MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 127/2018

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 127         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 9 februarie 2018

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 693 din 7 noiembrie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 129 alin. (5) şi ale art. 130 din Codul penal

 

Decizia nr. 694 din 7 noiembrie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (6) lit. b) din Codul de procedură penală

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

34. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale pentru aprobarea nivelului comisioanelor de garantare pentru anul 2018

 

67. - Ordin al ministrului sănătăţii pentru modificarea şi completarea Normelor de organizare şi desfăşurare a programelor de specializare în vederea reconversiei profesionale, precum şi în vederea dezvoltării abilităţilor profesionale pentru asistenţii medicali generalişti, moaşe şi asistenţii medicali, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 942/2017

 

160/C. - Ordin al ministrului justiţiei pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor

 

3.047. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale privind aprobarea Metodologiei de alocare a fondurilor bugetare pentru finanţarea de bază şi finanţarea suplimentară a instituţiilor de învăţământ superior de stat din România, pentru anul 2018

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 693

din 7 noiembrie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 129 alin. (5) şi ale art. 130 din Codul penal

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 129 alin. (5) raportate la cele ale art. 129 alin. (2) lit. b) şi art. 130 din Codul penal, excepţie ridicată de Radu Andrei Varga în Dosarul nr. 14.685/211/2QÎ5/a1 al Curţii de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.297 D/2016.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. La dosarul cauzei, autorul excepţiei a depus o cerere de judecată în lipsă.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată. Se susţine că textele criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate de autorul excepţiei. Se arată, în acest sens, că prevederile art. 129 alin. (5) şi ale art. 130 din Codul penal se aplică, în mod egal, tuturor persoanelor care se află în aceeaşi situaţie juridică. Se susţine, de asemenea, că nu poate fi reţinută existenţa unei discriminări între persoanele minore şi cele majore, întrucât situaţiile lor sunt diferite. Se arată că, în ceea ce priveşte infractorii minori, legiuitorul a prevăzut, în cuprinsul Codului penal, că acestora li se aplică doar măsuri educative, care pot fi privative sau neprivative de libertate, în funcţie de gravitatea faptelor săvârşite. Se susţine că, pentru ipoteza săvârşirii de către aceeaşi persoană a unui concurs de infracţiuni, unele comise în timpul minorităţii, altele după majorat, era firesc ca legiuitorul să prevadă un tratament juridic mai sever decât cel prevăzut pentru situaţia săvârşirii, în concurs, a mai multor infracţiuni, în timpul minorităţii. Dar, nici această ultimă situaţie juridică, invocată de autorul excepţiei, nu este similară cu cea în care un inculpat săvârşeşte toate infracţiunile, care compun concursul de infracţiuni, în calitate de persoană majoră. Se mai susţine că, de tratamentul juridic solicitat de autorul excepţiei, respectiv amânarea aplicării pedepsei închisorii sau executarea acesteia sub supraveghere, nu beneficiază nici inculpatul major; dimpotrivă, în situaţia săvârşirii de către acesta a unei infracţiuni în interiorul termenului de supraveghere, şi în privinţa sa este dispusă o pedeapsă rezultantă care trebuie executată în regim de detenţie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea penală din 9 noiembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 14.685/211/2015/a1, Curtea de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 129 alin. (5) raportate la cele ale art. 129 alin. (2) lit. b) şi art. 130 din Codul penal, excepţie invocată de Radu Andrei Varga într-o cauză având ca obiect soluţionarea unui apel formulat împotriva unei sentinţe penale prin care autorul excepţiei a fost condamnat pentru săvârşirea a două infracţiuni de tâlhărie.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, se arată că textele criticate, coroborate cu prevederile art. 89 alin. (1) din Codul penal, creează discriminare între inculpaţii majori şi cei minori, în cazul săvârşirii unor pluralităţi de infracţiuni, întrucât, în cazul inculpaţilor minori, executarea pedepsei stabilite, conform prevederilor art. 129 alin. (5) din Codul penal, nu poate fi individualizată prin amânarea aplicării pedepsei sau prin suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. Se susţine că această diferenţă de regim juridic nu poate fi justificată de simplul fapt că, în cazul minorului, pentru una dintre fapte s-a aplicat o măsură educativă privativă de libertate, iar în cazul majorului s-a aplicat o pedeapsă penală, de vreme ce, în cazul pluralităţii dintre o faptă comisă în perioada în care inculpatul a fost minor şi o faptă comisă în timpul majoratului, inculpatul ar urma să execute o singură pedeapsă penală, şi nu o măsură educativă. Se arată că, astfel, nu poate fi invocat argumentul referitor la scopul măsurilor educative şi la caracterul special al acestora, grefate pe asigurarea interesului superior al minorului şi menite a educa sau reeduca minorul care a săvârşit o infracţiune, respectiv de a genera o schimbare în conştiinţa acestuia, În sensul respectării valorilor sociale, întrucât aceste trăsături ale măsurilor educative îşi pierd relevanţa prin efectuarea unei contopiri ca cea prevăzută la art. 129 alin. (2) lit. b) din Codul penal. Mai mult, se susţine că, prin diferenţa de regim juridic criticată, legiuitorul pare a considera ca fiind de o gravitate sporită comiterea unei fapte penale în perioada minorităţii, urmată de comiterea unei fapte penale în calitate de major, faţă de comiterea aceloraşi fapte de către o persoană majoră. Se arată că minorii sunt incomplet dezvoltaţi psihologic şi intelectual, motiv pentru care beneficiază de o protecţie sporită, din punct de vedere penal, ceea ce a determinat reglementarea unui sistem diferit de tragere la răspundere a acestora, care însă nu poate fi mai împovărător decât cel prevăzut pentru inculpaţii majori. Se conchide că textele criticate prevăd, pentru situaţii obiectiv identice, un regim juridic diferit, în funcţie de vârsta inculpatului în momentul săvârşirii infracţiunii. Se susţine, totodată, încălcarea, pentru aceleaşi motive, a prevederilor art. 49 alin. (1) din Constituţie referitor la protecţia copiilor şi a tinerilor.

6. Curtea de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se susţine că nu există identitate între situaţia minorului, căruia j s-a aplicat o măsură educativă privativă de libertate, şi cea a majorului, căruia i s-a aplicat o pedeapsă susceptibilă de amânare a aplicării pedepsei sau de suspendare a executării pedepsei sub supraveghere. Se mai arată că măsurile educative sunt incompatibile cu amânarea aplicării pedepsei sau cu suspendarea executării sub supraveghere, din cauza naturii proprii a acestor măsuri. Se mai susţine că, din Expunerea de motive la Codul penal, rezultă că excluderea măsurilor educative de la aceste modalităţi de individualizare a executării pedepselor atrage, implicit, excluderea de la aceleaşi modalităţi de individualizare a pedepselor cu închisoarea rezultate din aplicarea cumulului juridic al unei pedepse cu o măsură educativă privativă de libertate.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi, în subsidiar, neîntemeiată. Se susţine că textele criticate nu încalcă principiul egalităţii în drepturi, întrucât acesta, conform jurisprudenţei Curţii Constituţionale, presupune acordarea unui regim juridic similar unor persoane aflate în situaţii juridice identice; or, cele două categorii de inculpaţi invocate de autorul excepţiei se află în situaţii juridice diferite. Se mai arată că, în prezenta cauză, nu poate fi identificată vreo formă de discriminare, bazată pe vreunul dintre criteriile prevăzute la art. 4 din Constituţie. Este invocată Decizia Curţii Constituţionale nr. 484 din 23 iunie 2015, paragraful 15, despre care se susţine că este aplicabilă mutatis mutandis şi în prezenta cauză. Se mai arată că dispoziţiile legale criticate au fost reglementate în acord cu prevederile art. 61 alin. (1) şi art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituţie. Se susţine, de asemenea, că textele criticate reprezintă o aplicare a prevederilor art. 49 din Constituţie, întrucât exclud dispunerea pedepselor penale în cazul infracţiunilor săvârşite în timpul minorităţii. În fine, se arată că prevederile legale criticate nu încalcă drepturi fundamentale, motiv pentru care dispoziţiile constituţionale ale art. 53 nu sunt aplicabile în prezenta cauză.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, conform încheierii desesizare, dispoziţiile art. 129 alin. (5) raportate la cele ale art. 129 alin. (2) lit. b) şi art. 130 din Codul penal. Din analiza excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, în realitate, autorul critică prevederile art. 129 alin (5) şi ale art. 130 din Codul penal, care au următorul cuprins:

- Art. 129 alin. (5): „(5) Pedeapsa stabilită potrivit dispoziţiilor alin. (2) lit. b) nu poate face obiectul amânării aplicării pedepsei sau al suspendării executării sub supraveghere.;

- Art. 130: „Dacă pe durata termenului de supraveghere al amânării aplicării pedepsei, al suspendării sub supraveghere ori al liberării condiţionate se descoperă că persoana supravegheată mai săvârşise o infracţiune în timpul minorităţii pentru care s-a luat, chiar după expirarea acestui termen, o măsură educativă privativă de libertate, amânarea, suspendarea sau liberarea se anulează, aplicându-se în mod corespunzător dispoziţiile art. 129 alin. (2)-(4)\

12. Se susţine că temele criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, art. 49 referitor la protecţia copiilor şi a tinerilor şi ale art. 53 cu privire la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, într-adevăr, Codul penal prevede un regim al răspunderii penale a minorului diferit de cel speciile persoanelor majore, atât sub aspectul sancţiunilor aplicate, cât şi sub aspectul individualizării acestora.

14. În acest sens, prevederile art. 114 alin. (1) din Codul penal reglementează regula aplicării, faţă de minorul care, la data săvârşirii infracţiunii, avea vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani, a unei măsuri educative neprivative de libertate, excepţia de la această regulă, prevăzută la alin. (2) al aceluiaşi art. 114, constând în aplicarea unei pedepse privative de libertate, în două situaţii, expres şi limitativ reglementate în cuprinsul normei anterior menţionate; acestea se referă la săvârşirea de către minor a unei infracţiuni, pentru care i s-a aplicat o măsură educativă ce a fost executată ori a cărei executare a început înainte de comiterea infracţiunii pentru care este judecat, şi, respectiv, la situaţia în care pedeapsa penală prevăzută de lege, pentru infracţiunea săvârşită, este închisoarea, a cărei limită specială maximă este de 7 ani sau mai mare, ori detenţiunea pe viaţă.

15. Măsurile educative privative de libertate sunt, potrivit art. 115 alin. (1) pct. 2 din Codul penal, internarea într-un centru educativ şi internarea într-un centru de detenţie. Având în vedere natura acestor măsuri, executarea lor nu poate fi individualizată potrivit regulilor referitoare la amânarea aplicării pedepsei sau la suspendarea executării sub supraveghere, aceste două forme de individualizare fiind reglementate, de altfel, la art. 83-90 şi art. 91-98 din Codul penal, doar în privinţa executării pedepsei cu închisoarea.

16. În aceste condiţii, dispoziţiile art. 129 alin. (2) din Codul penal reglementează ipoteza pluralităţii de infracţiuni, dintre care una este săvârşită în timpul minorităţii şi una după majorat, situaţii pentru care, potrivit dispoziţiilor Codului penal, vor fi aplicate măsuri educative şi, respectiv, pedepse. Pentru această ipoteză, dispoziţiile art. 129 alin. (2) lit. a) şi b) din Codul penal prevăd că, dacă pentru infracţiunea săvârşită în timpul minorităţii este aplicată o măsură educativă neprivativă de libertate, iar pentru cea săvârşită după majorat se aplică o pedeapsă, se execută numai pedeapsa, iar, dacă pentru infracţiunea săvârşită în timpul minorităţii se aplică o măsură educativă privativă de libertate, iar pentru cea săvârşită după majorat se aplică o pedeapsă cu închisoarea, pentru pluralitatea de infracţiuni se va aplica pedeapsa închisorii, care se majorează cu o durată egală cu cel puţin o pătrime din durata măsurii educative ori din restul rămas neexecutat din aceasta la data săvârşirii infracţiunii comise după majorat. Referitor la această din urmă regulă de sancţionare a pluralităţii de infracţiuni, dispoziţiile art. 129 alin. (5) din Codul penal prevăd că pedeapsa astfel stabilită nu poate face obiectul amânării aplicării pedepsei sau al suspendării executării sub supraveghere. De asemenea, cu privire la o ipoteză similară, cea a descoperirii unei infracţiuni săvârşite în timpul minorităţii, dispoziţiile art. 130 din Codul penal prevăd că, dacă pe durata termenului de supraveghere al amânării aplicării pedepsei, al suspendării sub supraveghere ori al liberării condiţionate se descoperă că persoana supravegheată mai săvârşise o infracţiune în timpul minorităţii pentru care s-a luat, chiar după expirarea acestui termen, o măsură educativă privativă de libertate, amânarea, suspendarea sau liberarea se anulează, aplicându-se în mod corespunzător dispoziţiile art. 129 alin. (2)-(4) din Codul penal.

17. Aceste modalităţi de individualizare sunt însă opţiunea legiuitorului, care, în realizarea politicii penale a statului, este abilitat să stabilească reguli specifice în privinţa unor ipoteze precum cea invocată de autorul excepţiei, cu respectarea marjei de apreciere prevăzute la art. 61 alin. (1) din Constituţie.

18. Cu privire la dispoziţiile legale criticate, în Expunerea de motive a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal se precizează că, în reglementarea Codului penal în vigoare, legiuitorul a renunţat la ficţiunea consacrată de Codul penal din 1969, potrivit căreia o măsură educativă este întotdeauna mai uşoară decât o pedeapsă, ficţiune ce determina concluzia că o internare de mai mulţi ani, într-un centru de reeducare, este mai uşoară decât o pedeapsă penală, chiar şi cu amenda, în privinţa căreia se dispune suspendarea executării. Pentru acest motiv, la reglementarea cumulului juridic, s-a avut în vedere, în principal, natura privativă sau neprivativă de libertate a sancţiunilor aplicate. Totodată, având în vedere că măsurile educative privative de libertate nu sunt susceptibile de amânarea aplicării sau de suspendarea executării sub supraveghere, se arată că au fost excluse de la aceste modalităţi de individualizare şi pedepsele cu închisoarea rezultate din aplicarea cumulului juridic al unei pedepse cu o măsură educativă privativă de libertate, conform prevederilor art. 129 alin. (5) din Codul penal.

19. Soluţia juridică mai sus analizată nu este însă de natură a crea discriminare între persoanele care săvârşesc pluralităţi de infracţiuni după împlinirea majoratului şi categoria de persoane prevăzută la art. 129 alin. (2) şi art. 130 din Codul penal, invocată de autorul excepţiei, întrucât acestea se află în situaţii juridice diferite determinate nu doar de momentul săvârşirii infracţiunilor, ci şi de componentele pluralităţii de infracţiuni comise, precum şi de pedepsele şi măsurile educative avute în vedere la stabilirea pedepsei rezultante, conform art. 129 alin. (1)-(4) din Codul penal. Or, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, principiul egalităţii în drepturi, reglementat la art. 16 din Constituţie, nu înseamnă uniformitate, acesta neinterzicând reglementarea unor reguli specifice în cazul diferenţei de situaţii (a se vedea Decizia nr. 107 din 1 noiembrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996, şi Decizia nr. 782 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 15 iunie 2009).

20. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare, prin textele criticate, a prevederilor art. 49 din Constituţie, referitor la protecţia copiilor şi a tinerilor, Curtea reţine că acestea nu sunt aplicabile în prezenta cauză, întrucât modalitatea de stabilire a pedepsei şi de individualizare a acesteia, conform textelor criticate, are în vedere, în realitate, persoane devenite majore.

21. Cum dispoziţiile art. 129 alin. (5) şi art. 130 din Codul penal nu încalcă drepturi fundamentale, nici prevederile constituţionale ale art. 53 nu sunt aplicabile în prezenta cauză.

22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Radu Andrei Varga în Dosarul nr. 14.685/211/2015/a1 al Curţii de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori şi constată că dispoziţiile art. 129 alin. (5) şi ale art. 130 din Codul penal sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 7 noiembrie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Cristina Teodora Pop

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 694

din 7 noiembrie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (6) lit. b) din Codul de procedură penală

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (6) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Societatea Almatar Trans - S.R.L. din comuna Cozieni, judeţul Buzău, în Dosarul nr. 92/739/2016 al Tribunalului Militar Iaşi şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr.3.334D/2016.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. La dosarul cauzei, autoarea excepţiei a depus o cerere de renunţare la judecată.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată. Se arată că unul dintre principiile de bază ale procesului penal este acela al separării funcţiilor judiciare, motiv pentru care judecătorul nu poate dispune începerea urmăririi penale, astfel cum solicită autoarea excepţiei.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 7 decembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 92/739/2016, Tribunalul Militar Iaşi a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 341 alin. (6) din Codul de procedură penală, excepţie invocată de Societatea Almatar Trans - S.R.L. din comuna Cozieni, judeţul Buzău, într-o cauză având ca obiect soluţionarea plângerii formulate de autoarea excepţiei împotriva unei ordonanţe de clasare.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că textul criticat conferă organelor de urmărire penală o putere sporită faţă de cea reglementată în favoarea instanţei judecătoreşti, întrucât, din diverse motive, procurorul poate să nu dispună începerea sau completarea urmăririi penale, în urma aplicării de către judecătorul de cameră preliminară a prevederilor art. 341 alin. (6) lit. b) din Codul de procedură penală, fără a putea fi sancţionat pentru acest abuz. Se face trimitere la cauza în care a fost invocată prezenta excepţie de neconstituţionalitate, în care se susţine că procurorul a refuzat să completeze urmărirea penală, pronunţând o nouă ordonanţă de clasare. Se arată că, în mod evident, judecătorul de cameră preliminară nu poate să reţină cauza spre judecată, câtă vreme nu s-a dispus începerea urmăririi penale, motiv pentru care Codul de procedură penală ar trebui completat cu o dispoziţie care să îi permită acestuia să dispună începerea urmăririi penale, atunci când admite o plângere împotriva unei ordonanţe de clasare şi există motive temeinice pentru a dispune aceasta. Se susţine că, în caz contrar, prin refuzul de a începe sau de a completa urmărirea penală, procurorul protejează persoanele suspecte, care, în acest fel, nu vor ajunge niciodată în faţa instanţelor de judecată.

6. Tribunalul Militar Iaşi opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se susţine că prevederile art. 341 alin. (6) lit. b) din Codul de procedură penală nu trebuie interpretate izolat, ci în contextul întregii reglementări de la art. 341 din Codul de procedură penală, care oferă soluţii pentru toate situaţiile procesuale care se pot ivi în practică şi pe care le invocă autoarea excepţiei. Se conchide că textul criticat nu contravine dispoziţiilor art. 21 din Constituţie.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se face trimitere la considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 667 din 30 aprilie 2009, despre care se afirmă că sunt aplicabile mutatis mutandis şi în prezenta cauză, excepţia de neconstituţionalitate fiind, prin urmare, inadmisibilă, în subsidiar se apreciază că textul criticat este constituţional, fiind invocate, în acest sens, considerentele Deciziei nr. 599 din 21 octombrie 2014.

9. Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că îşi menţine punctele de vedere care au fost reţinute de Curtea Constituţională prin deciziile nr. 663 din 11 noiembrie 2014, nr. 599 din 21 octombrie 2014, nr. 58 din 24 februarie 2015 şi nr. 139 din 12 martie 2015.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea  Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, conform încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 341 alin. (6) din Codul de procedură penală. Din analiza încheierii de sesizare şi a excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că autoarea acesteia critică, în realitate, dispoziţiile art. 341 alin. (6) lit. b) din Codul de procedură penală, dispoziţii legale pe care le reţine ca formând obiectul prezentei excepţii de neconstituţionalitate şi care au următorul cuprins: „în cauzele În care nu s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, judecătorul de cameră preliminară poate dispune una dintre următoarele soluţii: [...]

b) admite plângerea, desfiinţează soluţia atacată şi trimite motivat cauza la procuror pentru a începe sau pentru a completa urmărirea penală ori, după caz, pentru a pune în mişcare acţiunea penală şi a completa urmărirea penală;

13. Se susţine că textele criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 21 cu privire la dreptul de acces liber la justiţie şi art. 126 referitor la instanţele judecătoreşti.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, referitor la cererea de renunţare la judecată depusă de autoarea excepţiei, la dosarul cauzei, Curtea constată că aceasta este inadmisibilă, conform dispoziţiilor art. 55 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

15. De asemenea, Curtea reţine că argumentele invocate de autoarea excepţiei în susţinerea acesteia nu reprezintă veritabile critici de neconstituţionalitate, ci constituie ipoteze juridice construite de către aceasta, care vizează interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale criticate, ipoteze care, de altfel, au la bază o prezumţie de rea-credinţă a organelor de urmărire penală în desfăşurarea activităţilor reglementate de legiuitor în competenţa acestora. De asemenea, în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea sesizează existenţa unor ipoteze juridice care aduc în discuţie existenţa unui vid legislativ, de natură a încălca dispoziţiile constituţionale invocate. Or, conform prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”, motiv pentru care prezenta excepţie de neconstituţionalitate este inadmisibilă.

16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (6) lit. b) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Societatea Almatar Trans – S.R.L. din comuna Cozieni, judeţul Buzău, în Dosarul nr. 92/739/2016 al Tribunalului Militar Iaşi.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Militar Iaşi şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 7 noiembrie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Cristina Teodora Pop

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

pentru aprobarea nivelului comisioanelor de garantare pentru anul 2018

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 92.783 din 2 februarie 2018 al Direcţiei generale buget finanţe şi fonduri europene,

în temeiul art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2009 privind reglementarea unor măsuri pentru stimularea absorbţiei fondurilor alocate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală pentru renovarea şi dezvoltarea spaţiului rural prin creşterea calităţii vieţii şi diversificării economiei în zonele rurale, aprobată prin Legea nr. 373/2009, cu modificările şi completările ulterioare, şi al Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2009 privind reglementarea unor măsuri pentru stimularea absorbţiei fondurilor alocate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală pentru renovarea şi dezvoltarea spaţiului rural prin creşterea calităţii vieţii şi diversificării economiei în zonele rurale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.262/2009, cu modificările şi completările ulterioare,

în baza prevederilor pct. 82 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 218/2005 privind stimularea absorbţiei fondurilor SAPARD, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul european pentru pescuit Fondul european de garantare agricolă, prin preluarea riscului de creditare de către fondurile de garantare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 876/2005, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 9 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, cu modificările ulterioare,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă nivelul comisioanelor de garantare datorate fondurilor de garantare de către persoanele fizice autorizate şi asociaţiile familiale constituite conform legii, pentru garanţiile acordate în baza Legii nr. 218/2005 privind stimularea absorbţiei fondurilor alocate României pentru agricultură, dezvoltare rurală, pescuit şi afaceri maritime, gestionate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin instrumente financiare de garantare şi creditare, precum şi pentru susţinerea obiectivelor naţionale de politică agricolă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, existente în evidenţa fondului de garantare la 31 decembrie 2017, astfel:

 

Tipul de credit

Nivelul comisioanelor de garantare pentru anul 2018

a) Credite pe termen scurt acordate în scopul asigurării surselor de finanţare necesare realizării producţiei conform art. 6 lit. a) din Legea nr. 218/2005, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

1,5%

b) Credite pe termen scurt, mediu şi lung acordate în scopul realizării de investiţii

1,5%

Tipul de proiect

 

Proiecte finanţate din fonduri SAPARD, proiecte de investiţii neeligibile pentru finanţare din fonduri europene, aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, emis anual

1,5%

 

Art. 2. - Se aprobă nivelul comisionului de garantare datorat fondurilor de garantare de către beneficiarii Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2009 privind reglementarea unor măsuri pentru stimularea absorbţiei fondurilor alocate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală pentru renovarea şi dezvoltarea spaţiului rural prin creşterea calităţii vieţii şi diversificării economiei în zonele rurale, aprobată prin Legea nr. 373/2009, cu modificările şi completările ulterioare, în calitate de beneficiari eligibili ai Fondului european agricol de dezvoltare rurală, pentru acordarea de scrisori de garanţie în favoarea Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2009, aprobată prin Legea nr. 373/2009, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2018, astfel:

 

Tipul scrisorii de garanţie

Nivelul lunar al comisionului de garantare pentru anul 2018

1

2

 

0,05%

 

Art. 3. - Administratorul schemei de garantare pentru agricultură finanţată din Programul naţional de dezvoltare rurală 2007-2013 va practica în anul 2018, pentru toate garanţiile care au fost acordate pe seama sumelor alocate din acest program, nivelul primei de garantare aflat în vigoare la data de 31 decembrie 2015, data închiderii schemei de garantare.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Petre Daea

 

Bucureşti, 7 februarie 2018.

Nr. 34.

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Normelor de organizare şi desfăşurare a programelor de specializare în vederea reconversiei profesionale, precum şi în vederea dezvoltării abilităţilor profesionale pentru asistenţii medicali general işti, moaşe şi asistenţii medicali, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 942/2017

 

Văzând Referatul de aprobare al Centrului de resurse umane în sănătate publică nr. FB553 din 18.01.2018,

având în vedere prevederile art. 40 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 144/2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă şi a profesiei de asistent medical, precum şi organizarea şi funcţionarea Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 53/2014, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 7 alin. (4) Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite prezentul ordin.

Art. I. - Normele de organizare şi desfăşurare a programelor de specializare în vederea reconversiei profesionale, precum şi în vederea dezvoltării abilităţilor profesionale pentru asistenţii medicali generalişti, moaşe şi asistenţii medicali, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 942/2017, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 691 din 25 august 2017, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 6, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) La programele de specializare în vederea reconversiei profesionale pot participa asistenţi medicali generalişti şi asistenţi medicali de pediatrie cu pregătire postliceală.”

2. La articolul 8, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) Responsabilul local de program transmite responsabilului naţional lista persoanelor propuse pentru activitate didactică în vederea înscrierii acestora în curriculumul de pregătire, precum şi numele secretarului de curs. La propunerea responsabililor locali, responsabilul naţional poate desemna în curriculum de pregătire pentru activitatea didactică (teoretică şi/sau practică) şi asistenţi medicali care fac dovada unei pregătiri formale în domeniul specializării respective, precum şi a unei experienţe profesionale şi didactice de cel puţin 5 ani în acelaşi domeniu. Pentru prima serie de pregătire în care sunt desemnaţi ca lectori în specializarea respectivă, asistenţii medicali vor presta activitatea didactică fără a fi remuneraţi”.

3. La articolul 10, alineatele (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(3) Solicitarea către SNSPMPDSB pentru a participa la un program de specializare este făcută de către unităţi sanitare publice sau private şi autorităţi locale, pentru persoanele nominalizate de acestea, anual, cu cel puţin 3 luni înainte de începerea programului, conform calendarului de organizare şi desfăşurare a programelor de pregătire şi a examenului aferent acestora, stabilit de către SNSPMPDSB, la propunerea responsabililor naţionali de program.

(4) Dosarul de înscriere cuprinde:

a) solicitarea unităţii angajatoare;

b) pentru programele de specializare în vederea reconversiei profesionale, adeverinţa de la locul de muncă din care să reiasă că solicitantul este încadrat pe un post specific specializării respective;

c) diploma de studii - în copie;

d) certificat de membru OAMGMAMR şi aviz anual de liberă practică - în copie;

e) C.I. - în copie;

f) dovada achitării taxei de participare la program”

4. La articolul 17, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,(2) Adeverinţele sunt întocmite de SNSPMPDSB, conform anexelor nr. 6 şi 7 la prezentele norme, în baza cataloagelor şi rapoartelor finale întocmite de responsabilii locali de program.”

5. La articolul 18, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 18. - (1) Examenul de specializare se organizează şi se desfăşoară, după finalizarea programului, în sesiuni stabilite de Ministerul Sănătăţii la solicitarea SNSPMPDSB, cu cel puţin 60 de zile înainte, pentru fiecare specializare în parte.”

6. La articolul 27, litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,c) adeverinţa de absolvire a programului de specializare, conform anexelor nr. 6 şi 7 la norme;”.

7. La articolul 29, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,(3) Proba practică nu se contestă şi este eliminatorie.”

8. La articolul 31, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Testul-grilă elaborat se păstrează în condiţii de securitate în locaţia comisiei centrale de examen şi se transmite, din aceeaşi locaţie, de către responsabilul naţional al programului sau de către reprezentantul acestuia, desemnat în scris de către responsabilul naţional, preşedinţilor comisiilor locale de examen în ziua desfăşurării examenului, pe adresa de e-mail indicată de aceştia, la ora 8,00.”

9. Anexa nr. 2 la norme se modifică conform anexei nr. 1 la prezentul ordin.

10. Anexa nr. 5 la norme se modifică conform anexei nr. 2 la prezentul ordin.

11. Anexa nr. 6 la norme se modifică conform anexei nr. 3 la prezentul ordin.

12. Anexa nr. 7 la norme se modifică conform anexei nr. 4 la prezentul ordin.

Art. II. - Centrul de resurse umane în sănătate publică, Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti, Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România şi celelalte instituţii implicate vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. IV. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătăţii,

Florian-Dorel Bodog

 

Bucureşti, 19 ianuarie 2018.

Nr. 67.

 

ANEXA Nr. 1

(Anexa nr. 2 la norme)

 

LISTA SPECIALIZĂRILOR

pentru care se organizează programe de pregătire în vederea dezvoltării abilităţilor profesionale

 

SPECIALITATEA

SPECIALIZĂRI

Asistent medical generalist

Pediatrie

Îngrijiri paliative

Psihiatrie

Medicină dentară

Asistenţă medicală comunitară

Neonatologie

Anestezie şi terapie intensivă

Pneumoftiziologie

Anatomie patologică

Bloc operator

Geriatrie şi gerontologie

Diabet

Oncologie

Nefrologie/Hemodializă şi dializă peritoneală

Cardiologie

Gastroenterologie

Moaşă

Neonatologie

Pediatrie

Bloc operator

Asistenţă comunitară

Asistent medical de radiologie-imagistică medicală

Radioterapie

Operator CT/Operator RM

Asistent medical de laborator

Anatomie patologică

Asistent medical de farmacie

Laborator farmaceutic

Asistent medical de nutriţie şi dietetică

Diabet

Asistent medical de pediatrie

Îngrijiri paliative

Psihiatrie

Medicină dentară

Asistenţă medicală comunitară

Neonatologie

Anestezie şi terapie intensivă

Pneumoftiziologie

Anatomie patologică

Bloc operator

Diabet

Oncologie

Nefrologie/Hemodializă şi dializă peritoneală

Cardiologie

Gastroenterologie

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. 5 la norme)

 

ROMÂNIA

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti

 

AVIZAT,

APROBAT,

ORDINUL ASISTENŢILOR MEDICALI GENERALIŞTI, MOAŞELOR ŞI ASISTENŢILOR MEDICALI DIN ROMÂNIA

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

CURRICULUM DE PREGĂTIRE AL PROGRAMULUI DE SPECIALIZARE

.............................................................................

 

 

Titlul programului:

(Max. 200 de caractere)

Curriculum de program de specializare .....................................

 

Grup-ţintă:

 

1. asistenţi medicali generalişti;

2. moaşe;

3. asistenţi medicali

Rezumatul programului: (Max. 3.000 de caractere)

 

Descrierea programului

 

1. Organizarea programului

1.1. Perioada de desfăşurare - (nu poate depăşi 9 luni; programele de specializare pentru reconversie profesională se organizează pe durata anului universitar/academic - 30 săptămâni)

 

1.2. Centre de pregătire propuse spre acreditare în temeiul unor criterii de eligibilitate stabilite de responsabilul naţional, specifice programului ca: dotare, calitatea personalului, experienţă, facilităţi etc.

 

1.2.1. Centrul

 

1.2.2. Centrul

 

1.2.3. Centrul

 

1.2.4. Centrul

 

1.2.5. Centrul

 

1.2.6. Centrul

 

1.2.7. Centrul

[Completaţi denumirea instituţiei sanitare publice.]

1.2.8. Centrul

[Completaţi denumirea instituţiei sanitare publice.]

 

1.3. Responsabilul naţional al programului:

 

1.3.1. Nume:

 

1.3.2. Prenume:

 

1.3.3. Data/Loc naştere:

 

1.3.4. Titlu didactic şi/sau ştiinţific.

 

1.3.5. Doctor în ştiinţe medicale:

 

1.3.6. Specialitate/specialităţi

 

1.3.7. Grad profesional

 

1.3.8. Loc de muncă

 

1.3.9. Universitatea de Medicină şi Farmacie/Facultate/Departament

(dacă este cazul):

 

 

1.4. Responsabili locali de program - în centrele de pregătire propuse de responsabilul naţional:

Centrul de pregătire ...................................

 

1.4.1. Nume:

 

1.4.2. Prenume:

 

1.4.3. Data/Loc naştere:

 

1.4.4. Titlu didactic şi/sau ştiinţific:

 

1.4.5. Doctor în ştiinţe medicale:

 

1.4.6. Specialitate/specialităţi

 

1.4.7. Grad profesional

 

1.4.8. Loc de muncă

 

1.4.9. Universitatea de Medicină şi Farmacie/Facultate/Departament

(dacă este cazul):

 

 

1.5. Lectori propuşi spre acreditare (în temeiul unor criterii de eligibilitate specifice programului, stabilite de responsabilul naţional)

 

Nr. crt.

Nume şi prenume

Titlul didactic/ştiinţific*)

Specialitatea

Doctorat*)

Grad profesional

Loc de muncă

(unitate sanitară publică)

1

 

 

 

 

 

 

2

 

 

 

 

 

 

3

 

 

 

 

 

 

4

 

 

 

 

 

 

5

 

 

 

 

 

 

6

 

 

 

 

 

 

7

 

 

 

 

 

 

8

 

 

 

 

 

 

9

 

 

 

 

 

 

10

 

 

 

 

 

 

11

 

 

 

 

 

 

12

 

 

 

 

 

 

13

 

 

 

 

 

 

14

 

 

 

 

 

 

15

 

 

 

 

 

 

16

 

 

 

 

 

 

17

 

 

 

 

 

 

18

 

 

 

 

 

 

19

 

 

 

 

 

 

20

 

 

 

 

 

 

 

.................................................................................................................................................................................

 

*) La „Titlul didactic/ştiinţific” completaţi cu una din variantele: Profesor/Conferenţiar/Şef lucrări/Asistent/Lector/CS I/Alte situaţii

**) La „Doctorat” completaţi cu una din variantele: DA/NU.

 

1.6. Metodologie

1.6.1. Scopul şi obiectivele educaţionale generale ale programului (maximum 1.000 de caractere)

 

 

 

1.6.2. Tehnici şi metode de lucru (maximum 2.000 de caractere)

 

 

 

1.6.3. Structura programului: modular

1.6.4. Programul de instruire se va desfăşura conform Planului de învăţământ (anexă la Curriculum-ul de pregătire)

1.6.5. Evaluarea cunoştinţelor Vă rugăm să precizaţi dacă:

- este necesară evaluarea iniţială a aptitudinilor şi/sau a unui nivel de cunoştinţe, minim acceptabil, pentru accesul la program DA/NU

- este necesară o anumită perioadă de practică medicală neîntreruptă pentru accesul la program Da/Nu

A. În timpul programului (evaluare formativă):

 

 

 

B. la sfârşitul programului (evaluare sumativă):

 

 

 

NOTĂ:

Evaluarea sumativă permite sau nu (condiţia este obţinerea unei note mai mari sau egale cu 6 atât pentru proba practică, cât şi pentru proba scrisă) participarea la examenul pentru obţinerea specializării*

1.6.6. Tematica de examen pentru obţinerea specializării este cuprinsă în Planul de învăţământ şi va fi disponibilă pentru publicare electronică şi pe site-ul www.snspms.ro Probe de evaluare, specifice programului:

- probă scrisă: Da/Nu

- probă de abilităţi/manualităţi*: Da/Nu

 

* Se pot înscrie la examenul final numai absolvenţii programului de pregătire care au obţinut la evaluarea sumativă minimum nota 6. Participanţii la programul de pregătire pot susţine examenul de obţinere a specializării în limita a 2 ani de la absolvire.

 

2. Estimarea bugetului/program se face la SNSPMPDSB, după modelul:

 

Nr. crt.

Denumire capitol buget

Valoare

(RON)

1.

Cheltuieli de personal

 

2.

Cheltuieli indirecte (regie, chirii)

 

3.

Suport de curs (cheltuieli de editare - publicare în vederea realizării programului)

 

4.

Cheltuieli materiale (materiale consumabile, componente, costuri pentru acces la tehnologia/aparatura de instruire a terţilor)

 

5.

TOTAL

 

 

3. Organizatorul şi coordonatorul programului de specializare:

Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti, prin Centrul naţional de dezvoltare profesională în domeniul sanitar 3.1. Precizări organizatorice:

- Perioada de desfăşurare, locul şi planificarea disciplinelor pe zile şi ore se fac de către responsabilul local al programului de specia liza re.

- Prezenţa nominală a cursanţilor la activităţile desfăşurate în centrul de pregătire se face în condica de prezenţă.

4. Validarea ştiinţifică se face de către:

Comisia de specialitate a Ministerului Sănătăţii

5. Acreditarea specializării se face de către:

Ministerul Sănătăţii

6. Creditarea specializării: Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România

7. Competenţele dobândite la promovarea examenului de specializare în domeniul ......................................................

 

 

 

8. Condiţii de înscriere la programul de pregătire (conţinutul dosarului candidatului la program):

 

- Asistent medical generalist/moaşă/asistent medical cu drept de liberă practică (cu certificat de membru al OAMGMAMR)

- Certificat de membru al OAMGMAMR şi aviz anual - în copie - Da

- Solicitarea unităţii angajatoare;

- Diplomă de studii - în copie - Da

- Cartea de identitate - în copie

- Dovada achitării taxei de instruire - Da

 

Prin aceasta se certifică legalitatea şi corectitudinea datelor cuprinse în programul de specializare.

 

Responsabil naţional de program

Nume, prenume:

Semnătura

 

PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT AL PROGRAMULUI DE SPECIALIZARE

 

Valabil începând cu anul: ...........................

Durata: ..........................................................

(Se trece durata în săptămâni.)

Loc de desfăşurare: ....................................

Forma de învăţământ: cursuri de zi/cu frecvenţă redusă

 

I. Obiective educaţionale specifice

1. ...........................................................

2. ..........................................................

3. ..........................................................

etc. .......................................................

 

II. Programa analitică:

A. Noţiuni teoretice

1. ...........................................................

2. ..........................................................

3. ..........................................................

etc. .......................................................

B. Activităţi practice. Tehnici şi metode generale

1. ...........................................................

2. ..........................................................

3. ..........................................................

etc. .......................................................

 

III. Baza de calcul al timpului de învăţământ

 

Modul pregătire teoretică

Activitate practică sub coordonare directă

Activitate practică sub supervizare la locul de muncă

 

 

 

Nr. de săptămâni

Nr. de zile/ săptămână

Nr. de ore/zi

Ore pentru evaluare

TOTAL ORE

(1 x 2 x 3 + 4)

Nr. de săptămâni

Nr. de zile/ săptămână

Nr. de ore/zi

Ore pentru evaluare

TOTAL ORE

(6 x 7 x 8 + 9)

Nr. de săptămâni

Nr. de zile/ săptămână

Nr. de ore/zi

Ore pentru evaluare

TOTAL ORE

(11 x 12 x 13 + 14)

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

 

IV. Repartiţia orelor pe discipline şi forme de pregătire

 

Nr. crt.

Disciplina de învăţământ

Total ore

Din care pentru:

Nr. credite

Curs

Seminar

Activităţi practice

Evaluare

 

I. MODULUL TEORETIC

 

 

1

 

 

 

 

 

 

 

2

 

 

 

 

 

 

 

.....

 

 

 

 

 

 

 

 

TOTAL ORE MODULUL I

 

 

 

 

 

 

 

II. MODULUL PRACTIC

 

 

1

 

 

 

 

 

 

 

2

 

 

 

 

 

 

 

.....

 

 

 

 

 

 

 

 

TOTAL ORE MODULUL II

 

 

 

 

 

 

 

III. MODULUL DE EVALUARE

 

 

1

Evaluări de parcurs

 

 

 

 

 

 

2

Evaluare finală

 

 

 

 

 

 

 

TOTAL ORE MODULUL III

 

 

 

 

 

 

 

TOTAL GENERAL ORE

 

 

 

 

 

 

 

V. Precizări organizatorice şi metodice

 

1. Modul de desfăşurarea al activităţii practice ................................

2. Organizarea şi desfăşurarea activităţilor teoretice şi de evaluare ................................

3. Ritmul mediu zilnic = ..... ore

etc. ..............................................

TOTAL ORE SECRETARIAT ................................

 

TEMATICA DE EXAMEN PENTRU OBŢINEREA SPECIALIZĂRII

........................................................................ (maximum 3.000 de caractere)

 

Responsabil naţional de program,

Nume, prenume:

Semnătura

 

ANEXA Nr. 3

(Anexa nr. 6 la norme)

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti

Nr. ........................../ ..........................

 

ADEVERINŢĂ

 

Domnul/Doamna .........................................., de profesie .........................................., născut/ă în anul .................., luna .................., ziua .................., în localitatea .........................................., judeţul .........................................., CNP .........................................., a absolvit programul de pregătire în vederea reconversiei profesionale pentru obţinerea specializării .........................................., organizat în perioada .........................................., în centrul de pregătire ..........................................

Prezenta adeverinţă serveşte pentru înscrierea la examenul de specializare organizat de Ministerul Sănătăţii.

 

Director general,

Director Centru,

..........................................

..........................................

 

ANEXA Nr. 4

(Anexa nr. 7 la norme)

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti

Nr. ........................../ ..........................

 

ADEVERINŢĂ

 

Domnul/Doamna .........................................., de profesie .........................................., născut/ă în anul .................., luna .................., ziua .................., în localitatea .........................................., judeţul .........................................., CNP .........................................., a absolvit programul de pregătire complementar specialităţii de bază în vederea dezvoltării abilităţilor profesionale în specializarea .........................................., organizat în perioada .........................................., în centrul de pregătire ..........................................

Prezenta adeverinţă serveşte pentru înscrierea la examenul de specializare organizat de Ministerul Sănătăţii.

 

Director general,

Director Centru,

..........................................

..........................................

 

MINISTERUL JUSTIŢIEI

 

ORDIN

pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor

 

În temeiul art. 8 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 756/2016 pentru organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu completările ulterioare,

în conformitate cu prevederile art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul justiţiei emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Administraţia Naţională a Penitenciarelor va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - (1) La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.003/C/2008 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 13 august 2008, cu modificările şi completările ulterioare, Ordinul ministrului justiţiei nr. 1.540/C/2006 privind organizarea şi atribuţiile Direcţiei pentru prevenirea criminalităţii în mediul penitenciar, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 594 din 10 iulie 2006, precum şi orice alte dispoziţii contrare.

(2) Până la intrarea în vigoare a actelor normative subsecvente, emise în aplicarea prezentului ordin, se vor aplica prevederile actelor normative existente, în măsura în care nu contravin acestuia

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul justiţiei,

Tudorel Toader

 

Bucureşti, 8 ianuarie 2018.

Nr. 160/C.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 127 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

privind aprobarea Metodologiei de alocare a fondurilor bugetare pentru finanţarea de bază şi finanţarea suplimentară a instituţiilor de învăţământ superior de stat din România, pentru anul 2018

 

Luând în considerare Adresa nr. 4.007 din 28 decembrie 2017 a Consiliului Naţional pentru Finanţarea învăţământului Superior, înregistrată la Ministerul Educaţiei Naţionale cu nr. 44.017 din 29 decembrie 2017, în temeiul:

- art. 193,197,216, art. 219 alin. (2) şi al art. 223 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 26/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Metodologia de alocare a fondurilor bugetare pentru finanţarea de bază şi finanţarea suplimentară a instituţiilor de învăţământ superior de stat din România, pentru anul 2018, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Instituţiile de învăţământ superior de stat îşi asumă răspunderea pentru corectitudinea datelor transmise.

Art. 3. - Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior îşi asumă răspunderea pentru corectitudinea calculelor efectuate conform anexei şi notifică Ministerului Educaţiei Naţionale eventualele neconcordanţe sesizate.

Art. 4. - Ministerul Educaţiei Naţionale şi Consiliul Naţional pentru Finanţarea învăţământului Superior notifică, verifică şi/sau controlează instituţiile de învăţământ superior de stat privind orice neconcordanţe sesizate în datele raportate.

Art. 5. - În anul 2018, Ministerul Educaţiei Naţionale analizează şi aprobă deschiderile de credite lunare, pe întreg parcursul anului, astfel încât instituţiilor de învăţământ superior de stat să le fie repartizate sume care să asigure funcţionarea în condiţii normale a acestora.

Art. 6. - Direcţia generală învăţământ universitar şi Direcţia generală economică din Ministerul Educaţiei Naţionale, Consiliul Naţional pentru Finanţarea învăţământului Superior şi instituţiile de învăţământ superior de stat vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 7. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul educaţiei naţionale,

Gigel Paraschiv,

secretar de stat

 

Bucureşti, 15 ianuarie 2018.

Nr. 3.047.

 

ANEXĂ

 

METODOLOGIE

de alocare a fondurilor bugetare pentru finanţarea de bază şi finanţarea suplimentară a instituţiilor de învăţământ superior de stat din România, pentru anul 2018

 

Art. 1. - (1) Sumele stabilite pentru finanţarea de bază şi cea suplimentară, provenite de la bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale sunt evidenţiate distinct în contractul instituţional al instituţiilor de învăţământ superior. În contract sunt specificate: numărul de studenţi (echivalenţi unitari) finanţaţi de la bugetul de stat, pe cicluri de studii, şi numărul de granturi doctorale finanţate.

(2) Contractele instituţionale pentru alocarea de fonduri bugetare sunt supuse controlului periodic efectuat de Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) şi Consiliul Naţional pentru Finanţarea învăţământului Superior (CNFIS).

Art. 2. - (1) Toate fondurile pentru finanţarea de bază şi cea suplimentară a universităţilor de stat sunt considerate venituri proprii.

(2) Distribuţia fondurilor pentru finanţarea instituţională a universităţilor din bugetul naţional pentru anul 2018 este prezentată în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta metodologie.

(3) Veniturile pentru finanţarea de bază şi cea suplimentară sunt utilizate de instituţiile de învăţământ superior în condiţiile autonomiei universitare, în vederea realizării obiectivelor care le revin în cadrul politicii statului din domeniul învăţământului şi cercetării ştiinţifice universitare.

Art. 3. - Finanţarea de bază se referă ta:

1. cheltuieli de personal (CP): salarii pentru personalul didactic, auxiliar didactic şi nedidactic, personal de cercetare implicat în desfăşurarea programelor de studii, sporuri, CAS, alte contribuţii legale, deplasări interne şi internaţionale;

2. cheltuieli materiale (CM): cheltuieli de întreţinere şi gospodărie, cheltuieli pentru materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional, cheltuieli cu cercetarea aferente programelor de studii, obiecte de inventar, reparaţii curente, cărţi şi publicaţii, perfecţionarea personalului, protocol, protecţia muncii etc.;

3. cheltuieli pentru susţinerea proiectelor educaţionale şi de dezvoltare a resursei umane;

4. cheltuieli cu regia instituţiilor de învăţământ superior pentru desfăşurarea programelor de studii.

Art. 4. - (1) în vederea încurajării excelenţei în instituţiile de învăţământ superior se constituie un fond de finanţare suplimentară a universităţilor în valoare, la nivel naţional, de minimum 30% din suma alocată la nivel naţional universităţilor de stat ca finanţare de bază.

(2) Atribuirea fondurilor pentru finanţarea suplimentară se realizează pe baza criteriilor şi a standardelor de calitate propuse de CNFIS şi aprobate de MEN.

(3) Rectorii universităţilor de stat, prin contractul instituţional încheiat cu MEN, alocă fondurile pentru finanţare suplimentară prioritar spre departamentele şi structurile cele mai performante din universitate.

Art. 5. - Sumele atribuite fiecărei universităţi pentru finanţarea de bază, pentru studenţii înmatriculaţi pe baza cifrelor de şcolarizare primite de universitate, într-un program de studii universitare de licenţă şi de master, se alocă proporţional cu numărul de studenţi echivalenţi unitari ai acestora. Numărul de studenţi echivalenţi unitari ai universităţii se determină prin ponderarea numărului fizic de studenţi ai acesteia cu coeficienţi de echivalare şi de cost.

Art. 6. - (1) Pentru doctoranzii înmatriculaţi începând cu anul universitar 2011/2012, pe baza cifrei de şcolarizare aprobate (număr de locuri - granturi de studii), finanţarea se face prin granturi doctorale. Valoarea grantului anual (VGD) pentru studenţii doctoranzi înmatriculaţi începând cu anul 2011-2012 este prezentată în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezenta metodologie.

(2) Din fondurile cuprinse în bugetul de stat pentru finanţarea instituţională se constituie, ca o componentă distinctă, un fond pentru finanţarea granturilor doctorale (FGD), care acoperă sumele pentru granturi doctorale (VGD), în care nu sunt cuprinse bursele studenţilor doctoranzi.

(3) Repartizarea pe universităţi a fondului pentru finanţarea granturilor (FGD), pentru studenţii doctoranzi înmatriculaţi începând cu anul universitar 2011/2012, se face prin cumularea valorii sumelor aferente granturilor repartizate acesteia:

  ,

unde:

- VGDrs,I, VGDrs,II, VGDrs,III şi VGDrs,VI (doar pentru domeniile medicină, medicină dentară, farmacie şi medicină veterinară) sunt valorile granturilor doctorale (în care nu este cuprinsă bursa doctorală) pentru anii de studiu I, II, III, respectiv IV, corespunzătoare ramurii de ştiinţă rs, acestea fiind prezentate în anexa nr. 2;

- GDrs,I, GDrs,II, GDrs,III şi GDrs,VI reprezintă numărul de granturi doctorale pentru anii de studiu I, II, III, respectiv IV (doar pentru domeniile medicină, medicină dentară, farmacie şi medicină veterinară), finanţate pentru universitatea U, în programe asociate ramurii de ştiinţă rs:

- Nrs este numărul total al ramurilor de ştiinţă rs finanţate.

Art. 7. - (1) Procedurile de alocare a fondurilor pentru finanţarea de bază şi pentru finanţarea suplimentară pentru studenţii înmatriculaţi într-un program de studii de licenţă şi de master sunt prezentate în art. 8 şi 9.

(2) Valorile coeficienţilor de echivalare şt de cost pentru anul 2018 sunt cuprinse în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezenta metodologie.

Art. 8. - Determinarea alocaţiilor bugetare pentru universităţile de stat pentru finanţarea de bază (FB), asociată ciclurilor de studii (licenţă, master), se face pe baza următoarei proceduri:

1. Se determină fondurile alocate pentru finanţarea de bază (FB) pentru anul 2018, asociată ciclurilor de studii (licenţă şi master):

a) din suma alocată în bugetul naţional pentru finanţarea instituţională (FI) a universităţilor se scad următoarele valori: valoarea alocată pentru finanţarea situaţiilor speciale, care nu pot fi integrate în formula de finanţare (FSS), şi valoarea alocată pentru finanţarea granturilor doctorale pentru studenţii doctoranzi înmatriculaţi începând cu anul universitar 2011/2012 (FGD);

b) din suma rămasă (FI) se calculează valoarea fondurilor alocate pentru FB, care corespund proporţiei prevăzute în anexa nr. 1.

2. Se determină numărul de studenţi echivalenţi unitari din fiecare universitate şi din fiecare ciclu de studii (licenţă şi master).

Procedura are două etape:

a) în prima etapă se determină, pentru fiecare universitate U şi ciclu de studii r (licenţă şi master), numărul SEUr,rs de studenţi echivalenţi din ramura de ştiinţă rs:

  ,

unde:

- S(U)fr,rs este numărul de studenţi fizici din ramura de ştiinţă rs, la forma de învăţământ fr, asociată ciclului de studii r, înscrişi în universitatea U, raportat la o dată de referinţă stabilită (1 octombrie 2017 pentru repartizarea preliminară şi 1 ianuarie 2018 pentru repartizarea finală);

- efr este coeficientul de echivalare corespunzător formei de învăţământ fr (vezi tabelul 1 din anexa nr. 3);

- Fr este numărul total al formelor de învăţământ finanţate de la bugetul de stat asociate ciclului de studii r în universităţile din România (vezi tabelul 1 din anexa nr. 3).

b) în a două etapă se determină pentru fiecare universitate U şi fiecare ciclu de studii r numărul SEU(U)r de studenţi echivalenţi unitari:

  ,

 

 

 

 

unde:

- crs este coeficientul de cost corespunzător ramurii de ştiinţă rs (vezi tabelul 2 din anexa nr. 3);

- Nrs este numărul total al ramurilor de ştiinţă finanţate (vezi tabelul 2 din anexa nr. 3).

3. Se determină numărul total de studenţi echivalenţi unitari SEU:

  ,

unde u este numărul total de universităţi de stat finanţate de la bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale.

4. Se determină alocaţia fbs pentru finanţarea de bază pe student echivalent unitar:

  ,

unde:

- FB este valoarea alocaţiei pentru finanţarea de bază;

- SEU reprezintă numărul total de studenţi echivalenţi unitari.

5. Pentru fiecare universitate U şi ciclu de studii r, valoarea fondurilor pentru finanţarea de bază FB(U)r se calculează multiplicând alocaţia fbs cu numărul de studenţi echivalenţi unitari ai universităţii, înmatriculaţi la programele de studii asociate ciclului r:

  ,

unde:

- SEUUr reprezintă numărul total de studenţi echivalenţi unitari ai universităţii U:

- fbs este valoarea alocaţiei pentru finanţarea de bază pe student echivalent unitar

6. Se determină pentru fiecare universitate U alocaţia FB(U) pentru finanţarea de bază:

  .

Art. 9. - Determinarea alocaţiilor bugetare pentru universităţile de stat, pentru finanţarea suplimentară (FS), se face pe baza următoarei proceduri:

1. În prima etapă se determină:

a) valoarea alocaţiilor bugetare totale pentru finanţarea suplimentară;

b) valoarea alocaţiilor bugetare pentru finanţarea suplimentară pentru fiecare ramură de ştiinţă rs;

c) valoarea alocaţiilor bugetare pentru finanţarea suplimentară pentru fiecare indicator de calitate Ck, din fiecare ramură de ştiinţă rs.

În acest sens:

(i) Din suma alocată pentru finanţarea instituţională (FI) se scad fondurile pentru granturi doctorale (FGD) şi fondurile pentru finanţarea situaţiilor speciale (FSS), rezultând suma FI, din care se calculează valoarea fondurilor alocate pentru FS, corespunzătoare proporţiei prevăzute în anexa nr. 1.

(ii) Se determină fondurile FSrs alocate pentru finanţarea suplimentară FS pe anul 2018, pentru fiecare ramură de ştiinţă rs, după cum urmează:

- se determină numărul SEU’rs de studenţi echivalenţi unitari din ramură de ştiinţă rs (pentru ciclurile de licenţă şi master, cu excepţia studenţilor de la formele de învăţământ speciale, menţionate în nota de la tabelul 2 din anexa nr. 3):

  ,

unde SEU’Urs reprezintă numărul de studenţi echivalenţi unitari ai universităţii U din ramura de ştiinţă rs, determinaţi după eliminarea categoriilor menţionate anterior;

- se determină fondurile FSrs din valoarea totală FS pe baza ponderii studenţilor echivalenţi unitari din ramura de ştiinţă rs:

  .

(iii) Analog procedurii prin care se determină FSrs, se determină sumele FSrs(Ck) alocate pentru finanţarea suplimentară corespunzătoare indicatorilor de calitate ICk, pentru fiecare ramură de ştiinţă rs:

  ,

unde pk reprezintă ponderea indicatorului de calitate ICk (în totalul finanţării suplimentare), iar Σnk=1pk= 1 şi n este numărul de indicatori de calitate. Lista indicatorilor de calitate ICk şi a ponderilor asociate sunt prezentate în anexa nr. 4, care face parte integrantă din prezenta metodologie.

2. În a două etapă se determină sumele FS(U)rs(Ck) alocate universităţii U, pentru finanţarea suplimentară corespunzătoare indicatorilor de calitate ICk, pentru fiecare ramură de ştiinţă rs, după cum urmează:

2.1. Se determină valoarea indicatorilor de calitate IC(U)k, pentru fiecare universitate U, conform modului de calcul prezentat în anexa nr. 5, care face parte integrantă din prezenta metodologie, astfel:

2.1.1. Pentru fiecare ramură de ştiinţă se determină IC(U)rs,k , dacă indicatorul de calitate este aplicat pe ramură de ştiinţă.

2.1.2. La nivel de universitate se determină IC(U)k , dacă indicatorul de calitate se aplică la acest nivel, valoarea IC(U)rs,k pentru fiecare ramură de ştiinţă a universităţii fiind aceeaşi cu cea obţinută la nivel de universitate, IC(U)rs,k = IC(U)k

2.2. Se determină valoarea indicatorilor de calitate relativi pentru fiecare universitate, IR(U)k , astfel:

2.2.1. Pentru fiecare ramură de ştiinţă se determină IR(U)rs,k dacă indicatorul de calitate a fost aplicat pe ramură de ştiinţă.

2.2.2. La nivel de universitate se determină IR(U)k dacă indicatorul de calitate se aplică la acest nivel, valoarea IR(U)rs,k pentru fiecare ramură de ştiinţă a universităţii fiind aceeaşi cu cea obţinută la nivel de universitate, IR(U)rs,k = IR(U)k

Indicatorul de calitate relativ IR(U)k , corespunzător indicatorului de calitate ICk, pentru universitatea U, exprimă, în termeni matematici, rezultatele evaluării valori: indicatorului de calitate al universităţii U, în comparaţie cu valoarea indicatorului pentru celelalte universităţi.

Matematic, acest calcul se exprimă astfel:

unde:

- IR(U)k = valoarea indicatorului de calitate relativ k al universităţii U (şi similar pentru universităţile notate cu Um, UM, Un):

- IC(U)k = Valoarea indicatorului de calitate absolut k al universităţii U (si similar pentru universităţile notate cu Um, UM, Un);

- SEU(Un) = numărul de studenţi echivalenţi unitari ai universităţii Un (si similar pentru universităţile notate cu Um, UM);

- N = numărul total al universităţilor de stat din România pentru care se fac alocări financiare de către CNFIS.

Pentru fiecare universitate abaterea faţă de valoarea 1 (unu) (valoarea medie) a oricărui indicator de calitate relativ reprezintă diferenţa dintre suma dimensiunilor universităţilor (notate Um), care au obţinut rezultate inferioare, şi suma dimensiunilor universităţilor (notate UM), care au obţinut rezultate superioare, raportată după aceea la dimensiunea totală a universităţilor.

2.3. Se determină, pentru fiecare universitate U, sumele FS(U)rs(Ck), alocate pentru finanţarea suplimentară corespunzătoare fiecărui indicator de calitate ICk, pentru fiecare ramură de ştiinţă rs, după cum urmează:

  .

3. În a treia etapă se determină sumele totale FS(U), ce revin universităţii U pentru finanţarea suplimentară, astfel:

3.1. Se determină sumele totale FS(U)rs , ce revin universităţii pentru finanţarea suplimentară corespunzătoare ramurii de ştiinţă rs, după cum urmează:

3.2. Se determină sumele totale FS(U), alocate universităţii U pentru finanţarea suplimentară, după cum urmează:

 

ANEXA Nr.1

la metodologie

 

Distribuţia fondurilor pentru finanţarea instituţională a universităţilor din bugetul naţional pentru anul 2018

Din suma alocată în bugetul naţional pentru finanţarea instituţională (FI) a universităţilor se repartizează 1,5% pentru finanţarea situaţiilor speciale, care nu pot fi integrate în formula de finanţare. Pentru finanţarea granturilor doctorale pentru studenţii doctoranzi se alocă o sumă calculată conform anexei nr. 2. Suma rămasă (FI) se distribuie după cum urmează:

a) finanţarea de bază (FB): 72 %;

b) finanţarea suplimentară (FS): 26,50%:

c) fondul pentru Dezvoltare instituţională (FDI): 1,50%.

 

ANEXA Nr. 2

la metodologie

 

Valoarea grantului anual pentru studenţii doctoranzi

 

Categorii de cheltuieli

Domeniul de finanţare

D1

D2

D3, D4

 

TOTAL GRANT (lei)

(include: salarizarea conducătorului de doctorat; salarizarea membrilor comisiei de îndrumare; program de pregătire bazat pe studii avansate; program de pregătire suplimentar fonduri pentru cercetare; regia şcolii doctorale)

22.400

25.300

29.200

 

În domeniul de finanţare D1 intră programele de studii doctorale din următoarele ramuri de ştiinţă: Ştiinţe juridice; Ştiinţe administrative: Ştiinţe ale comunicării; Sociologie; Ştiinţe politice; Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică; Ştiinţe economice (fără cele din domeniile de studii universitare de doctorat: Cibernetică şi statistică, Informatică economică şi specializările Economie agroalimentară şi Economie agroalimentară şi a mediului); Psihologie şi ştiinţe comportamentale; Filologie; Filosofie; Istorie; Teologie; Studii culturale; Arte (doar din domeniul de studii universitare de doctorat Istoria şi teoria artei),

În domeniul de finanţare D2 intră programele de studii doctorale din următoarele ramuri de ştiinţă: Matematică; Informatică; Fizică; Chimie şi inginerie chimică; Ştiinţele pământului şi atmosferei; Inginerie civilă; Inginerie electrică, electronică, telecomunicaţii şi tehnologii informaţionale; Inginerie geologică, mine, petrol şi gaze; Ingineria transporturilor; Ingineria resurselor vegetale şi animale; Ingineria sistemelor, calculatoare şi tehnologia informaţiei; Inginerie mecanică, mecatronică, inginerie industrială şi management; Biologie; Biochimie; Ştiinţe economice (doar din domeniile de studii universitare de doctorat: Cibernetică şi statistică, Informatică economică şi specializările Economie agroalimentară şi Economie agroalimentară şi a mediului); Ştiinţa sportului şi educaţiei fizice.

În domeniul de finanţare D3 intră programele de studii doctorale din următoarele ramuri de ştiinţă: Medicină; Medicină veterinară; Medicină dentară; Farmacie; Arhitectură şi urbanism.

În domeniul de finanţare D4 intră programele de studii doctorale din ramura de ştiinţă Arte (fără cele din domeniul de studii universitare de doctorat Istoria şi teoria artei).

 

ANEXA Nr. 3

la metodologie

 

Valorile coeficienţilor de echivalare şi de cost pentru anul 2018

 

Tabelul 1: Lista formelor de învăţământ cu coeficienţii de echivalare corespunzători folosiţi pentru finanţarea studenţilor înmatriculaţi într-un program de studii de licenţă sau de master

 

Nr. crt.

Ciclul şi forma de învăţământ

Coeficient de echivalare

I. Studii universitare de licenţă

1

Studii în limba română (1)

1,00

2

Studii în limba maghiară - ca limbă maternă

2,00

3

Studii în limba germană - ca limbă maternă

2,50

4.1

Studii integral în limbi de mare circulaţie internaţională (2)

1,50

4.2

Studii desfăşurate parţial în limbi de mare circulaţie internaţională şi în limba română

1,25

5.1

Studii integral în limbi de circulaţie restrânsă

2,00

5.2

Studii desfăşurate parţial în limbi de circulaţie restrânsă şi în limba română

1,50

6

Studii desfăşurate în cadrul extensiilor universitare - în afara ţării

2,50

7

Studii universitare cu frecvenţă redusă

0,25

8

Studii universitare - învăţământ seral

0,80

II. Studii universitare de masterat (3)

9

Studii de masterat în limba română (1)

2,00/1,00

10

Studii de masterat în limbi de circulaţie internaţională

3,00/1,50

11

Studii de masterat desfăşurate în cadrul extensiilor universitare - în afara ţării

3,00/1,50

12

Studii de masterat în limbile minorităţilor naţionale (4)

3,00/1,50

III. Alte forme de pregătire

13

Stagiu de rezidenţiat

1,20

14

Pregătire preliminară pentru studenţi străini (an pregătitor)

1,25

15

Activităţi asociate acordării gradelor didactice în învăţământul preuniversitar

0,40

16

Pregătire pedagogică suplimentară (seminar pedagogic)

0,16

 

(1) Coeficientul se aplică şi studenţilor înscrişi la forma „Studii desfăşurate în afara localităţii de rezidentă a universităţii” de la ciclul universitar de licenţă şi master

(2) Pentru domeniul Medicină, studiile în limbi modeme, pentru ultimii 3 ani (clinici), care se desfăşoară în limba română, se utilizează coeficientul de echivalare de la studii în limba română.

(3) La forma de masterat de un an şi jumătate, pentru anul 2 cu un semestru se consideră coeficientul de echivalare corespunzător numai pentru un semestru.

(4) Coeficientul se aplică studenţilor înscrişi la „Studii de masterat în limba germană (limbă maternă)1 şi „Studii de masterat în limba maghiara (limbă maternă)” de la ciclul universitar de masterat,

 

Tabelul 2: Lista ramurilor de ştiinţă cu coeficienţii de cost corespunzători, folosiţi pentru finanţarea studenţilor înmatriculaţi într-un program de studii de licenţă sau de master

 

Cod DF

Domeniul fundamental (DF)

Cod RS

Ramura de ştiinţă (RS)

Coeficient cost

Domenii de finanţare grant doctorat

Codificare

10

Matematică şi ştiinţe ale naturii

10

Matematică

1,65

D2

1010

50

Informatică

1,65

D2

1050

20

Fizică

1,9

D2

1020

30

Chimie şi inginerie chimică

1,9

D2

1030

40

Ştiinţele pământului şi atmosferei

1,65

D2

1040

20

Ştiinţe inginereşti

10

Inginerie civilă

1,75

D2

2010

20

Inginerie electrică, electronică şi telecomunicaţii

1,75

D2

2020

30

Inginerie geologică, mine, petrol şi gaze

1,75

D2

2030

40

Ingineria transporturilor

1,75

D2

2040

50

Ingineria resurselor vegetale şi animale

1,75

D2

2050

60

Ingineria sistemelor, calculatoare şi tehnologia informaţiei

1,75

D2

2060

70

Inginerie mecanică, mecatronică, inginerie industrială şi management

1,75

D2

2070

30

Ştiinţe biologice şi biomedicale

10

Biologie

1,9

D2

3010

20

Biochimie

1,9

D2

3020

30

Medicină

2,25

D3

3030

40

Medicină veterinară

2,25

D3

3040

50

Medicină dentară

2,25

D3

3050

60

Farmacie

2,25

D3

3060

40

Ştiinţe sociale

10

Ştiinţe juridice

1

D1

4010

20

Ştiinţe administrative

1

D1

4020

30

Ştiinţe ale comunicării

1

D1

4030

40

Sociologie

1

D1

4040

50

Ştiinţe politice

1

D1

4050

60

Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică

1

D1

4060

70

Ştiinţe economice (doar domeniul de licenţă Cibernetică, statistică şi informatică economică şi specializările Economie agroalimentară şi Economie agroalimentară şi a mediului)

1,65

D2

407050; 40701020; 40701050

70

Ştiinţe economice (fără domeniul de licenţă Cibernetică, statistică şi informatică economică şi specializările Economie agroalimentară şi Economie agroalimentară şi a mediului)

1

D1

4070 (fără 407050; 40701020; 40701050)

80

Psihologie şi ştiinţe comportamentale

1

D1

4080

50

Ştiinţe umaniste şi arte

10

Filologie

1

D1

5010

20

Filosofie

1

D1

5020

30

Istorie

1

D1

5030

40

Teologie

1

D1

5040

50

Studii culturale

1

D1

5050

60

Arhitectură şi urbanism

2,5

D3

5060

70

Arte vizuale (fără Istoria şi teoria artei)

3

D4

507040

70

Arte vizuale (doar Istoria şi teoria artei)

1

D1

50704070

70

Teatru şi artele spectacolului

5,37

D4

507010

70

Cinematografie şi media

7,5

D4

507020

70

Muzică (doar Interpretare muzicală)

5,37

D4

50703040; 50703050

70

Muzică (fără Interpretare muzicală)

3

D4

507030

60

Ştiinţa sportului şi educaţiei fizice

10

Ştiinţa Sportului şi Educaţiei Fizice

1,86

D2

6010

 

NOTĂ:

Se consideră valoarea 1 (unu) pentru coeficientul de cost corespunzător pentru studenţii/participanţii din universităţile de stat finanţate de MEN, înscrişi la formele de învăţământ speciale (Pregătire preliminară pentru studenţi străini, Pregătire psihopedagogică suplimentară, Activităţi asociate acordării gradelor didactice în învăţământul preuniversitar).

 

ANEXA Nr. 4

la metodologie

 

Lista indicatorilor de calitate şi ponderile asociate, pentru anul 2018

 

Clasa de indicatori

Denumire indicator (ICk)

Pondere

C1. Predare/învăţare (30%)

IC1.1 Raportul dintre numărul studenţilor şi numărul de cadre didactice

10%

IC1.2 Raportul dintre numărul de studenţi de la ciclul de master şi numărul de studenţi de la ciclul de licenţă

8%

IC1.3 Raportul dintre numărul de cadre didactice cu vârsta de până la 40 ani inclusiv şi numărul total de cadre didactice

6%

IC1.4 Raportul dintre numărul cadrelor didactice titulare care au dreptul de a conduce doctorat şi numărul de cadre didactice

6%

C2. Cercetare ştiinţifică/creaţie artistică/ performanţă sportivă (40%)

IC2.1 Calitatea resursei umane

12%

IC2.2 Impactul activităţii ştiinţifice/creaţiei artistice/ performanţei sportive

10%

IC2.3 Performanţa activităţii ştiinţifice/creaţiei artistice/performanţei sportive

12%

IC2.4 Fondurile pentru cercetare ştiinţifică/creaţie artistică/performanţă sportivă

6%

C3. Orientare internaţională (10%)

IC3.1 Ponderea mobilităţilor studenţeşti

5%

IC3.2 Ponderea studenţilor străini înscrişi în programe de studii

5%

C4. Orientare regională & echitate socială (20%)

IC4.1 Capacitatea de a integra persoanele provenite din medii dezavantajate socioeconomic în programe educaţionale

5%

IC4.2 Contribuţia universităţii la fondul de burse

4%

IC4.3 Activitatea de practică pentru ciclul de studii de licenţă

4%

IC4.4 Locuri în cămine studenţeşti

5%

IC4.5 Fondurile nerambursabile atrase de universitate

2%

Pondere totală

Pondere totală din FI

100%

26,5%

 

Lista indicatorilor de calitate propuşi pentru pilotare în anul 2018

C1. Pentru clasa de indicatori C1:

a) rata de absolvire a programelor de studii de licenţă.

C3. Pentru clasa de indicatori C3:

a) mobilităţi profesionale internaţionale (outgoing) ale cadrelor didactice;

b) doctorate în cotutelă internaţională.

C4. Pentru clasa de indicatori C4:

a) finalizarea programelor educaţionale de către persoane provenite din medii dezavantajate socioeconomic.

 

ANEXA Nr. 5

la metodologie

 

Modul de calcul al indicatorilor de calitate pentru anul 2018

 

Clasa de indicatori C1. Predare/învăţare

IC1.1 Raportul dintre numărul studenţilor şi numărul de cadre didactice

Se calculează, pentru fiecare ramură de ştiinţă, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizaţi, pentru raportul dintre numărul total al studenţilor (bugetaţi şi cu taxă) de la ciclurile de studii de licenţă şi master şi numărul total de norme didactice ocupate de cadre didactice titulare la funcţia de bază (Se includ cadrele didactice titulare şi cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid la data de referinţă a raportării.).

Pentru anul 2018, aplicarea formulei se va realiza pentru ultimii 3 ani universitari finalizaţi, respectiv datele raportate la 1 ianuarie 2017,1 ianuarie 2016 şi 1 ianuarie 2015, urmând ca pentru anii următori să se calculeze pentru o perioadă de 4 ani.

 

Conform relaţiei:

generale:

sau pentru anul 2018:

 

 

  ,

 

unde: TPD(U)rs - numărul total al cadrelor didactice din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U (Se includ cadrele didactice titulare şi cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid la data de referinţă a raportării.);

TS(U)rs - numărul total de studenţi (bugetaţi şi cu taxă) de la ciclurile de studii (L,M - Licenţă, Master), din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U, obţinut pe baza relaţiei:

iar efmasţer este un coeficient de multiplicare egal cu 1,5 care se aplică la ciclul de master;

ani - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (de exemplu: an2oi6 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2016 pentru studenţii înscrişi în anul universitar 2015/2016, respectiv personalul didactic cu normă întreagă în anul universitar 2015/2016);

ac - anul curent de aplicare a indicatorului.

Sursă date: universităţi.

 

IC1.2 Raportul numărului de studenţi de la ciclul de master şi numărul de studenţi de la ciclul de licenţă Se calculează, pentru fiecare ramură de ştiinţă, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizaţi, pentru raportul dintre numărul studenţilor fizici (bugetaţi şi cu taxă) de la ciclul de master şi numărul studenţilor fizici (bugetaţi şi cu taxă) de la ciclul de studii de licenţă,

conform relaţiei:

unde: SF(U)rs(M) - numărul de studenţi fizici de la ciclul de studii de master (bugetaţi şi cu taxă), din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U, unde, pentru studenţii în regim cu taxă, se aplică un coeficient de multiplicare egal cu 1,5:

SF(U)rs(L)- numărul de studenţi fizici de la ciclul de studii de licenţă (bugetaţi şi cu taxă), din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U;

ani - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (de exemplu: an20l6 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2016 pentru studenţii înscrişi în anul universitar 2015/2016);

ac - anul curent de aplicare a indicatorului.

Pentru ramurile de ştiinţă arhitectură, medicină, medicină veterinară, medicină dentară şi farmacie, la ciclul de master se iau în considerare doar studenţii de la programele de master distincte de programele de licenţă, precum şi studenţii de la rezidenţiat.

Sursă date: universităţi.

 

IC1.3 Raportul dintre numărul de cadre didactice cu vârsta de până la 40 ani inclusiv şi numărul total de cadre didactice Se calculează, pentru fiecare ramură de ştiinţă, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizaţi, pentru raportul dintre numărul total al normelor didactice ocupate de cadre didactice titulare la funcţia de bază, corespunzătoare cadrelor didactice cu vârsta de până la 40 ani inclusiv, şi numărul total al normelor didactice pentru titulari, corespunzătoare cadrelor didactice (Se includ cadrele didactice titulare şi cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid la data de referinţă a raportării.).

Pentru anul 2018, aplicarea formulei se va realiza pentru ultimii 3 ani universitari finalizaţi, respectiv datele raportate la 1 ianuarie 2017, 1 ianuarie 2016 şi 1 ianuarie 2015, urmând ca pentru anii următori să se calculeze pentru o perioadă de 4 ani.

 

Conform relaţiei:

generale:

sau pentru anul 2018:

 

 

  ,

 

unde: TPDT(U)rs - numărul total al normelor didactice întregi pentru titulari cu vârsta până la 40 ani inclusiv, corespunzătoare cadrelor didactice titulare din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U (Se includ cadrele didactice titulare şi cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid la data de referinţă a raportării.);

TPD(U)rs - numărul total al normelor didactice întregi pentru titulari, corespunzătoare cadrelor didactice titulare, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U (Se includ cadrele didactice titulare şi cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid la data de referinţă a raportării.);

ani - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (de exemplu: an2016 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2016 pentru personalul didactic cu normă întreagă în anul universitar 2015/2016);

ac - anul curent de aplicare a indicatorului.

Sursă date: universităţi.

 

IC1.4 Raportul dintre numărul cadrelor didactice titulare care au dreptul de a conduce doctorat şi numărul de cadre didactice

Se calculează, pentru fiecare ramură de ştiinţă, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizaţi, pentru raportul dintre numărul total al normelor didactice ocupate de cadre didactice titulare la funcţia de bază, corespunzătoare cadrelor didactice care au dreptul de a conduce doctorat, şi numărul total al normelor didactice pentru titulari, corespunzătoare cadrelor didactice (Se includ cadrele didactice titulare şi cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid la data de referinţă a raportării.).

Pentru anul 2018, aplicarea formulei se va realiza pentru ultimii 3 ani universitari finalizaţi, respectiv datele raportate la 1 ianuarie 2017,1 ianuarie 2016 şi 1 ianuarie 2015, urmând ca pentru anii următori să se calculeze pentru o perioadă de 4 ani.

 

Conform relaţiei:

generale:

sau pentru anul 2018:

 

 

  ,

 

unde: TPDCD(U)rs - numărul total al normelor didactice întregi pentru titulari, corespunzătoare cadrelor didactice titulare care au dreptul de a conduce doctorat, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U;

TPD(U)rs - numărul total al normelor didactice întregi pentru titulari, corespunzătoare cadrelor didactice titulare, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U (Se includ cadrele didactice titulare şi cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid la data de referinţă a raportării.);

ani - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (de exemplu: an20l6 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2016 pentru personalul didactic cu normă întreagă în anul universitar 2015/2016);

ac - anul curent de aplicare a indicatorului.

Sursă date: universităţi.

 

Clasa de indicatori C2. Cercetare ştiinţifică/creaţie artistică/performanţă sportivă

 

IC2.1 Calitatea resursei umane

Se calculează, pentru fiecare ramură de ştiinţă, ca medie a raportărilor din ultimii 4 ani, pentru media aritmetică a scorurilor obţinute 1 de cadrele didactice şi de cercetare 2 ale universităţii, din ramura de ştiinţă rs. Scorul pentru fiecare cadru didactic şi de cercetare se determină ca raport între punctajul comunicat de universitate pentru acesta şi punctajul minim, stabilit de CNATDCU, pentru domeniul în care acesta deţine titlul respectiv 3. Universitatea raportează cadrele didactice şi de cercetare titulare şi angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată valid la data de referinţă a raportării, din fiecare ramură de ştiinţă, şi comunică punctajele fiecăruia (calculate conform reglementărilor legale privind aprobarea standardelor minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învăţământul superior şi a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare, în vigoare la data de referinţă a raportării).

Pentru anul 2018, aplicarea formulei se va realiza doar pentru ultimul an de raportare, respectiv datele raportate cu data de referinţă 1 ianuarie 2017.

Pentru acele domenii de licenţă pentru care nu există punctaj CNATDCU minimal pentru toate cadrele didactice raportate, indiferent de post, se vor aduna toate punctajele şi se face o medie generală.

 

Conform relaţiei:

 

generale:

sau pentru anul 2018:

 

 

 

unde:    - scorul obţinut pentru cadrul didactic şi de cercetare CDj, de la universitatea U;


1 Dacă universitatea raportează mai puţin da 5 cadra didactice pe ramură de ştiinţă, media se tace împărţind la 5 suma scorurilor obţinute de cadrele didactice raportate pe ramură de ştiinţă, respectiv dacă universitatea raportează mai puţin de 25 de cadre didactice pe universitate, media se face împărţind la 25 suma scorurilor obţinute de cadrele didactice raportate la nivel de universitate. Astfel, va rezulta o penalizare procentuală, graduală, din valoarea indicatorului calculat în cazul în care universităţile au programe universitare în ramuri de ştiinţă pentru care nu au resurse umane specializate în domeniile corespunzătoare.

2 Se raportează toate cadrele didactice titulare şi cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid la data de referinţă a raportării. Punctajul pentru cadrele didactice şi de cercetare cu activitatea ştiinţifică în alte ramuri de ştiinţă decât cele raportate de universitate este calculat conform standardului minim al CNATDCU pentru domeniul în care îşi desfăşoară activitatea ştiinţifică şi este raportat în ramura/ramurile de ştiinţă unde desfăşoară activitatea didactică.

3 Pentru cadrele didactice abilitate se aplică procedurile pentru titlul de profesor universitar. Cadrele didactice universitare care au titlul de asistent universitar, lector universitar sau şef de lucrări vor fi evaluate în raport cu standardele pentru titlul de conferenţiar universitar (la nivelul CNFIS se vor lua în calcul, ca punctaj minim pentru aceste titluri didactice, 80%, respectiv 50% din punctajul minim pentru titlul de conferenţiar).

 

punctaj_CD(U)j - punctajul comunicat de universitate pentru cadrele didactice şi de cercetare CDj (conform reglementărilor legale în vigoare la data de referinţă a raportării privind aprobarea standardelor minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice şi de cercetare);

punctaj_min_CNATDCU(U)j - reprezintă punctajul minim stabilit de CNATDCU pentru domeniul în care cadrul didactic şi de cercetare CDj deţine titlul respectiv;

mrs - numărul total de cadre didactice şi de cercetare titulare din universitatea U, din ramura de ştiinţă rs, iar Σmrs = m, unde m reprezintă numărul total de cadre didactice şi de cercetare titulare din universitatea U;

ani - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (de exemplu: an2017 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2017 pentru personalul didactic cu normă întreagă în anul universitar 2016/2017, respectiv scorurile calculate pentru situaţia de la 1 ianuarie 2017 a fiecărui cadru didactic şi de cercetare, conform Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 6.560/2012 privind aprobarea standardelor minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învăţământul superior şi a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare, modificat prin Ordinul ministrului educaţiei şi ministrul delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică nr. 4.204/2013, cu includerea modificărilor şi completărilor realizate până la data de referinţă a raportării);

ac - anul curent de aplicare a indicatorului.

Sursă date: universităţi, CNATDCU.

 

IC2.2 Impactul activităţii ştiinţifice/creaţiei artistice/performanţei sportive

Se calculează pentru fiecare ramură de ştiinţă ca medie a raportărilor din ultimii 4 ani, pentru media aritmetică a indicilor4 Hirsch. h corespunzători la momentul raportării, pentru cadrele didactice şi de cercetare raportate de universitate pe ramura de ştiinţă rs la indicatorul IC2.1.

Pentru anul 2018, aplicarea formulei se va realiza doar pentru ultimul an de raportare, respectiv datele raportate cu data de referinţă 1 ianuarie 2017.

 

Conform relaţiei:

 

generale:

sau pentru anul 2018:

 

 

 

şi

 

unde: H(CDrs,Uj,as) - indicele Hirsch. al cadrului didactic sau de cercetare j, cu activitate ştiinţifică as în ramura de ştiinţă rs de la universitatea U. Pentru atenuarea distorsiunilor determinate de distribuţiile neomogene ale valorilor intrate în media aritmetică a indicilor Hirsch, s-a aplicat H3/2j;

p1 = 0,5, p2 = 0,3 şi p3 - 0,2 - pentru domeniile fundamentale Matematică şi ştiinţe ale naturii, Ştiinţe inginereşti, Ştiinţe biologice şi biomedicale (cod_DF 10, 20, 30), respectiv p1 = 0, p2 = 0 şi p3 = 1, pentru celelalte domenii fundamentale;

hWebofSci(CDrs,Uj,as) - indicele Hirsch. al cadrului didactic sau de cercetare j, cu activitate ştiinţifică în ramura de ştiinţă rs de la universitatea U, calculat prin folosirea bazei de date Web of Science;

hScopus(CDrs,Uj,as) - indicele Hirsch. al cadrului didactic sau de cercetare j, cu activitate ştiinţifică în ramura de ştiinţă rs de la universitatea U, calculat prin folosirea bazei de date Scopus;

hGoogleSch(CDrs,Uj,as) - indicele Hirsch. al cadrului didactic sau de cercetare j, cu activitate ştiinţifică în ramura de ştiinţă rs de la universitatea U, calculat prin folosirea bazei de date Google Scholar;

mrs - numărul total de cadre didactice raportat de universitatea U, din ramura de ştiinţă rs, iar Σmrs = m, unde m reprezintă numărul total de cadre didactice titulare din universitatea U;

ani - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (de exemplu: an2017 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2017 pentru personalul didactic şi de cercetare cu normă întreagă în anul universitar 2016/2017, respectiv indicii Hirsch. calculaţi pentru acestea);

ac - anul curent de aplicare a indicatorului.


4 Pentru ramura de ştiinţă din domeniile fundamentale Matematică şi ştiinţe ale naturii, Ştiinţe inginereşti, Ştiinţe biologice şi biomedicale (cod_DF:10,20,30), bazele de date folosite pentru citări sunt Web of Science, Scopus şi Google Scholar. Pentru celelalte ramuri de ştiinţă baza de date folosită este Google Scholar. Pentru domeniile artistice şi domeniul ştiinţa sportului şi educaţiei fizice se va folosi un indicator alternativ.

 

Mod de calcul alternativ pentru domeniile artistice: se calculează, pentru fiecare domeniu artistic în parte, ca medie a ultimilor patru ani de raportare, pentru media aritmetică a punctajelor calculate, la momentul raportării, pentru fiecare dintre cadrele didactice şi de cercetare raportate de universitate în domeniul artistic, pentru indicatorul IC2.1, pentru citări nominale în publicaţii de specialitate şi cronici în presa scrisă.

Se acordă punctaj (1 punct) pentru o citare nominală în publicaţii de specialitate şi cronici în presa scrisă. Pentru cadrele didactice sau de cercetare care au şi (sau doar) activitate ştiinţifică în domeniul artistic, modul de raportare a activităţii ştiinţifice este similar cu cel pentru celelalte ramuri de ştiinţă (indicele Hirsch. corespunzător).

Pentru anul 2018, aplicarea formulei se va realiza doar pentru ultimul an de raportare, respectiv datele raportate cu data de referinţă 1 ianuarie 2017.

 

Conform relaţiei:

 

generale:

 

 

sau pentru anul 2018:

 

,

 

unde: cit(CDrs,Uj,ca) - tipul de citare nominală, din publicaţii de specialitate şi cronici în presa scrisă, pentru creaţia artistică a cadrului didactic sau de cercetare din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U;

cp_artrs - coeficientul de ponderare aplicat punctajului rezultat pentru activitatea de creaţie artistică (este calculat pentru fiecare ramură de ştiinţă ca raportul dintre valoarea mediană a valorilor indicilor Hirsch. şi valoarea mediană a punctajului rezultat pentru activitatea de creaţie artistică, înregistrată la nivel naţional);

hGoogleSchj(CDrs,Uj,as)- indicele Hirsch. corespunzător cadrului didactic sau de cercetare), cu activitate ştiinţifică în domeniul rs, calculat prin folosirea bazei de date Google Scholar;

mrs - numărul total de cadre didactice şi de cercetare raportat de universitatea U, din ramura de ştiinţă rs, iar Σmrs = m, unde m reprezintă numărul total de cadre didactice şi de cercetare raportat de universitatea U;

ani - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (de exemplu: an2017 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2017 pentru personalul didactic şi de cercetare cu normă întreagă în anul universitar 2016/2017, respectiv indicii Hirsch. şi/sau numărul de citări calculaţi pentru acestea);

ac - anul curent de aplicare a indicatorului.

Mod de calcul alternativ pentru domeniul ştiinţa sportului şi educaţiei fizice: Se calculează ca medie a ultimilor patru ani de raportare, pentru media aritmetică a punctajelor calculate, la momentul raportării, pentru fiecare dintre cadrele didactice şi de cercetare raportate de universitate în domeniul ştiinţa sportului şi educaţiei fizice, pentru indicatorul C2.1, pentru citări nominale în publicaţii de specialitate şi/sau recunoaştere naţională şi internaţională.

Se acordă punctaj pentru o citare nominală în publicaţii de specialitate, respectiv recunoaştere naţională sau internaţională. Tipurile de recunoaştere naţională şi internaţională la nivel de titlu onorific, publicaţie de specialitate şi/sau premiu sunt: antrenor emerit, maestru al sportului, maestru emerit al sportului, arbitru naţional şi internaţional, comisar, observator pe ramuri de sport, membru în structurile sportului la nivel internaţional, autor de publicaţii de specialitate (strategii, metodologii, linii metodice, planuri de pregătire, programe de pregătire sportivă/refacere/recuperare/reeducare motrică şi funcţională, pentru copii/tineri/adulţi, pentru obţinerea şi menţinerea sănătăţii, menţinerea vieţii active a persoanelor vârstnice), realizate la solicitarea unor organisme de specialitate, reprezentative la nivel naţional sau internaţional. Se diferenţiază nivelul internaţional faţă de cel naţional cu un indice 2, calitatea de autor cu un indice 2 şi recunoaşterea cu indice 5.

Pentru cadrele didactice sau de cercetare care au activitate ştiinţifică în domeniul ştiinţa sportului şi educaţiei fizice, modul de raportare este similar cu cel pentru celelalte ramuri de ştiinţă (indicele Hirsch. corespunzător).

Pentru anul 2018, aplicarea formulei se va realiza doar pentru ultimul an de raportare, respectiv datele raportate cu data de referinţă 1 ianuarie 2017.

 

Conform relaţiei:

 

generale:

 

 

sau pentru anul 2018:

 

,

 

unde: per ftip(CDrs,Uj,ps) - tipul de performantă sportivă, sub formă de citare nominală din publicaţii de specialitate sau de recunoaştere naţională sau internaţională a cadrului didactic sau de cercetare j, cu performanţă sportivă în ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U;

p_per ftip,rs - punctajul acordat tipului de performanţă sportivă, sub formă de citare nominală din publicaţii de specialitate sau element de recunoaştere naţională sau internaţională (Se diferenţiază nivelul internaţional faţă de cel naţional cu un indice 2, calitatea de autor cu un indice 2 şi recunoaşterea cu un indice 5.);

cp_perfrs - coeficientul de ponderare aplicat punctajului rezultat pentru activitatea de performanţă sportivă (Este calculat ca raportul dintre valoarea mediană a valorilor indicilor Hirsch. şi valoarea mediană a punctajului rezultat pentru activitatea de performanţă sportivă, înregistrată la nivel naţional);

hGoogieSchj(CDrs,Uj,as) - indicele Hirsch. corespunzător cadrului didactic sau de cercetare j, cu activitate ştiinţifică în domeniul rs, calculat prin folosirea bazei de date Google Scholar;

mrs - numărul total de cadre didactice şi de cercetare raportat de universitatea U, din ramura de ştiinţă rs, iar Σmrs= m, unde m reprezintă numărul total de cadre didactice şi de cercetare raportat de universitatea U;

ani - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (de exemplu: an2oi7 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2017 pentru personalul didactic şi de cercetare cu normă întreagă în anul universitar 2016/2017, respectiv indicii Hirsch. şi/sau numărul de citări nominale din publicaţii de specialitate şi de recunoaşteri naţionale sau internaţionale, calculaţi pentru acesta);

ac - anul curent de aplicare a indicatorului.

Sursă de date: universităţi, Web of Science, Google Scholar, Scopus.

 

C2.3 Performanţa activităţii ştiinţifice/creaţiei artistice/performanţei sportive

Se calculează pentru fiecare ramură de ştiinţă raportul dintre numărul de puncte obţinut în ultimii patru ani la data de referinţă a raportării, prin publicarea de articole/lucrări în reviste sau volume clasificate/indexate SI, ERIH, ISI Proceedings sau IEEE Proceedings şi prin dobândirea de brevete de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii care activează în acea ramură de ştiinţă, şi numărul total al personalului didactic şi de cercetare titular al universităţii în acea ramură.

Pentru activitatea ştiinţifică, acordarea punctajelor pentru fiecare lucrare publicată în jurnale sau volume clasificate/indexate ISI, ERIH, ISI Proceedings sau IEEE Proceedings se face astfel: Nature sau Science - 12 puncte; reviste clasificate/indexate ISI (zona roşie - 4 puncte, zona galbenă - 3 puncte, zona albă şi Arts & Humanities - 2 puncte), reviste clasificate ERIH (ERIH Int1 - 3 puncte, ERIH Int2 şi ERIH Plus - 2 puncte), lucrările în Proceedings-uri ISI şi IEEE - 1 punct. Pentru fiecare brevet Obţinut, acordarea punctajelor se face astfel: brevet naţional - 2 puncte, brevet european/internaţional - 4 puncte, brevet triadic - 12 puncte. Pentru activitatea de creaţie artistică sau performanţă sportivă realizată în domeniile artistice, respectiv domeniul ştiinţa sportului şi educaţiei fizice, se iau în calcul criteriile alternative, menţionate mai jos.

Pentru anul 2018, aplicarea formulei se va realiza pentru datele raportate cu data de referinţă 1 ianuarie 2017.

 

Conform relaţiei generale:

unde: artjp(CDrs,Uj,as) - numărul de articole publicate în reviste de tipul: Nature sau Science, clasificate/indexate ISI, ERIH, ISI Proceedings sau IEEE Proceedings, de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii U care activează în ramura de ştiinţă rs;

p_artip - punctajul acordat unui articol publicat în categoria de revistă: Nature sau Science - 12 puncte; reviste clasificate/indexate ISI (zona roşie - 4 puncte, zona galbenă - 3 puncte, zona albă şi Arts & Humanities - 2 puncte), reviste clasificate ERIH (ERIH Int1 - 3 puncte, ERIH Int2 şi ERIH Plus - 2 puncte), lucrările în Proceedings-uri ISI şi IEEE - 1 punct;

brtip(CDrs,Uj,as) - numărul de brevete, în funcţie de tipul de brevet (triadic, european/internaţional sau naţional) obţinute de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii U, care activează în ramura de ştiinţă rs;

p_brtip - punctajul acordat unui brevet obţinut la nivel naţional sau internaţional, în funcţie de tipul de brevet (brevet naţional - 2 puncte, brevet european/internaţional - 4 puncte, brevet triadic - 12 puncte);

TPDCtit(U)rs - numărul total al personalului didactic şi de cercetare titular al universităţii respective U, în ramura de ştiinţă rs;

mrs - numărul total de cadre didactice şi de cercetare raportat de universitatea U, din ramura de ştiinţă rs, iar Σmrs = m, unde m reprezintă numărul total de cadre didactice şi de cercetare raportat de universitatea U;

anr - anul pentru care se raportează datele (de exemplu: an2016 corespunde raportărilor pentru rezultatele activităţii de cercetare - articole şi brevete publicate/obţinute în anul calendaristic 2016);

ani - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (de exemplu: an2017 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2017 pentru personalul didactic şi de cercetare cu normă întreagă în anul universitar 2016/2017, respectiv punctajele calculate pentru situaţia de la 1 ianuarie 2017 a activităţii ştiinţifice recunoscute în ultimii patru ani);

ac - anul curent de aplicare a indicatorului.

O lucrare nu poate fi raportată decât o singură dată de universitate. În cadrul revistelor încadrate în mai multe domenii se va lua în considerare încadrarea cea mai favorabilă. Zonele roşie, galbenă şi albă sunt definite pentru fiecare an în parte.

Sursă date: universităţi, UEFISCDI.

 

Mod de calcul alternativ pentru domeniile artistice: se calculează pentru fiecare domeniu artistic în parte raportul dintre numărul de puncte obţinute în ultimii patru ani la momentul raportării, prin realizarea de (sau participarea la) proiecte de creaţie artistică, precum şi obţinerea de premii, distincţii şi nominalizări, individuale sau colective, la nivel naţional, internaţional şi internaţional de vârf5, de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii, care activează în acel domeniu artistic, şi numărul total al personalului didactic şi de cercetare titular la universitate în acel domeniu artistic.

Pentru proiecte realizate individual şi nominalizări obţinute la nivel naţional se acordă 1 punct, 3 puncte pentru cele la nivel internaţional, respectiv 5 puncte pentru cele de la nivel internaţional de vârf. Pentru participarea la proiecte colective realizate la nivel naţional şi internaţional, punctajul menţionat anterior, pentru proiecte individuale, se împarte la 2 pentru participarea în colective de 2-4 participanţi sau la 5 pentru colective de peste 5 participanţi, iar pentru cele realizate la nivel internaţional de vârf se împarte la 2 indiferent de mărimea colectivului. Pentru premii individuale, punctajele menţionate anterior pentru nominalizări se multiplică cu 2.

Pentru cadrele didactice sau de cercetare care au activitate ştiinţifică în domeniul artistic, modul de raportare este similar cu cel pentru celelalte ramuri de ştiinţă, articole publicate în reviste clasificate/indexate şi brevete obţinute.

 

Conform relaţiei generale:

,

unde: prtip(CDrs,Uj,ca) - numărul de proiecte realizate sau distincţii obţinute, pe tipuri de rezultate, pentru creaţia artistică a cadrului didactic sau de cercetare j, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U;

p_prtip - punctajul acordat tipului de rezultat, proiect realizat sau distincţie obţinută (pentru proiecte realizate individual şi nominalizări obţinute la nivel naţional se acordă 1 punct, 3 puncte pentru cele la nivel internaţional, respectiv 5 puncte pentru cele de la nivel internaţional de vârf. Pentru participarea la proiecte colective realizate la nivel naţional şi internaţional, punctajul menţionat anterior, pentru proiecte individuale, se împarte la 2 pentru participarea în colective de 2-4 participanţi sau la 5 pentru colective de peste 5 participanţi, iar pentru cele realizate la nivel internaţional de vârf se împarte la 2 indiferent de mărimea colectivului. Pentru premii individuale, punctajele menţionate anterior pentru nominalizări se multiplică cu 2);

cp_artrs - coeficientul de ponderare aplicat punctajului rezultat pentru activitatea de creaţie artistică (este calculat, pentru fiecare ramură de ştiinţă, ca raportul dintre valoarea mediană a punctajului pentru cercetare ştiinţifică - articole şi brevete - şi valoarea mediană a punctajului rezultat pentru activitatea de creaţie artistică, înregistrate la nivel naţional);

artip(CDrs,Uj,as) - numărul de articole publicate în reviste de tipul: Nature sau Science, clasificate/indexate ISI, ERIH, ISI Proceedings sau IEEE Proceedings, de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii U care activează în ramura de ştiinţă rs;

p_artip - punctajul acordat unui articol publicat în categoria de revistă: Nature sau Science - 12 puncte; reviste clasificate/indexate ISI (zona roşie - 4 puncte, zona galbenă - 3 puncte, zona albă şi Arts & Humanities - 2 puncte), reviste clasificate ERIH (ERIH Int1 - 3 puncte, ERIH Int2 şi ERIH Plus - 2 puncte), lucrările în Proceedings-uri ISI şi IEEE - 1 punct;

brtip(CDrsUj,as) - numărul de brevete, în funcţie de tipul de brevet (triadic, european/internaţional sau naţional), obţinute de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii U, care activează în ramura de ştiinţă rs;

p_brtjp - punctajul acordat unui brevet obţinut la nivel naţional sau internaţional, în funcţie de tipul de brevet (brevet naţional - 2 puncte, brevet european/internaţional - 4 puncte, brevet triadic -12 puncte);

TPDCtit(U)rs - reprezintă numărul total al personalului didactic şi de cercetare titular al universităţii respective U, în acea ramură de ştiinţă rs;

mrs - numărul total de cadre didactice şi de cercetare raportat de universitatea U, din ramura de ştiinţă rs, iar Σmre= m, unde m reprezintă numărul total de cadre didactice şi de cercetare raportat de universitatea U;

anr  - anul pentru care se raportează datele (de exemplu: an2oie corespunde raportărilor pentru rezultatele activităţii de cercetare - articole şi brevete publicate/obţinute în anul calendaristic 2016);

ani - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (de exemplu: an2017 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2017 pentru personalul didactic şi de cercetare cu normă întreagă în anul universitar 2016/2017, respectiv punctajele calculate pentru situaţia de la 1 ianuarie 2017 a activităţii ştiinţifice recunoscute în ultimii patru ani);

ac - anul curent de aplicare a indicatorului.

Mod de calcul alternativ pentru domeniul ştiinţa sportului şi educaţiei fizice: Se calculează ca raportul dintre numărul de puncte obţinute în ultimii patru ani, prin obţinerea de performanţe sportive şi prin dobândirea de brevete de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii, care activează în domeniul ştiinţa sportului şi educaţiei fizice, şi numărul total al personalului didactic şi de cercetare titular la universitate în domeniul ştiinţa sportului şi educaţiei fizice.

Pentru performantele sportive obţinute la nivel naţional şi internaţional se acordă următoarele punctaje: 0,5; 0,35; 0,25 puncte pentru locurile I, II, respectiv III la campionate (fază finală) de nivel naţional/universitar; 1,5; 1,25; 1, respectiv 0,75 puncte pentru locurile I, II, III, respectiv IV-VI la competiţii de nivel european; 1; 0,75;0,5 pentru locurile I, II, respectiv III pentru competiţii internaţionale de reprezentare a României, 10;8; 6; 5; 4; 3; 1,5 puncte pentru locurile I, II, III, IV, V, VI, respectiv VII-VIII, la competiţii de nivel mondial/Jocuri mondiale Special Olympic/Jocuri paralimpice/Jocuri Olimpice (la campionate se includ şi competiţiile oficiale asimilate campionatelor). Se acordă bonificaţie de 1 punct pentru record naţional, 2 puncte pentru record european, 3 puncte pentru record mondial/olimpic. Se acordă 2 puncte pentru fiecare brevet naţional, 4 puncte pentru brevetele europene/internaţionale şi 12 puncte pentru brevetele triadice.


5 Lista de manifestări, festivaluri şi concursuri organizate la nivel naţional, internaţional şi internaţional de vârf, specifice fiecărui domeniu artistic, este disponibilă în anexa nr. 6 care face parte integrantă din prezenta metodologie.

 

Pentru cadrele didactice sau de cercetare care au activitate ştiinţifică în domeniul ştiinţa sportului şi educaţiei fizice, modul de raportare este similar cu cel pentru celelalte ramuri de ştiinţă, articole publicate în reviste clasificate/indexate şi brevete obţinute.

Un cadru didactic sau cercetător ştiinţific nu poate fi raportat decât pentru una din următoarele situaţii: performanţă sportivă şi recunoaştere în activitatea naţională şi/sau internaţională, sau activitate ştiinţifică.

 

Conform relaţiei:

  ,

unde: pstipCDrs,Uj,ps) - tipul de performanţă sportivă realizată sau distincţie obţinută de cadrul didactic sau de cercetare j, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U;

p_pstip - punctajul acordat tipului de performanţă sportivă realizată sau distincţie obţinută (pentru performantele sportive obţinute la nivel naţional şi internaţional se acordă următoarele punctaje: 0,5; 0,35; 0,25 puncte pentru locurile I, II, respectiv III la campionate (fază finală) de nivel naţional/universitar; 1,5; 1,25; 1, respectiv 0,75 puncte pentru locurile I, II, III, respectiv IV-VI la competiţii de nivel european; 1; 0,75; 0,5 pentru locurile I, II, respectiv III, pentru competiţii internaţionale de reprezentare a României, 10; 8; 6; 5; 4; 3; 1,5 puncte pentru locurile I, II, III, IV, V, VI, respectiv VII-VIII, la competiţii de nivel mondial/Jocuri mondiale Special Olympic/Jocuri paralimpice/Jocuri Olimpice (la campionate se includ şi competiţiile oficiale asimilate campionatelor). Se acordă bonificaţie de 1 punct pentru record naţional, 2 puncte pentru record european, 3 puncte pentru record mondial/olimpic);

cp_perfrs - coeficientul de ponderare aplicat punctajului rezultat pentru activitatea de performanţă sportivă (este calculat ca raportul dintre valoarea mediană a punctajului obţinut pentru cercetare ştiinţifică - articole şi brevete - şi valoarea mediană a punctajului rezultat pentru activitatea de performanţă sportivă, înregistrată la nivel naţional)

artip(CDrs,Uj,as) - numărul de articole publicate în reviste de tipul: Nature sau Science, clasificate/indexate ISI, ERIH, ISI Proceedings sau IEEE Proceedings, de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii U, care activează în ramura de ştiinţă rs;

p_artip - punctajul acordat unui articol publicat în categoria de revistă: Nature sau Science - 12 puncte; reviste clasificate/indexate ISI (zona roşie - 4 puncte, zona galbenă - 3 puncte, zona albă şi Arts & Humanities - 2 puncte), reviste clasificate ERIH (ERIH Int1 - 3 puncte, ERIH Int2 şi ERIH Plus - 2 puncte), lucrările în Proceedings-uri ISI şi IEEE - 1 punct;

brtip(CDrs,Uj,as) - numărul de brevete, în funcţie de tipul de brevet (triadic, european/internaţional sau naţional) obţinute de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii U, care activează în ramura de ştiinţă rs:

p_brtip - punctajul acordat unui brevet obţinut la nivel naţional sau internaţional, în funcţie de tipul de brevet (brevet naţional - 2 puncte, brevet european/internaţional - 4 puncte, brevet triadic - 12 puncte);

TPDCtit(U)rs - reprezintă numărul total al personalului didactic şi de cercetare titular al universităţii respective U, în acea ramură de ştiinţă rs;

mrs- numărul total de cadre didactice şi de cercetare raportat de universitatea U, din ramura de ştiinţă rs, iar Σmre= m,, unde m reprezintă numărul total de cadre didactice şi de cercetare raportat de universitatea U;

anr - anul pentru care se raportează datele (de exemplu: ariene corespunde raportărilor pentru rezultatele activităţii de cercetare - articole şi brevete publicate/obţinute în anul calendaristic 2016);

ani - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (de exemplu: an2oi7 corespunde raportărilor de Sa 1 ianuarie 2017 pentru personalul didactic şi de cercetare cu normă întreagă în anul universitar 2016/2017, respectiv punctajele calculate pentru situaţia de la 1 ianuarie 2017 a activităţii ştiinţifice recunoscute în ultimii patru ani);

ac - anul curent de aplicare a indicatorului.

Sursă date: universităţi, UEFISCDI.

 

C2.4 Fondurile pentru cercetare ştiinţifică/creaţie artistică/performanţă sportivă

Se calculează, la nivel de universitate, ca medie a datelor valide a ultimilor patru ani calendaristici, pentru raportul dintre suma fondurilor din proiecte de cercetare/creaţie artistică 6 (inclusiv cele finanţate din bugetul propriu al universităţii) şi numărul total de persoane titulare pe posturi didactice sau de cercetare în universitate,

 

conform relaţiei:

  ,

unde: TV(U)pr_cercetare - reprezintă valoarea totală a veniturilor din proiecte de cercetare/creaţie artistică (inclusiv cele finanţate din bugetul propriu al universităţii), de la universitatea U;

TPDCtit(U) - reprezintă numărul total de persoane titulare, pe posturi didactice sau de cercetare, în universitatea U;

ani - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (de exemplu: an2016 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2016, cadre didactice cu normă de bază în anul universitar 2015/2016, date statistice financiare ale anului 2015);

ac - anul curent de aplicare a indicatorului.

Sursă date: universităţi/MEN.


6 Nu se iau în considerare proiectele de tip POS-DRU, POS-CCE, POCU şi POCA.

 

Clasa de indicatori C3. Orientare internaţională C3.1 Ponderea mobilităţilor studenţeşti

Se calculează, la nivel de universitate, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizaţi, pentru raportul dintre numărul studenţilor care au participat la mobilităţi 7, studenţi români în străinătate - outgoing şi studenţi străini în România - incoming (la incoming se aplică un coeficient de multiplicare în valoare de 1,5), şi numărul total de studenţi înmatriculaţi în universitatea U.

 

Conform relaţiei:

  ,

unde:

SF(U)(mob_ro) - numărul de studenţi fizici români (bugetaţi şi cu taxă) care au participat la mobilităţi în străinătate, de la toate ciclurile de studii din universitatea U;

SF(U)(mob_st) - numărul de studenţi fizici străini care au participat la mobilităţi în România, de la toate ciclurile de studii din universitatea U;

TSF(U) - numărul total de studenţi fizici (bugetaţi şi cu taxă) de la toate ciclurile de studii, de la universitatea U;

ani - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător, pentru mobilităţile realizate (finalizate) în anul universitar anterior (de exemplu: an2016 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2016, pentru studenţii înscrişi în anul universitar 2015/2016, respectiv mobilităţile realizate şi finalizate în anul universitar anterior 2014/2015);

ac - anul curent de aplicare a indicatorului.

Sursă date: ANPCDEFF universităţi.

 

C3.2 Ponderea studenţilor străini înscrişi în programe de studii

Se calculează, la nivel de ramură de ştiinţă, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizaţi, pentru raportul dintre numărul studenţilor străini (cu altă cetăţenie decât română) înmatriculaţi la programe de licenţă şi master şi numărul total al studenţilor înmatriculaţi la toate ciclurile de studii,

conform relaţiei:

  ,

unde: SF(U)rs (L_străini) - numărul de studenţi fizici străini (bugetaţi şi cu taxă), înmatriculaţi la programe de licenţă, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U;

SF(U)rs (M_străini) - numărul de studenţi fizici străini (bugetaţi şi cu taxă), înmatriculaţi la programe de master, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U;

TSF(U)rs - numărul total de studenţi fizici (bugetaţi şi cu taxă) de toate ciclurile de studii, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U;

ani - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (de exemplu: an2106 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2016 pentru studenţi înscrişi în anul universitar 2015/2016);

ac - anul curent de aplicare a indicatorului.

Sursă date: CNFIS, universităţi.

 

Clasa de indicatori C4. Orientare regională & echitate socială

C4.1 Capacitatea de a integra persoanele provenite din medii dezavantajate socioeconomic în programe educaţionale Se calculează, la nivel de universitate, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizaţi, pentru raportul dintre numărul studenţilor proveniţi din medii dezavantajate socioeconomic 8 şi numărul total al studenţilor.

Pentru anul 2018, deoarece nu toate raportările anterioare au inclus menţiuni clare privind lista oraşelor sub 10,000 de locuitori, aplicarea formulei se va realiza pentru doi ani, respectiv datele raportate la 1 ianuarie 2017 şi 1 ianuarie 2018, urmând ca pentru anii următori să se calculeze gradual, cu încă un an, până la colectarea datelor pentru o perioadă de 4 ani,

conform relaţiei generale:

 

generale:

sau pentru anul 2018:

 

 

  ,

 

unde: SF(U) (medii_dezavantajate) - numărul de studenţi fizici (bugetaţi şi cu taxă) de la toate ciclurile de studii, care au domiciliul în mediul rural sau oraşe cu sub 10.000 de locuitori sau provin din centre de plasament (orfani) sau aparţin unor grupuri etnice dezavantajate (romi), de la universitatea U;

TSF(U) - numărul total de studenţi fizici (bugetaţi şi cu taxă) de la toate ciclurile de studii (L, M, D), de la universitatea U.

ani - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (de exemplu: an2017 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2017 pentru studenţi înscrişi în anul universitar 2016/2017);

ac - anul curent de aplicare a indicatorului.

Sursă date: universităţi.


7 Prin programele ERASMUS studiu sau practică, programe bilaterale, Tempus sau alte forme.

8 Sintagma „medii dezavantajate socioeconomic” are în vedere acele persoane care au domiciliul în mediul rural sau oraşe cu sub 10.000 de locuitori, care provin din centre de plasament (orfani) sau aparţin unor grupuri etnice dezavantajate (romi) sau sunt persoane cu dizabilităţi.

 

IC4.2 Contribuţia universităţii la fondul de burse

Se calculează, la nivel de universitate, ca medie a datelor validate pentru ultimii 4 ani calendaristici, pentru raportul dintre suma alocată de universitate, din surse proprii, pentru fondul de burse (exclusiv sursele bugetare) şi numărul total de studenţi de la toate ciclurile de studii.

Conform relaţiei:

  ,

unde: CB(U)surse proprii - cheltuieli cu burse şi alte forme de sprijin financiar pentru studenţi, din sursele proprii ale universităţii, altele decât alocaţiile bugetare - în lei;

TSF(U) - numărul total de studenţi fizici (bugetaţi şi cu taxă) de la toate ciclurile de studii (L, M, D), de la universitatea U;

ani - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (de exemplu: an2016 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2016, pentru studenţi înscrişi în anul universitar 2015/2016, date statistice financiare aleanului 2015);

ac - anul curent de aplicare a indicatorului.

Sursă date: universităţi/MEN.

 

IC4.3 Activitatea de practică pentru ciclul de studii de licenţă

Se calculează, la nivel de ramură de ştiinţă, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizaţi, pentru raportul dintre numărul total de ore de practică realizat de studenţii cu frecvenţă, de la ciclul de studii de licenţă, în mediul angajator (pe baza unor convenţii de practică încheiate de universitate), sau în bazele didactice proprii de practică, în ultimul an universitar încheiat, şi numărul total de studenţi cu frecvenţă de la ciclul de studii de licenţă din acel an universitar.

Pentru anul 2018, deoarece raportările de la 1 ianuarie 2016 nu au inclus şi datele privind numărul de ore de practică, aplicarea formulei se va realiza doar pentru doi ani, respectiv datele raportate cu data de referinţă 1 ianuarie 2017, respectiv 1 ianuarie 2018, urmând ca pentru anii următori să se calculeze gradual, cu încă un an, până la colectarea datelor pentru o perioadă de 4 ani.

Conform relaţiei:

 

generale:

sau pentru anul 2018:

 

 

  ,

 

unde: NH_med(U)rs (L_practică) - numărul mediu de ore de practică realizat în mediul angajator, pe baza unor convenţii de practică încheiate de universitate, sau în bazele didactice proprii de practică, de către un student fizic cu frecvenţă (bugetat şi cu taxă) de la ciclul de studii de licenţă, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U;

SF(U)rs(L_practică) - numărul de studenţi fizici cu frecvenţă (bugetaţi şi cu taxă) de la ciclul de studii de licenţă, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U, care fac practică în mediul angajator, pe baza unor convenţii de practică încheiate de universitate, sau în bazele didactice proprii de practică;

SF(U)rs(L) - numărul de studenţi fizici cu frecvenţă (bugetaţi şi cu taxă) de la ciclul de studii de licenţă, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U;

ani - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu: an2017 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2017, pentru studenţii înscrişi în anul universitar 2016/2017, respectiv studenţii care au realizat practică în anul universitar anterior 2015/2016);

ac - anul curent de aplicare a indicatorului.

Sursă date: universităţi.

 

IC4.4 Locuri în cămine studenţeşti

Se calculează, la nivel de universitate, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizaţi, pentru raportul dintre suma numărului de locuri în cămine şi numărul de subvenţii pentru cămine, acordate de universitate, şi numărul total de studenţi de la forma de învăţământ cu frecvenţă şi toate ciclurile de studii (L, M, D),

conform relaţiei:

  ,

unde: LC(U) - numărul locurilor de cazare administrate de universitatea U;

SC(U) - numărul de subvenţii pentru cămine acordate de universitatea U;

TSF(U)(zi) - numărul total de studenţi fizici (bugetaţi şi cu taxă) de la forma de învăţământ cu frecvenţă şi toate ciclurile de studii (L, M, D), de la universitatea U;

ani - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (de exemplu: an2oi6 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2016, pentru studenţii înscrişi în anul universitar 2015/2016, respectiv numărul de locuri în cămine şi numărul de subvenţii pentru cămine în anul universitar 2015/2016);

ac - anul curent de aplicare a indicatorului.

Sursă date: universităţi.

 

IC4.5 Fondurile nerambursabile atrase de universitate

Se calculează, la nivel de universitate, ca medie a datelor validate pentru ultimii 4 ani calendaristici, pentru raportul dintre totalul fondurilor nerambursabile atrase efectiv de universitate (sunt incluse veniturile din programele europene şi alte surse externe) şi totalul veniturilor universităţii,

conform relaţiei:

  ,

unde: TFond(U)nerambursabile - total fonduri nerambursabile atrase de universitatea U, exprimate în lei;

TV(U) - total venituri ale universităţii U, exprimate în lei;

ani - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (de exemplu: an2oie corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2016, pentru datele financiare ale anului calendaristic 2015);

ac - anul curent de aplicare a indicatorului.

Sursă date: universităţi.

 

Modul de calcul al indicatorilor de calitate propuşi pentru pilotare în anul 2018

C1 - Clasa de indicatori Predare/învăţare

IC1.5 Rata de absolvire a programelor de studii de licenţă

Se calculează ca raportul dintre numărul total al studenţilor proprii, care au obţinut diplomă de licenţă în ultimii 4 ani universitari finalizaţi şi numărul total al studenţilor înmatriculaţi în anul I licenţă, în urmă cu anii duratei normale de studiu pentru programele din ciclul licenţă.

Sursă date: universităţi, ultimi 4 ani universitari finalizaţi.

 

C3 - Clasa de indicatori Orientare internaţională

IC3. 3 Mobilităţi profesionale internaţionale (outgoing) ale cadrelor didactice

Se calculează ca raportul dintre numărul de mobilităţi profesionale internaţionale (visiting professor, pentru cel puţin o lună, mobilităţii cu activitatea didactică, de cel puţin o săptămână - exemplu ERASMUS şi ERASMUS +, doctor honoris causa)şi numărul total al cadrelor didactice titulare cu normă de bază.

Sursă date: universităţi, pentru ultimii 4 ani calendaristici.

 

IC3.4 Doctorate în cotutelă internaţională finalizate

Se calculează ca număr total de susţineri reuşite ale unor doctorate în cotutelă internaţională (absolvenţi de programe de doctorat în cotutelă internaţională), raportat la numărul de absolvenţi de doctorat.

Sursă date: universităţi, ultimii 2 ani universitari finalizaţi.

C4 - Clasa de indicatori Orientare regională & echitate socială

IC4.6 Finalizarea programelor educaţionale de către studenţi proveniţi din medii dezavantajate socioeconomic Se calculează ca raportul dintre numărul absolvenţilor ciclului de licenţă proveniţi din medii dezavantajate socioeconomic şi numărul total al absolvenţilor ciclului de licenţă.

Sursă date: universităţi, ultimul an universitar finalizat.

 

ANEXA Nr. 6

la metodologie

 

Lista de manifestări, festivaluri şi concursuri organizate la nivel naţional, internaţional şi internaţional de vârf, specifice fiecărui domeniu artistic:

 

a) domeniul muzică:

a1) internaţional de vârf: Festivalul Internaţional „George Enescu”, BBC Proms, Salzburg Festival, Săli spectacole (Wiener Konzerthaus, Tonhalie Orchester Zurich, The Metropolitan Opera, Teatro alla Scala - Milano, Mariinsky Theatre, Berliner Philharmoniker, Concertgebouw);

a2) internaţionale: festivaluri, concursuri organizate de instituţii de profil (filarmonici şi teatre de operă şi operetă: festivaluri) organizate în capitale naţionale, capitale de state, capitale de landuri/cantoane sau similare;

a3) naţionale: festivaluri, Săptămâna Internaţională a Muzicii Noi, Festivalul Internaţional Meridian, Festivalul Toamna Muzicală Clujeană, Festivalul Cluj Modern, Festivalul Internaţional de Muzică Nouă Intrada (Timişoara), Festivalul Muzicii Româneşti (Iaşi), Festivalul Timişoara Muzicală;

b) domeniul teatru:

b1) internaţional de vârf: Edinburg, Avignon, Festivalul Uniunii teatrelor din Europa - Itinerant, Festivalul Internaţional de la Viena, Festivalul Internaţional de la Sankt-Petersburg; Lugano (Festival International de Marionettes de Lugano);

b2) internaţionale: festivaluri, concursuri organizate de instituţii de profil în capitale naţionale, capitale de state, capitale de landuri/cantoane sau similare [(exemple: Athens (International Festival Making Theatre), Moskow (Chekhov International Festival), Belgrade (BITEF), Craiova (Shakespeare International Festival, Timişoara (European Festival of Performing Arts/Romanian Drama Fest), Sibiu (International Theatre Festival), Praga (World Festival of Puppet Art. Prague Quadriennial of Performance Design and Space), Istanbul (International Theatre Festival), Bratislava (New Drama Festival), Dublin (Dublin Theatre Festival), Iaşi (Festivalul Internaţional de Teatru pentru Publicul Tânăr Iaşi - FITPTI, Festival Internacional de Teatro Infantil Y Juveni (FITIJ), Austria (Internationale Puppentheatertage Mistelbach), Union International de la Marionettes (UNIMA), Festivalul internaţional de teatru din Serbia, Cehia DIVADLI Pilsen Pilsen Theater Festival)];

b3) naţionale: manifestaţii, concursuri sau festivaluri organizate de UNITER; Festivalul Naţional de Teatru (FNT);

c) domeniul film:

c1) internaţional de vârf: Oscar, Globul de Aur, Cannes, Berlin, Veneţia, BAFTA;

c2) internaţionale: festivaluri, concursuri organizate de instituţii de profil în capitale naţionale, capitale de state, capitale de landuri/cantoane sau similare [(Marrakesh, Shanghai, San Sebastian, New York (Tribeca), Cehia (Anifilm), Utrecht (Holland

Animation Film Festival), Lisabona (MONSTRA), Karlovy Vary, Salerno, Cluj (TIFF)];

c3) naţionale: Ion Popescu Gopo, BIEFF BIEFF - Bucharest International Film Festival;

d) domeniul arte vizuale:

d1) internaţional de vârf: Bienala de Artă de la Veneţia, Cvadrienala de la Kassel, Muzee (expoziţii/exponate la Museum of Modern Art. - MoMA, Tate, Centrul Naţional de Artă şi Cultură Georges-Pompidou);

d2) internaţionale: festivaluri/concursuri de artă organizate în capitale naţionale, capitale de state, capitale de landuri/cantoane sau similare (Paris/Berlin/NY/Londra-Fashion Week (câte două sesiuni pe an); Carnavalul de la Veneţia; La Triennale Mondiale de l'Estampe et de la Gravure Originale - Chamalieres -Franţa; Bienala Internaţională de Afiş Social-politic de la Ošwięcim (Auschwitz) - Polonia; Brno Biennial of Graphic Design/Cehia; Tallinn Print Triennial/Estonia; Graphic Design Festival - Breda - Olanda; International Poster Biennale în Warsaw - Polonia; Mini Print International of Cadaqués/ Spania; Trienala de Grafica Mica - Lodz/Polonia; Riga International Textile & Fibre Art. Triennial; Contemporary Textile Art. Biennial CONTEXTILE; The Tapestry Triennale of Lodz; Quadrienala de Scenografie Praga; Festivalul Internaţional de Film - Wiesbaden; La Moix de la Photo, Paris France; Contemporary Art. Ruhr - Media Art. Fair, Essen Germany; International festiwal of Photography Lodz, Lodz Poland; PHotoExpana - International Festival of Photography (Madrid, Spain); Bienala Internaţională de Artă - Porto (Portugalia); Bienala Internaţională de Ceramică - Marratxi (Spania); Bienala Internaţională de Ceramică - Aveiro (Portugalia); Bienala Internaţională de Ceramică - Manises (Spania);

GlassFest, Karlovy Vary, Cehia; Internaţional Glass Festival, Luxemburg; International Exhibition of Glass Kanazawa, Japonia; International Biennale of Glass, Bulgaria; MURO Street Art. Festival Lisabona, Portugalia);

d3) naţionale: Saloanele naţionale de artă, cu juriu, organizate de Uniunea Artiştilor Plastici; B-FEET Festival Internaţional de scenografie şi teatru de stradă; Festivalul de film I. Popescu Gopo; BIEFF BIEFF - Bucharest International Film Festival - Bucureşti, România, Romanian Design Week;

e) domeniul arhitectură:

e1) internaţional de vârf: premii sau nominalizări oferite în cadrul festivalurilor, manifestărilor, concursurilor organizate de: Union Internationale des Architectes (UIA), Consiliul European al Urbaniştilor (ECTP), Federaţia Internaţională a Peisagiştilor (IFLA), Asociaţia Europeană a Şcolilor de Arhitectură (AEEA), Royal Institute of British Architects (RIBA), Arhitects Council of Europe (ACE), The Royal Town Planning Institute (RTPI), Reţeaua Europeană a Universităţilor pentru Implementarea Convenţiei Europene a Peisajului (UNISCAPE), Asociaţia Şcolilor de Urbanism din Europa (AESOP), Biennale di Architettura di Venezia, East Centric Architecture Triennale, Mies van der Rohe Awards (EUMiesaward);

e2) internaţionale: premii sau nominalizări oferite în cadrul festivalurilor, manifestărilor, concursurilor organizate de: United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization (UNESCO), The International Committee for the Conservation of the Industrial Heritage (TICCIH);

e3) naţionale: premii sau nominalizări oferite în cadrul festivalurilor, concursurilor organizate de: Uniunea Arhitecţilor din România (UAR), Ordinul Arhitecţilor din România (OAR), Registrul Urbaniştilor din România (RUR).


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.