MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 135/2018

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 135         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 13 februarie 2018

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 722 din 21 noiembrie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (8) şi art. 320 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii coroborate cu cele ale art. 24 şi art. 131 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală

 

Decizia nr. 774 din 28 noiembrie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 alin. (2) lit. d) şi art. 83 alin. (2) din Codul penal, raportat la dispoziţiile art. 318 alin. (1) din Codul de procedură penală

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

41. - Hotărâre privind înscrierea unor imobile în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi darea acestora în administrarea Ministerului Justiţiei

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

10. - Ordin al ministrului afacerilor interne pentru completarea Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr. 176/2012 privind atribuirea de denumiri onorifice şi stabilirea de zile aniversare pentru unele structuri din Ministerul Afacerilor Interne

 

24. - Ordin al ministrului pentru românii de pretutindeni pentru aprobarea Procedurii de control al activităţii desfăşurate de aparatul propriu şi entităţile aflate în subordinea, în coordonarea şi sub autoritatea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni

 

3.058/943. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale şi al ministrului muncii şi justiţiei sociale privind reglementarea funcţiilor cu  statut de personal didactic auxiliar care nu se regăsesc în anexa I „Familia ocupaţională de funcţii bugetare învăţământ” la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 722

din 21 noiembrie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (8) şi art. 320 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii coroborate cu cele ale art. 24 şi art. 131 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Varga Attila - judecător

Bianca Drăghici - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (9) şi art. 313 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii coroborate cu cele ale art. 24 şi art. 131 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată de Societatea „Blistex V.N.S.” - S.R.L. din Galaţi, în Dosarul nr. 14.376/233/2015 al Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă şi care face obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.240D/2016.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca inadmisibilă, întrucât autorul excepţiei solicită Curţii Constituţionale să stabilească legea aplicabilă litigiului său.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

4. Prin încheierea din 27 iunie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 14.376/233/2015, Tribunalul Galaţi - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (9) şi art. 313 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii coroborate cu dispoziţiile art. 24 şi art. 131 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. Excepţia a fost ridicată de Societatea „Blistex V.N.S.” - S.R.L. din Galaţi, într-o cauză având ca obiect contestaţie la executare.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea excepţiei susţine că instanţa de contencios constituţional trebuie să stabilească dacă debitele reţinute în sarcina sa, de către instanţa care a soluţionat fondul cauzei, reprezintă creanţe fiscale sau nefiscale, dacă în cauză sunt aplicabile dispoziţiile codului de procedură civilă sau codului de procedură fiscală şi dacă termenul în care se poate cere executarea silită este de 3 sau 5 ani.

6. Tribunalul Galaţi - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât autorul excepţiei nu â motivat de ce textele legale criticate sunt neconstituţionale.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, având în vedere faptul că aspectele invocate ţin de interpretarea şi aplicarea legii.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. I alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, art. 2 alin. (9) şi art. 313 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii coroborate cu dispoziţiile art. 24 şi art. 131 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. Curtea observă că anterior sesizării sale, Legea nr. 95/2006 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din data de 28 august 2015, dându-se textelor o nouă numerotare, normele de lege supuse controlului de constituţionalitate regăsindu-se la art. 2 alin. (8) şi art. 320. Cât priveşte dispoziţiile art. 24 şi art. 131 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, Curtea observă că, la data de 1 ianuarie 2016, prin art. 354 lit. a) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015, a fost abrogată Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. Însă, dispoziţiile art. 24 şi art. 131 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, continuă să îşi producă efectele juridice în cauză, astfel încât pot fi supuse controlului de constituţionalitate, potrivit Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea Constituţională a statuat că sintagma „în vigoare”din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. În aceste condiţii, Curtea reţine că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 2 alin. (8) şi art. 320 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii coroborate cu cele ale art. 24 şi art. 131 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, având următorul cuprins:

- Art. 2 alin. (8) din Legea nr. 95/2006: Asistenţa de sănătate publică este garantată de stat şi finanţată de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate sau din alte surse, după caz, potrivit legii.”;

- Art. 320 din Legea nr. 95/2006: „(1) Persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătăţi altei persoane, precum şi daune sănătăţi propriei persoane, din culpă, răspund potrivit legii şi au obligaţia să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistenţa medicală acordată. Sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de către furnizorii de servicii medicale. Pentru litigiile având ca obiect recuperarea acestor sume, furnizorii de servicii medicale se subrogă în toate drepturile şi obligaţiile procesuale ale caselor de asigurări de sănătate şi dobândesc calitatea procesuală a acestora în toate procesele şi cererile aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, indiferent de faza de judecată.

(2) Furnizorii de servicii care acordă asistenţa medicală prevăzută la alin. (1) realizează o evidenţă distinctă a acestor cazuri şi au obligaţia să comunice lunar casei de asigurări de sănătate cu care se află în relaţie contractuală această evidenţă, în vederea decontării, precum şi cazurile pentru care furnizorii de servicii medicale au recuperat cheltuielile efective în vederea restituirii sumelor decontate de casele de asigurări de sănătate pentru cazurile respective

- Art. 24 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală: „Stingerea creanţelor fiscale Creanţele fiscale se sting prin încasare, compensare, executare silită, scutire, anulare, prescripţie şi prin alte modalităţi prevăzute de lege.

- Art. 131 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală: „Dreptul de a cere executarea silită a creanţelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naştere acest drept.

12. În opinia autoarei excepţiei, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (5) referitor la statul român, art. 21 alin. (3) privind accesul liber la justiţie şi art. 126 alin. (2) referitor la instanţele judecătoreşti.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autoarea excepţiei critică dispoziţiile art. 2 alin. (8) şi art. 320 din Legea nr. 95/2006 coroborate cu cele ale art. 24 şi art. 131 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală din perspectiva aplicării acestora la Speţa dedusă judecăţii. În sensul jurisprudenţei Curţii Constituţionale este atribuţia instanţelor de judecată să interpreteze şi să determine dispoziţiile legale aplicabile în raport cu starea de fapt stabilită. În temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea nu poate modifica sau completa prevederea legală supusă controlului şi nici nu se poate pronunţa asupra modului de interpretare şi aplicare a legii, ci numai asupra înţelesului său contrar Constituţiei, astfel încât excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (8) şi art. 320 din Legea nr. 95/2006 coroborate cu cele ale art. 24 şi art. 131 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală este inadmisibilă.

14. De altfel, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate nu respectă condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, norme ce impun obligativitatea motivării sesizărilor adresate instanţei de contencios constituţional.

15. Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale în care s-a statuat asupra acestei cerinţe, excepţia de neconstituţionalitate are o anumită structură, fiind, în mod esenţial, constituită din trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat şi motivarea de către autorul excepţiei a pretinsei contrarietăţi existente între cele două texte (a se vedea Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012).

16. În cauza de faţă, excepţia nu cuprinde motivarea pretinsei contrarietăţi între textul criticat şi normele constituţionale invocate. În situaţii similare, Curtea a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate, precizând că simpla enumerare a unor dispoziţii constituţionale sau convenţionale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate. Curtea a arătat că, dacă ar proceda la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, s-ar substitui autorului acesteia în ce priveşte formularea unor critici de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil, însă, în condiţiile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 (a se vedea, în acest sens, de exemplu, Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011).

17. Totodată, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, precitată, Curtea a observat că, dacă excepţia de neconstituţionalitate nu cuprinde motivarea ca element al său, iar din textul constituţional invocat nu se poate desluşi în mod rezonabil vreo critică de neconstituţionalitate, Curtea va respinge excepţia ca inadmisibilă, fiind contrară art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, ipoteză ce corespunde situaţiei din prezenta cauză.

18 Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin, (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (8) şi art. 320 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, coroborate cu cele ale art. 24 şi art. 131 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată de Societatea „Blistex V.N.S.” - S.R.L. din Galaţi, în Dosarul nr. 14.376/233/2015 al Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 21 noiembrie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Bianca Drăghici

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 774

din 28 noiembrie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 alin. (2) lit. d) şi art. 83 alin. (2) din Codul penal, raportat la dispoziţiile art. 318 alin. (1) din Codul de procedură penală

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 alin. (2) lit. d) şi art. 83 alin. (2) din Codul penal, raportat la dispoziţiile art. 318 alin. (1) din Codul de procedura penală, excepţie ridicată de Ana Maria Poţi în Dosarul nr. 1.630/218/2016 al Judecătoriei Cărei şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 65D/2017.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Preşedintele Curţii dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.224D/2017, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 alin. (2) lit. d) din Codul penal, excepţie ridicată, din oficiu, de Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia penală în Dosarul nr. 17.308/303/2016.

4. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că, pentru partea Vădim Ţuşcă, telegrama comunicată în vederea citării s-a întors la dosar cu menţiunea „lipsă domiciliu”.

5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor, iar reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.224D/2017 la Dosarul nr. 65D/2017, care a fost primul înregistrat.

6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că, potrivit criticii autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, aparent, aceasta s-ar întemeia pe raportarea textelor de lege criticate la dispoziţiile art. 318 din Codul de procedură penală. Totodată, reţine că, făcând o analiză a criticii în ansamblul său, instanţa a constatat că motivarea autorului se bazează pe art. 1 alin. (5) din Constituţie. Apelând la reperele stabilite în jurisprudenţa Curţii Constituţionale cu privire la structura motivării excepţiei de neconstituţionalitate şi având în vedere faptul că autorul invocă o situaţie de egalitate în drepturi, reprezentantul Ministerului Public apreciază că temeiul motivării excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă art. 16 din Constituţie. În aceste condiţii, luând în considerare motivarea excepţiei de neconstituţionalitate prin raportare la dispoziţiile art. 318 din Codul de procedură penală, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca inadmisibilă, a acesteia. Totodată, extinzând analiza excepţiei de neconstituţionalitate, prin raportare la art. 16 din Constituţie, reprezentantul Ministerului Public reţine că între ipotezele ce sunt aduse în discuţie ca argumente nu există identitate de situaţie, astfel încât nu se poate solicita identitate de tratament juridic. În cazul renunţării la urmărirea penală, ceea ce lipseşte este interesul public în urmărirea faptei penale, iar în cazul instituţiilor care fac obiect al dispoziţiilor de lege criticate de autor, interesul public în urmărirea faptei există, însă se pune în discuţie interesul public de a aplica, de îndată, o sancţiune. Prin urmare, situaţiile nefiind similare, tratamentul nu poate fi identic. Reţine, de asemenea, reprezentantul Ministerului Public că, în Dosarul nr. 1.224D/2017, autorul excepţiei pare că solicită egalitatea de tratament juridic în raport cu procurorul. Apreciază că această critică nu poate fi reţinută, având în vedere că, potrivit dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală, atât anterior, cât şi ulterior declarării lor ca neconstituţionale, ordonanţa prin care s-a dispus renunţarea la urmărirea penală era/este supusă controlului judecătorului.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

7. Prin Încheierea din 19 decembrie 2016 pronunţată în Dosarul nr. 1.630/218/2016, Judecătoria Cărei a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 alin, (2) lit. d) şi art. 83 alin. (2) din Codul penal, raportat la dispoziţiile art. 318 alin. (1) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Ana Maria Poţi, cu ocazia soluţionării unei cauze penale.

8. Prin Sentinţa penală nr. 84 din 15 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 17.308/303/2016, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 alin. (2) lit. d) din Codul penal. Excepţia a fost ridicată de instanţa de judecată, din oficiu, cu ocazia soluţionării unei cauze penale.

9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea din Dosarul Curţii nr. 65D/2017, arată că, potrivit dispoziţiilor art. 318 alin (1) din Codul de procedură penală, în cadrul infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau a închisorii de cel mult 7 ani, procurorul poate renunţa la urmărirea penală, când constată că nu există interes public. În măsura în care procurorul nu renunţă la urmărirea penală, iar instanţa reţine vinovăţia inculpatului, aceasta din urmă va putea avea în vedere doar două soluţii reglementate de legiuitor, respectiv fie pedeapsa închisorii, cu aplicarea prevederilor art. 91 şi următoarele din Codul penal, fie pedeapsa închisorii cu executare, nefiind aplicabile dispoziţiile art. 80 din Codul penal - renunţarea la aplicarea pedepsei. Astfel, constatarea lipsei interesului public devine apanajul procurorului, acesta fiind învestit cu o „aură de superioritate”, spre deosebire de judecător. Aceasta reiese şi din faptul că, deşi condiţiile prevăzute la art. 80 alin. (1) lit. a) şi b) din Codul penal sunt similare celor prevăzute la art. 318 alin. (2) din Codul de procedură penală, judecătorul nu le poate aplica decât pentru infracţiuni pentru care pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de maximum 5 ani, spre deosebire de procuror, care le poate aplica pentru infracţiuni pentru care pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de maximum 7 ani. În final, invocă jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii Constituţionale în materia clarităţii şi previzibilităţii legii.

10. Totodată, instanţa de judecată, autoare a excepţiei în Dosarul Curţii nr. 1.224D/2017, arată că datele care caracterizează persoana inculpatului din cauză, expuse în sentinţa penală, conduc la concluzia că gravitatea faptei săvârşite de acesta este una redusă, astfel că nu se impune sancţionarea obligatorie a acestuia prin condamnare. Deşi o astfel de soluţie ar fi posibilă prin aplicarea art. 80 alin. (1) şi alin. (2) lit. a)-o) din Codul penal, din cauza limitei maxime de pedeapsă de 5 ani închisoare prevăzute de art. 80 alin. (2) lit. d) din acelaşi act normativ, în cauză nu se poate renunţa la aplicarea pedepsei. Arată însă că. În acelaşi timp, soluţia renunţării la urmărirea penală, soluţie care valorifică şi situaţii precum cea din prezenta cauză, ar putea fi aplicată, deoarece, pentru incidenţa acestei instituţii, limita maximă în ceea ce priveşte pedeapsa este de 7 ani închisoare. Constată, astfel, că persoane aflate în situaţii juridice identice nu pot beneficia de aceeaşi soluţie juridică din cauza criteriului limitei de pedeapsă reglementat diferit pentru cele două instituţii, consecinţa acestui fapt fiind aceea ca magistratul-procuror, care nu are competenţa de a analiza şi de a da o soluţie definitivă într-o cauză penală, are o libertate de apreciere mai extinsă decât magistratul-judecător.

11. Judecătoria Cărei apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Reţine că nu se precizează ce texte din Constituţie sunt încălcate. De asemenea, arată că renunţarea la aplicarea pedepsei şi amânarea aplicării pedepsei nu reprezintă drepturi constituţionale, ci o vocaţie, iar renunţarea Sa aplicarea unei pedepse este acordată de legiuitor unei categorii de persoane care săvârşesc fapte prevăzute de legea penală şi se constată că nu există un interes public în urmărirea faptei. Or, în cazul unei persoane trimise în judecată, interesul public la care se referă dispoziţiile art. 318 din Codul de procedură penală nu mai subzistă.

12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

13. Guvernul, exprimându-şi opinia în cele două dosare conexate, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că renunţarea la urmărirea penală, renunţarea la aplicarea pedepsei şi amânarea aplicării pedepsei nu reprezintă drepturi constituţionale, ci o vocaţie acordată de legiuitor unei categorii de persoane care săvârşeşte fapte prevăzute de legea penală, însă există motive a se crede că, în considerarea persoanei acestora şi a gravităţii faptei comise, neaplicarea, respectiv neexecutarea unei pedepse în regim de detenţie este în măsură să atingă scopul educaţional şi de reintegrare în mai mare măsură decât aplicarea sau executarea acesteia. Apreciază că, în măsura în care aceste prevederi se aplică în mod nediscriminatoriu tuturor persoanelor aflate în aceeaşi situaţie juridică şi nu afectează dreptul la un proces echitabil sau vreuna dintre componentele sale, aceste dispoziţii reprezintă o opţiune de politică legislativă, a cărei reglementare constituie atributul exclusiv al legiuitorului. Potrivit art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituţie, „infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora” se reglementează prin lege organică, revenind astfel legiuitorului infraconstituţional să decidă care sunt condiţiile incidenţei instituţiei renunţării la aplicarea pedepsei. În ceea ce priveşte raportarea la art. 1 alin. (5) din Constituţie, apreciază că, de asemenea, critica nu este întemeiată. Textele de lege analizate cuprind tocmai stabilirea condiţiilor în care instanţa poate dispune renunţarea la aplicarea pedepsei, respectiv amânarea aplicării pedepsei, ele fiind formulate clar, fluent şi inteligibil, fără dificultăţi sintactice şi pasaje obscure sau echivoce, astfel încât, şi sub acest aspect, excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

14. Avocatul Poporului, exprimându-şi opinia în Dosarul Curţii nr. 1.224D/2017, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, principiul egalităţii în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite. Art. 16 din Constituţie vizează egalitatea în drepturi între cetăţeni în ceea ce priveşte recunoaşterea în favoarea acestora a unor drepturi şi libertăţi fundamentale, nu şi identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor. Aşa fiind, Avocatul Poporului susţine Că tratamentul juridic diferenţiat instituit prin dispoziţiile de lege criticate este justificat şi nu se poate vorbi de existenţa unei discriminări, cu atât mai mult cu cât limitele de pedeapsă nu reprezintă un drept fundamental, ci constituie expresia politicii penale a legiuitorului. În literatura de specialitate s-a reţinut că reperul folosit de legiuitor are un caracter obiectiv, condiţia vizând limitele pedepsei prevăzute de lege, deci limitele pedepsei din norma care incriminează fapta, fără luarea în considerare a cauzelor de reducere sau de agravare a pedepsei. Nu a fost ales drept criteriu de evaluare a gravităţii faptei pedeapsa stabilită de instanţa de judecată, având în vedere subiectivitatea inerentă a procesului de individualizare concretă a cuantumului sancţiunii în lipsa unor ghiduri de individualizare.

15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate ii constituie dispoziţiile art. 80 alin. (2) lit. d) şi art. 83 alin. (2) din Codul penal, raportat la dispoziţiile art. 318 alin. (1) din Codul de procedură penală, care au următorul conţinut:

- Art. 80 alin. (2) lit. d) din Codul penal: „Nu se poate dispune renunţarea la aplicarea pedepsei dacă: [...] d) pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este închisoarea mai mare de 5 ani.”;

- Art. 83 alin. (2) din Codul penal: „Nu se poate dispune amânarea aplicării pedepsei dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este de 7 ani sau mai mare sau dacă infractorul s-a sustras de la urmărire penală ori judecată sau a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării şi tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanţilor”

- Art. 318 alin. (1) din Codul de procedură penală: „În cazul infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult 7 ani, procurorul poate renunţa la urmărirea penală când constată că nu există un interes public în urmărirea faptei”

18. Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate din Dosarul Curţii nr. 65D/2017 susţine că textele criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) potrivit căruia, în România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie şi art. 126 alin. (1) referitor la instanţele judecătoreşti. De asemenea, invocă prevederile art. 7 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

19. Instanţa de judecată, autoare a excepţiei de neconstituţionalitate în Dosarul Curţii nr. 1.224D/2017, susţine că textele de lege criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 16 referitor la egalitatea în drepturi.

20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că atât autoarea excepţiei din Dosarul Curţii nr. 65D/2017, cât şi instanţa de judecată, în Dosarul Curţii nr. 1.224D/2017, determină neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 80 alin. (2) lit. d) şi ale art. 83 alin (2) din Codul penal prin compararea acestora cu prevederile art. 318 alin. (1) din Codul de procedură penală, solicitând, în esenţă, ca judecătorul să aibă posibilitatea de a realiza un examen de individualizare a pedepsei, pentru a dispune renunţarea la aplicarea acesteia ori amânarea aplicării pedepsei, în condiţii similare dispunerii de către procuror a renunţării la urmărirea penală, în caz contrar textul de lege criticat fiind neconstituţional.

21. Având însă în vedere prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, conform cărora „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată”. Curtea constată că examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere conformitatea acestui text cu dispoziţiile şi principiile constituţionale, iar nu compararea unor prevederi legale dintr-o lege ori a prevederilor mai multor legi între ele. Aşadar, examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispoziţiile constituţionale pretins violate, iar nu compararea unor prevederi legale dintr-o lege ori a prevederilor mai multor legi între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei.

22. Curtea reţine că a mai fost sesizată anterior cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 alin. (2) lit. d) din Codul penal, în motivarea acesteia arătându-se că legiuitorul a condiţionat posibilitatea instanţei de judecată de a dispune renunţarea la aplicarea pedepsei de limita pedepsei cu închisoarea de cel mult 5 ani, comparativ cu puterea procurorului de a dispune renunţarea la urmărirea penală, pentru infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de cel mult 7 ani. În speţă, s-a solicitat ca judecătorul să aibă posibilitatea de a realiza un examen de individualizare a pedepsei, pentru a dispune renunţarea la aplicarea acesteia, în condiţii similare dispunerii de către procuror a renunţării la urmărirea penală, aşadar cu o limită de pedeapsă de cel mult 7 ani închisoare şi necondiţionat de existenţa antecedentelor penale, în caz contrar textul de lege criticat fiind neconstituţional. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, din perspectiva criticilor anterior menţionate, identice cu cele exprimate în prezenta cauză, Curtea Constituţională a apreciat că autoarea excepţiei realizează o comparaţie între instituţia renunţării la aplicarea pedepsei şi instituţia renunţării la urmărirea penală. Având în vedere aceste aspecte, Curtea, prin Decizia nr. 527 din 11 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 814 din 15 octombrie 2017, a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 alin. (2) lit. d) din Codul penal.

23. Aşa fiind, luând în considerare criticile de neconstituţionalitate formulate, Curtea constată că şi în prezenta cauză se impune respingerea, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 alin. (2) lit. d) şi art. 83 alin. (2) din Codul penal, raportate la dispoziţiile art. 318 alin. (1) din Codul de procedură penală.

24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin, (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 alin. (2) lit. d) şi art. 83 alin. (2) din Codul penal, raportat la dispoziţiile art. 318 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ana Maria Poţi în Dosarul nr. 1.630/218/2016 al Judecătoriei Cărei şi, din oficiu, de Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia penală în Dosarul nr. 17.308/303/2016,

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Cărei şi Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 28 noiembrie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Mihaela Ionescu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind înscrierea unor imobile în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi darea acestora în administrarea Ministerului Justiţiei

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 20 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 867 alin. (1) şi art. 868 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi darea în administrarea Ministerului Justiţiei, pentru asigurarea desfăşurării activităţii Tribunalului Specializat Cluj, a imobilelor având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, transmise în domeniul public al statului în baza Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca nr. 732/2017, modificată prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca nr. 789/2017.

Art. 2. - Ministerul Justiţiei îşi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenţa cantitativ-valorică şi, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, va opera modificarea corespunzătoare a anexei nr. 11 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul justiţiei,

Tudorel Toader

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 8 februarie 2018.

Nr. 41.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilelor care se înscriu în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi se dau în administrarea Ministerului Justiţiei, ca urmare a transmiterii acestora în domeniul public al statului, în baza Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca nr. 732/2017, modificată prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca nr. 789/2017

 

Nr. crt.

Nr. M.F.P.

Codul de clasificaţie

Denumirea bunului imobil

Adresa

Elementele-cadru de descriere tehnică

Anul dobândirii

Valoarea de inventar

(lei)

Persoana juridică de la care se transmite imobilul /

C.U.I.

Persoana juridica la care se transmite imobilul /

C.U.I.

1.

*)

8.29.09

Apartament 8

Municipiul Cluj-Napoca,

Bd. Eroilor nr. 16

4 birouri, sală relaţii cu publicul, 2 antree, 4 depozite, 1 antreu subsol comun cu apartamentele 1 şi 2,1 wc, 1 antreu comun cu apartamentele 7 şi 9,1 coridor subsol comun cu ap. 2,

1 coridor la subsol comun cu ap. 2, cu părţi indivize comune în cotă de 10,05/100/

C.F. nr. 254104-C1-U15, nr. cadastral 589/1/VIII

2017

905.456,05

Municipiul Cluj-Napoca,

Domeniul public/

C.U.I. 4305857

Statul român, Ministerul Justiţiei

C.U.I. 4265841, pentru Tribunalul Cluj C.U.I. 4565300

2.

*)

8.29.09

Apartament 9

Municipiul Cluj-Napoca,

Bd. Eroilor nr. 16

2 birouri, wc, antreu comun cu apartamentele 7 şi 8, cu părţi indivize comune 274/10000 C.F. nr. 254104-C1-U8, nr. cadastral 589/1/IX

2017

258.331,53

Municipiul Cluj-Napoca,

Domeniul public/

C.U.I. 4305857

Statul român, Ministerul Justiţiei C.U.1.4265841,

pentru Tribunalul Cluj

C.U.1.4565300

3.

*)

8.29,09

Apartament 11

Municipiul Cluj-Napoca,

Bd. Eroilor nr. 16

11 birouri, 3 antreuri, 4 depozite, 2 magazii, antreu subsol, scări acces subsol, 2 holuri, 1 hol comun cu ap. 13,1 hol comun cu ap. 12 şi 13,1 sală de şedinţă comună cu ap. 12 şi 13, balcon şi 4 garaje, cu părţi indivize comune 32,00/100,

C.F. nr. 254104-C1-U11, nr. cadastral 589/1/XI

2017

3.000.596,86

Municipiul Cluj-Napoca,

Domeniul public/

C.U.I. 4305857

Statul român, Ministerul Justiţiei C.U.1.4265841, pentru Tribunalul Cluj C.U.1.4565300

4.

*)

8.29.09

Apartament 12

Municipiul Cluj-Napoca,

Bd. Eroilor nr. 16

3 birouri, 1 hol comun cu ap. 11 şi 13, sală şedinţe comună cu apartamentele 11 şi 13, cu părţi indiviza comune 605/10000, C.F. nr. 254104-C1-U9, nr. cadastral 589/1/XII

2017

569.749,41

Municipiul Cluj-Napoca,

Domeniul public/

C.U.I. 4305857

Statul român, Ministerul Justiţiei C.U.1.4265841, pentru Tribunalul Cluj C.U.1.4565300

5.

*)

8.29.09

Apartament 13

Municipiul Cluj-Napoca,

Bd. Eroilor nr. 16

5 birouri, 2 holuri, hol comun cu apartamentul nr. 11 şi apartamentul nr. 12, o sală de şedinţă comună cu apartamentele 11 şi 12, cu părţi indivize comune 7,10/100.

C.F. nr. 254104-C1-U10, nr. cadastral 589/1/XIII

2017

668.640,42

Municipiul Cluj-Napoca,

Domeniul public/

CUI. 4305857

Statul român, Ministerul Justiţiei C.U.I. 4265841, pentru Tribunalul Cluj C.U.I. 4565300


*) Nr. M.F.P, se acordă odată cu înscrierea imobilelor în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

 

ORDIN

pentru completarea Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr. 176/2012 privind atribuirea de denumiri onorifice şi stabilirea de zile aniversare pentru unele structuri din Ministerul Afacerilor Interne

 

În temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul afacerilor interne emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 176/2012 privind atribuirea de denumiri onorifice şi stabilirea de zile aniversare pentru unele structuri din Ministerul Afacerilor Interne, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 24 iulie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. La articolul 1 alineatul (1), după punctul 10 se introduce un nou punct, punctul 11, cu următorul cuprins:

„11. «NicolaeTitulescu» pentru Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Braşov.”

2. La articolul 2 alineatul (1), după punctul 29 se introduce un nou punct, punctul 30, cu următorul cuprins:

„30. Ziua Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Arad în data de 29 ianuarie.”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul afacerilor interne,

Carmen Daniela Dan

 

Bucureşti, 7 februarie 2018.

Nr. 10.

GUVERNUL ROMÂNIEI

MINISTERUL PENTRU ROMÂNII DE PRETUTINDENI

 

ORDIN

pentru aprobarea Procedurii de control al activităţii desfăşurate de aparatul propriu şi entităţile aflate în subordinea, în coordonarea şi sub autoritatea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni

 

În temeiul:

- Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2017 privind stabilirea unor măsuri în domeniul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 129/2017, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legii nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordinul secretarului general al Guvernului nr. 400/2015 pentru aprobarea Codului controlului intern managerial al entităţilor publice, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 17/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, precum şi pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 857/2013 privind organizarea şi funcţionarea Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul pentru românii de pretutindeni emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Procedura de control al activităţii desfăşurate de aparatul propriu şi entităţile aflate în subordinea, în coordonarea şi sub autoritatea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2 - Structurile din cadrul aparatului propriu al Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, precum şi entităţile aflate în subordinea, în coordonarea şi sub autoritatea acestuia vor lua măsuri pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul pentru românii de pretutindeni,

Andreea Păstîrnac

 

Bucureşti, 23 ianuarie 2018.

Nr. 24.

 

ANEXĂ

 

PROCEDURĂ

de control al activităţii desfăşurate de aparatul propriu şi entităţile aflate în subordinea, în coordonarea şi sub autoritatea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni

 

ARTICOLUL 1

Aparatul de control. Competenţa de exercitare a acţiunilor de control

 

(1) Activitatea desfăşurată de aparatul propriu şi entităţile aflate în subordinea, în coordonarea şi sub autoritatea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni va fi verificată de Corpul de control al ministrului pentru românii de pretutindeni, în conformitate cu atribuţiile şi competenţele stabilite prin prezenta procedură şi prin regulamentul de organizare şi funcţionare, aprobat prin ordin al ministrului pentru românii de pretutindeni.

(2) Corpul de control al ministrului pentru românii de pretutindeni are competenţă în efectuarea activităţii de control în cadrul aparatului propriu şi al entităţilor aflate în subordinea, în coordonarea şi sub autoritatea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni.

 

ARTICOLUL 2

Definirea acţiunii de control

 

Acţiunea de control reprezintă ansamblul operaţiunilor prin care se verifică activitatea desfăşurată de aparatul propriu şi entităţile aflate în subordinea, în coordonarea şi sub autoritatea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni sau de către personalul din cadrul acestora în exercitarea funcţiilor publice şi/sau a sarcinilor de serviciu, sub aspectul legalităţii, regularităţii şi oportunităţii, în vederea identificării şi corectării deficienţelor şi abaterilor, stabilirii responsabilităţilor, precum şi a analizării cauzelor, deficienţelor şi abaterilor constatate pentru prevenirea survenirii acestora.

 

ARTICOLUL 3

Factori generatori ai activităţii de control

 

Activitatea de control poate fi generată de următorii factori:

a) planul de activitate al corpului de control, aprobat de ministrul pentru românii de pretutindeni;

b) solicitări ale ministrului pentru românii de pretutindeni;

c) dispoziţii ale ministrului pentru românii de pretutindeni, în baza informaţiilor sau sesizărilor din mass-media;

d) autosesizări ale Corpului de control al ministrului cu privire la informaţii considerate relevante, care justifică efectuarea unei acţiuni de control, cu aprobarea ministrului pentru românii de pretutindeni;

e) solicitări formulate de autorităţi şi/sau instituţii publice, la nivelul conducerii Ministerului pentru Românii de Pretutindeni;

f) petiţii/sesizări care cuprind indicii şi documente justificative, cu privire la efectuarea de operaţiuni, desfăşurarea de activităţi sau realizarea de acţiuni cu abateri de la prevederile legale, săvârşite la nivelul aparatului propriu şi al entităţilor aflate în subordinea, în coordonarea şi sub autoritatea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni;

g) dispusă în condiţiile legii de organele judiciare.

 

ARTICOLUL 4

Atribuţiile Corpului do control

 

Corpul de contrat are următoarele atribuţii principale:

a) efectuează acţiuni de control prin care verifică activitatea desfăşurată de aparatul propriu şi entităţile aflate în subordinea, în coordonarea şi sub autoritatea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni sau de personalul din cadrul acestora, în exercitarea funcţiilor publice şi/sau a sarcinilor de serviciu, sub aspectul legalităţii, regularităţii şi oportunităţii, în vederea identificării şi corectării deficienţelor şi abaterilor, stabilirii responsabilităţilor, precum şi a analizării cauzelor deficienţelor şi abaterilor constatate pentru prevenirea survenirii acestora;

b) propune măsuri operative pe durata acţiunilor de control şi/sau masuri corective şi de prevenire la finalizarea acţiunilor de control, conform prevederilor legale;

c) întocmeşte acte de control, ca urmare a finalizării acţiunilor de control;

d) monitorizează modul de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin actele de contrai încheiate, în termenele prevăzute.

 

ARTICOLUL 5

Drepturile organelor de control

 

În îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, organele de control din cadrul Corpului de control prevăzut la art. 1 au dreptul:

a) să solicite de la reprezentanţii structurii controlate, verbal şi/sau în scris, transmiterea cu celeritate a datelor, informaţiilor, situaţiilor, documentelor şi copiilor certificate ale documentelor, referitoare la aspectele care fac obiectul activităţii de control;

b) să solicite transmiterea cu celeritate a punctelor de vedere de la alte structuri din cadrul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, în scopul lămuririi unor aspecte care fac obiectul acţiunilor de control şi care intră în atribuţiile acestora;

c) Să Solicite informaţii, puncte de vedere şi documente, după caz, de la instituţii publice, autorităţi publice, operatori economici şi/sau de la persoane fizice care au legătură cu structura/ persoana controlată, în măsura în care consideră că aspectele care fac obiectul acţiunii de control necesită informaţii suplimentare;

d) să solicite note explicative, în orice etapă a acţiunii de control, în vederea clarificării şi definitivării constatărilor privind împrejurările şi cauzele care âu condus la apariţia abaterilor şi deficienţelor;

e) să sesizeze, cu aprobarea ministrului pentru românii de pretutindeni, structurile sau organele competente, abilitate de lege, atunci când, ca urmare a acţiunii de control, constată fapte prevăzute de lege ca abateri disciplinare sau au luat cunoştinţă de săvârşirea unei infracţiuni, în condiţiile prevăzute de legea penală;

f) să utilizeze aplicaţii informatice specifice, conform competenţelor legale, în vederea obţinerii de informaţii relevante necesare, care au legătură cu obiectivele acţiunii de control;

g) să colaboreze cu reprezentanţii altor instituţii ale statului în limitele competenţelor legale şi ale mandatului primit, în vederea desfăşurării operative a acţiunii de control.

 

ARTICOLUL 6

Obligaţiile aparatului propriu şi entităţilor aflate în subordinea, în coordonarea şi sub autoritatea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni care fac obiectul acţiunilor de control

 

Personalul de conducere şi de execuţie din cadrul aparatului propriu şi al entităţilor aflate în subordinea, în coordonarea şi sub autoritatea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni are următoarele obligaţii:

a) să pună la dispoziţia organelor de control documentele şi informaţiile solicitate, în termenele stabilite;

b) să dea note explicative, în condiţiile stabilite de organul de control, în situaţiile necesare clarificării şi definitivării

constatărilor privind împrejurările şi cauzele unor posibile abateri şi deficienţe;

c) să pună la dispoziţia organelor de control un birou dotat cu logistica necesară, separat de personalul propriu, în care să îşi desfăşoare activitatea pe parcursul acţiunii de control;

d) să ofere tot sprijinul necesar pentru desfăşurarea în bune condiţii a acţiunii de contrai;

e) să ducă la îndeplinire şi să aplice măsurile dispuse în sarcina acestora, în termenele stabilite, şi să informeze structura de control asupra modului de implementare a acestora.

 

ARTICOLUL 7

Desemnarea echipei de control

 

(1) Desemnarea echipei de control şi îndeplinirea dispoziţiei de către persoanele desemnate în echipa de control se lac cu respectarea regimului juridic al conflictului de interese, stabilit potrivit legii.

(2) Atunci când se impune, în acţiunile de control care se efectuează de Corpul de control al ministrului pentru românii de pretutindeni se pot atrage specialişti, din cadrul aparatului propriu şi al entităţilor aflate în subordinea, în coordonarea şi sub autoritatea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, într-o echipă de control mixtă, cu aprobarea ministrului pentru românii de pretutindeni.

 

ARTICOLUL 8

Pregătirea acţiunilor de control

 

(1) înaintea desfăşurării unei acţiuni de control se va efectua o documentare, care constă în analiza elementelor esenţiale şi specifice ale activităţii care urmează a se controla, pe baza cărora se identifică obiectivele acţiunii de control.

(2) Obiectivele acţiunii de control se vor cuprinde într-o tematică de control, care va sta la baza acţiunii de control.

(3) în vederea efectuării unei acţiuni de control se întocmeşte un ordin de control, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta procedură.

(4) Ordinul de control cuprinde următoarele elemente:

a) numărul şi data de înregistrare;

b) denumirea structurii de control care efectuează acţiunea de control;

c) temeiul legal în baza căruia se efectuează acţiunea de control;

d) perioada de desfăşurare a acţiunii de control la sediul structurii verificate;

e) scopul acţiunii de control;

f) obiectivele acţiunii de control;

g) numele, prenumele şi funcţiile membrilor echipei de control şi ale coordonatorului acesteia, după caz.

(5) Pentru acţiunile de control care se efectuează de Corpul de control, ordinul de control se aprobă de ministrul pentru românii de pretutindeni.

 

ARTICOLUL 9

Desfăşurarea acţiunilor de control

 

(1) La începerea unei acţiuni de control, care se desfăşoară la sediul structurii verificate, organele de control se vor prezenta la conducătorul acesteia, se vor legitima şi vor prezenta ordinul de control.

(2) Pe parcursul desfăşurării unei acţiuni de control se vor solicita structurii verificate date, informaţii, situaţii şi documente care au legătură cu obiectivele de control şi se va proceda la verificarea şi analizarea cu obiectivitate a acestora, în raport cu reglementările legale aplicabile.

(3) Echipa de control poate solicita puncte de vedere de la alte structuri din cadrul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, în cazul în care aspectele care fac obiectul acţiunii de control intră în atribuţiile acestor structuri.

(4) în situaţia în care aspectele care fac obiectul acţiunii de control necesită informaţii suplimentare, se pot solicita informaţii, puncte de vedere şi documente, după caz, de la instituţii publice, autorităţi publice, operatori economici şi/sau de la persoane fizice care au legătură cu structura/persoana controlată.

(5) Membrii echipei de control pot utiliza baze de date informatice specifice, la care au drepturi de acces, în vederea obţinerii de informaţii relevante, care sunt necesare pe parcursul derulării acţiunilor de control.

(6) În cazurile în care se constată abateri sau deficienţe, se vor solicita de la persoanele responsabile explicaţii scrise, sub forma notelor explicative, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezenta procedură,

(7) în situaţiile în care se impune, se va proceda la colaborarea cu reprezentanţii altor instituţii ale statului, în limitele competenţelor legale şi ale mandatului primit.

(8) Pentru deficienţele constatate pe durata acţiunilor de control, care necesită a fi remediate într-un termen scurt, se vor propune măsuri corespunzătoare cu operativitate. Măsurile propuse de Corpul de control se vor transmite spre aprobare ministrului pentru românii de pretutindeni,

 

ARTICOLUL 10

Forme, metode şi procedee de control

 

Organele de control pot aplica pe parcursul desfăşurării unei acţiuni de control, în realizarea atribuţiilor, următoarele forme, metode şi procedee de control, separat sau combinat:

1. Forme:

a) control general, care constă în acţiunea de verificare a tuturor activităţilor şi operaţiunilor specifice desfăşurate de structura şi/sau personalul supus verificării, raportat la obiectivele stabilite, pentru perioada supusă controlului;

b) controlul parţial, care constă în activitatea de verificare a uneia sau a mai multor activităţi şi/sau operaţiuni specifice desfăşurate de structura şi/ori personalul supus verificării, raportat la obiectivele stabilite, pentru perioada supusă controlului.

2. Metode:

a) control secvenţial, care constă în acţiunea de verificare a documentelor, cronologic şi/sau sistematic, rezultate în urma activităţilor şi operaţiunilor specifice desfăşurate de structura şi/ori personalul supus verificării;

b) controlul prin sondaj, care constă în activitatea de verificare selectivă a unor activităţi efectuate, operaţiuni semnificative şi documente justificative, pe perioada supusă controlului;

c) controlul electronic, care constă în activitatea de verificare a documentelor justificative ale structurii verificate, stocate în mediu electronic, precum şi de verificare a informaţiilor relevante necesare, care au legătură cu obiectivele acţiunii de control, stocate în programele informatice specifice la care are drepturi de acces, conform competenţelor legale;

d) control documentar, care constă în activitatea de documentare a uneia sau a mai multor activităţi şi/sau operaţiuni specifice desfăşurate de structura şi/ori personalul supus verificării, raportat la obiectivele stabilite, pentru perioada supusă controlului.

3. Procedee:

a) controlul încrucişat, care constă în activitatea de verificare a documentelor justificative ale structurii verificate, în corelaţie cu cele deţinute de alte structuri şi/sau persoane;

b) controlul faptic, care constă în activitatea de verificare a datelor scriptice, prezentate de structura verificată, în corelare cu situaţiile faptice. Controlul faptic se desfăşoară la faţa locului, pe terenuri, în încăperi, în depozite şi în orice alte incinte, doar în măsura în care acest lucru este necesar pentru a face constatări în legătură cu obiectivele de control.

 

ARTICOLUL 11

Finalizarea acţiunilor de control

 

(1) La finalizarea acţiunilor de control care s-au desfăşurat la structura verificată se vor restitui, după caz, toate documentele solicitate şi puse la dispoziţie de reprezentanţii acesteia şi se vor păstra, dacă este cazul, copiile documentelor certificate conform cu originalul, în vederea anexării la actele de control.

(2) Reprezentantul structurii verificate va da o declaraţie scrisă, pe propria răspundere, din care să rezulte că au fost puse la dispoziţie toate documentele şi informaţiile solicitate de echipa de control, iar acestea au fost restituite la finalizarea acţiunii de contrai.

(3) Organul de control întocmeşte, la finalizarea acţiunilor de control, acte în care consemnează aspectele constatate ca urmare a verificării obiectivelor de control stabilite şi care cuprind concluzii şi propuneri de măsuri, formulate cu obiectivitate.

(4) Pentru abaterile şi deficienţele constatate se vor stabili persoanele responsabile şi se vor propune măsuri corective în vederea remedierii acestora şi/sau de prevenire, conform prevederilor legale, în sarcina structurilor sau persoanelor verificate.

(5) Pentru faptele constatate, prevăzute de lege ca abateri disciplinare, se va propune sesizarea comisiei de disciplină competente, în vederea analizării acestora sau în vederea sesizării organelor abilitate, în situaţiile în care sunt indicii că faptele săvârşite de personalul de conducere şi/sau de execuţie pot angaja răspunderea civilă, contravenţională sau penală.

(6) În cazul în care, ca urmare a acţiunii de contrai, organele de control au luat cunoştinţă de săvârşirea unei infracţiuni, în condiţiile prevăzute de legea penală, se va propune sesizarea organelor de urmărire penală, abilitate de lege.

 

ARTICOLUL 12

Valorificarea acţiunilor de control

 

(1) După aprobarea actelor de control prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. a), măsurile dispuse prin acestea se vor comunica structurilor verificate, în vederea implementării acestora, în termenele prevăzute.

(2) Corpul de control al ministrului pentru românii de pretutindeni va monitoriza modul de ducere la îndeplinire şi de aplicare a măsurilor dispuse prin actele de control, în termenele prevăzute.

 

ARTICOLUL 13

Acte de control

 

(1) Organele de control întocmesc următoarele tipuri de acte de control:

a) raport de control, în cazul în care din verificarea obiectivelor s-au constatat abateri şi deficienţe cu privire la activitatea structurii ori a persoanelor verificate sau în cazul în care cel puţin unul dintre aspectele sesizate printr-o petiţie se confirmă, fiind necesară stabilirea persoanelor responsabile şi formularea de propuneri de măsuri în vederea remedierii abaterilor şi deficienţelor;

b) notă de control, în cazul în care din verificarea obiectivelor nu s-au constatat abateri şi/sau deficienţe ori acestea, prin volumul şi importanţa lor, nu justifică întocmirea unui raport de control;

c) notă de clasare a petiţiei, în cazurile în care petiţia este anonimă, lipsită de datele de identificare a petentului sau când petiţia este repetată şi are acelaşi conţinut;

d) notă de soluţionare a petiţiei, în cazurile în care petiţia este lipsită de documente justificative sau acestea sunt irelevante ori când niciunul dintre aspectele sesizate de petent nu se confirmă;

e) alte acte de control, în funcţie de specificul şi necesităţile impuse de activitatea de control.

(2) Raportul de control conţine, în principal, următoarele elemente:

a) date privind acţiunea de control;

b) aspecte semnalate;

c) scopul şi obiectivele controlului;

d) date privind structura/persoana verificată;

e) constatări - acestea trebuie să fie precise, explicitate faptic, bazate pe date şi documente expuse clar, eliminându-se orice elemente şi descrieri inutile şi neconcludente, care încarcă nejustificat conţinutul raportului de control. Constatările se vor prezenta pentru fiecare obiectiv de control, cu analizarea abaterilor şi/sau a deficienţelor, stabilirea persoanelor responsabile şi a reglementărilor incidente;

f) concluziile pentru fiecare obiectiv de control al acţiunii de control; se va prezenta o sinteză a deficienţelor constatate;

g) propunerile de măsuri - acestea pot fi: corective, în vederea remedierii deficienţelor constatate, şi/sau de prevenire, după caz, şi se vor dispune, conform prevederilor legale, în sarcina structurilor şi persoanelor verificate;

h) propunerile de sesizare a structurilor competente, în condiţiile art. 11 alin. (5) şi (6), dacă este cazul;

i) propunerile de informare a unor autorităţi publice, instituţii publice sau direcţii de specialitate din cadrul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, dacă este cazul.

(3) La toate actele de control întocmite se vor anexa documente justificative, informaţii şi situaţii relevante, care au făcut obiectul analizei şi verificării.

(4) Circuitul de avizare şi aprobare a actelor de control este următorul: rapoartele de control, notele de control, notele de clasare şi notele de soluţionare a petiţiilor, precum şi alte acte de control, în funcţie de specificul şi necesităţile impuse de activitatea de control, întocmite la nivelul Corpului de control, se înaintează spre aprobare ministrului pentru românii de pretutindeni.

 

ARTICOLUL 14

Abateri disciplinare

 

(1) Constituie abateri disciplinare, în condiţiile art. 45 alin. (1) şi art. 77 alin. (2) lit. j) prima teză din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, următoarele fapte:

a) refuzul nejustificat al funcţionarilor publici de execuţie sau de conducere, implicaţi în activitatea verificată, de a transmite informaţiile şi documentele solicitate cu ocazia efectuării acţiunilor de control, cu referire la prevederile art. 6 lit. a);

b) refuzul nejustificat al funcţionarilor publici de execuţie sau de conducere, implicaţi în activitatea verificată, de a dă note explicative, în condiţiile stabilite de organul de control, în situaţiile necesare clarificării şi definitivării constatărilor privind împrejurările şi cauzele unor posibile abateri şi deficienţe, cu referire la prevederile art. 6 lit. b).

(2) Constituie abateri disciplinare, în condiţiile art. 241 şi următoarelor, inclusiv art. 252, din titlul XI al Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, următoarele fapte:

a) refuzul nejustificat al personalului contractual de execuţie sau de conducere, implicat în activitatea verificată, dea transmite informaţiile şi documentele solicitate cu ocazia efectuării acţiunilor de control, cu referire la prevederile art. 6 lit. a);

b) refuzul nejustificat al personalului contractual de execuţie sau de conducere, implicat în activitatea verificată, de a da note explicative, în condiţiile stabilite de organul de control, în situaţiile necesare clarificării şi definitivării constatărilor privind împrejurările şi cauzele unor posibile abateri şi deficienţe, cu referire la prevederile art. 6 lit. b).

 

ANEXA Nr. 1

la procedură

 

- Model -

MINISTERUL PENTRU ROMÂNII DE PRETUTINDENI

Compartimentul Corpul de control al ministrului

Nr. ........../............... /...................

 

ORDIN DE CONTROL

la ...........................................

 

Având în vedere:

- prevederile Regulamentului de organizare şi funcţionare al Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, aprobat prin Ordinul ministrului pentru românii de pretutindeni nr. 23/2017*;

- Planul de control pe anul ...................,

În temeiul art. 5 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 17/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, precum şi pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 857/2013 privind organizarea şi funcţionarea Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, cu modificările şi completările ulterioare, ministrul pentru românii de pretutindeni emite prezentul ordin de control.

Art. 1. - Corpul de control al ministrului pentru românii de pretutindeni va efectua o acţiune de control la ..............................., în perioada .......................

Art. 2. - Obiectivele controlului sunt următoarele:

1. ...................................................................................

2. ...................................................................................

Art. 3. - Perioada supusă controlului

Art. 4. - Controlul se va efectua de către o echipă de control formată din:

1. numele şi prenumele - funcţia;

2. numele şi prenumele - funcţia;

3. numele şi prenumele - funcţia.

Misiunea de control va fi coordonată de ..................................... numele şi prenumele-funcţia .....................................

Art. 5. - La finalizarea controlului se va întocmi un raport de control care va fi prezentat spre aprobare ministrului pentru românii de pretutindeni.

 

Ministrul pentru românii de pretutindeni,

.....................................

Compartimentul Corpului de Control al ministrului,

.....................................

 


* Ordinul ministrului pentru românii de pretutindeni nr. 23/2017 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

ANEXA Nr. 2

Ia procedură

 

- Model –

 

NOTĂ EXPLICATIVĂ

 

Subsemnatul (a), ....................................., având funcţia de ....................................., în cadrul ....................................., de la data de..../..../ telefon ....................................., la întrebările puse de ....................................., având funcţia/funcţiile de ..................................... în cadrul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni - Compartiment Corp control ....................................., dau următoarele explicaţii:

1. Întrebare: .............................................................

1. Răspuns: .............................................................

2. Întrebare: .............................................................

2. Răspuns: .............................................................

3. Mai aveţi ceva de adăugat?

.............................................................

 

Data şi semnătura

.............................................................

 

Dată în faţa noastră, echipa de control intern,

.....................................

.....................................

.....................................

(numele, prenumele, funcţia, semnătura)

 

 

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

MINISTERUL MUNCII ŞI JUSTIŢIEI SOCIALE

Nr. 3.058 din 16 ianuarie 2018

Nr. 943 din 23 ianuarie 2018

 

ORDIN

privind reglementarea funcţiilor cu statut de personal didactic auxiliar care nu se regăsesc în anexa I „Familia ocupaţională de funcţii bugetare învăţământ” la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

 

Având în vedere prevederile art. 251 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, prevederile cap. I, lit. B „Reglementări specifice personalului didactic din învăţământ, art. 14 din anexa nr. I la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare,

în baza art. 12 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 26/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările ulterioare, şi a art. 17 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 12/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, cu modificările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale şi ministrul muncii şi justiţiei sociale emit prezentul ordin.

Art. 1. - Funcţiile didactice auxiliare care nu se regăsesc în cap. I pct. 6 din anexa nr. I şi în anexa nr. III, cap. II, pct. II, lit. b) la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Pentru funcţiile didactice auxiliare prevăzute în anexa la prezentul ordin se utilizează salariile de bază din anexele la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, corespunzător fiecărui domeniu de activitate din sistemul bugetar

Art. 3. - Personalul încadrat pe funcţiile prevăzute în anexa la prezentul ordin are statut de personal didactic auxiliar şi beneficiază de celelalte prevederi aplicabile personalului didactic auxiliar, prevăzute în cap. I lit. B „Reglementări specifice personalului didactic din învăţământ”, din anexa nr. I la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4. - Direcţiile generale din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale şi instituţiile/unităţile de învăţământ vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5 - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul educaţiei naţionale,

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Gigel Paraschiv,

Lia-Olguţa Vasilescu

secretar de stat

 

 

ANEXĂ

 

Nr. crt.

Funcţia

Studii

Anexa la Legea-cadru nr. 153/2017

1

Cercetător ştiinţific I

S

Anexa nr. I, capitolul II - Unităţi de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi proiectare, lit. b)

2

Cercetător ştiinţific II

S

3

Cercetător ştiinţific III

S

4

Cercetător ştiinţific

S

5

Asistent de cercetare ştiinţifică

S

6

Asistent de cercetare ştiinţifică stagiar

S

7

Asistent I

M

8

Asistent II

M

9

Asistent stagiar

M

10

Inginer sistem gradul IA

S

Anexa nr. VIII, capitolul II, lit. B - Alte unităţi bugetare de subordonare centrală şi locală, precum şi din compartimentele de  contabilitate, financiar, aprovizionare, investiţii, pct. V - Unităţi de informatică

11

Inginer sistem gradul I

S

12

Inginer sistem gradul II

S

13

Inginer sistem debutant

S

14

Operator, controlor date; 1

M

15

Operator, controlor date; II

M

16

Operator, controlor date; III

M

17

Operator, controlor date; debutant

M

18

Biolog, biochimist, chimist, fizician; principal

S

Anexa nr. II, capitolul I pct. 2, lit. b.4. Unităţi sanitare, cu excepţia celor cuprinse în unităţi clinice şi unităţi de asistentă medico-socială

19

Biolog, biochimist, chimist, fizician; specialist

S

20

Biolog, biochimist, chimist, fizician

S

21

Biolog, biochimist, chimist, fizician; debutant

S

22

Inginer agronom, zootehnist, pedolog; gradul I

S

Anexa nr. VIII, capitolul II, lit. G - Agricultură

23

Inginer agronom, zootehnist, pedolog; gradul II

S

24

Inginer agronom, zootehnist, pedolog; debutant

S

25

Sociolog principal

S

Anexa nr. II, capitolul I pct. 2, lit. b.4. Unităţi sanitare, cu excepţia celor cuprinse în unităţi clinice şi unităţi de asistenţă medico-socială

26

Sociolog

S

27

Sociolog debutant

S

28

Psiholog principal

S

29

Psiholog specialist

S

30

Psiholog practicant

S

31

Psiholog stagiar

S

32

Inginer specialist IA

S

Anexa nr. VIII, capitolul II, lit. B - Alte unităţi bugetare de subordonare centrală şi locală, precum şi din compartimentele de contabilitate, financiar, aprovizionare, investiţii, pct. I lit. b

33

Inginer gradul I

S

34

Inginer gradul II

S

35

Inginer debutant

S

36

Subinginer 1

SSD

37

Subinginer II

SSD

38

Subinginer III

SSD

39

Subinginer debutant

SSD

40

Consilier juridic gradul IA

S

41

Consilier juridic gradul 1

S

42

Consilier juridic gradul II

S

43

Consilier juridic debutant

S

44

Referent de specialitate gradul I

S

45

Referent de specialitate gradul II

S

46

Referent de specialitate gradul III

S

47

Referent de specialitate debutant

S

48

Referent 1

SSD

49

Referent II

SSD

50

Referent III

SSD

51

Referent debutant

SSD

52

Referent IA

M

53

Referent 1

M

54

Referent II

M

55

Referent debutant

M

56

Bibliotecar, bibliotecar-arhivist, bibliograf, redactor, tehnoredactor, inginer de sistem, documentarist, conservator, restaurator, analist gradul IA

S

Anexa nr. III, capitolul II, pct. I - Biblioteci naţionale sau de importanţă naţională, stabilite potrivit legii, precum şi Biblioteca Academiei Române, lit. b

57

Bibliotecar, bibliotecar-arhivist, bibliograf, redactor, tehnoredactor, inginer de sistem, documentarist, conservator, restaurator, analist gradul 1

S

58

Bibliotecar, bibliotecar-arhivist, bibliograf, redactor, tehnoredactor, inginer de sistem, documentarist, conservator, restaurator, analist gradul II

S

59

Bibliotecar, bibliotecar-arhivist, bibliograf, redactor, tehnoredactor, inginer de sistem, documentarist, conservator, restaurator, analist debutant

S

60

Bibliotecar, bibliotecar-arhivist, bibliograf, redactor, tehnoredactor, conservator, restaurator gradul I

SSD

 

61

Bibliotecar, bibliotecar-arhivist, bibliograf, redactor, tehnoredactor, conservator, restaurator gradul II

SSD

62

Bibliotecar, bibliotecar-arhivist, bibliograf, redactor, tehnoredactor, conservator, restaurator gradul III

SSD

63

Bibliotecar, bibliotecar-arhivist, bibliograf, redactor, tehnoredactor, conservator, restaurator debutant

SSD

64

Bibliotecar, redactor, tehnoredactor treapta I

PL

65

Bibliotecar, redactor, tehnoredactor treapta II

PL

66

Bibliotecar, redactor, tehnoredactor treapta III

PL

67

Bibliotecar, redactor, tehnoredactor debutant

PL

68

Bibliotecar, redactor, tehnoredactor, operator date, controlor date, restaurator, conservator treapta IA

M

69

Bibliotecar, redactor, tehnoredactor, operator date, controlor date, restaurator, conservator treapta I

M

70

Bibliotecar, redactor, tehnoredactor, operator date, controlor date, restaurator, conservator treapta II

M

71

Bibliotecar, redactor, tehnoredactor, operator date, controlor date, restaurator, conservator debutant

M

72

Mânuitor carte, garderobier

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.