de radiodifuziune” sau „organism de radiodifuziune”, propus de utilizatori.

Completul de arbitri, în urma analizei tuturor propunerilor părţilor, constată că Legea nr. 8/1996, în art. 113-116 din secţiunea consacrată drepturilor organismelor de radiodifuziune şi televiziune, utilizează aceeaşi terminologie cu cea din Legea audiovizualului nr. 504/2002 şi apreciază că definirea utilizatorului prin referire la licenţa audiovizuală eliberată de Consiliul Naţional al Audiovizualului, în temeiul Legii audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, suplineşte solicitările divergente ale părţilor şi nu mai face necesară introducerea de definiţii suplimentare în cadrul metodologiei.

Astfel, Completul de arbitri stabileşte conţinutul art. 2 din metodologie, ca fiind:

Art. 2. - Prin utilizator se înţelege orice persoană fizică autorizată sau persoană juridică, deţinătoare a unei licenţe audiovizuale acordate de Consiliul Naţional al Audiovizualului, care radiodifuzează, prin orice mijloc sau procedeu, opere muzicale, în cadrul unui serviciu de programe de radiodifuziune, astfel cum este definită radiodifuzarea prin art. 151 din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare.

3. Părţile au rămas în divergenţă cu privire la informaţiile necesare a fi comunicate organismului de gestiune colectivă desemnat colector în vederea eliberării autorizaţiei de licenţă neexclusivă.

Completul de arbitri apreciază că, în condiţiile în care art. 130 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, prevede că organismele de gestiune colectivă au obligaţia „să acorde autorizaţii neexclusive utilizatorilor, la cererea acestora, efectuată înainte de utilizarea repertoriului protejat, în schimbul unei remuneraţii, prin licenţă neexclusivă în forma scrisă”, sunt edificatoare informaţiile privind datele de identificare ale utilizatorului, denumirea serviciului de programe de radiodifuziune, copii ale licenţei/licenţelor audiovizuale eliberate de Consiliul Naţional al Audiovizualului şi ponderea medie estimată a utilizării operelor muzicale în cadrul serviciului de programe de radiodifuziune.

În condiţiile în care organismul de gestiune colectivă are obligaţia emiterii de licenţă neexclusivă, Completul de arbitri apreciază că nu se poate condiţiona încheierea unei licenţe de un volum nejustificat şi neconcludent de informaţii.

Completul de arbitri va analiza totodată şi propunerile prevăzute la pct. 6-8 din proiectul de metodologie propus de UCMR-ADA, având în vedere terminologia folosită şi ipotezele enunţate aflându-se în strânsă legătură cu conţinutul art. 3.

UCMR-ADA solicită ca utilizatorii să fie obligaţi să comunice şi următoarele înscrisuri: frecvenţele pentru care deţin licenţă din partea Consiliului Naţional al Audiovizualului, lista completă a localităţilor acoperită de fiecare frecvenţă, numărul de persoane stabilit recenzate pentru fiecare localitate în care poate fi recepţionat postul de radio, respectiv serviciul de programe de radiodifuziune.

Completul de arbitri constată că obligaţia depunerii acestor înscrisuri derivă din solicitarea aflată la pct. 6-8 din proiectul de metodologie propus de către UCMR-ADA, respectiv în stabilirea unei remuneraţii minime forfetare, în situaţia în care suma trimestrială ce ar rezulta în urma aplicării procentului prevăzut la art. 4 asupra bazei de calcul prevăzută la art. 5 ar fi mai mică decât cea prevăzută în tabele propuse în cadrul negocierilor sau o raportare la fiecare frecvenţă (staţie) locală în parte de 0,2 ron/trimestru/fiecare potenţial receptor al postului de radio. Plecând de la dispoziţiile art. 131 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, unde se prevede în mod expres c㠄organismele de gestiune colectivă pot solicita de la aceeaşi categorie de utilizatori remuneraţii forfetare sau procentuale, raportate la veniturile obţinute din activitatea în cadrul căreia se utilizează repertoriul”, legiuitorul realizând o limitare precisă şi fără echivoc În sensul aplicării unor remuneraţii procentuale sau a unor remuneraţii forfetare, având în vedere faptul că prin dispoziţiile Legii nr. 261/2015 privind modificarea Legii dreptului de autor şi a drepturilor conexe au fost precizate dispoziţiile cu privire la remuneraţii minimale şi criteriile de aplicare, precum şi solicitarea părţilor de stabilire a unei remuneraţii procentuale determinată pentru fiecare serviciu de programe de radiodifuziune în parte, în mod proporţional cu ponderea de utilizare a operelor muzicale din total timp de emisie, Completul de arbitri urmează a respinge solicitarea UCMR-ADA de stabilire a unei remuneraţii minime forfetare în sarcina utilizatorilor raportat la suma minimă rezultantă în urma aplicării formulei de calcul privind stabilirea obligaţiei de plată a remuneraţiei. Mai mult decât atât, solicitarea UCMR-ADA de a se stabili o obligaţie de plată în sarcina utilizatorilor raportat la frecvenţa pe care acest serviciu de radiodifuziune se emite şi nu raportat la serviciul de programe de radiodifuziune este, la acest moment, imposibil de cuantificat din punct de vedere economic, impunând în sarcina utilizatorului de a ţine o evidenţă contabilă paralelă cu cea prevăzută de lege pentru a putea oferi informaţiile solicitate de UCMR-DA, fapt ce ar contraveni dispoziţiilor legale în vigoare. De asemenea, propunerea UCMR-ADA de a institui obligaţia de plată a unei remuneraţii minime pentru fiecare frecvenţă deţinută de utilizator ar duce la concluzia ca remuneraţia minimă să fie mai mare decât remuneraţia de referinţă, ceea ce nu este echitabil. În acest caz există practică judiciară care a reglementat o situaţie similară şi care poate fi avută în vedere de către Completul de arbitri, respectiv Hotărârea civilă nr. 845/2016, pronunţată la data de 9.11.2016 de către Tribunalul Bucureşti, Secţia a IV-a civilă, prin care s-a redus obligaţia de plată de la cea corespunzătoare a 12 remuneraţii, pentru fiecare frecvenţă, la o singură remuneraţie pentru un singur serviciu de programe de radiodifuziune.

Având în vedere aspectele menţionate mai sus, Completul de arbitri urmează să înlăture în totalitate toate prevederile prepuse de UCMR-ADA la pct. 6, 7 şi 8 din metodologie.

Astfel, Completul de arbitri stabileşte conţinutul art. 3 din metodologie ca fiind:

Art. 3. - (1) în scopul încheierii autorizaţiei licenţă neexclusivă, utilizatorul are obligaţia să depună, la sediul organismului de gestiune colectivă desemnat colector, o cerere de autorizare semnată de reprezentantul legal, care să cuprindă:

- datele de identificare ale utilizatorului şi denumirea serviciului de programe;

- ponderea medie estimată a utilizării operelor muzicale în cadrul serviciului de programe.

(2) Utilizatorii au obligaţia de a ataşa cererii de încheiere a autorizaţiei licenţă neexclusivă copii de pe licenţa/licenţele audiovizuale eliberate de Consiliul Naţional al Audiovizualului.

4. Părţile prezentului arbitraj au solicitat Completului de arbitri să stabilească remuneraţia procentuală determinată pentru fiecare serviciu de programe de radiodifuziune în parte, în mod proporţional, cu ponderea de utilizare a operelor muzicale din totalul timpului de emisie.

Plecând de la susţinerea părţilor, Completul de arbitri, având în vedere, în principal, practica europeană privind rezultatul negocierilor dintre utilizatori şi organismele de gestiune colectivă, precum şi hotărârile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi legislaţia naţională, dispune stabilirea unei remuneraţii procentuale direct proporţională cu ponderea utilizării repertoriului gestionat colectiv prin activitatea de radiodifuzare de opere muzicale, iar, în lipsa veniturilor, remuneraţia urmează a se determina în funcţie de cheltuielile ocazionate de utilizarea de opere muzicale în activitatea de radiodifuzare.

Completul de arbitri arată că stabilirea unui procent diferenţiat între categorii diferite de utilizatori ar fi contrară regulilor de concurenţă şi de politică economică şi ar avea un caracter discriminator faţă ceilalţi utilizatori existenţi pe piaţa de profil.

În aprecierea Completului de arbitri nu pot fi pe deplin acceptate susţinerile SRR-ului, susţineri la care a achiesat şi ARCA, prin prisma faptului că remuneraţia se determină exclusiv prin raportare la veniturile generate de activitatea de utilizare de opere muzicale, şi nu prin raportare la situaţia specială în care se afla utilizatorul (entitate finanţată de la bugetul de stat) Alocaţia bugetară, în integralitatea ei, nu poate constitui baza de calcul, însă partea care are legătură cu activitatea de radiodifuzare de opere muzicale va intra în baza de calcul al remuneraţiei.

Faţă de realităţile economice şi sociale din prezent şi ţinând cont de perioada şi cuantumul procentului stabilit în metodologia anterioară (Protocolul având drept obiect Metodologia privind utilizarea prin radiodifuzare a operelor muzicale de către organismele de radiodifuziune publicată prin Decizia ORDA nr. 432/07.12.2006), Completul de arbitri apreciază că o creştere a procentului la 4% şi stabilirea unui procent unic reprezintă o soluţie echitabilă pentru toate părţile arbitrajului, atât pentru titularii de drepturi de autor asupra operelor muzicale radiodifuzate, membri sau nemembri ai unui organism de gestiune colectivă, cât şi pentru utilizatori.

În justificarea celor mai sus-menţionate, Completul de arbitri are în vedere interesul titularilor de opere muzicale de a fi radiodifuzaţi de utilizatori şi de a-şi încasa remuneraţiile cuvenite. Or, stabilirea unei remuneraţii procentuale mai mari ar conduce la descurajarea utilizatorilor în promovarea operelor muzicale, concretizată, fie în sustragerea de la plată, fie în falimentarea utilizatorului, consecinţe negative care se răsfrâng, în final, asupra autorilor titulari de drepturi.

În plus, nu trebuie pierdut din vedere şi faptul că mal există şi alte categorii de titulari de drepturi (artişti interpreţi, producători de fonograme, autori de opere scrise etc.) care trebuie remuneraţi pentru utilizarea de opere (muzicale sau nu) şi care ar putea fi dezavantajaţi prin stabilirea unui procent discreţionar în favoarea autorilor de opere muzicale.

Procentul de 9% propus de către reprezentantul UCMR-ADA nu are un suport financiar-contabil şi nici o argumentaţie faptică. Simpla trimitere la procentele stabilite în ţările europene sau, mai bine zis, criteriul comparaţiei cu practica europeană şi

principiul omogenităţii comparării cu alte state membre, în ceea ce priveşte strict cuantumul procentului nu poate prevala, în actualul context economic, în faţa criteriului privind valoarea economică a utilizării, criteriu impus recent prin Directiva europeană 2014/26. Simpla poziţionare geografică a României nu duce la concluzia că procentele aplicabile în ţările europene trebuie aplicate şi în cazul nostru, fără a ţine seamă de contextul economic diferit. Procentul de 9% solicitat de UCMR-ADA este de circa 3 ori mai mare decât procentul maxim aplicabil în prezent şi stabilit prin Protocolul având drept obiect Metodologia privind utilizarea prin radiodifuzare a operelor muzicale de către organismele de radiodifuziune publicată prin Decizia ORDA nr. 432/07.12.2006. Triplarea procentului existent nu are un suport financiar-contabil şi, pe cale de consecinţă, Completul de arbitri consideră procentul de 9% un procent mult prea mare şi care nu poate fi reţinut în prezenta metodologie.

Solicitarea SRR de aplicare a unui procent diferenţiat, respectiv un procent de 2% pentru SRR şi 4% pentru ceilalţi utilizatori, nu poate fi primită. Completul de arbitri constată că acest procent este inechitabil şi nu poate fi aplicat diferit pentru un singur utilizator. Intr-o piaţă trebuie să existe concurenţă loială care să ducă la stimularea creaţiei şi la promovarea culturii. Prin urmare, procentul aplicabil bazei de calcul trebuie să fie acelaşi pentru toţi utilizatorii.

Părţile au solicitat stabilirea unei remuneraţii procentuale în baza unor formule diferite ca şi formulare şi prezentare, dar care au în realitate acelaşi algoritm matematic. Varianta propusă de UCMR-ADA este un procent de 9% din veniturile ce constituie baza de calcul, în cazul în care ponderea utilizării operelor muzicale reprezintă 100% din timpul de emisie, iar în cazul în care ponderea utilizării operelor muzicale este mai mică de 100% din timpul de emisie remuneraţia să se calculeze după formula x=9y/100, unde x reprezintă remuneraţia cuvenită autorilor, iar y este ponderea radiodifuzării operelor. Varianta propusă de ARMMCF pentru plata remuneraţiei este aplicarea formulei: R = B x 4% x p%, unde B = este „baza de calcul” în lei, 4% este remuneraţia procentuală datorată şi p% este ponderea utilizării. Varianta propusă de ARCA, SRR, A.G. Radio Holding, Europe Developpment International, GMC şi ARLR pentru plata remuneraţiei este: aplicarea unui procent de 4% la baza de calcul în cazul unei utilizări a operelor muzicale În pondere de 100% şi aplicarea formulei Pr = 4%x Po/100, unde Pr este procentul ponderat aplicabil bazei de calcul, iar Po este ponderea radiodifuzării operelor muzicale din total timp de emisie.

Completul de arbitri, analizând modalităţile de calcul propuse de părţi, apreciază că în determinarea algoritmului de calcul ce va fi avut în vedere pentru calcularea remuneraţiei datorate autorilor de opere muzicale radiodifuzate se vor folosi următorii indicatori respectiv: veniturile obţinute de utilizatori în legătură nemijlocită cu activitatea de radiodifuzare, ponderea de utilizare a repertoriului extins protejat al organismului de gestiune colectivă desemnat colector, procentul de 4% stabilit conform prezentei metodologii.

Completul de arbitri stabileşte conţinutul art. 4 din metodologie ca fiind:

Art. 4. - Utilizatorii au obligaţia să plătească organismului de gestiune colectivă, desemnat colector prin decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturi de Autor, o remuneraţie procentuală trimestrială reprezentând drepturile patrimoniale de autor cuvenite tuturor titularilor de drepturi pentru radiodifuzarea operelor muzicale, după următoarea formulă de calcul:

R = B x 4% x P%, unde

R - este remuneraţia cuvenită tuturor titularilor de drepturi pentru radiodifuzarea operelor muzicale;

B - este baza de calcul în lei, determinată conform art. 5 de mai jos pentru fiecare serviciu de programe radiodifuzat;

4% - este remuneraţia procentuală trimestrială datorată pentru radiodifuzarea operelor muzicale;

P% - este ponderea utilizării operelor muzicale în totalul timpului de emisie determinată pentru fiecare serviciu de programe radiodifuzat.

5. Părţile au rămas în divergenţă cu privire la veniturile care vor fi avute în vedere pentru determinarea bazei de calcul la care urmează a se raporta remuneraţia procentuală.

Baza de calcul asupra căreia se aplică procentul de 4% se constituie din veniturile obţinute de utilizator din activitatea de radiodifuziune de opere muzicale fără a fi necesară o enumerare efectivă a tipurilor de venituri.

Reprezentantul UCMR-ADA propune la art. 5 al Metodologiei ca baza de calcul să se raporteze la valoarea cea mai mare din totalitatea veniturilor obţinute din activitatea de radiodifuzare, enumerând următoarele: „abonamente/taxa pentru serviciul public de radiodifuziune, publicitate, bartere, sponsorizări, subvenţii, alocaţii, numere suprataxate, concursuri şi jocuri radiodifuzate, închirieri spaţiu emisie, venituri din radiodifuzări realizate, precum şi veniturile realizate de societăţile de intermediere a publicităţii pentru publicitatea difuzată pe posturile radio ale utilizatorului ce nu sunt facturate de către utilizator”.

Reprezentanţii utilizatorilor au propus ca baza de calcul să includă totalitatea veniturilor trimestriale obţinute de utilizator din activitatea de radiodifuzare a operelor muzicale, mai puţin taxa pe valoare adăugată, ce include venituri din publicitate şi sponsorizări corespunzătoare utilizării operelor muzicale.

În cazul SRR, baza de calcul asupra căreia se aplică procentul este reprezentată de veniturile alocate de la bugetul de stat, cu excepţia: fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru plata staţiilor de emisie, a radioreleelor şi a circuitelor video şi fonice datorate operatorilor economici din sistemul comunicaţiilor, a fondurilor alocate de stat pentru costurile programelor Radio Chişinău.

În aprecierea Completului de arbitri, veniturile menţionate de părţi cu titlu de exemplu nu trebuie precizate într-o metodologie în sens enumerativ, ci trebuie specificat clar tipul de venituri asupra cărora se aplică procentul de 4%. Prin venituri obţinute de utilizator din activitatea de radiodifuzare a operelor muzicale, corespunzătoare utilizării operelor muzicale, se înţelege partea din venituri care sunt obţinute exclusiv ca urmare a activităţii de radiodifuzare de opere muzicale. Un exemplu de venituri care nu intră în baza de calcul este o parte din alocaţia de stat. Prin legea bugetară anuală se aprobă fondurile de la stat, alocate SRR-ului pentru acoperirea cheltuielilor de funcţionare şi dezvoltare. În concluzie, o parte din aceste fonduri alocate de la bugetul de stat au o destinaţie precisă şi aceste fonduri nu pot fi destinate acoperirii altor cheltuieli. Prin Legea nr. 41/1994 s-au reglementat organizarea şi funcţionarea SRR-ului şi SRTV-ului, iar prin art. 41 din lege, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 1/2017, se precizează: „Prin legea bugetară anuală se aprobă fondurile de la bugetul de stat, alocate Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune pentru acoperirea cheltuielilor de funcţionare şi dezvoltare”. Din analiza prevederilor legale precizate mai sus se reţine că, spre deosebire de ceilalţi utilizatori, SRR beneficiază, în temeiul art. 39 şi 41 din Legea nr. 41/1994, şi de alocaţii de la bugetul de stat, sume cu o destinaţie specială pentru acoperirea unor cheltuieli de funcţionare şi dezvoltare ale societăţii. Completul de arbitri reţine că intenţia legiuitorului a fost de a da un regim special acestor venituri şi este destul de dificil a considera că aceste alocaţii bugetare ar face parte din categoria veniturilor obţinute de utilizator din activitatea de radiodifuzare, corespunzătoare utilizării operelor muzicale. În aceleaşi condiţii urmează să se analizeze fiecare tip de venit în parte şi să se reţină doar acele venituri care au legătură directă cu activitatea de radiodifuzare a operelor muzicale, corespunzătoare utilizării operelor muzicale.

Completul de arbitri nu poate reţine susţinerile UCMR-ADA cu privire la determinarea bazei de calcul prin raportare la valoarea cea mai mare din totalitatea veniturilor/cheltuielilor utilizatorului realizate în activitatea de radiodifuzare, astfel cum şi-a precizat cererea la termenul din 15.01.2018, întrucât principalul obiect de activitate al utilizatorului nu se rezumă exclusiv la radiodifuzarea de opere muzicale, aspect susţinut de ponderea pe care utilizatorul o declară, pondere ce acoperă doar un interval din totalul de emisie al serviciului de programe. Urmează a se aprecia, de la caz la caz, cu cât sporesc veniturile utilizatorului din activitatea de radiodifuzare a operelor muzicale.

Completul de arbitri, analizând propunerile formulate şi susţinerile părţilor, consideră că în baza de calcul nu pot fi introduse decât acele venituri/cheltuieli care au o legătură nemijlocită cu activitatea de radiodifuzare de opere muzicale. Plata remuneraţiilor pentru radiodifuzarea de opere muzicale nu se poate face decât în legătură cu acele activităţi specifice activităţii de radiodifuzare a operelor muzicale, în considerarea faptului că utilizarea de opere muzicale poate aduce sau nu un plus valoare activităţii desfăşurate.

Completul de arbitri stabileşte conţinutul art. 5 din metodologie ca fiind:

Art. 5. - Baza de calcul asupra căreia se aplică remuneraţia procentuală prevăzută la art. 4 din prezenta metodologie este reprezentată de veniturile trimestriale obţinute de utilizator din activitatea de radiodifuzare a operelor muzicale, corespunzătoare utilizării operelor muzicale.

Pentru utilizatorii care nu obţin venituri, baza de calcul al remuneraţiei o constituie totalitatea cheltuielilor efectuate de către utilizator ocazionate exclusiv de activitatea de radiodifuzare de opere muzicale, în trimestrul pentru care remuneraţia este datorată.

6. Părţile au rămas în divergenţă cu privire la data plăţii, data transmiterii informaţiilor şi forma în care se vor transmite informaţiile în baza cărora se va emite documentul justificativ de plată.

Completul de arbitri, analizând propunerile formulate şi susţinerile părţilor, consideră că data propusă de către UCMR-ADA, respectiv „până la data de 26 a lunii următoare expirării trimestrului ...”, nu este o dată contabilă uşor de respectat şi pentru a nu exista întârzieri în raportare şi la realizarea plăţilor efective, stabileşte ca dată a plăţii ultima zi a Junii următoare expirării trimestrului, cu menţiunea că transmiterea raportului trebuie să se realizeze înainte de acea dată pentru a facilita eliberarea documentului justificativ în baza căruia urmează a se realiza plata (factura).

Completul de arbitri stabileşte conţinutul art. 6 din metodologie ca fiind:

Art. 6. - Remuneraţia stabilită conform art. 4 din prezenta metodologie se plăteşte organismului de gestiune colectivă desemnat colector până în ultima zi a lunii următoare trimestrului pentru care este datorată, dată până la care utilizatorul are obligaţia de a transmite organismului de gestiune colectivă desemnat drept colector prin decizie a directorului general al Oficiului Român pentru Drepturi de Autor în format electronic şi un raport semnat de reprezentantul legal al utilizatorului cuprinzând datele de identificare ale acestuia, denumirea serviciului de programe de radiodifuziune şi baza de calcul al remuneraţiei.

7. Părţile au rămas în divergenţă cu privire la data transmiterii către organismul de gestiune colectivă desemnat colector a raportului lunar privind lista tuturor operelor muzicale utilizate zilnic în activitatea de radiodifuzare de utilizator pentru fiecare serviciu de programe.

Completul de arbitri, analizând propunerile formulate şi susţinerile părţilor, constată că propunerile sunt similare cu privire la conţinutul raportului, în speţă se solicită menţionarea denumirii fiecărei opere muzicale utilizate, a autorilor fiecărei opere muzicale (compozitor, textier, aranjor) şi a duratei de radiodifuzare a fiecărei opere muzicale (oră, minut, secundă), propunere acceptată de majoritatea utilizatorilor conform înscrisurilor de la dosar, existând divergenţe cu privire la data depunerii prezentului raport. Având în vedere complexitatea informaţiilor şi timpul necesar în vederea prelucrării acestor date pentru a se realiza o repartiţie corespunzătoare către titularii de drepturi de autor de opere muzicale, beneficiarii finali ai acestor remuneraţii, în raport cu utilizarea reală a repertoriului protejat de către utilizator, Completul de arbitri apreciază că termenul propus de UCMR-ADA este un termen rezonabil.

De asemenea, Completul de arbitri va avea în vedere şi solicitarea ARMMCF formulată la termenul din 15.01.2018, respectiv cererea completatoare la cererea reconvenţională prin care solicită introducerea unui nou articol „La cererea motivată corespunzător a oricărui utilizator, organismul de gestiune colectivă desemnat de ORDA drept colector unic are obligaţia să pună, prin mijloace electronice şi fără întârzieri nejustificate, la dispoziţia utilizatorului informaţiile deţinute cu privire la compozitori, textierii şi aranjorii operelor muzicale pe care îi reprezintă”, considerând-o întemeiată şi utilă atât utilizatorilor, în vederea depunerii la organismul de gestiune colectivă desemnat colector a unui raport complet, cât şi în beneficiul organismului de gestiune colectivă desemnat colector, în vederea realizării unei repartiţii corespunzătoare cu utilizarea reală către titularii de drepturi de autor ale căror opere au fost radiodifuzate de utilizator, având astfel o informaţie clară şi completă. Completul de arbitri va stabili în sarcina utilizatorului însă obligaţia de a depune toate diligentele în vederea obţinerii informaţiilor complete necesare completării raportului mai sus amintit, având în vedere şi precizarea expresă făcută de reprezentantul convenţional al UCMR-ADA cu privire la existenţa unei surse publice, respectiv o bază de date comună unde s-ar regăsi toate aceste informaţii cu privire la repertoriul gestionat de UCMR-ADA, şi nu numai. (iswcnet.cisac.org/MWI/result/detail.doworkDetails = 2 (ISWC-Net)

Astfel, Completul de arbitri stabileşte conţinutul art. 7 din metodologie ca fiind:

Art. 7. - Până la data de 15 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, utilizatorii au obligaţia de a depune la organismul de gestiune desemnat colector prin decizie a directorului general al Oficiului Român de Drepturi de Autor, pentru fiecare serviciu de programe, un raport cuprinzând lista operelor muzicale utilizate zilnic, cu menţionarea denumirii fiecărei opere muzicale difuzate, a autorilor fiecărei opere muzicale (compozitori, textieri, aranjori) şi a duratei de radiodifuzare a fiecărei opere muzicale.

 

Denumire SERVICIU DE PROGRAME

Data zi/lună/an

Ora de început hh:mm:ss

Ora de sfârşit hh:mm:ss

Durata de utilizare în secunde

Denumire operă muzicală

Compozitor

Textier

Aranjor

 

 

 

 

 

 

 

 

 

(2) Raportul va fi transmis în format scris şi electronic şi va fi însoţit de o adresă de înaintare semnată de reprezentantul legal al utilizatorului care va indica numărul total al operelor muzicale indicate în raport şi volum electronic de date cuprins în acesta.

(3) Informaţiile cuprinse în raport vor constitui baza de repartizare către titularii de drepturi patrimoniale de autor de opere muzicale a remuneraţiilor astfel colectate de organismul de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale de autor din domeniul muzical.

(4) La cererea motivată corespunzător a unui utilizator, organismul de gestiune colectivă desemnat colector a remuneraţiilor cuvenite autorilor de opere muzicale are obligaţia să pună, prin mijloace scrise şi/sau electronice, la dispoziţia utilizatorului informaţiile deţinute cu privire la titularii de drepturi de autor ale căror opere au fost utilizate în activitatea de radiodifuzară, informaţii necunoscute utilizatorului din alte surse şi necesare completării raportului lunar prevăzut la alin. (2).

8. Completul de arbitri, având în vedere disponibilitatea părţilor cu privire la exprimarea unui acord în referire la chestiuni ce au rămas în divergenţă chiar şi în timpul soluţionării prezentului arbitraj, va lua act de manifestarea de voinţă exprimata la termenul din 15.01.2018, respectiv de a se folosi doar sintagma „dobândă legală penalizatoare” şi nu sintagma utilizată de UCMR-ADA în conţinutul pct. 12 din propunerea UCMR-ADA, respectiv: „dobânzile penalizatoare prevăzute de lege pentru raporturile dintre profesionişti.”

În ceea ce priveşte solicitarea UCMR-ADA de a se indica în mod expres şi penalităţi egale cu dobânzile penalizatoare aplicabile asupra remuneraţiei trimestriale aferente acelui trimestru pentru întârzierea depunerii rapoartelor prevăzute de prezenta metodologie de către utilizatori, Completul de arbitri arată că sancţiunile legale privind necomunicarea informaţiilor sunt prevăzute în mod expres de legiuitor în conţinutul Legii privind drepturile de autor şi drepturile conexe, art. 1392 alin. 1) lit. d), iar momentul de la care curge obligaţia de plată stabileşte totodată şi momentul de la care se stabileşte şi obligaţia corelativă a plăţii de penalităţi, dacă este cazul.

Astfel, Completul de arbitri stabileşte conţinutul articolului 8 din metodologie ca fiind:

Art. 8. - Pentru întârzieri la plata remuneraţiilor utilizatorii datorează organismului de gestiune colectivă desemnat colector dobânda legală penalizatoare.

9. Completul de arbitri va menţine pct. 13 din proiectul de metodologie propus de UCMR-ADA, nefiind contestat ca formă şi conţinut, acesta urmând a fi conţinutul art. 9 al metodologiei, respectiv:

Art. 9. - Gradul de utilizare a operelor muzicale de către serviciul de programe de radiodifuziune va putea fi verificat de organismul de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale de autor din domeniul muzical, acesta fiind îndreptăţit să realizeze sau să comande terţilor monitorizări ale activităţii de radiodifuzare a utilizatorilor.

10. Părţile au rămas în divergenţă eu privire la data intrării în vigoare a prezentei metodologii.

Completul de arbitri consideră că raportat la momentul pronunţării Hotărârii arbitrale, în temeiul art. 1312 alin. (8) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, pentru a se asigura securitatea raporturilor juridice, prezenta metodologie se va aplica începând cu data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I, data de la care acesta devine opozabilă tuturor utilizatorilor.

Astfel, Completul de arbitri stabileşte conţinutul articolului 10 din metodologie ca fiind:

Art. 10. - Prezenta metodologie intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Completul de arbitri, analizând pct. 12 şi 13 din proiectul propus de ARMMCF, susţineri existente şi în proiectul comun depus de ARCA, SRR, SC A.G. RADIO HOLDING, EUROPE DEVELOPPMENT INTERNATIONAL - R S.A., GMC, ARLR cu privire la declararea ca nulă de drept a oricăror clauze din prezenta metodologie ce ar deveni contrare dispoziţiilor legale, precum şi a stabili competenţa teritorială a instanţelor de judecată cu privire la litigiile ce ar rezulta din executarea obligaţiilor utilizatorului, izvorâte din prezenta metodologie, urmează a le respinge motivat de faptul că aceste propuneri nu pot forma obiectul prezentei metodologii, scopul metodologiei fiind acela de a fixa cadrul legal general valabil şi opozabil erga omnes, fixând regula în materie cu privire la utilizatori, tipul gestiunii, baza de calcul, procent, iar declararea nulităţii sau stabilirea competenţei privind chestiunile litigioase ce ar rezulta din aplicarea prezentei metodologii nu este atributul Completului de arbitri, acestea fiind stabilite prin norme şi dispoziţii legale.

PENTRU ACESTE MOTIVE Completul de arbitri HOTĂRĂŞTE:

Respinge excepţia necompetenţei generale a Corpului de arbitri de pe lângă ORDA de a soluţiona cererea SRR de stabilire a aplicabilităţii sau nu a TVA în cazul remuneraţiilor reprezentând drepturile de autor, invocată de către UCMR-ADA, ca rămasă fără obiect.

Respinge excepţia tardivităţii completării cererii reconvenţionale formulate de către ARMMCF şi SRR, invocată de UCMR-ADA, ca neîntemeiată.

Respinge excepţia tardivităţii pe cererile depuse la dosar, formulată de EUROPE DEVELOPPMENT INTERNATIONAL ROMÂNIA - R S.A., ca neîntemeiată.

Respinge excepţia autorităţii de lucru judecata Deciziei Civile nr. 271 A/02.11.2007, pronunţată în Dosarul nr. 3.731/2/2017 privind veniturile care constituie baza de calcul al remuneraţiilor, invocată de UCMR-ADA, ca nefondată.

Admite în parte cererea de arbitraj formulată de UCMR-ADA, Asociaţia pentru Drepturi de Autor a Compozitorilor (UCMR-ADA), cu sediul în municipiul Bucureşti, Strada Ostaşilor nr. 12, sectorul 1.

Admite în parte cererile reconvenţionale formulate de Asociaţia Radiodifuzorilor Mici şi a Micilor Comunicatori de Fonograme (ARMMCF) cu sediul în Brăila, str. Ştefan cel Mare nr. 281, judeţul Brăila, CUI 30744800; Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA), cu sediul în Bucureşti, intrarea Victor Eftimiu nr. 5-7, et. 9, ap. 58, sectorul 1, cod fiscal 7965700; Societatea Română de Radiodifuziune (SRR) cu sediul în Bucureşti, str. General Berthelot nr. 60-64, cod fiscal RO8296093; Asociaţia Radiourilor Locale şi Regionale (ARLR), cu sediul în Bucureşti, bd. Iuliu Maniu nr. 7, corp A, intrarea 3, et. 3, sectorul 6, CIF 31173508; Europe Developpment Intemational - R - S.A. (EUROPA FM), cu sediul în Bucureşti, str. Amiral Horia Măcelariu nr. 36-38, sectorul 1, cod fiscal R11717605; A.G. Radio Holding - S.R.L., cu sediul în Bucureşti, Splaiul Independenţei nr. 319, Sema Park, RiverViewHouse, Corp Est, etaj. 7, sectorul 6, CUI 31491668; Grupul Media Camina - S.R.L. (GMC) cu sediul în Bucureşti, Bd. Ficusului nr. 44 A, sectorul 1, CU115081313 pentru stabilirea formei finale a Metodologiei având ca obiect utilizarea prin radiodifuzare a operelor muzicale de către organismele de radiodifuziune.

Stabileşte forma finală a Metodologiei având ca obiect utilizarea prin radiodifuzare a operelor muzicale de către organismele de radiodifuziune astfel:

 

METODOLOGIE

privind utilizarea prin radiodifuzare a operelor muzicale de către organismele de radiodifuziune

 

Art. 1. - Utilizarea de către organismele de radiodifuziune a operelor muzicale aflate în termenul legal de protecţie se poate face în baza unei autorizaţii licenţă neexclusivă eliberată de organismul de gestiune colectivă desemnat colector prin decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturi de Autor al remuneraţiilor prevăzute de prezenta metodologie.

Art. 2. - Prin utilizator se înţelege orice persoană fizică autorizată sau persoană juridică, deţinătoare a unei licenţe audiovizuale acordată de Consiliul Naţional al Audiovizualului, care radiodifuzează, prin orice mijloc sau procedeu, opere muzicale, în cadrul unui serviciu de programe de radiodifuziune, astfel cum este definită radiodifuzarea prin art. 151 din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 3. - (1) în scopul încheierii autorizaţiei licenţă neexclusivă, utilizatorul are obligaţia să depună, la sediul organismului de gestiune colectivă desemnat colector, o cerere de autorizare semnată de reprezentantul legal, care să cuprindă:

- datele de identificare ale utilizatorului şi denumirea serviciului de programe;

- ponderea medie estimată a utilizării operelor muzicale în cadrul serviciului de programe.

(2) Utilizatorii au obligaţia de a ataşa cererii de încheiere a autorizaţiei licenţa neexclusivă copii de pe licenţa/licenţele audiovizuale eliberate de Consiliul Naţional al Audiovizualului.

Art. 4. - Utilizatorii au obligaţia să plătească organismului de gestiune colectivă desemnat colector prin decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturi de Autor o remuneraţie procentuală trimestrială reprezentând drepturile patrimoniale de autor cuvenite tuturor titularilor de drepturi pentru radiodifuzarea operelor muzicale, după următoarea formulă de calcul:

R = B x 4% x P%, unde

R - este remuneraţia cuvenită tuturor titularilor de drepturi pentru radiodifuzarea operelor muzicale

(2) Raportul va fi transmis în format scris şi electronic şi va fi însoţit de o adresă de înaintare semnată de reprezentantul legal al utilizatorului care va indica numărul total al operelor muzicale indicate în raport şi volum electronic de date cuprins în acesta.

(3) Informaţiile cuprinse în raport vor constitui baza de repartizare către titularii de drepturi patrimoniale de autor de opere muzicale a remuneraţiilor astfel colectate de organismul de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale de autor din domeniul muzical.

(4) La cererea motivată corespunzător a unui utilizator, organismul de gestiune colectivă desemnat colector al remuneraţiilor cuvenite autorilor de opere muzicale are obligaţia să pună, prin mijloace scrise şi/sau electronice, la dispoziţia utilizatorului informaţiile deţinute cu privire la titularii de drepturi

B - este baza de calcul în lei, determinată conform art. 5 de mai jos pentru fiecare serviciu de programe radiodifuzat;

4% - este remuneraţia procentuală trimestrială datorată pentru radiodifuzarea operelor muzicale;

P% - este ponderea utilizării operelor muzicale în totalul timpului de emisie determinată pentru fiecare serviciu de programe radiodifuzat.

Art. 5. - Baza de calcul asupra căreia se aplică remuneraţia procentuală prevăzută la art. 4 din prezenta metodologie este reprezentată de veniturile trimestriale obţinute de utilizator din activitatea de radiodifuzare a operelor muzicale, corespunzătoare utilizării operelor muzicale.

Pentru utilizatorii care nu obţin venituri, baza de calcul al remuneraţiei o constituie totalitatea cheltuielilor efectuate de către utilizator ocazionate exclusiv de activitatea de radiodifuzare de opere muzicale, în trimestrul pentru care remuneraţia este datorată.

Art. 6, - Remuneraţia stabilită conform art. 4 din prezenta metodologie se plăteşte organismului de gestiune colectivă desemnat colector până în ultima zi a lunii următoare trimestrului pentru care este datorată, dată până la care utilizatorul are obligaţia de a transmite organismului de gestiune colectivă desemnat drept colector prin decizie a directorului general al Oficiului Român pentru Drepturi de Autor în format electronic şi un raport semnat de reprezentantul legal al utilizatorului cuprinzând datele de identificare ale acestuia, denumirea serviciului de programe de radiodifuziune şi baza de calcul al remuneraţiei.

Art. 7. - (1) Până la data de 15 ale fiecărei luni, pentru luna precedentă, utilizatorii au obligaţia de a depune la organismul de gestiune desemnat colector prin decizie a directorului general al Oficiului Român de Drepturi de Autor, pentru fiecare serviciu de programe, un raport cuprinzând lista operelor muzicale utilizate zilnic, cu menţionarea denumirii fiecărei opere muzicale difuzate, a autorilor fiecărei opere muzicale (compozitori, textieri, aranjori) şi a duratei de radiodifuzare a fiecărei opere muzicale. de autor ale căror opere au fost utilizate în activitatea de radiodifuzare, informaţii necunoscute utilizatorului din alte surse şi necesare completării raportului lunar prevăzut la alin. (1).

Art. 8, - Pentru întârzieri la plata remuneraţiilor utilizatorii datorează organismului de gestiune colectivă desemnat colector dobânda legală penalizatoare.

Art. 9. - Gradul de utilizare a operelor muzicale de către serviciul de programe de radiodifuziune va putea fi verificată de organismul de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale de autor din domeniul muzical, acesta fiind îndreptăţit să realizeze sau să comande terţilor monitorizări ale activităţii de radiodifuzare a utilizatorilor.

Art. 10. - Prezenta metodologie intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Denumire SERVICIU DE PROGRAME

Data zi/lună/an

Ora de început hh:mm:ss

Ora de sfârşit hh:mm:ss

Durata de utilizare în secunde

Denumire operă muzicală

Compozitor

Textier

Aranjor

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cu apel în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 22.01.2018, la sediul Oficiului Român pentru Drepturi de Autor (ORDA).

 

Complet de arbitri:

- Bucur Robert - preşedinte

- Chelaru Cristina - arbitru

- Romaşcanu Nicoleta Cristina - arbitru

- Dimofte Gabriela - arbitru

- Stângu Lucian - arbitru

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.