MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 151/2018

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 151         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 16 februarie 2018

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 672 din 31 octombrie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (2) pct. 2 şi art. 1.010 alin. (1) din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 676 din 2 noiembrie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie

 

Decizia nr. 801 din 5 decembrie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

48. - Hotărâre privind aprobarea circumstanţelor şi a procedurii specifice aferente Programului de înzestrare esenţial „Corvetă multifuncţională”

 

49. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor

 

50. - Hotărâre pentru aprobarea modului de repartizare şi de utilizare a sumelor prevăzute la lit. c) şi d) din anexa nr. 3/13/02a la Legea bugetului de stat pe anul 2018 nr. 2/2018

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

76. - Decizie privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, prin detaşare, de către doamna Adelina Palade a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului pentru Românii de Pretutindeni

 

77. - Decizie privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare, de către doamna Alina Veronica Hagima a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului pentru Românii de Pretutindeni

 

79. - Decizie privind stabilirea atribuţiilor doamnei Andreea Păstîrnac, consilier de stat în cadrul aparatului propriu de lucru al prim-ministrului, şi pentru modificarea Deciziei prim-ministrului nr. 287/2016 privind înfiinţarea Comitetului interministerial pentru coordonarea relaţiilor României cu Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (O.C.D.E.)

 

80. - Decizie pentru modificarea Deciziei prim-ministrului nr. 408/2017 privind numirea membrilor Comitetului de supraveghere al Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc

 

82. - Decizie pentru eliberarea, la cerere, a domnului Dragoş-Virgil Titea din funcţia de secretar de stat la Ministerul Transporturilor

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

70. - Ordin al ministrului pentru românii de pretutindeni pentru aprobarea Ghidului beneficiarului – 2018

 

ACTE ALE FONDULUI DE GARANTARE A DEPOZITELOR BANCARE

 

1. - Regulament pentru modificarea şi completarea Regulamentului Fondului de garantare a depozitelor bancare nr. 2/2016 privind determinarea şi plata contribuţiilor la Fondul de garantare a depozitelor bancare în funcţie de gradul de risc

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

186. - Decizie privind aprobarea transferului de portofoliu de asigurări de la Societatea ATE INSURANCE ROMANIA - S.A., în calitate de cedent, către Societatea EUROINS ROMANIA ASIGURARE REASIGURARE - S.A., în calitate de cesionar, şi a retragerii, la cerere, a autorizaţiei de funcţionare a Societăţii ATE INSURANCE ROMANIA - S.A.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 672

din 31 octombrie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (2) pct. 2 şi art. 1.010 alin. (1) din Codul de procedură civilă

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (2) pct. 2 şi art. 1.009 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Filofteia Ciobanu în Dosarul nr. 3.511/62/2015 al Tribunalului Braşov - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 439D/2016.

2. La apelul nominal răspunde, personal, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, lipsind cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 2.716D/2016, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (2) pct. 2 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Filofteia Ciobanu în Dosarul nr. 520/64/2016 al Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal.

4. La apelul nominal răspunde, personal, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, lipsind celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosarul cauzei, partea Direcţia Fiscală Braşov a depus note scrise prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, precum şi judecarea cauzei în lipsă. De asemenea, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a depus o cerere prin care solicită Curţii Constituţionale să dispună măsurile necesare în sensul de a nu i se îngrădi accesul la şedinţa de judecată pe motivul c㠄este expirat termenul din având în vedere că şedinţa de judecată este publică.

6. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu măsura conexării. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.716D/2016 la Dosarul nr. 439D/2016, care a fost primul înregistrat.

7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, care susţine, în esenţă, că sintagma „erori materiale” din cuprinsul art. 503 alin. (2) pct. 2 din Codul de procedură civilă este neconstituţională, întrucât are un caracter generic, fiind lipsită de claritate şi previzibilitate. Legiuitorul trebuie să definească legea pentru ca cetăţeanul să poată fi informat, iar sintagma criticată trebuie să fie perfecţionată, astfel încât să corespundă cerinţelor actuale. Ca atare, toţi termenii trebuie definiţi potrivit Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, întrucât nu poate fi vorba de un proces echitabil atunci când judecătorul trebuie să aleagă între cuvântul unei părţi sau alteia.

8. În continuare arată că dispoziţiile legale care reglementează procedura specială a ofertei de plată sunt neconstituţionale, deoarece nu prevăd un termen anume în care executorul judecătoresc să emită încheierea, în contradicţie cu alin. (2) al art. 1.009 din Codul de procedură civilă, care conferă părţilor dreptul de a ataca actele întocmite în procedura specială a ofertei de plată, şi raportat la lipsa reglementării unui termen în care executorul judecătoresc să fie obligat să emită acel act procesual, se răpeşte dreptul părţii interesate de a contesta actele emise de executorul judecătoresc în această procedură.

9. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens arată că, în realitate, autoarea excepţiei nu formulează veritabile critici de neconstituţionalitate, ci este nemulţumită de modul în care instanţele de judecată, în soluţionarea cauzelor în care este parte, au interpretat dispoziţiile legale, interpretare care, de altfel, este atributul acestora şi excedează controlului de constituţionalitate. Astfel, autoarea excepţiei doreşte completarea dispoziţiilor legale criticate, fie prin adăugarea unei definiţii, fie prin adăugarea unui termen.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

10. Prin Decizia civilă nr. 147/R din 7 aprilie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 3.511/62/2015/a1, Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (2) pct. 2 şi art. 1.009 alin. (1) din Codul de procedură civilă, ca urmare a admiterii recursului formulat împotriva încheierii prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate menţionată. Excepţia a fost ridicată de Filofteia Ciobanu, într-o cauză privind soluţionarea unei contestaţii în anulare aflată pe rolul Tribunalului Braşov.

11. Prin încheierea din 27 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 520/64/2016, Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (2) pct. 2 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Filofteia Ciobanu într-o cauză privind soluţionarea unei contestaţii în anulare.

12. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 2 din Codul de procedură civilă sunt neconstituţionale, deoarece sintagma „erori materiale” din cuprinsul acestora nu este clară, transparentă, accesibilă, previzibilă şi predictibilă. Autoarea arată că nu pretinde o listă exhaustivă a tuturor erorilor materiale ce se pot comite, ci doar o minimă definire a sintagmei criticate.

13. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 1.009 alin. (1) din Codul de procedură civilă se apreciază că acestea sunt neconstituţionale, deoarece nu prevăd un termen concret în interiorul căruia executorul judecătoresc să emită încheierea şi, în acest mod, permit săvârşirea unor abuzuri de către executorii judecătoreşti care pot emite într-un timp nelimitat actul procedural. Se mai arată că excepţia de neconstituţionalitate a acestor dispoziţii legale fost invocată, întrucât instanţa de apel în decizia sa a invocat, cu ocazia redactării, „încheierea din procedura ofertei reale de plată”.

14. Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Faţă de criticile autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, instanţa apreciază că acestea nu reprezintă veritabile critici de neconstituţionalitate, ci, în realitate, tind la modificarea textelor legale criticate.

15. Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, iar interpretarea sintagmei criticate ţine de resortul instanţei de judecată, în sensul art. 126 alin. (1) şi (3) din Constituţie.

16. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

17. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată.

18. Avocatul Poporului, prin punctul de vedere exprimat În Dosarul nr. 2.716D/2016, apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.

19. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susţinerile autoarei excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

20. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

21. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din actele de sesizare, îl reprezintă dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 2 şi art. 1.009 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Având în vedere că dispoziţiile art. 1.009 alin. (1) sunt criticate din perspectiva faptului că instanţa de judecată face o eroare în sensul că procesul-verbal întocmit de executorul judecătoresc ar avea valenţele unei încheieri prevăzute de acest text de lege, Curtea reţine că, în realitate, autoarea excepţie critică dispoziţiile art. 1.009 alin. (1), devenit, după republicare, art. 1.010 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Astfel, Curtea reţine ca obiect al excepţiei dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 2 şi art. 1.010 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cu următorul cuprins:

- Art. 503 alin. (2) pct. 2: „(2) Hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când: [...]

2. dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale;”;

- Art. 1.010 alin, (1): „După consemnare, executorul judecătoresc va constata, printr-o încheiere dată fără citarea părţilor, efectuarea plăţii şi liberarea debitorului. Încheierea se comunică creditorului în termen de 5 zile de la întocmirea acesteia. “

22. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) privind valorile supreme ale statului de drept şi obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, precum şi ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, astfel cum acesta se interpretează potrivit art. 20 din Constituţie şi prin prisma dispoziţiilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

23. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, în privinţa dispoziţiilor art. 1.010 alin. (1) din Codul de procedură civilă, autoarea acesteia este nemulţumită de faptul că normele criticate nu prevăd un termen în care să fie redactată încheierea de către executorul judecătoresc. Or, asemenea susţineri nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituţionalitate, urmărindu-se, în realitate, modificarea textelor legale. Pentru acest motiv, Curtea urmează să respingă, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1.010 alin. (1) din Codul de procedură civilă, deoarece, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin, (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.

24. În continuare, referitor la dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 2 din Codul de procedură civilă, Curtea reţine că acestea reglementează motivul de contestaţie în anulare specială pentru situaţia în care dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale. Acest motiv de contestaţie în anulare se regăsea şi în dispoziţiile art. 318 din Codul de procedură civilă din 1865, care, spre deosebire de actuala reglementare, folosea noţiunea de „greşeli materiale”, iar în jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie conturată cu privire la acest text s-a reţinut că se referă la aspecte formale ale judecării recursului şi care au drept consecinţă pronunţarea unei soluţii greşite. Greşeala pe care o comite instanţa trebuie să se realizeze prin confundarea unor elemente importante sau a unor date materiale care sunt determinante în pronunţarea soluţiei (a se vedea, spre exemplu, Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă nr. 96 din 16 ianuarie 2014 sau Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios administrativ şi fiscal nr. 4.743 din 28 martie 2013).

25. Totodată, Curtea reţine că instanţa de la Strasbourg a statuat că numai erorile de fapt ce nu devin vizibile decât la finalul unei proceduri judiciare pot justifica o derogare de la principiul securităţii raporturilor juridice pe motivul că ele nu au putut fi corectate prin intermediul căilor ordinare de atac (a se vedea, în acest sens, Hotărârea din 14 februarie 2008, pronunţată în Cauza Pshenichnyy împotriva Rusiei, paragraful 26). Curtea Europeană a Drepturilor Omului a mai reţinut că unul dintre elementele fundamentale ale supremaţiei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care prevede, printre altele, ca soluţia dată de către instanţe în mod definitiv oricărui litigiu să nu mai fie rejudecată, deoarece securitatea raporturilor juridice presupune respectarea autorităţii de lucru judecat, adică a caracterului definitiv al hotărârilor judecătoreşti (a se vedea, În acest sens, Hotărârea din 7 iulie 2009, pronunţată în Cauza Stanca Popescu împotriva României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 179 din 14 martie 2011, paragraful 99).

26. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că principiul potrivit căruia, după pronunţarea hotărârii, judecătorii nu mai pot reveni asupra deciziei luate reprezintă o componentă esenţială a ideii de justiţie, a asigurării autorităţii de lucru judecat şi a ocrotirii drepturilor procesuale ale părţilor, ca element fundamental al Statului de drept. Principiul autorităţii lucrului judecat (res judicata) se coroborează cu regula că, odată pronunţată hotărârea definitivă, misiunea judecătorului care a participat la judecată se încheie (lata sententia, judex desinit esse judex). Ca efect juridic al acestei reguli, care ţine de ordinea publică, pronunţarea hotărârii are şi efect de desistare a instanţei, iar judecătorul care s-a pronunţat nu poate reveni asupra părerii sale în respectiva cauză, cu menţiunea că părţilor le rămâne posibilitatea de a cere doar îndreptarea greşelilor materiale care s-ar strecura în hotărâre. După pronunţarea unei hotărâri definitive, instanţele nu mai pot reveni asupra acesteia, singura posibilitate de schimbare sau corectare a soluţiei rămânând exercitarea căilor de atac recunoscute de lege (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 478 din 8 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 21 iulie 2006).

27. Aşadar, dispoziţia legală criticată are în vedere erorile materiale de natură procedurală, în legătură cu aspecte formale ale judecăţii, şi nu acele greşeli de judecată, de apreciere a probelor, de interpretare a faptelor ori a unor dispoziţii legale sau de rezolvare a unui incident procedural.

28. În continuare, Curtea reţine, în ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate referitoare la lipsa unei definiţii a noţiunii de „eroare material㔠din cuprinsul art. 503 alin. (2) pct. 2 din Codul de procedură civilă, că această noţiune nu ar fi putut fi conturată de legiuitor, având în vedere situaţiile ce pot fi caracterizate ca fiind erori materiale. Astfel, diversitatea situaţiilor nu justifică o listă exhaustivă a acestora. Prin urmare, instanţa de judecată este cea care, prin raportare la situaţia existentă în dosar la data pronunţării hotărârii ce se atacă, poate aprecia dacă soluţia reprezintă sau nu rezultatul unei erori materiale.

29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1.010 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Filofteia Ciobanu în Dosarul nr. 3.511/62/2015 al Tribunalului Braşov - Secţia I civilă.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de aceeaşi autoare în Dosarul nr. 3.511/62/2015 al Tribunalului Braşov - Secţia I civilă şi în Dosarul nr. 520/64/2016 al Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 2 din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi generai obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi Se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 31 octombrie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Andreea Costin

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 676

din 2 noiembrie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona Mana Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, excepţie ridicată de Judecătoria Slatina, din oficiu, în Dosarul nr. 6.563/311/2016, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.303D/2016.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, potrivit căreia este permis părţilor să beneficieze de dreptul la apărare, termenul scurt de soluţionare a cererii fiind impus de situaţia în care se află victima.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 8 iulie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 6.563/311/2016, Judecătoria Slatina a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 27 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de instanţa de judecată, din oficiu, în cadrul soluţionării unei cereri având ca obiect emiterea unui ordin de protecţie.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, instanţa de judecată susţine că prevederile de lege criticate, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 351/2015, în sensul obligativităţii soluţionării cererii de emitere a unui ordin de protecţie în 72 de ore, încalcă drepturile procesuale şi fundamentale ale tuturor părţilor litigante, nu numai ale părţii adverse celei care formulează cererea privind emiterea ordinului de protecţie, „cu atât mai mult cu cât chiar instanţa de judecată este pusă într-o Situaţie ingrată, respectiv de a avea mijloacele materiale şi umane pentru a soluţiona în mod deplin cererea cu care a fost învestită”. Prin urmare, instanţa susţine că, deşi legiuitorul a modificat procedura de judecată a unor asemenea acţiuni civile, totuşi nu a pus la dispoziţia organului judiciar şi mijloacele juridice şi administrative necesare pentru soluţionarea în condiţii optime a judecăţii. În concret, instanţa nu are pârghiile legislative şi administrative necesare pentru a obţine, în termen optim şi efectiv, concursul celorlalte autorităţi ale statului pentru îndeplinirea procedurii de citare a părţilor, în condiţiile în care cererea trebuie soluţionată într-un termen foarte scurt, ajungându-se la imposibilitatea administrării probatoriului solicitat în proces. De exemplu, în situaţia martorilor aflaţi în altă localitate decât cea în care are sediul instanţa, situaţie în care este nevoie de procedura comisiei rogatorii prevăzute de art. 261 din Codul de procedură civilă, nu se poate respecta termenul de 72 ore.

6. Din perspectiva dispoziţiilor art. 21, art. 24 şi art. 53 din Constituţie, instanţa constată că prin reglementarea criticată sunt afectate în mod grav drepturile fundamentale ale părţilor litigante, în special ale pârâtului, care se vede pus în situaţia de a avea parte de un proces iluzoriu, cu o apărare efectuată în unele cazuri de apărători din oficiu, desemnaţi conform legii, dar care nu au luat contact cu partea pe care o susţin în proces, din acest punct de vedere apărarea fiind mai mult de formă, decât de fond, iar instanţa este pusă în faţa unei situaţii în care are nevoie de concursul autorităţilor publice locale (de exemplu, autoritatea tutelară de la domiciliul părţilor). Astfel, în esenţă, instanţa susţine că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 21 din Constituţie, art. 10 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, art. 14 din pct.1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece dreptul de acces la un tribunal trebuie să fie concret şi efectiv, iar nu iluzoriu şi teoretic. Totodată, instanţa consideră că dispoziţiile de lege criticate contravin şi dreptului la apărare, consacrat de art. 24 din Constituţie, deoarece soluţionarea cererii în termen de 72 ore de la depunerea acesteia, din care 24 ore se pot scurge până când pârâtul ia act de actele de procedură, aduce atingere substanţei dreptului la apărare al pârâtului, care este pus în situaţia-limită, de maximum 48 ore, în care trebuie să formuleze apărări, să apeleze la un avocat ales sau să ia legătura direct în sala de judecată cu apărătorul desemnat din oficiu, necunoscând datele de identificare ale acestuia mai înainte, ori să apeleze la martori oculari şi să depună înscrisuri. Or, toate acestea fac ca apărarea să fie teoretică sau iluzorie, iar administrarea probelor de către instanţă să fie realizată mai mult formal si, de multe ori, numai pe baza celor solicitate de partea care formulează cererea. De asemenea, chiar partea reclamantă poate fi afectată în substanţa dreptului la apărare, atunci când nu are posibilitatea să prezinte probele solicitate într-un termen atât de scurt, respectiv să prezinte martorii oculari în faţa instanţei. În acest sens, instanţa de judecată invocă doctrina cu privire la conţinutul dreptului la apărare, care înseamnă posibilitatea părţii să ia cunoştinţă de cuprinsul dosarului, să consulte dosarul în cadrul arhivei sau în sala de şedinţe, să propună probe, să îşi facă apărări, să îşi prezinte susţinerile în scris şi oral, să exercite căile legale de atac, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege. Dreptul de a lua cunoştinţă de dosar trebuie să asigure informarea „complet㔠a celui interesat asupra „tuturor” pieselor cauzei sale şi să-i asigure posibilitatea „efectiv㔠de a le discuta, ceea ce presupune, ca regulă, dreptul de a fi citat şi de a fi prezent în instanţă, direct sau prin reprezentant, precum şi dreptul de a li ascultat. Dreptul părţii de a-şi face propriile observaţii, pe care le consideră pertinente în cauza, nu este efectiv dacă aceste observaţii nu sunt cu adevărat ascultate şi examinate de către instanţă. Părţii trebuie să i se asigure posibilitatea de a se exprima, iar instanţa are obligaţia de a o asculta.

7. În final, instanţa de judecată, autoare a excepţiei de neconstituţionalitate, consideră că dispoziţiile de lege criticate contravin şi art. 53 din Constituţie, deoarece limitarea dreptului la apărare şi de acces la justiţie al pârâtului, chiar şi al reclamantului, în anumite condiţii, nu poate fi făcută decât în condiţiile art. 53 din Constituţie, or prevederile de lege criticate nu se încadrează în excepţiile prevăzute de acest text.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

9. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile de lege criticate instituie reguli substanţiale şi de procedură privind emiterea ordinului de protecţie, în cazul persoanei a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei. Măsurile reglementate prin lege sunt prevăzute pentru ocrotirea drepturilor şi libertăţilor altor persoane, fiind menite să protejeze dreptul la viaţă, la sănătate, la integritate fizică şi psihică. Invocă în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 303 din 28 aprilie 2015.

10. Avocatul Poporului precizează că îşi menţine punctul de vedere transmis Curţii Constituţionale, astfel cum este reţinut în Decizia nr. 139 din 14 martie 2017, în sensul că prevederile de lege criticate sunt constituţionale, fiind instituite pentru apărarea unor valori garantate constituţional, precum viaţa şi integritatea fizică şi psihică a persoanei, demnitatea omului, în timp ce exercitarea dreptului la apărare şi accesul liber la justiţie pot fi supuse anumitor limitări ori restricţii sau ingerinţe din partea autorităţilor publice, dacă au un scop legitim şi dacă respectă un raport de proporţionalitate între mijloacele folosite şi obiectivul propus. Astfel, scopul stabilirii principiului soluţionării cu celeritate a cererii pentru emiterea ordinului de protecţie este protejarea integrităţii fizice şi psihice a victimei, inclusiv pe acelea ale persoanelor vulnerabile, cum ar fi minori sau persoane cu handicap, iar acordarea unor termene mai lungi de soluţionare ar determina lipsirea de substanţă a dispoziţiilor avute în vedere de legiuitor privind înlăturarea stării de pericol. Opţiunea legiuitorului nu a fost de a restrânge accesul liber la justiţie, ci exclusiv de protecţie a victimei, care să dea eficienţă acestei măsuri.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 27 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205 din 24 martie 2014. Aceste dispoziţii au fost modificate prin Legea nr. 351/2015 privind modificarea art. 27 alin. (1) din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 979 din 30 decembrie 2015. În prezent, dispoziţiile de lege criticate au următorul conţinut: „Cererile pentru emiterea ordinului de protecţie se judecă de urgenţă şi, în orice situaţie, soluţionarea acestora nu poate depăşi un termen de 72 de ore de la depunerea cererii. [...]

14. În opinia instanţei de judecată, autoare a excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 24 privind dreptul la apărare şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, precum şi celor ale art. 10 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, art. 14 din pct. 1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice şi art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor de lege criticate, prin Decizia nr. 139 din 14 martie 2âl7, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 366 din 17 mai 2017, în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză. La paragraful 28 al acestei decizii, Curtea a reţinut că scopul Legii nr. 217/2003, astfel cum este prevăzut la ari. 1 alin. (1) din aceasta, îl reprezintă ocrotirea şi sprijinirea familiei, dezvoltarea şi consolidarea solidarităţii familiale, bazate pe prietenie, afecţiune şi întrajutorare morală şi materială a membrilor familiei ceea ce constituie un obiectiv de interes naţional. Prevenirea şi combaterea violenţei în familie fac parte din politica integrată de ocrotire şi sprijinire a familiei şi reprezintă o importantă problemă de sănătate publică, iar, potrivit art. 1 alin. (3) din lege, statul român elaborează şi implementează politici şi programe destinate prevenirii şi combaterii violenţei în familie, precum şi protecţiei victimelor violenţei în familie. În vederea realizării acestui obiectiv, Legea nr. 25/2012 privind modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 13 martie 2012, a introdus capitolul VII „Ordinul de protecţie”, care, ulterior republicării Legii nr. 217/2003, a devenit capitolul IV. Raţiunea introducerii reglementării privind ordinul de protecţie este, aşa cum rezultă din Expunerea de motive la Legea nr. 25/2012, crearea unui instrument juridic civil eficient pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, similar cu cele utilizate în alte legislaţii din Uniunea Europeană, deoarece, în legislaţia din România, exista doar protecţie penală împotriva violenţei în familie şi care se exercita în condiţii foarte restrictive,

16. La paragraful 30 al aceleiaşi decizii, Curtea a reţinut că, aşa cum se precizează în Expunerea de motive a Legii nr. 351/2015, care a introdus obligativitatea soluţionării cererii de emitere a unui ordin de protecţie în 72 de ore, din Raportul Inspecţiei judiciare privind aplicarea legislaţiei având ca obiect ordinul de protecţie, aprobat de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii la data de 26 august 2014, reiese faptul că au existat unele deficienţe cu privire la celeritatea soluţionării cererilor de emitere a ordinelor de protecţie, a motivării soluţiei şi a comunicării ordinelor de protecţie către structurile din Poliţia Română, pentru a fi puse în executare.

17. Anterior instituirii unui termen maxim de 72 de ore pentru soluţionarea cererii de emitere a unui ordin de protecţie, modificare adusă dispoziţiilor art. 27 alin. (1) din Legea nr. 217/2003 prin Legea nr. 351/2015, dispoziţiile art. 27 au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, prin Decizia nr. 303 din 28 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 500 din 7 iulie 2015, paragraful 19, Curtea reţinând că prevederile Legii nr. 217/2003, supuse controlului de constituţionalitate, instituie cu claritate reguli substanţiale şi procedurale privind emiterea ordinului de protecţie, în cazul persoanei a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei. Astfel, măsurile-obligaţii sau interdicţiile în discuţie pot fi dispuse numai printr-o hotărâre judecătorească, au caracter provizoriu, sunt prevăzute pentru a proteja dreptul la viaţă, la sănătate, la integritate fizică şi psihică al persoanelor victime ale violenţei din partea unui membru al familiei, violenţă care se manifestă sub formele prevăzute de art. 4 din Legea nr. 217/2003. De asemenea, Curtea a reţinut, la paragraful 20 al acestei decizii, că măsurile sau interdicţiile dispuse au caracter temporar, astfel cum rezultă din art. 24 din Legea nr. 217/2003, potrivit căruia „Durata măsurilor dispuse prin ordinul de protecţie se stabileşte de judecător, fără a putea depăşi 6 luni de la data emiterii ordinului”, iar „Dacă hotărârea nu cuprinde nicio menţiune privind durata măsurilor dispuse, acestea vor produce efecte pentru o perioadă de 6 luni de la data emiterii ordinului”.

18. Curtea a constatat că, întrucât scopul instituirii ordinului de protecţie îl reprezintă protejarea dreptului la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, sunt valabile considerentele de principiu reţinute de Curtea Constituţională în Decizia nr. 511 din 12 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 30 ianuarie 2014, prin care a stabilit că, potrivit formulărilor Curţii Europene a Drepturilor Omului, dreptul la viaţă, statuat în art. 2 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, reprezint㠄regele drepturilor”, un drept ce consacră una dintre valorile fundamentale ale statelor democratice care alcătuiesc Consiliul Europei, numărându-se printre prevederile primordiale ale Convenţiei. Mai mult, Curtea Europeană a Drepturilor Omului acordă preeminenţă, în jurisprudenţa sa, articolului 2, având în vedere faptul că dreptul la viaţă se bucură de un statut special printre dispoziţiile Convenţiei. Prin urmare, Curtea Constituţională a reţinut că dreptul la viaţă constituie un atribut inalienabilal persoanei şi reprezintă valoarea supremă în ierarhia drepturilor omului, întrucât este un drept fără de care exercitarea celorlalte drepturi şi libertăţi garantate de Constituţie şi de instrumentele internaţionale de protecţie a drepturilor fundamentale ar fi iluzorie, fapt ce determină caracterul axiologic al acestuia, care cuprinde atât un drept subiectiv, cât şi o funcţie obiectivă, aceea de principiu călăuzitor al activităţii statului, care are obligaţia de a proteja dreptul fundamental la viată al persoanei. În acest sens, al protecţiei persoanei a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei, este instituirea termenului de soluţionare de 72 de ore pentru cererile de emitere a unui ordin de protecţie.

19. Referitor la invocarea dispoziţiilor art. 21 şi 24 din Constituţie, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 27 din Legea nr. 217/2003 stabilesc procedura de soluţionare a cererii de emitere a ordinului de protecţie, iar, potrivit art. 126 din Constituţie, atât competenţa instanţelor judecătoreşti, cât şi procedura de judecată sunt prevăzute prin lege. Prin Decizia nr. 303 din 28 aprilie 2015, paragraful 25, Curtea a constatat ca prevederile de lege criticate instituie un ansamblu de garanţii procesuale adecvate şi suficiente, pentru a asigura respectarea dreptului la apărare, cum ar fi, spre exemplu, obligativitatea asistenţei juridice a persoanei împotriva căreia se solicită emiterea ordinului de protecţie [potrivit art. 27 alin. (4) din Legea nr. 217/2003], participarea obligatorie a procurorului la judecarea cererii în fond şi în calea de atac, posibilitatea exercitării căii de atac împotriva hotărârii prin care se dispune ordinul de protecţie şi citarea obligatorie la soluţionarea acesteia, comunicarea obligatorie a hotărârii (potrivit art. 30 din Legea nr. 217/2003). În aceste condiţii, Curtea a constatat că prevederile de lege criticate permit părţilor interesate să beneficieze de drepturile şi garanţiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces, judecat de către o instanţă independentă, imparţială şi stabilită prin lege, într-un termen scurt, impus de necesitatea restabilirii cu celeritate a ordinii sociale şi înlăturării oricărei stări de pericol care afectează siguranţa, integritatea fizică şi psihică a victimei.

20. Cât priveşte critica referitoare la încălcarea art. 24 din Constituţie, Curtea a reţinut că aceasta este neîntemeiată, legea oferind suficiente garanţii pentru respectarea dreptului la apărare. Astfel, citarea părţilor se face potrivit regulilor privind citarea în cauze urgente [aii. 27 alin. (2) din lege], iar asistenţa juridică a persoanei împotriva căreia se solicită ordinul de protecţie este obligatorie [art. 27 alin. (4) din lege]. Faptul că, potrivit art. 27 alin. (5) din Legea nr. 217/2003, în caz de urgentă deosebită, instanţa poate emite ordinul de protecţie chiar în aceeaşi zi, pronunţându-se pe baza cererii şi a actelor depuse, fără concluziile părţilor, nu contravine dispoziţiilor constituţionale referitoare la dreptul la apărare şi la dreptul la un proces echitabil, ci dă exigenţă respectării dreptului la viaţă şi la integritate fizică şi psihică a persoanei, aplicându-se doar în caz de urgenţ㠄deosebită”. Dispoziţiile art. 27 alin. (5) din Legea nr. 217/2003 dau eficienţă protecţiei persoanei a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei, fără de care scopul legii ar fi eludat. Totodată, Curtea retine că judecarea cererii de emitere a unui ordin de protecţie se /ace de urgenţă şi cu precădere, nefiind admisibile probe a căror administrare necesită timp îndelungat, iar, potrivit art. 30 din Legea nr. 217/2003, hotărârea prin care se dispune ordinul de protecţie este supusă numai apelului, în termen de 3 zile de la pronunţare, dacă s-a dat cu citarea părţilor, şi de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor, apelul judecându-se cu citarea părţilor, participarea procurorului fiind obligatorie.

21. Cu privire Sa critica de neconstituţionalitate privind încălcarea art. 53 din Constituţie, referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, Curtea a constatat că această critică nu poate fi reţinută, deoarece, prin Decizia nr. 303 din 28 aprilie 2015, la paragrafele 21 şi 22, a statuat că prevederile de lege criticate sunt instituite pentru apărarea unor valori fundamentale, precum viaţa şi integritatea fizică şi psihică a persoanei, demnitatea omului, în timp ce drepturile fundamentale invocate pot fi supuse anumitor limitări ori restricţii sau ingerinţe din partea autorităţilor publice, dacă au un scop legitim şi dacă respectă un raport de proporţionalitate între mijloacele folosite şi obiectivul propus. În acelaşi timp, potrivit dispoziţiilor art. 57 din Constituţie, „Cetăţenii români, cetăţenii străini şi apatrizii trebuie să-şi exercite drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună-credinţă, fără să încalce drepturile şi libertăţile celorlalţi”. În acelaşi sens este şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele membre nu au doar obligaţia negativă de a nu împiedica exerciţiul deplin al drepturilor fundamentale, ci şi o obligaţie pozitivă de a lua măsurile necesare pentru garantarea unei protecţii efective a acestora (a se vedea, spre exemplu, Hotărârea din 14 octombrie 2010, pronunţată în Cauza A. împotriva Croaţiei, paragrafele 76 şi 77).

22. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în decizia menţionată îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Judecătoria Slatina, din oficiu, în Dosarul nr. 6.563/311/2016, şi constată că dispoziţiile art. 27 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Slatina şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 2 noiembrie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 801

din 5 decembrie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală

 

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Adrian Bota în Dosarul nr. 11.260/1.748/2016 al Tribunalului Ilfov - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 806D/2017.

2. La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei de neconstituţionalitate. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 2.110D/2017, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, ridicată de Marin Melinescu în Dosarul nr. 24.976/215/2016 al Tribunalului Dolj - Secţia penală şi pentru cauze cu minori

4. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că la dosar autorul excepţiei a depus un set de înscrisuri, precizări cu privire la excepţia de neconstituţionalitate şi o solicitare de judecare a excepţiei în lipsă.

5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor, iar autorul prezent şi reprezentantul Ministerului Public arată că sunt de acord cu conexarea. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.110D/2017 la Dosarul nr. 806D/2017, care a fost primul înregistrat.

6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autorului din Dosarul Curţii nr. 806D/2017, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. În motivarea solicitării sale subliniază faptul că jurisprudenţa anterioară a instanţei de control constituţional cu privire la normele procesual penale criticate nu are relevanţă în prezenta cauză. Solicită ca, în prezenta cauză, în temeiul art. 29 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională să se pronunţe luând în considerare particularităţile speţei în care excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată. În acest sens face referire la situaţia de fapt din dosarul de fond al instanţei de judecată. În final, extinde critica şi asupra altor temeiuri constituţionale în afara celor precizate prin încheierea de sesizare a instanţei de judecată în faţa căreia a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, prin invocarea atât a dispoziţiilor constituţionale ale art. 11, art. 15, art. 16, art. 124 şi art. 148, cât şi a prevederilor art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

7. Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, având în vedere jurisprudenţa anterioară a Curţii în această materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

8. Prin încheierea din 3 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 11.260/1.748/2016, Tribunalul Ilfov - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (3) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Adrian Bota într-o cauză având ca obiect contestaţia formulată de autor împotriva încheierii penale nr. 492 din 19 octombrie 2016, pronunţată de Judecătoria Cornetu în Dosarul nr. 11.260/1.748/2016, prin care, în temeiul art. 341 alin. (6) lit. a) din Codul de procedură penală, s-a respins plângerea formulată de autor împotriva Ordonanţei de clasare nr. 3.037/P/2015 din 20 mai 2016 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Cornetu, încheierea fiind definitivă.

9. Prin încheierea nr. 118 din 25 mai 2017, pronunţată în Dosarul nr. 24.976/215/2016, Tribunalul Dolj - Secţia penală şi pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin, (8) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Marin Melinescu într-o cauză având ca obiect contestaţia formulată de autor împotriva încheierii penale nr. 390 din 9 decembrie 2016, pronunţată de Judecătoria Craiova în Dosarul nr. 24.976/215/2016, prin care, în temeiul art. 341 din Codul de procedură penală, s-a respins plângerea formulată de autor împotriva Ordonanţei nr. 7.225/P/2013 din 10 octombrie 2014 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, încheierea fiind definitivă.

10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul din Dosarul Curţii nr. 806D/2017 susţine, în esenţă, necesitatea asigurării unui dublu grad de jurisdicţie în această materie, având în vedere caracterul hotărârii pronunţate în condiţiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, hotărâre care implică o acuzaţie în materie penală prin măsurile care se dispun, în condiţiile în care constată sau confirmă, după caz, săvârşirea cu vinovăţie a unei fapte prevăzute de legea penală. Invocă jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv Hotărârea pronunţată în Cauza Dumitru Popescu împotriva României, şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 146 din 14 iulie 2000.

11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul din Dosarul Curţii nr. 2.110D/2017 susţine că prevederile criticate sunt discriminatorii, îngrădesc accesul la justiţie, încalcă dreptul la apărare şi împiedică înfăptuirea justiţiei, întrucât refuză, în mod implicit, persoanei vătămate dreptul de a contesta la instanţa ierarhic superioară încheierea prin care judecătorul de cameră preliminară a respins plângerea împotriva soluţiilor de neurmărire sau de netrimitere în judecată. Susţine că dreptul la exercitarea căilor de atac este un aspect al dreptului de acces la justiţie şi o garanţie a dreptului la apărare, iar îngrădirea sa trebuie să respecte criteriul proporţionalităţii ingerinţei cu scopul urmărit, în condiţiile în care reglementarea criticată nu asigură un just echilibru între interesul bunei administrări a justiţiei şi interesul particular al persoanei vătămate de a supune controlului judecătoresc încheierea pronunţată de judecătorul de cameră preliminară.

12. Tribunalul Ilfov - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, precizând că îşi însuşeşte în totalitate argumentele invocate de petent, autor al excepţiei de neconstituţionalitate, în susţinerea cererii sale,

13. Tribunalul Dolj - Secţia penală şi pentru cauze cu minori opinează că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată, în condiţiile în care părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac numai în condiţiile legii, iar eliminarea căilor de atac în această materie este justificată de caracterul special al procedurii instituite de prevederile ari 340 şi art. 341 din Codul de procedură penală, legiuitorul urmărind să asigure celeritatea procedurii şi obţinerea, în mod rapid, a unei hotărâri definitive prin care să fie exercitat controlul judecătoresc cu privire la soluţia procurorului.

14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

15. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând, în acest sens, considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 599 din 21 octombrie 2014.

16. Avocatul Poporului arată că punctul său de vedere, exprimat în sensul constituţionalităţii prevederilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, a fost transmis în dosarele Curţii Constituţionale nr. 538D/2014, nr. 524D/2014, nr. 802D/2014 şi nr. 1.52QD/2015, fiind reţinut în deciziile Curţii nr. 599 din 21 octombrie 2014, nr. 58 din 24 februarie 2015, nr. 139 din 12 martie 2015 şi nr. 326 din 17 mai 2016. Precizează că îşi menţine punctul de vedere anterior exprimat.

17. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, înscrisurile şi precizările depuse la dosar, concluziile autorului prezent, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

18. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din data de 23 mai 2016, având următorul conţinut: „încheierea prin care s-a pronunţat una dintre soluţiile prevăzute la alin. (6), alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) şi d) şi alin. (71) este definitivă”.

20. Autorul excepţiei din Dosarul Curţii nr. 806D/2017 susţine că prevederile de lege criticate contravin atât dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 21 privind liberul acces la justiţie, cât şi prevederilor art. 20 din Legea fundamentală raportat la dispoziţiile art. 6 şi art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil şi dreptul la un recurs efectiv.

21. Autorul excepţiei din Dosarul Curţii nr. 2.110D/2017 susţine că prevederile de lege criticate contravin atât dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 referitor la acces liberul la justiţie, art. 24 alin. (2) privind dreptul la apărare, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 124 - „înfăptuirea justiţiei” cât şi prevederilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil.

22. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că s-a mai pronunţat cu privire la dispoziţiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală - anterior modificării acestora prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2016 - prin Decizia nr. 599 din 21 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 886 din 5 decembrie 2014, paragrafele 24-25, respingând-o, ca neîntemeiată, soluţia şi considerentele deciziei precitate regăsindu-se în numeroase decizii ulterioare ale Curţii, cum ar fi deciziile nr. 663 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din data de 22 ianuarie 2015; nr. 58 din 24 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 17 aprilie 2015; nr. 139 din 12 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2015; nr. 294 din 28 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 432 din 17 iunie 2015, şi nr. 408 din 28 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 521 din 13 iulie 2015,

23. În motivarea soluţiei sale, Curtea a reţinut că încheierea prin care s-a pronunţat una dintre soluţiile prevăzute la alin. (6) şi la alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) şi d) este definitivă, însă acest fapt nu este de natură a afecta constituţionalitatea prevederilor invocate, deoarece stabilirea competenţei instanţelor judecătoreşti şi instituirea regulilor de desfăşurare a procesului, deci şi reglementarea căilor de atac, constituie atributul exclusiv al legiuitorului. Astfel, atât art. 129, cât şi art. 126 alin. (2) din Constituţie fac referire la „condiţiile legii” atunci când reglementează exercitarea căilor de atac, competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată urmând a fi prevăzute „numai prin lege”.

24. Dispoziţiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală nu aduc atingere dreptului la apărare prevăzut de art. 24 din Legea fundamentală şi nici accesului liber la justiţie şi dreptului la un proces echitabil, consacrate de art. 21 din Constituţie şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucât nu înlătură posibilitatea de a beneficia de drepturile şi garanţiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces judecat de către o instanţă independentă, imparţială şi stabilită prin lege, într-un termen rezonabil. Nicio prevedere a Legii fundamentale şi a actelor normative internaţionale invocate de autorii excepţiei nu reglementează dreptul la exercitarea căilor de atac în orice cauză. Astfel, art. 129 din Constituţie stipulează că părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac numai în condiţiile legii.

25. De asemenea, având în vedere natura cauzelor reglementate prin dispoziţiile art. 340 şi art. 341 din Codul de procedură penală, în care nu se judecă infracţiunea care a format obiectul cercetării sau urmăririi penale, ci soluţia de neurmărire sau netrimitere în judecată dispusă de procuror, prevederile art. 2 privind dreptul la două grade de jurisdicţie în materie penală din Protocolul nr. 7 la Convenţie nu sunt aplicabile. De asemenea, prevederile art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu au aplicabilitate în cauza de faţă, întrucât dreptul la un recurs efectiv este distinct de dreptul la exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti. Eliminarea căilor de atac În această materie este justificată de caracterul special al procedurii instituite de prevederile art. 340 şi art. 341 din Codul de procedură penală, legiuitorul urmărind să asigure celeritatea procedurii şi obţinerea în mod rapid a unei hotărâri definitive prin care să fie exercitat controlul judiciar cu privire la soluţia procurorului.

26. Totodată, examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, astfel cum au fost modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2016, Curtea a reţinut în Decizia nr. 755 din 13 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 2 februarie 2017, că cele statuate în jurisprudenţa sa, anterior citată, sunt valabile şi în ceea ce priveşte soluţia reglementată la art. 341 alin. (71) din Codul de procedură penală referitoare la respingerea plângerii ca rămasă fără obiect, în ipoteza în care, ulterior sesizării judecătorului de cameră preliminară, procurorul ierarhic superior admite plângerea şi dispune infirmarea soluţiei atacate.

27. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a modifica jurisprudenţa Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele deciziilor anterior arătate sunt aplicabile şi în prezenta cauză.

28. În ceea ce priveşte solicitarea autorului excepţiei Adrian Bota de a extinde critica şi asupra altor temeiuri constituţionale, Curtea constată că nu poate fi reţinută. Astfel, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti iar alin. (4) al aceluiaşi articol prevede c㠄Sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi Temeiurile excepţiei de neconstituţionalitate sunt, aşadar, cele precizate prin încheierea de sesizare a instanţei de judecată în faţa căreia a fost invocată excepţia, astfel că în faţa Curţii Constituţionale nu pot fi invocate alte temeiuri ale excepţiei decât cele stabilite prin încheierea de sesizare. O extindere a acestora de către instanţa de contencios constituţional ar echivala cu sesizarea din oficiu a Curţii Constituţionale, ceea ce depăşeşte cadrul legal stabilit de Legea nr. 47/1992. De altfel, jurisprudenţa Curţii Constituţionale a stabilit că invocarea în faţa Curţii, în cadrul unei excepţii de neconstituţionalitate, a unui alt temei, care nu are nicio legătură cu cel invocat în sesizare şi nici nu este o dezvoltare a acestuia, are semnificaţia ridicării unei excepţii direct în faţa Curţii, eludându-se astfel prevederile art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 10 alin. (2) şi art. 29 alin. (1)-(4) din Legea nr. 47/1992 (în acest sens, deciziile Curţii Constituţionale nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, şi nr. 137 din 7 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 20 aprilie 2013),

29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Adrian Bota în Dosarul nr. 11.260/1.748/2016 al Tribunalului Ilfov - Secţia penală şi de Marin Melinescu în Dosarul nr. 24.976/215/2016 al Tribunalului Dolj - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi constată că dispoziţiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi generai obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Ilfov - Secţia penală şi Tribunalului Dolj - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 5 decembrie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Mihaela Ionescu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea circumstanţelor şi a procedurii specifice aferente Programului de înzestrare esenţial „Corvetă multifuncţională”

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 20 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziţii publice în domeniile apărării şi securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 195/2012,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă circumstanţele şi procedura specifică aferente Programului de înzestrare esenţial „Corvetă multifuncţională”, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, în vederea atribuirii unui acord-cadru şi a contractelor subsecvente aferente/contract multianual de furnizare a patru corvete, construite şi dotate la un şantier naval din România, precum şi a suportului logistic iniţial.

Art. 2. - Fondurile necesare realizării Programului de înzestrare esenţial „Corvetă multifuncţional㔠se asigură, în condiţiile legii, în limita creditelor de angajament şi bugetare aprobate cu această destinaţie prin legile bugetare anuale pentru Ministerul Apărării Naţionale.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

p. Ministrul apărării naţionale,

Mircea Dusa,

secretar de stat

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 15 februarie 2018.

Nr. 48.

 

ANEXĂ

 

Circumstanţele şi procedura specifică aferente Programului de înzestrare esenţial „Corvetă multifuncţională”

 

A. Circumstanţele realizării Programului de înzestrare esenţial „Corvetă multifuncţională”

1. Pentru Armata României este fundamental ca realizarea lucrărilor de construcţie şi dotare a celor patru corvete să se facă în România, în vederea eliminării riscurilor care pot afecta îndeplinirea Programului de înzestrare esenţial „Corvetă multifuncţional㔠în termenele asumate şi pentru satisfacerea cerinţelor de securitate a aprovizionării ale forţelor navale române/statului român.

2. La procedura specifică aferentă Programului de înzestrare esenţial „Corvetă multifuncţional㔠pot participa operatori economici din state membre NATO şi UE, care, la iniţierea procedurii de achiziţie, au în portofoliu cel puţin o navă livrată în ultimii 15 ani, care să aibă un deplasament mai mare de 1.6001, având capacităţi de luptă în cel puţin două domenii (luptă antiaeriană - AAW şi lupta împotriva navelor de suprafaţă - ASuW/lupta antisubmarin - ASW) şi sistem de management al luptei integrat cu sistemele de senzori şi armament, inclusiv sisteme de rachete navă-aer şi rachete navă-navă/sonar tractat, al cărei proiect va fi ofertat dacă operatorul economic va fi selectat în etapa următoare a procedurii specifice de achiziţie.

3. Prin participarea operatorilor economici precizaţi la pct. 2 sunt avute în vedere asigurarea interoperabilităţii cu alte capabilităţi militare similare ale statelor membre NATO şi UE, participarea statului român la dezvoltarea şi susţinerea Bazei industriale şi tehnologice europene de apărare, fondată pe capacităţi, competenţă şi competitivitate, scurtarea lanţului de aprovizionare, protecţia informaţiilor sensibile.

4. Interesul esenţial de securitate pentru statul român îl constituie consolidarea/dezvoltarea pe teritoriul naţional a unei capabilităţi industriale navale, în domeniul militar, prin intermediul operatorului economic care va fi declarat câştigător, în care să se construiască şi să se doteze o primă corvetă în intervalul de 3 ani şi gruparea de 4 corvete într-o perioadă de maximum 7 ani, termene stabilite de la intrarea în vigoare a contractului multianual/primului contract subsecvent aferent acordului-cadru, în vederea furnizării şi intrării în înzestrarea forţelor navale române. Ulterior, această capabilitate navală de pe teritoriul naţional va trebui să fie în măsură să execute lucrările de mentenanţă a corvetelor pe durata de viaţă a acestora, dar şi lucrări de mentenanţă pentru restul navelor din cadrul forţelor navale române, asigurându-se o creştere considerabilă a securităţii aprovizionării pe timp de pace, în situaţii de criză şi la război.

5. Satisfacerea interesului esenţial de securitate de mai sus se poate realiza doar prin atribuirea, potrivit procedurii specifice prevăzute la litera B, a acordului-cadru/contractului multianual de furnizare a patru corvete, construite şi dotate la un şantier naval din România, şi a suportului logistic iniţial, cuprinse în Programul de înzestrare esenţial „Corvetă multifuncţională”, neputându-se satisface şi proteja interesul esenţial de securitate printr-o măsură mai puţin restrictivă.

6. Aplicarea uneia dintre procedurile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziţii publice în domeniile apărării şi securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 195/2012, care transpune în legislaţia naţională dispoziţiile comunitare specifice materiei achiziţiilor publice în domeniul apărării şi securităţii, duce la neprotejarea şi afectarea interesului esenţial de securitate în cauză.

7. În ceea ce priveşte stabilirea eventualului impact asupra concurenţei pe piaţa internă a produselor ne-militare, plecând de la faptul că achiziţia prevăzută de Programul de înzestrare esenţial „Corvetă multifuncţional㔠are ca obiect produse militare, produse sensibile şi servicii legate de acestea şi având în considerare că interesul esenţial de securitate menţionat priveşte exclusiv aspecte militare, nu se poate identifica un asemenea impact.

B. Procedura specifică aferentă Programului de înzestrare esenţial „Corvetă multifuncţională”

I. Organizarea procedurii specifice

1. Procedura de atribuire se iniţiază în condiţiile prevăzute de art. 51 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 195/2012.

2. Procedura de atribuire va avea trei etape, respectiv:

a) etapa de calificare;

b) etapa de dialog;

c) etapa de evaluare a ofertelor finale depuse.

3. Limba de derulare a procedurii este limba română. Se admit părţi ale propunerii tehnice redactate în limba engleză, cum ar fi fişe şi prospecte,

4. Autoritatea contractantă are dreptul de a anula procedura specifică, fără obligaţia de a suporta daune, în următoarele cazuri:

a) niciun operator economic nu îndeplineşte cerinţele de calificare;

b) niciun operator economic nu depune ofertă preliminară sau finală în termenul stabilit;

c) toţi operatorii economici calificaţi în etapa de dialog se retrag pe parcursul acestei etape;

d) după etapa de dialog nu se identifică o soluţie care să satisfacă necesităţile, obiectivele şi constrângerile autorităţii contractante;

e) ofertele finale depuse nu corespund soluţiei stabilite după etapa de dialog;

f) preţul total ofertat este mai mare decât valoarea estimată şi nu se identifică fondurile necesare;

g) nu se identifică fondurile necesare semnării şi derulării contractului multianual până la momentul finalizării procedurii specifice;

h) neacceptarea de către operatorii economici a clauzelor obligatorii din contract, inclusiv cele asumate prin angajamente.

5. Criteriul de atribuire a acordului-cadru/contractului este „preţul cel mai scăzut” al ofertei conţinând soluţia optimă stabilită după etapa de dialog, fără a include costul echipamentelor/ muniţiilor/serviciilor care vor fi asigurate de către autoritatea contractantă.

6. Perioada de derulare a procedurii specifice nu poate depăşi, în principiu, 240 de zile de la publicarea anunţului de participare.

7. Autoritatea contractantă are obligaţia, în principiu, de a lua decizia privind atribuirea acordului-cadru/contractului multianual în cel mult 90 de zile de la data depunerii ofertei finale.

II. Derularea procedurii specifice

a) Etapa de calificare

1. Iniţierea procedurii specifice se face prin publicarea unui anunţ de participare pe site-ul Companiei Naţionale „Romtehnica” - S.A.

2. Anunţul de participare va conţine, cel puţin, următoarele informaţii:

a) datele de identificare ale autorităţii contractante;

b) nivelul de acces la informaţii clasificate şi tipul de aviz necesar participării la procedura specifică;

c) criteriile de calificare în vederea participării la etapa de dialog;

d) data-limită, ora şi locul depunerii candidaturii;

e) o scurtă descriere a obiectului contractului;

f) etapele şi calendarul estimat de aplicare a procedurii specifice;

g) limba în care se desfăşoară procedura specifică;

h) termenul de răspuns la solicitările de clarificări, care va fi de cel mult 5 zile lucrătoare de la primirea acestora.

3. Pe parcursul evaluării îndeplinirii criteriilor de calificare pentru etapa de dialog, comisia de evaluare are dreptul de a solicita precizări în legătură cu documentele depuse, precum şi depunerea unor documente suplimentare pentru verificarea informaţiilor prezentate de operatorul economic în documentele respective.

4. Criteriile de calificare se referă la:

A.1. situaţia personală a candidatului:

A. 1.1. - În ultimii 5 ani nu a fost condamnat prin hotărâre definitivă a unei instanţe judecătoreşti pentru unul sau mai multe dintre motivele următoare: participare la activităţi ale unei organizaţii criminale, corupţie, fraudă, pentru infracţiuni teroriste sau infracţiuni legate de activităţile teroriste ori instigare, complicitate sau tentativă de a comite aceste acţiuni, spălare de bani şi/sau finanţarea terorismului; nu este intrat în faliment ca urmare a hotărârii pronunţate de judecătorul-sindic; nu a fost condamnat în ultimii 3 ani, prin hotărâre definitivă a unei instanţe judecătoreşti, pentru o faptă care a adus atingere eticii profesionale sau pentru comiterea unei greşeli în materie profesională; în ultimii 2 ani şi-a îndeplinit corespunzător obligaţiile contractuale, îndeosebi pe cele referitoare la securitatea informaţiei şi securitatea aprovizionării; să fi îndeplinit obligaţiile de plată a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor de asigurări sociale către bugetele componente ale bugetului general consolidat, în conformitate cu prevederile legale în vigoare în România sau în ţara în care este stabilit. Îndeplinirea criteriului de calificare se justifică printr-o declaraţie pe propria răspundere;

A1.2. - deţinerea avizului de securitate de la autoritatea desemnată de securitate;

A.2. satisfacerea şi protejarea interesului esenţial de securitate de către candidat:

- angajamentul privind realizarea într-un şantier naval din România a construcţiei şi dotării corvetelor în termen de 3 ani pentru prima navă şi livrarea grupării de 4 nave în termen de maximum 7 ani, termene stabilite de la intrarea în vigoare a contractului multianual/primului contract subsecvent aferent acordului-cadru.

A.3. Îndeplinirea de către candidat a obligaţiilor de securitate a aprovizionării:

A.3.1. - angajamentul privind consolidarea/dezvoltarea unui centru de mentenanţă pe teritoriul naţional, dispus la Marea Neagră sau/şi pe Dunărea maritimă, pentru executarea lucrărilor de mentenanţă a navelor forţelor navale române;

A.3.2. – angajamentul privind efectuarea operaţiunilor compensatorii prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 189/2002 privind operaţiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziţii pentru nevoi de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 354/2003, cu modificările şi completările ulterioare, aferente contractelor subsecvente acordului-cadru/contractului multianual în cauză, care se circumscriu următoarelor domenii: transfer de tehnologie pentru construcţia, dotarea şi mentenanţă corvetelor, modernizarea fregatelor T22R din compunerea forţelor navale române, dezvoltarea unui centru de instruire la nivelul forţelor navale române şi privind întreprinderea tuturor eforturilor pentru semnarea acordului de compensare în cel mai scurt termen posibil de la momentul semnării contractului multianual/contractelor subsecvente;

A.4. capacitatea economică şi financiară a operatorului economic:

- declaraţii sau bilanţuri contabile din care să rezulte cifra de afaceri globală a operatorului economic în ultimii 3 ani.

A.5. capacitatea tehnică sau profesională a operatorului economic

A.5.1. - declaraţie/documente justificative care să demonstreze că la iniţierea procedurii de achiziţie operatorul economic are în portofoliu cel puţin o navă livrată în ultimii 15 ani, care să aibă un deplasament mai mare de 16001, având capacităţi de luptă în cel puţin două domenii (luptă antiaeriană - AAW şi lupta împotriva navelor de suprafaţă - ASuW/lupta antisubmarin - ASW) şi sistem de management al luptei integrat cu sistemele de senzori şi armament, inclusiv sisteme de rachete navă-aer şi rachete navă-navă/sonar tractat, al Cărei proiect va fi ofertat dacă operatorul economic va fi selectat în etapa următoare a procedurii specifice de achiziţie;

A.5.2. - declaraţii privind numărul de nave similare realizate şi livrate de operatorul economic în ultimii 15 ani. Prin navă Similară Se înţelege navă militară din categoria corvetelor şi/sau fregatelor, având capabilităţi de luptă în cel puţin două domenii (luptă antiaeriană - AAW şi lupta împotriva navelor de suprafaţă - ASuW/lupta antisubmarin - ASW) şi sistem de management al luptei integrat cu sistemele de senzori şi armament, inclusiv sisteme de rachete navă-aer şi rachete navă-navă/sonar tractat.

5. În etapa de dialog vor fi calificaţi maximum patru operatori economici care îndeplinesc criteriile A. 1, A.2, A.3, A.5.1 şi selectaţi în baza unui clasament realizat conform criteriilor Capacitatea economică şi financiară a operatorului economic (A.4, ponderea 40%) şi Capacitatea tehnică sau profesională a operatorului economic (A.5.2, ponderea 60%).

6. Metodologia de aplicare a criteriilor de selecţie şi de realizare a clasamentului este următoarea:

6.1. Punctajul obţinut de fiecare candidat va fi determinat pe baza formulei

Pi = P1i + P2i,

Unde:

Pi ≤ Pmax

P1i - punctajul obţinut de candidatul i la criteriul A.5.2;

P2i - punctajul obţinut de candidatul i la criteriul A.4;

Pmax- punctajul maxim care poate fi obţinut de un candidat, prin însumarea punctajelor obţinute la cele două criterii (100 puncte);

P1i = (60 x V1i / V1max);

P2i = (40 X V2i / V2max);

V1i - nr. total de nave similare realizate şi livrate de candidatul i în ultimii 15 ani;

V1max - numărul cel mai mare de nave similare realizate şi livrate în ultimii 15 ani, dintre toate candidaturile depuse;

V2i - cifra de afaceri globală realizată de candidatul i în ultimii 3 ani;

V2max - cea mai mare cifră de afaceri realizată în ultimii 3 ani, dintre toate candidaturile depuse.

6.2. Punctajul acordat pentru nave similare este următorul:

a) pentru fiecare navă similară livrată în ultimii 15 ani calculaţi până la iniţierea procedurii de achiziţie se va acorda 1 punct;

b) numărul de nave similare care va fi luat în considerare, în cazul în care calitatea de participare a candidatului i la îndeplinirea contractului invocat a fost de contractant asociat sau subcontractant, se va calcula folosind formula:

V1i = Ntotal X

(valoarea subcontractului/valoarea totală a contractului) (Ntotal = numărul de nave similare la care operatorul economic a fost subcontractant).

6.3. Punctajul acordat pentru cifra de afaceri globală în cazul unei asocieri a mai multor operatori economici se va calcula proporţional cu participarea fiecărui operator economic din asociere la realizarea obiectului achiziţiei, folosind formula

V2i = V2i1 x n1 + V2i2 x n2 + .... + V2in x nn,

unde:

n1 + n2 + ... + nn = 100%;

V2in - cifra de afaceri globală a operatorului economic n din cadrul asocierii la realizarea obiectului achiziţiei;

nn - procentul de participare al operatorului economic n din cadrul asocierii la realizarea obiectului achiziţiei.

6.4. Calculele se execută cu trei zecimale.

7. Candidaţii sunt ierarhizaţi în ordinea descrescătoare a punctajelor totale obţinute.

8. În caz de egalitate între punctajele totale obţinute de doi sau mai mulţi candidaţi, ierarhizarea acestora se face în ordinea descrescătoare a punctajelor obţinute de aceştia la criteriul A.5.2.

9. Autoritatea contractantă continuă procedura specifică de achiziţie în cazul în care a calificat pentru etapa de dialog cel puţin un candidat.

10. Etapa de calificare se declară închisă după comunicarea către candidaţi a rezultatelor etapei.

b) Etapa de dialog

1. Autoritatea contractantă transmite candidaţilor selectaţi o invitaţie de participare la etapa de dialog, care va conţine cel puţin următoarele documente, informaţii şi modele de documente:

a) documentaţia descriptivă - clasificată;

b) modelul de acord-cadru/contract multianual (cu menţionarea clauzelor nenegociabile);

c) data-limită, ora şi locul depunerii ofertei preliminare tehnice şi financiare;

d) modalitatea de realizare a dialogului;

e) limba în care trebuie redactate documentele;

f) criteriul de atribuire al acordului-cadru/contractului multianual.

2. Candidaţii selectaţi prezintă o ofertă preliminară (compusă din o propunere tehnică însoţită de o propunere financiară) ca punct de plecare pentru identificarea soluţiei corespunzătoare cerinţelor din documentaţia descriptivă.

3. Dialogul se realizează de către comisia de evaluare cu fiecare ofertant, în runde succesive, pe baza cerinţelor din documentaţia descriptivă şi a propunerilor preliminare depuse. La finalul fiecărei runde de dialog, părţile încheie o minută, care conţine cel puţin aspectele discutate, concluziile rezultate, precum şi data începerii următoarei runde de dialog.

4. Pe timpul etapei de dialog, autoritatea contractantă are dreptul să solicite informaţii cu privire la valorile estimate şi preţurile unitare aferente produselor şi serviciilor care fac obiectul achiziţiei. Pentru produsele puse la dispoziţie de partea română şi care fac obiectul acordurilor interguvernamentale, autoritatea contractantă poate solicita informaţii şi de la guvernele statelor implicate.

5. Autoritatea contractantă continuă dialogul prin comisia de evaluare până când este în măsură să identifice soluţia optimă care să îi satisfacă necesităţile, obiectivele şi constrângerile.

6. În etapa de dialog se stabilesc, cel puţin, următoarele:

a) configuraţia finală a corvetelor, suportului logistic iniţial şi produsele/serviciile pentru care operatorii economici vor depune oferta finală;

b) echipamentele, muniţiile şi serviciile care se pot achiziţiona numai prin acord interguvernamental sau prin alte proceduri de achiziţie;

c) echipamentele care trebuie să fie puse la dispoziţia furnizorului, termenele de punere a acestora la dispoziţie;

d) montajul financiar şi contractual (plăţi în avans, modalităţi de plată, garanţii etc.);

e) operaţiunile de mentenanţă preventivă şi estimarea costurilor asociate pe ciclul de viaţă;

f) clauzele obligatorii şi modelul de acord-cadru/contract multianual;

g) graficul de desfăşurare a activităţilor şi termenele de livrare;

h) procedura de acceptanţă, audituri tehnice şi omologare;

i) procedura de recepţie cantitativă şi calitativă;

j) serviciile de instruire ce vor fi prestate;

k) posibilitatea de a înlocui pe parcursul derulării contractului, dacă părţile sunt de acord, unele echipamente din dotarea corvetelor cu alte echipamente mai performante, care pot fi instalate pe nave fără a genera costuri suplimentare;

l) detaliile privind acreditarea sistemului de management al luptei şi a sistemelor de comunicaţii ale navelor pentru a vehicula informaţiile conform necesităţilor autorităţii contractante;

m) detaliile privind confidenţialitatea contractului;

n) detaliile privind consolidarea/dezvoltarea unui centru de mentenanţă pe teritoriul naţional, dispus la Marea Neagră sau/şi pe Dunărea maritimă, pentru executarea lucrărilor de mentenanţă a navelor forţelor navale române;

o) detaliile privind operaţiunile compensatorii;

p) sarcinile pe linie de mobilizare ale operatorului economic.

7. Etapa de dialog se declară închisă după ce autoritatea contractantă a identificat soluţia optimă care îi satisface necesităţile şi comunică aceasta ofertanţilor rămaşi în procedură.

c) Etapa de evaluare a ofertelor finale depuse

1. Autoritatea contractantă transmite operatorilor economici rămaşi în procedură invitaţia de a depune oferta finală, invitaţie care conţine cel puţin următoarele informaţii:

a) date şi ora-limită stabilite pentru depunerea ofertei finale;

b) adresa la care se transmite oferta;

c) limba în care trebuie elaborată oferta;

d) adresa, data şi ora deschiderii ofertelor;

e) soluţia stabilită la etapa de dialog bazată pe oferta preliminară şi concluziile rezultate pe timpul etapei de dialog.

2. Operatorii economici rămaşi în procedură depun o ofertă finală care conţine o propunere financiară şi o propunere tehnică.

3. Evaluarea ofertelor finale constă în verificarea de către comisia de evaluare a corespondenţei propunerilor tehnice cu soluţiile stabilite la etapa de dialog şi verificarea încadrării preţurilor totale ofertate în valoarea totală estimată a acordului-cadru/contractului multianual.

4. Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita clarificări şi precizări referitoare la ofertele finale.

5. Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita ofertantului care a depus oferta cu preţul cel mai scăzut şi care corespunde cu soluţia stabilită la etapa de dialog să reconfirme anumite elemente ale ofertei sau anumite angajamente asumate în cadrul acesteia.

6. Comisia de evaluare întocmeşte raportul procedurii specifice de achiziţie care se auditează de structura specializată a Ministerului Apărării Naţionale şi se aprobă de către secretarul de stat pentru armamente.

7. În situaţia în care oferta cu preţul cel mai scăzut depusă corespunde soluţiei stabilite după etapa de dialog, iar preţul total ofertat este mai mic sau egal cu valoarea totală estimată a acordului-cadru/contractului multianual şi există fondurile necesare, oferta este declarată câştigătoare.

8. În situaţia în care oferta cu preţul cel mai scăzut depusă corespunde soluţiei stabilite după etapa de dialog, iar preţul total ofertat este mai mare decât valoarea totală estimată a acordului-cadru/contractului multianual, oferta poate fi declarată câştigătoare în condiţiile în care se identifică fondurile necesare.

9. Operatorii economici primesc o comunicare scrisă cu privire la rezultatul procedurii specifice.

10. În situaţia în care operatorul economic declarat câştigător nu îşi menţine oferta, operatorul economic de pe locul următor va fi declarat câştigător, în condiţiile în care se îndeplinesc condiţiile de la pct. 7 şi/sau 8 de mai sus.

11. În situaţia în care nicio ofertă nu corespunde soluţiei stabilite după etapa de dialog, procedura specifică este anulată.

III. Organizarea şi funcţionarea comisiei de evaluare

1. Comisia de evaluare este formată din reprezentanţi ai Departamentului pentru armamente, structurii beneficiare şi ai Companiei Naţionale „Romtehnica” - S A.

2. Structura comisiei de evaluare se aprobă de către secretarul de stat pentru armamente din cadrul Ministerului Apărării Naţionale. Nominalizarea membrilor comisiei se va efectua de către fiecare structură reprezentată în comisie din Ministerul Apărării Naţionale şi din Compania Naţional㠄Romtehnica” - S.A., iar aprobarea componenţei acesteia se face de către secretarul de stat pentru armamente din cadrul Ministerului Apărării Naţionale.

3. Nominalizarea membrilor din cadrul Ministerului Apărării Naţionale se va efectua de către fiecare structură reprezentată în comisie, Oficiul de Compensare pentru Achiziţii de Tehnică Specială şi de către Compania Naţional㠄Romtehnica” - S.A., iar aprobarea componenţei acesteia se face de către secretarul de stat pentru armamente.

4. Comisia îşi va desfăşura activitatea în conformitate cu prevederile prezentei proceduri specifice.

5. De regulă, comisiile îşi desfăşoară activitatea în plen. Orice decizie a comisiei trebuie să întrunească votul a cel puţin 2/3 dintre membrii săi. În cazul în care nu se poate întruni votul a cel puţin 2/3 dintre membrii comisiei din cauza unor divergenţe de păreri între aceştia, preşedintele comisiei va solicita reanalizarea punctelor de divergenţă, în scopul finalizării în timp util a evaluării propunerii/ofertei. În cazul în care comisia nu ajunge la un acord, decizia finală se adoptă cu votul majorităţii membrilor săi. Membrii comisiei care nu sunt de acord cu decizia adoptată au obligaţia de a-şi prezenta punctul de vedere în scris, elaborând în acest sens o notă individuală care se ataşează la minuta şedinţei/raportul procedurii specifice.

6. În situaţii justificate în care comisia nu se poate întruni în plen sau unii membri nu pot participa la şedinţe, acestea se vor desfăşura dacă este asigurată participarea a 2/3 din membri, iar documentele care se întocmesc vor fi prezentate fiecărui membru absent la şedinţă pentru a fi însuşite pe bază de semnătură sau pentru a-şi exprima în scris opinia, după caz, în termen de două zile lucrătoare.

7. Pe lângă comisie pot fi cooptaţi alţi experţi din cadrul Ministerului Apărării Naţionale şi Companiei Naţionale „Romtehnica” - S.A., pentru probleme specifice. Decizia de desemnare a experţilor cooptaţi va preciza atribuţiile şi responsabilităţile specifice ale acestora şi va justifica necesitatea participării lor la procesul de evaluare. Experţii cooptaţi nu au drept de vot, dar au obligaţia de a elabora un raport de specialitate cu privire la aspectele tehnice - operaţionale, financiare, comerciale sau juridice, asupra cărora, pe baza expertizei pe care o deţin, îşi exprimă punctul de vedere.

8. Modificarea componenţei comisiei se face cu aprobarea secretarului de stat pentru armamente din cadrul Ministerului Apărării Naţionale.

9. Comisia de evaluare îşi încetează activitatea la momentul semnării acordului-cadru/contractului multianual de către părţi.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Guvernului nr. 1,179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 967 din 30 decembrie 2014, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 9, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) APIA centralizează situaţiile prevăzute la alin. (1) şi comunică centrelor sale judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti sumele reprezentând ajutor de stat ce pot fi acordate, cu încadrarea în plafonul alocat anual prin buget cu această destinaţie.

2. La articolul 10, litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„d) copia atestatului de producător, în cazul beneficiarilor persoane fizice, la depunerea primei cereri de plată; în cazul în care nu s-a eliberat atestatul de producător, dar a fost solicitat, adeverinţa emisă de aparatul de specialitate al primarului localităţii unde a fost depusă cererea, care să ateste solicitarea acestuia, cu obligaţia depunerii ulterioare a atestatului de producător până la finele lunii în care a fost emis acesta;.

3. La articolul 11, litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,e) copia atestatului de producător, în cazul beneficiarilor persoane fizice, la depunerea primei cereri de plată; în cazul în care nu s-a eliberat atestatul de producător, dar a fost solicitat, adeverinţa emisă de aparatul de specialitate al primarului localităţii unde a fost depusă cererea, care să ateste solicitarea acestuia, cu obligaţia depunerii ulterioare a atestatului de producător până la finele lunii în care a fost emis acesta; .

4. La articolul 19, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

„(5) Suma alocată pentru plata ajutoarelor de stat în anul 2018 este de maximum 56.000.000 lei, din care 27.000.000 lei pentru speciile taurine, bubaline, porcine şi ecvine, respectiv 29.000.000 lei pentru speciile ovine şi caprine, şi se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru anul 2018.”

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

p. Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Dănuţ Alexandru Potor,

secretar de stat

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Paul Stănescu

Ministrul finanţelor publice.

Eugen Orlando Teodorovici

p. Ministrul afacerilor externe,

George Ciamba,

secretar de stat

p. Ministrul delegat pentru afaceri europene,

Cristian-Gabriel Winzer,

secretar de stat

 

Bucureşti, 15 februarie 2018.

Nr. 49.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea modului de repartizare şi de utilizare a sumelor prevăzute la lit. c) şi d) din anexa nr. 3/13/02a la Legea bugetului de stat pe anul 2018 nr. 2/2018

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. XVII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi alte măsuri, aprobată cu modificări prin Legea nr. 171/2015, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă modul de repartizare şi de utilizare a sumelor destinate realizării proiectelor de comunicare, informare publică şi promovare a imaginii şi intereselor româneşti peste hotare, precum şi de finanţare a acţiunilor cu caracter ştiinţific şi social-cultural, prevăzute la lit. c) şi d) din anexa nr. 3/13/02a la Legea bugetului de stat pe anul 2018 nr. 2/2018, cuprinse în anexa la bugetul Secretariatului General al Guvernului, care se alocă Departamentului pentru strategii guvernamentale şi Departamentului pentru dezvoltare durabilă.

(2) Suma de 9.500 mii lei se repartizează şi se utilizează conform destinaţiilor prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre de către Departamentul pentru strategii guvernamentale.

(3) Suma de 500 mii lei se repartizează şi se utilizează conform destinaţiilor prevăzute în anexă de către Departamentul pentru dezvoltare durabilă.

Art. 2. - (1) Secretariatul General al Guvernului alocă fondurile prevăzute la art. 1 alin. (2) pe baza propunerii însuşite din punctul de vedere al oportunităţii şi necesităţii de consilierul de stat al prim-ministrului desemnat să coordoneze Departamentul pentru strategii guvernamentale şi pe baza avizelor de specialitate ale direcţiilor din cadrul Secretariatului General al Guvernului, din punct de vedere economic şi juridic.

(2) Secretariatul General al Guvernului alocă fondurile prevăzute la art. 1 alin. (3) pe baza propunerii însuşite din punctul de vedere al oportunităţii şi necesităţii de consilierul de statal prim-ministrului desemnat să coordoneze Departamentul pentru dezvoltare durabilă şi pe baza avizelor de specialitate ale direcţiilor din cadrul Secretariatului General al Guvernului, din punct de vedere economic şi juridic.

(3) Departamentul pentru strategii guvernamentale şi Departamentul pentru dezvoltare durabilă justifică fondurile prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) prin documente legale avizate de consilierul de stat şi aprobate de ordonatorul principal de credite.

(4) La solicitările Departamentului pentru strategii guvernamentale şi ale Departamentului pentru dezvoltare durabilă, însuşite de către consilierii de stat coordonatori şi cu aprobarea ordonatorului de credite, se pot acorda avansuri de până la 30% din valoarea contractelor încheiate pentru derularea programelor, proiectelor şi acţiunilor prevăzute în anexă, fără solicitarea unei scrisori de garanţie bancară, pe baza avizelor de specialitate prevăzute la alin. (1) şi (2).

(5) Pentru sumele avansate potrivit alin. (3) beneficiarii vor prezenta documente justificative în termen de 10 zile de la finalizarea programelor, proiectelor sau acţiunilor, dar nu mai târziu de 10 decembrie 2018.

(6) Departamentul pentru strategii guvernamentale poate utiliza fondurile prevăzute la art. 1 alin. (2) şi pentru finanţări nerambursabile, potrivit prevederilor Legii nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general, cu modificările şi completările ulterioare. Metodologia privind regimul de finanţare nerambursabilă a programelor, proiectelor şi acţiunilor prevăzute în anexă, elaborată de Departamentul pentru strategii guvernamentale şi avizată de direcţiile de specialitate din cadrul Secretariatului General al Guvernului, prevăzute la alin. (1), se aprobă prin ordin al secretarului general al Guvernului.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ioana-Andreea Lambru

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 15 februarie 2018.

Nr. 50.

 

 

ANEXĂ

 

REPARTIZAREA ŞI UTILIZAREA

sumelor prevăzut» la lit. c) şi d) din anexa nr. 3/13/02a la Legea bugetului de stat pe anul 2018 nr. 2/2018

 

Art. 1. - Suma de 5.000 mii lei prevăzută la lit. c) „Proiecte de comunicare, informare publică şi promovarea imaginii şi intereselor româneşti peste hotare” din anexa nr. 3/13/02a la Legea bugetului de stat pe anul 2018 nr. 2/2018 se va utiliza pentru finanţarea următoarelor proiecte şi acţiuni realizate de Departamentul pentru strategii guvernamentale, în limita sumei de 4.750 mii lei, şi de Departamentul pentru dezvoltare durabilă în limita sumei de 250 mii lei, independent sau în parteneriat cu structuri din ţară şi din străinătate (instituţii publice, organizaţii neguvernamentale, asociaţii şi fundaţii, organisme internaţionale etc.), precum şi pentru finanţări nerambursabile potrivit prevederilor Legii nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general, cu modificările şi completările ulterioare:

a) organizarea şi participarea la proiecte, acţiuni, evenimente de comunicare şi/sau campanii de informare publică şi promovare a imaginii, istoriei, culturii şi intereselor româneşti, desfăşurate în ţară şi peste hotare;

b) organizarea de consultări şi dezbateri publice, de evenimente şi campanii de informare referitoare la strategii, programe şi politici publice guvernamentale şi/sau subiecte şi teme de actualitate în plan intern şi/sau european/internaţional, precum şi de acţiuni destinate diseminării informaţiilor de interes public privind actul de guvernare şi politicile guvernamentale;

c) achiziţionarea/realizarea, editarea, traducerea, tipărirea, multiplicarea şi difuzarea în ţară şi în străinătate a unor materiale de prezentare şi promovare a României şi de afirmare a culturii şi identităţii naţionale, precum şi a unor materiale de promovare şi informare internă cu privire la politicile guvernamentale şi la politicile UE (cărţi, broşuri, publicaţii periodice, enciclopedii, dicţionare, pliante, albume, albume foto, manuale, manuale şcolare, tipărituri, bannere, pixuri, stilouri, afişe, hărţi, atlase, agende, calendare, compact-discuri, DVD-uri, insigne, monede şi medalii comemorative şi/sau aniversare, produse filatelice, obiecte de artizanat, obiecte decorative, tablouri, produse culinare tradiţionale, instrumente muzicale, drapele, steguleţe, uniforme de diverse tipuri, piese de recuzită şi obiecte de vestimentaţie, materiale promoţionale şi alte materiale);

d) organizarea, finanţarea şi participarea la seminare, colocvii, schimburi de experienţă, vizite de documentare, întâlniri de lucru, conferinţe, mese rotunde, workshopuri, târguri, expoziţii, festivaluri, congrese, evenimente publice şi reuniuni desfăşurate în ţară şi în străinătate, inclusiv acţiuni şi proiecte organizate de instituţii UE sau organisme asociate acestora, pe tema politicilor publice guvernamentale, a promovării actului de guvernare şi a susţinerii comunicării europene;

e) sprijinirea unor publicaţii din ţară (cărţi, broşuri, pliante, periodice, tipărituri) în scopul asigurării informării publice cu privire la actul de guvernare şi a susţinerii proiectelor şi acţiunilor de promovare a culturii, identităţii şi intereselor româneşti, în ţară şi peste hotare;

f) sprijinirea dotării şcolilor, catedrelor şi bibliotecilor folosite şi/sau frecventate de vorbitori de limbă română în terţe state cu materiale de promovare a limbii şi culturii române, prin achiziţia şi distribuirea de astfel de materiale (cărţi, dicţionare, albume, enciclopedii, manuale şcolare, atlase, hărţi, CD-uri, DVD-uri şi altele) către autorităţile abilitate ale ţărilor respective, conform acordurilor bilaterale încheiate cu statele în cauză;

g) susţinerea financiară a Programului de internship al Guvernului României;

h) alte activităţi necesare şi oportune pentru organizarea şi finalizarea unor acţiuni specifice obiectului de activitate al Departamentului pentru strategii guvernamentale şi al Departamentului pentru dezvoltare durabilă, conform reglementărilor legale în vigoare;

i) susţinerea financiară în domeniile promovării programelor de sport şi susţinerii proiectelor de dezvoltare a structurilor sportive iniţiate de către consilierul desemnat pe aceste problematici.

Art. 2. - Suma de 5.000 mii lei prevăzută la lit. d) „Finanţarea acţiunilor cu caracter ştiinţific şi social-cultural” din anexa nr. 3/13/02a la Legea bugetului de stat pe anul 2018 nr. 2/2018 - se va utiliza pentru finanţarea următoarelor proiecte şi acţiuni realizate de Departamentul pentru strategii guvernamentale, în limita sumei de 4.750 mii lei şi de Departamentul pentru dezvoltare durabilă în limita sumei de 250 mii lei, inclusiv a proiectelor şi acţiunilor realizate în parteneriat cu structuri din ţară şi din străinătate (instituţii publice, organizaţii neguvernamentale, asociaţii şi fundaţii, organisme şi organizaţii internaţionale etc.), precum şi pentru finanţări nerambursabile potrivit prevederilor Legii nr. 350/2005, cu modificările şi completările ulterioare:

a) acţiuni cu caracter ştiinţific şi social-cultural, inclusiv acţiuni şi proiecte desfăşurate în ţară sau în străinătate şi dedicate marcării unor evenimente semnificative pentru istoria, cultura şi identitatea naţionale;

b) organizarea şi participarea la seminare, colocvii, simpozioane, întâlniri de lucru, conferinţe, mese rotunde, ateliere, workshopuri, congrese, reuniuni, târguri, expoziţii, festivaluri, spectacole, evenimente publice desfăşurate în ţară şi în străinătate şi având ca obiectiv promovarea unor măsuri, proiecte, programe şi strategii guvernamentale de interes naţional şi european, inclusiv sprijinirea procesului de reformă a administraţiei publice din România şi dezvoltarea colaborării cu mediul asociativ;

c) achiziţionarea unor sondaje de opinie, studii, evaluări, rapoarte şi analize de politici publice şi strategii pentru optimizarea programelor şi strategiilor guvernamentale, inclusiv în ceea ce priveşte monitorizarea şi evaluarea calităţii serviciilor publice şi, respectiv, sprijinirea liberului acces la informaţii de interes public şi a transparenţei decizionale în administraţia publică;

d) achiziţionarea unor baze de date, rapoarte/analize interne şi internaţionale în domenii de interes guvernamental;

e) organizarea, finanţarea şi participarea la acţiuni şi proiecte de studii, evaluări şi analize de politici publice şi strategii guvernamentale, care pot fi desfăşurate inclusiv în colaborare cu organisme private, structuri de tip asociativ şi instituţii din ţară şi din străinătate;

f) invitarea în România a reprezentanţilor unor instituţii academice şi de cercetare, a unor experţi şi consultanţi în domeniile de activitate specifice Departamentului pentru strategii guvernamentale şi Departamentului pentru dezvoltare durabilă, a reprezentanţilor unor instituţii de media, ai unor organizaţii neguvemamentale internaţionale, instituţii europene sau state membre UE;

g) alte activităţi necesare şi oportune pentru organizarea şi finalizarea unor acţiuni specifice obiectului de activitate al Departamentului pentru strategii guvernamentale, şi a Departamentului pentru dezvoltare durabilă, conform reglementărilor legale în vigoare.

Art. 3. - Pentru proiectele şi acţiunile cuprinse la lit. c) şi d) din anexa nr. 3/13/02a la Legea bugetului de stat pe anul 2018 nr. 2/2018, Departamentul pentru strategii guvernamentale şi Departamentul pentru dezvoltare durabilă pot acoperi următoarele cheltuieli:

a) cazare, transport şi indemnizaţie de delegare pentru deplasările în ţară ale persoanelor din cadrul Secretariatului General al Guvernului care desfăşoară activităţi specifice Departamentului pentru strategii guvernamentale şi Departamentului pentru dezvoltare durabilă, conform reglementărilor legale în vigoare;

b) cazare, transport, diurnă şi diverse pentru deplasările în străinătate ale persoanelor din cadrul Secretariatului General al Guvernului care desfăşoară activităţi specifice Departamentului pentru strategii guvernamentale şi Departamentului pentru dezvoltare durabilă, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 518/1995 privind unele drepturi şi obligaţii ale personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, cu modificările şi completările ulterioare;

c) masă în barem de 85 lei/zi/persoană, trataţii (apă, ceai şi/sau cafea) la un barem de 6,5 lei/zi/persoană, cazare în unităţi hoteliere şi în pensiuni turistice categoria maximum 3 stele pentru participanţii la acţiunile şi proiectele realizate de Departamentul pentru strategii guvernamentale şi Departamentul pentru dezvoltare durabilă, inclusiv cele realizate în parteneriat cu alte structuri, instituţii şi/sau organizaţii din ţară sau străinătate;

d) trataţii la un barem de 6,5 lei/zi/persoană, reprezentare, mese oficiale, cocteiluri, cadouri şi vizionarea unor spectacole pentru delegaţii din ţară sau străinătate, oferite de consilierii de stat coordonatorii Departamentului pentru strategii guvernamentale şi Departamentului pentru dezvoltare durabilă, precum şi pentru invitaţii acestora la evenimente şi acţiuni organizate de către Departamentul pentru strategii guvernamentale şi Departamentul pentru dezvoltare durabilă, conform normativelor de cheltuieli aprobate prin ordin al secretarului general al Guvernului;

e) cazare şi transport intern şi internaţional pentru participanţii la acţiunile şi proiectele realizate la iniţiativa Departamentului pentru strategii guvernamentale şi Departamentului pentru dezvoltare durabilă, inclusiv cele realizate în parteneriat cu alte instituţii şi/sau organizaţii din ţară sau străinătate, precum şi transport intern şi internaţional pentru diverse echipamente şi materiale (costume, decoruri, instrumente, aparatură tehnică, exponate) necesare pentru desfăşurarea acţiunilor şi proiectelor menţionate;

f) burse, bilete de acces şi taxe de participare la diverse conferinţe, reuniuni, summituri, congrese, seminare, spectacole, concursuri şi alte evenimente şi manifestări desfăşurate în ţară sau în străinătate, bilete de acces şi taxe de vizitare a unor obiective cultural-turistice din România sau din străinătate, taxe poştale, taxe de viză, poliţe de asigurare pentru călătorii în străinătate şi asigurări medicale, poliţe de asigurare pentru obiecte de artă, exponate muzeale şi artefacte culturale aflate în proprietatea unor persoane fizice sau juridice;

g) onorarii pentru prestaţii artistice şi cultural-ştiinţifice, respectiv pentru solişti, interpreţi de muzică (voce), instrumentişti (violonişti, pianişti etc.), şefi orchestră, şefi partidă, compozitori, autori de texte/cantautori, dirijori, coordonatori muzicali, coordonatori artistici, coregrafi, balerini, dansatori, performeri, actori profesionişti sau amatori, regizori, scenarişti, recuziteri şi alt personal tehnico-administrativ asociat, concert-maeştri, regizori scenă, ilustratori muzicali, scriitori, poeţi, artişti plastici (pictori, sculptori, desenatori, graficieni etc.) şi alţi specialişti şi creatori în domeniul artei şi culturii, inclusiv artişti şi meşteri populari, artizani şi meşteşugari, precum şi pentru specialişti în domeniul dezvoltării durabile, lectori şi conferenţiari invitaţi să susţină conferinţe şi prelegeri publice în domeniile în care sunt recunoscuţi ca specialişti, în limita maximă a sumei de 15.000 lei brut/persoană;

h) achiziţia de servicii de realizare a unor sondaje de opinie, studii, cercetări, analize şi evaluări de strategii, programe şi politici publice, de realizare de campanii de informare publică şi promovare a imaginii în ţară şi în străinătate, achiziţia de servicii de realizare şi administrare site-uri de internet, servicii de promovare online, precum şi achiziţia de abonamente la publicaţii din ţară şi din străinătate;

i) achiziţia de filme documentare, filme artistice, filme de scurt-metraj, filme de animaţie, filme de promovare şi videoclipuri pe diverse suporturi (casete, peliculă, CD, DVD, flash-uri USB ş.a.), precum şi achiziţia de servicii de producţie şi conexe destinate realizării unor astfel de materiale audio-video, inclusiv în cadrul unor parteneriate încheiate cu instituţii publice sau organizaţii neguvernamentale, respectiv achiziţia de servicii de multiplicare şi distribuire a producţiilor şi materialelor menţionate mai sus, în ţară şi în străinătate;

j) achiziţia, realizarea, editarea, traducerea, tipărirea, multiplicarea şi difuzarea în ţară şi în străinătate de materiale de promovare şi obiecte promoţionale: cărţi, broşuri, publicaţii periodice, enciclopedii, dicţionare, pliante, albume, albume foto, manuale, manuale şcolare, tipărituri, bannere, pixuri, stilouri, afişe, hărţi, atlase, agende, calendare, compact-discuri, DVD-uri, insigne, monede şi medalii comemorative şi/sau aniversare, produse filatelice, obiecte de artizanat, obiecte decorative, tablouri, produse culinare tradiţionale, instrumente muzicale, drapele, steguleţe, uniforme de diverse tipuri, piese de recuzită şi obiecte de vestimentaţie, materiale promoţionale şi alte materiale;

k) achiziţii de bunuri şi servicii, inclusiv chirie, servicii de organizare a evenimentelor, conferinţelor, expoziţiilor, târgurilor, seminarelor, festivalurilor, spectacolelor, congreselor şi a altor manifestări publice, servicii fotografice şi video profesionale şi de procesare şi editare foto/video, servicii de scriere/printare şi multiplicare multimedia (pe CD, DVD, alte suporturi digitale), servicii de traducere (text, simultană, subtitrare), servicii de închiriere a standurilor la diverse manifestări şi de amenajare şi decorare a spaţiilor unde acestea se desfăşoară, achiziţia materialelor de birotică şi închirierea aparaturii tehnice necesare desfăşurării manifestărilor respective, precum şi achiziţia altor servicii şi bunuri mobile.

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, prin detaşare, de către doamna Adelina Palade a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului pentru Românii de Pretutindeni

 

Având în vedere Adresa Ministerului pentru Românii de Pretutindeni nr. A/779 din 14 februarie 2018, înregistrată la Cabinetul prim-ministrului cu nr. 5/881 din 15 februarie 2018,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b), art. 89 alin. (21) şi al art. 92 alin. (11) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, încetează exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare, de către doamna Adelina Palade a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului pentru Românii de Pretutindeni.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ioana-Andreea Lambru

 

Bucureşti, 16 februarie 2018.

Nr. 76.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare, de către doamna Alina Veronica Hagima a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului pentru Românii de Pretutindeni

 

Având în vedere propunerea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni formulată prin Adresa nr. A/779 din 14 februarie 2018, înregistrată la Cabinetul prim-ministrului cu nr. 5/881 din 15 februarie 2018, precum şi Avizul favorabil nr. 12.015/2018 al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare, a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar generai al Ministerului pentru Românii de Pretutindeni de către doamna Alina Veronica Hagima,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b), art. 89 alin. (21) şi art. 92 alin. (11) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Alina Veronica Hagima exercită, cu caracter temporar, prin detaşare, funcţia publică vacantă din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului pentru Românii de Pretutindeni.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ioana-Andreea Lambru

 

Bucureşti, 16 februarie 2018.

Nr. 77.

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind stabilirea atribuţiilor doamnei Andreea Păstîrnac, consilier de stat în cadrul aparatului propriu de lucru al prim-ministrului, şi pentru modificarea Deciziei prim-ministrului nr. 287/2016 privind înfiinţarea Comitetului interministerial pentru coordonarea relaţiilor României cu Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (O.C.D.E.)

 

În temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Art. 1. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Andreea Păstîrnac, consilier de stat în cadrul aparatului propriu de lucru al prim-ministrului, îndeplineşte atribuţii în domeniul politicii externe.

Art. 2. - Începând cu data prevăzută la art. 1, doamna Andreea Păstîrnac, consilier de stat în cadrul aparatului propriu de lucru al prim-ministrului, este desemnată în calitate de coordonator naţional al Comitetului interministerial pentru coordonarea relaţiilor României cu Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (O.C.D.E ).

Art. 3. - Articolul 1 din Decizia prim-ministrului nr. 287/2016 privind înfiinţarea Comitetului interministerial pentru coordonarea relaţiilor României cu Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (O.C.D.E.), publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 678 din 1 septembrie 2016, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- Alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins:

„Art. 1. - (1) Se înfiinţează Comitetul interministerial pentru coordonarea relaţiilor României cu Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (O.C.D.E.), denumit în continuare Comitetul, organism cu caracter consultativ, fără personalitate juridică.

(2) Comitetul este condus de un coordonator naţional, desemnat de prim-ministru, în condiţiile legii.”

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ioana-Andreea Lambru

 

Bucureşti, 16 februarie 2018.

Nr. 79.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

pentru modificarea Deciziei prim-ministrului nr. 408/2017 privind numirea membrilor Comitetului de supraveghere al Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc

 

În temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 8 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2013 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Punctul 9 al articolului 1 din Decizia prim-ministrului nr. 408/2017 privind numirea membrilor Comitetului de supraveghere al Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 364 din 16 mai 2017, cu modificările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„9. Ruxandra Noica, reprezentant al Secretariatului General al Guvernului - membru neexecutiv.”

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ioana-Andreea Lambru

 

Bucureşti, 16 februarie 2018.

Nr. 80.

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

pentru eliberarea, la cerere, a domnului Dragoş-Virgil Titea din funcţia de secretar de stat la Ministerul Transporturilor

 

Având în vedere cererea domnului Dragoş-Virgil Titea, înregistrată la Cabinetul prim-ministrului cu nr. 5/920 din 16 februarie 2018,

în temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Dragoş-Virgil Titea se eliberează, la cerere, din funcţia de secretar de stat la Ministerul Transporturilor.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ioana-Andreea Lambru

 

Bucureşti, 16 februarie 2018.

Nr. 82.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

GUVERNUL ROMÂNIEI

MINISTERUL PENTRU ROMÂNII DE PRETUTINDENI

 

ORDIN

pentru aprobarea Ghidului beneficiarului - 2018

 

În temeiul:

- Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2017 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 129/2017, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legii nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 264/2003 privind stabilirea acţiunilor şi categoriilor de cheltuieli, criteriilor, procedurilor şi limitelor pentru efectuarea de plăţi în avans din fonduri publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legii nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legii nr. 321/2006 privind regimul acordării finanţărilor nerambursabile pentru programele, proiectele sau acţiunile privind sprijinirea activităţii românilor de pretutindeni şi a organizaţiilor reprezentative ale acestora, precum şi a modului de repartizare şi de utilizare a sumei prevăzute în bugetul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni pentru această activitate, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 17/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, precum şi pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 857/2013 privind organizarea şi funcţionarea Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul pentru românii de pretutindeni emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Ghidul beneficiarului - 2018, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prevederilor prezentului ordin, Ordinul ministrului pentru românii de pretutindeni nr. 3/2018 pentru aprobarea Ghidului beneficiarului - 2018, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 57 din 19 ianuarie 2018, îşi încetează aplicabilitatea.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi pe site-ul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni.

 

Ministrul pentru românii de pretutindeni,

Natalia-Elena Intotero

 

Bucureşti, 13 februarie 2018.

Nr. 70.

 

ANEXĂ

 

GHIDUL BENEFICIARULUI – 2018

 

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, denumit în continuare Ministerul, sprijină activitatea românilor de pretutindeni prin acordarea de finanţări nerambursabile şi alte mijloace de sprijin financiar, în limita bugetului alocat, cu respectarea principiilor liberei concurenţe, eficacităţii utilizării fondurilor publice, transparenţei şi a tratamentului egal. Finanţările nerambursabile se acordă pe baza evaluării programelor, proiectelor sau acţiunilor de către o comisie de evaluare şi se realizează efectiv prin acorduri de finanţare (contracte) încheiate cu solicitanţii ce au întrunit condiţiile cumulative prevăzute de prezentul ghid, în condiţiile Legii nr. 321/2006*, ale Legii nr. 299/2007** şi ale Programului de guvernare 2017-2020.

Sesiunea de depunere a cererilor de finanţare va fi deschisă permanent. Pentru proiectele derulate în anul 2018, cererile de finanţare se transmit cel târziu până la data de 1 noiembrie 2018. După data de 1 noiembrie 2018 se vor putea depune cereri de finanţare aferente proiectelor care se vor derula În anul următor.

1. Programele de finanţare ale Ministerului pentru Românii de Pretutindeni

Cultură - „Constantin Brâncuşi” - păstrarea, dezvoltarea şi afirmarea identităţii etnice, culturale, religioase şi lingvistice a românilor din vecinătate, din emigraţie şi din diaspora de mobilitate, precum şi întărirea legăturilor dintre România şi comunităţile româneşti din afara graniţelor ţării

Mass-media - „Mihai Eminescu” - păstrarea şi afirmarea identităţii culturale a românilor, promovarea României şi a valorilor comunităţilor româneşti, prin sprijinirea mass-mediei de expresie românească din comunităţile româneşti de peste hotare

Educaţie - „Nicolae Iorga” - sprijinirea procesului de integrare a românilor care îşi au domiciliul/reşedinţa în străinătate în paralel cu păstrarea şi afirmarea identităţii lingvistice a românilor de pretutindeni şi formarea noii generaţii, care să reprezinte România şi interesele româneşti în străinătate

Spiritualitate şi tradiţie - „Andrei Şaguna” - păstrarea identităţii spirituale şi respectarea libertăţii religioase a românilor de pretutindeni

Societatea civilă - „Dimitrie Guşti” - sprijinirea, consolidarea şi extinderea mediului asociativ în comunităţile locuite de români şi solidaritatea pe care societatea civilă o generează în rândul comunităţilor de români

Centenarul 2018 - păstrarea şi promovarea ideii de apartenenţă la identitatea românească, promovarea imaginii României şi educaţia tinerei generaţii în spiritul respectului faţă de valorile româneşti

Pentru anul 2018, Ministerul îşi propune să finanţeze cu prioritate proiectele care se înscriu în programele Centenarul 2018 şi Educaţie - „Nicolae Iorga”.

2. Eligibilitate

2.1. Eşti un aplicant eligibil pentru obţinerea unei finanţări nerambursabile dacă:

- eşti reprezentantul unei asociaţii, fundaţii, unităţi de cult, al unei categorii de organizaţii neguvemamentale ale românilor de pretutindeni sau a unei organizaţii internaţionale;

- eşti persoană fizică autorizată sau juridică de drept public sau privat din România sau din străinătate şi care utilizează finanţări nerambursabile pentru derularea de proiecte sau acţiuni în sprijinul românilor de pretutindeni.***


* Legea nr. 321/2006 privind regimul acordării finanţărilor nerambursabile pentru programele, proiectele sau acţiunile privind sprijinirea activităţii românilor de pretutindeni şi a organizaţiilor reprezentative ale acestora, precum şi a modului de repartizare şi de utilizare a sumei prevăzute în bugetul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni pentru această activitate, cu modificările şi completările ulterioare.

** Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

*** Nu poţi obţine finanţare nerambursabilă dacă te afli în una din următoarele situaţii:

- incapacitate de plată;

- cu plăţile sau conturile blocate în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive;

- nu ţi-ai îndeplinit obligaţiile din contractele de finanţare anterioare şi ai fost declarat neeligibil de către finanţator;

- ai prezentat declaraţii false cu privire la situaţia economică;

- faci obiectul unei proceduri de dizolvare sau de lichidare în conformitate cu prevederile legale.

 

2.2. Eligibilitatea proiectului:

Asigură-te că proiectul tău îndeplineşte toate condiţiile de mai jos:

- proiectul are legătură cu activităţile/acţiunile prevăzute în statutul sau obiectul de activitate al beneficiarului;

- implementarea proiectului nu generează, în niciun fel, premisele existenţei unui conflict de interese, aşa cum este el definit în „Documentarul aferent acordării de finanţări nerambursabile” (Documentarul);

- proiectul nu urmăreşte obţinerea de profit, cu excepţiile prevăzute în Legea nr. 321/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

3. Cererea de finanţare

Completează Cererea de finanţare în limba română, conform anexei care face parte integrantă din prezentul ghid. Nu uita să o datezi şi să o semnezi. Cererea de finanţare trebuie semnată de reprezentantul legal al organizaţiei sau de o persoană împuternicită de acesta.

Pentru a beneficia de finanţare nerambursabilă este necesară existenţa unor surse de finanţare proprii sau atrase ale solicitantului (cofinanţare), a cărei dimensionare se va stabili prin contractul de finanţare, în raport cu obligaţiile prevăzute în Legea nr. 321/2006, cu modificările şi completările ulterioare, în raport cu valoarea totală a finanţării realizate efectiv.

Contribuţia proprie se poate realiza şi prin aport în natură, cuantificabil.

Cererea de finanţare trebuie însoţită obligatoriu de următoarele documente:

- copie după actul de identitate (în funcţie de ţara de domiciliu sau de reşedinţă) al reprezentantului legal, persoanei împuternicite cu menţiunea „conform cu originalul”;

- actul constitutiv, statutul, actul de numire al persoanelor din conducere, împreună cu ultima modificare a acestora şi, dacă este cazul, hotărârea judecătorească sau actul de înregistrare, certificatul de înregistrare fiscală, dacă legislaţia din ţara ta de reşedinţă o prevede (în copie şi traduse în limba română), cu menţiunea „conform cu originalul”.

Cererea de finanţare împreună cu cele două documente se transmite iniţial prin e-mail la adresa: proiecte@mprp.gov.ro

După transmiterea prin e-mail a documentelor menţionate veţi primi răspuns cu numărul de înregistrare al cererii. O persoană desemnată responsabil de proiect va lua legătura cu dumneavoastră, în cel mai scurt timp, pentru a vă indica restul de documente necesare, pentru ca cererea dumneavoastră să intre în etapa de evaluare. În acest sens, responsabilul de proiect vă va solicita documentele necesare completării dosarului de finanţare, conform modelelor din Documentar, în funcţie de specificul proiectului. Documentarul cu modelele şi formularele-tip se găseşte pe site-ul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni.

ATENŢIE !

În cazul în care cererea de finanţare necesită clarificări, responsabilul de proiect ţi le va solicita prin e-mail. Te rugăm să răspunzi de urgenţă solicitărilor responsabilului de proiect.

Toate documentele vor fi trimise iniţial în format electronic. În cazul în care, în urma evaluării, proiectul dumneavoastră este aprobat, aveţi obligaţia să transmiteţi toate documentele în original sau cu menţiunea „conform cu originalul”, în vederea semnării contractului de finanţare, la următoarea adresă: Bulevardul Primăverii nr. 22, sectorul 1, cod poştal 011972, Bucureşti, România.

Dacă dispuneţi de semnătură electronică, puteţi semna electronic şi transmite prin e-mail documentele solicitate, conform normelor în vigoare.

3.1. Examinarea cererii de finanţare

După transmiterea documentelor menţionate, cererea de finanţare va fi evaluată de către Comisia de evaluare a proiectelor, programelor şi acţiunilor, iar rezultatul evaluării va fi publicat pe site-ul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni (MRP).

4. Contestarea evaluării

Potrivit dispoziţiilor Legii nr. 321/2006, cu modificările şi completările ulterioare, solicitantul finanţării care se consideră nedreptăţit de rezultatele procesului de evaluare, selectare şi aprobare a cererii de finanţare depusă de acesta poate formula o contestaţie (vezi modelul-anexă Contestaţie în Documentar) care va fi trimisă spre soluţionare Ministerului.

Contestaţiile se trimit prin e-mail la adresa: proiecte@mprp.gov.ro, prin poştă cu confirmare de primire sau se depun direct la registratura MRP în termen de 5 zile lucrătoare de la data comunicării rezultatelor.

Contestaţiile vor fi soluţionate de către Comisia de contestaţii în termen de 10 zile lucrătoare de la data înregistrării lor.

Rezultatul contestaţiilor va fi publicat pe site-ul Ministerului, însoţit de motivarea deciziei.

5. Acordul de finanţare

Dacă cererea ta de finanţare este aprobată, vei semna cu MRP un acord/contract de finanţare (vezi modelul-anexă Documentar).

Acordul/Contractul de finanţare va fi adaptat în funcţie de specificul fiecărui proiect şi a acţiunilor aferente derulate.

6. Monitorizarea

Pe durata desfăşurării proiectului, MRP va monitoriza, prin reprezentanţii săi, respectarea clauzelor contractuale. MRP va evalua realizarea obiectivelor fixate, inclusiv după terminarea proiectului.

Atât pe parcursul derulării proiectului, cât şi la prezentarea decontului vei avea obligaţia să pui la dispoziţia Ministerului orice informaţie sau document relevant, în maximum 5 zile lucrătoare de la solicitare.

Modificările de orice fel intervenite în derularea proiectului trebuie argumentate şi supuse aprobării MRP.

7. Raportul de activitate

La finalizarea proiectului vei trimite obligatoriu Decontul centralizator şi Raportul final de activitate (vezi anexele din Documentar).

Termenu-limită de înregistrare la MRP a Decontului centralizator şi Raportului final de activitate este de 30 de zile de la finalizarea ultimei activităţi din cadrul proiectului, dar nu mai târziu de 10 decembrie.

Nedepunerea documentelor solicitate în termenele stabilite duce la obligaţia de rambursare, parţială sau totală, a sumelor virate sau la nedecontarea cheltuielilor efectuate.

8. Decontarea cheltuielilor

Decontarea sumelor parţiale sau a sumei finale se face numai pe bază de Decont centralizator de cheltuieli şi documente justificative care atestă efectuarea cheltuielilor pentru categoria şi în limita valorilor din Devizul anexă la Contractul de finanţare. Documentele justificative necesare în vederea decontării, pe categorii de cheltuieli, se regăsesc în Documentar.

„Documentarul1 aferent procesului de acordare a finanţării se regăseşte pe site-ul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, la secţiunea unde se găseşte Cererea de finanţare şi Ghidul beneficiarului - 2018.

„Documentarul” cuprinde anexe cu modele de documente, formulare-tip şi alte instrucţiuni necesare încheierii acordului de finanţare.

MINISTERUL PENTRU ROMÂNII DE PRETUTINDENI

Bulevardul Primăverii nr. 22, sectorul 1, cod poştal 011972, Bucureşti, România, tel: +40 21/233.96.87/ +40 21/233.97.32/ +40 21/233.96.73, fax: +40 21/23395.99

e-mail: proiecte@mprp.gov.ro

 

ANEXĂ

 

CERERE DE FINANŢARE

 

Partea 1. Informaţii privind proiectul

 

 

 

1. Numele solicitantului

Completaţi denumirea solicitantului, aşa cum apare în actele constitutive.

 

 

 

 

 

 

2. Titlul proiectului

Completaţi cu majuscule (maximum 300 de caractere). Titlul trebuie să fie concis şi relevant pentru proiect.

 

 

 

 

 

3. Programul

Bifaţi (cu X) căsuţa corespunzătoare programului pentru care depuneţi cererea de finanţare (conform Ghidului de finanţare, pag. 1).

 CULTURĂ - „Constantin Brâncuşi”

 EDUCAŢIE -„Nicolae Iorga”

 MASS MEDIA - „Mihai Eminescu”

 SPIRITUALITATE ŞI TRADIŢIE - „Andrei Şaguna”

 SOCIETATEA CIVILA - „Dimitrie Guşti”

 CENTENARUL 2018

 

4. Locul şi perioada de derulare a proiectului

Adresă/Locaţie

 

Cod poştal

 

Localitate

 

Regiune

 

Ţara

 

Precizaţi durata de derulare a proiectului şi corelaţi informaţia cu activităţile descrise în secţiunile „Descrierea proiectului” şi „Rezumatul proiectului

Data începerii proiectului:

/      /

Data încheierii proiectului:

/      /

 

Partea II. Informaţii privind solicitantul

 

1. Detalii privind solicitantul

Nume

 

Adresă

 

Regiune/Localitate

 

E-mail

 

Site web

 

Codul unic de înregistrare

 

Tipul:

 Asociaţie

 Instituţie

 Fundaţie

 Persoană fizică autorizată

 Organizaţie

 Altul

Prezentaţi succint organizaţia (obiect de activitate, membri etc.), experienţa specifică şi experienţa privind implementarea unor proiecte relevante pentru Programul de finanţare pentru care aplicaţi (maximum 20 de rânduri).

Precizaţi dacă aţi mai fost beneficiarul unei finanţări nerambursabile acordată de către MRP/DPRRP:

 Nu

 Da-specificaţi anul şi finanţarea primită:

 

2. Persoana autorizată (reprezentantul legal)/împuternicitul să semneze contractul în numele solicitantului

Nume şi Prenume

 

Poziţie/Funcţie

 

Act de identitate, serie, număr

 

E-mail

 

Telefon/Fax

 

 

3. Coordonatorul de proiect (persoana de contact)

Nume şi Prenume

 

Poziţie/Funcţie

 

Act de identitate, serie, număr

 

E-mail

 

Telefon/Fax

 

 

4. Banca

Denumirea băncii (sucursalei)

 

Sediul băncii (adresa)

 

Contul bancar/IBAN

 

Codul SWIFT

 

Moneda (RON/USD/EURO)

 

Banca corespondentă * dacă este cazul

 

 

5. Detalii privind partenerii proiectului * dacă este cazul

5.1 Indicaţi dacă proiectul se va desfăşura în parteneriat cu alte entităţi:

 Nu

 Da - specificaţi denumirea şi tipul acestora (asociaţie, fundaţie, organizaţie, instituţie, persoană fizică etc.):

1.

2.

3.

5.2 Precizaţi dacă proiectul ce constituie obiectul prezentei Cereri de finanţare a fost depus sau urmează a fi înaintat şi altor entităţi/autorităţi din România, în vederea obţinerii unei finanţări din fonduri publice, parţiale sau totale:

 Nu

 

 Da (în cazul unui răspuns afirmativ; precizaţi denumirea entităţii/autorităţii):

1.

2.

3.

 

Partea III. Descrierea proiectului

1. Necesitatea proiectului şi rezultatele scontate

Motivaţi necesitatea proiectului, având în vedere beneficiile implementării acestuia pentru comunităţile româneşti. Descrieţi rezultatele aşteptate ca urmare a desfăşurării proiectului.

 

 

 

 

 

2. Activităţi similare

Există alte proiecte similare în comunitatea, regiunea, ţara pe care o vizează proiectul dumneavoastrだDacă da, detaliaţi.

 

 

 

 

 

3. Obiectivele proiectului

Prezentaţi clar şi concis obiectivul general şi obiectivele specifice ale proiectului propus.

 

 

 

 

 

4. Descrierea proiectului, planul de acţiuni şi metodele de realizare

Descrieţi pe scurt proiectul şi cum vedeţi desfăşurarea acestuia, Indicând:

- planul acţiunilor;

- termenele de realizare;

- persoanele responsabile de derulare;

- metodele concrete de realizare a activităţilor;

- informaţii specifice proiectelor privind mass-media (tiraj, număr ediţii, aria de acoperire, frecvenţă, oră de difuzare, nr. de abonaţi etc.);

- numărul estimat de participanţi (categorii, ţara de reşedinţă, media de vârstă etc.);

- comunităţile româneşti beneficiare;

- alte detalii relevante.

 

5. Continuitatea proiectului

Explicaţi modul în care intenţionaţi să continuaţi iniţiativa propusă în proiect şi dacă aţi prevăzut realizarea unei strategii în acest sens (de exemplu, prin proiecte noi care să susţină acelaşi demers, prin contacte permanente cu participanţii etc.).

 

 

 

 

 

6. Promovarea proiectului şi a finanţatorului

În afară de utilizarea obligatorie a siglelor şi mesajelor MRP (conform Manualului de Identitate Vizuală), descrieţi modul în care veţi asigura vizibilitatea proiectului (mass-media, radio, TV - nominalizări, materiale promoţionale etc.).

 

 

 

 

 

BUGET

 

Bugetul proiectului şi categoriile de cheltuieli

Bugetul va fi completat în lei româneşti.

Surse de finanţare

Total LEI

Finanţare nerambursabilă solicitată

 

Valoarea totală a proiectului

 

 

Categorii de cheltuieli

Detaliaţi şi treceţi separat, pe categorii, toate cheltuielile eligibile (doar cele pentru care se solicită finanţare) de tip general (ex.: transport, cazare, masă, materiale promoţionale, onorarii etc.).

Pentru categoriile de cheltuieli care pot fi decontate, consultaţi prevederile prevăzute în Documentarul aferent acordării de finanţări nerambursabile, publicat pe site-ul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni.

Cheltuielile referitoare la cazare, masă, transport, onorarii şi acordare de premii sau cadouri sunt cheltuieli decontabile în limita unui plafon maxim, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare aplicabile Finanţatorului.

 

 

Nr.

Categoria de cheltuieli

Total (LEI)

1.

 

 

2.

 

 

3.

 

 

4.

 

 

5.

 

 

TOTAL

 

 

Solicităm acordarea avansului conform Legii nr. 321/2006 cu modificările şi completările ulterioare.

 Da.

 Nu.

 

 

Declar că voi asigura sursa proprie În cuantum de 10% din valoarea sumei aprobate şi voi face dovada existenţei acesteia.

 

Confirm că informaţiile Incluse în această cerere, precum şi detaliile prezentate în documentele anexate sunt corecte, iar finanţarea solicitată este necesară proiectului pentru a se derula conform descrierii.

 

Data:

zz/ll/aaaa

Prenumele şi numele:

Completaţi cu prenumele, numele şi funcţia reprezentantului legal/persoanei împuternicite, cu majuscule.

 

 

Semnătura:

Semnătură reprezentantului legal/persoanei împuternicite.

 

 

Prenumele şi numele:

Completaţi cu prenumele, numele şi funcţia coordonatorului de proiect, cu majuscule.

 

 

Semnătura:

Semnătura coordonatorului de proiect.

 

ACTE ALE FONDULUI DE GARANTARE A DEPOZITELOR BANCARE

 

FONDUL DE GARANTARE A DEPOZITELOR BANCARE

 

REGULAMENT

pentru modificarea şi completarea Regulamentului Fondului de garantare a depozitelor bancare nr. 2/2016 privind determinarea şi plata contribuţiilor la Fondul de garantare a depozitelor bancare în funcţie de gradul de risc

 

În temeiul art. 14, art. 15 alin. (2) şi (5), art. 20, art. 115 alin, (2), art. 117 şi art. 118 alin. (2) din Legea nr. 311/2015 privind schemele de garantare a depozitelor şi Fondul de garantare a depozitelor bancare,

având în vedere prevederile art. 98 alin. (2) lit. w) şi ale art. 129 din Legea nr. 311/2015,

Fondul de garantare a depozitelor bancare, denumit în continuare Fondul, emite prezentul regulament.

Art. I. - Regulamentul Fondului de garantare a depozitelor bancare nr. 2/2016 privind determinarea şi plata contribuţiilor la Fondul de garantare a depozitelor bancare în funcţie de gradul de risc, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 16 februarie 2016, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 8, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 8. - (1) Fondul determină gradul de risc asociat fiecărei instituţii de credit utilizând datele raportate de instituţiile de credit către Banca Naţională a României în calitate de autoritate competentă, pentru data de 30 septembrie a anului precedent celui de plată.”

2. După articolul 13 se introduce un nou articol, articolul 131, cu următorul cuprins:

„Art. 131. - (1) Contribuţiile anuale plătite într-un an fac obiectul regularizării cu ocazia plăţii contribuţiilor anuale din anul următor.

(2) Regularizarea se realizează:

a) ca urmare a rectificării bazei de calcul, utilizând datele retransmise de instituţiile de credit prin formularul de raportare a depozitelor acoperite, prevăzut în reglementările emise de Fond, în vigoare la momentul transmiterii acestora; şi

b) pentru orice alte diferenţe înregistrate în procesul de determinare sau de plată a contribuţiilor anuale.

(3) Totalul contribuţiilor anuale individuale se recalculează prin luarea în considerare a sumei algebrice a diferenţelor din regularizare prevăzute la alin. (2) aferente anului anterior.

(4) în situaţia în care, în anul în care trebuie efectuată regularizarea, plata contribuţiilor anuale este suspendată în condiţiile prevăzute de Lege, aceasta se efectuează prin transfer bancar de la Fond către instituţiile de credit sau invers, după caz, până la termenul prevăzut la art. 117 alin. (3) din Lege.”

3. Anexa nr. 3 „Descrierea metodei pentru calculul contribuţiilor anuale ale instituţiilor de credit” se modifică şi va avea următorul cuprins:

 

„ANEXA Nr. 3

 

Descrierea metodei pentru calculul contribuţiilor anuale ale instituţiilor de credit

 

1. Formula decalcul

1.1. Formula de calcul pentru determinarea contribuţiei fiecărei instituţii de credit (IC) în funcţie de profilul de risc

Ci = RC*PRAi*DAi* μ, unde:

IC - instituţia de credit participantă la schema statutară de garantare a depozitelor;

Ci - contribuţia anuală pentru ICi;

RC - rata contribuţiei (identică pentru toate IC într-un an);

PRAi - ponderea riscului agregat al ICi;

DAi - depozitele acoperite ale ICi;

i = 1, 2....n (i contorizează numărul de IC participante la Fond);

μ - coeficient de ajustare determinat prin raportarea contribuţiilor totale neajustate la risc la contribuţiile totale ajustate la risc (identic pentru toate IC într-un an).

Rata contribuţiei (RC)

RC este rata procentuală care corespunde nivelului ce ar trebui plătit de o IC cu PRA = 100% (corespunde unui nivel al contribuţiei nediferenţiat în funcţie de risc) pentru a atinge nivelul-ţintă anual.

RC se determină anual de Fond, ca raport între nivelul-ţintă din anul respectiv şi suma depozitelor acoperite ale IC membre, raportate Fondului pentru data de 31 decembrie a anului precedent celui de plată a contribuţiei.

Nivelul-ţintă anual se determină ca un nivel minim obţinut prin raportarea sumei reprezentând resursele financiare pe care Fondul trebuie să le colecteze pentru a atinge nivelul-ţintă la numărul de ani rămaşi din perioada de colectare a resurselor.

PRA

PRAi se determină pe baza scorului agregat al riscului (SARi).

SARi reprezintă media ponderată a scorurilor individuale ale riscului (SIRi) obţinute de ICi.

Coeficientul de ajustare (μ)

Suma contribuţiilor anuale calculate poate fi mai mare sau mai mică decât nivelul-ţintă anual. Pentru corectarea acestor diferenţe faţă de nivel-ţintă se utilizează coeficientul de ajustare p.

De asemenea, contribuţiile anuale trebuie repartizate cât mai uniform posibil pe parcursul perioadei de atingere a nivelului-ţintă, cu luarea în considerare a fazelor ciclului economic şi impactului prociclic al contribuţiilor asupra IC.

Având în vedere considerentele menţionate mai sus, coeficientul de ajustare se utilizează pentru:

a) corectarea diferenţelor între nivelul contribuţiilor anuale determinat prin aplicarea metodei de caicul în funcţie de riscurile asociate IC şi nivelul-ţintă stabilit pentru anul respectiv;

b) evitarea situaţiilor când IC ar trebui să plătească contribuţii excesive Fondului în perioadele de recesiune economică;

c) determinarea unor contribuţii mai mari pe care IC să le plătească Fondului în perioadele de expansiune economică.

Coeficientul de ajustare se determină după ce fiecărei IC i s-a calculat nivelul PRA în limcţie de profilul său de risc.

1.2. Formula de calcul pentru determinarea contribuţiei anuale la nivel agregat

Suma contribuţiilor anuale CT colectate de la IC se determină pe baza următoarei formule:

  ,

unde:

CT - suma contribuţiilor anuale ale instituţiilor de credit;

Ci - contribuţiile individuale ale IC determinate conform formulei de calcul de la punctul 1.1. pentru anul în curs.

Suma contribuţiilor totale ajustate cu regularizările din anul precedent CTR se determină astfel:

CTR = CT + D,

unde:

iar

Di - contribuţia plătită în plus sau în minus în anul anterior de către ICi.

2. Limitele pentru ponderea riscului agregat (PRA)

Prezenta metodă de calcul al contribuţiilor în funcţie de risc se bazează pe metoda scării progresive pentru determinarea PRA.

Nu există clase de risc, pentru fiecare IC se determină valoarea PRA în funcţie de nivelul scorului său agregat de risc (SAR).

PRA poate lua, teoretic, orice valoare cuprinsă între o limită minimă (β= 75%) şi o limită maximă (α = 150%).

Metoda de calcul al contribuţiilor bazată pe metoda scării progresive asigură o foarte bună dispersie a valorilor PRA, deoarece, practic, fiecare IC are propria valoare calculată a PRA.

Aceasta este determinată exclusiv de nivelul indicatorilor proprii ai fiecărei IC, agregaţi în cadrul scorului agregat de risc.

Din aceste considerente, metoda reflectă pe deplin profilul de risc al fiecărei IC.

3. Categoriile de risc

Calculul PRAi pentru orice ICi are la bază indicatori din următoarele categorii:

1. capitalul;

2. lichiditatea şi finanţarea;

3. calitatea activelor;

4. modelul de afaceri şi managementul;

5. pierderile potenţiale pentru schema de garantare,

4. Indicatorii de risc

Fondul utilizează următorii indicatori de risc, care deţin o pondere totală de 100%, după cum urmează:

 

Indicator

1. Capital

1.1. Rata efectului de levier

1.2. Rata fondurilor proprii de nivel 1 de bază (CET1)

2. Lichiditate şi finanţare

2.1. Raportul credite/depozite 1

2.2. Indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate (LCR)

3. Calitatea activelor

3.1. Rata creditelor neperformante

3.2. Gradul de acoperire cu provizioane

4. Modelul de afaceri şi managementul

4.1. Active ponderate la risc/total active

4.2. Rata rentabilităţii activelor (RoA)

5. Pierderi potenţiale pentru DGS

5.1. Active negrevate de sarcini/depozite acoperite


1 Pentru calculul gradului de risc asociat necesar determinării contribuţiilor de plată se utilizează indicatorii disponibili la nivelul autorităţii competente. Aceştia urmează să fie înlocuiţi cu indicatorii de bază recomandaţi de Autoritatea Bancară Europeană, pe măsură ce raportarea lor/datelor necesare calculării lor va deveni cerinţă obligatorie pentru instituţiile de credit.

 

Reguli privind indicatorii de risc (IR):

1. Indicatorii de risc trebuie să respecte cerinţele prudenţiale aplicabile.

2. Indicatorii de risc se calculează individual pentru fiecare IC.

3. Pentru IR determinaţi pe baza contului de profit şi pierdere, valorile indicatorilor sunt cele de la sfârşitul perioadei.

4. Pentru IR determinaţi pe baza bilanţului, nivelurile indicatorilor sunt calculate ca valori medii între începutul şi sfârşitul perioadei de raportare.

5. Pentru indicatorul rata rentabilităţii activelor (RoA), nivelul este calculat ca medie a ultimilor doi ani.

Metoda de calcul al ponderilor de risc agregate PRA

Calculul PRA se bazează pe metoda scării progresive (sliding scale).

Pentru fiecare ICi se calculează un SIRj aferent fiecărui IRj.

Pentru fiecare IR se stabileşte o limită superioară (aj) şi o limită inferioară (bj).

În situaţia în care valorile mai ridicate ale IR indică un risc mai mare, atunci când nivelul IR depăşeşte limita superioară, SIRj va primi valoarea 100, iar atunci când se află sub limita inferioară SIRj va primi valoarea 0.

Invers, când valorile mai reduse ale IR indică un risc mai mare, atunci când nivelul IR este situat sub limita inferioară, SIRj va primi valoarea 100, iar atunci când depăşeşte limita superioară SIRj va primi valoarea 0.

Dacă nivelul IR se situează Intre aj şi bj, SIRj se va situa între 0 şi 100.

Fiecare SIRj are stabilită o pondere PIj care este utilizată pentru calculul SARi.

În cadrul metodei scării progresive, SARi 300va avea întotdeauna valori cuprinse între 0 şî 100,

Limitele aj şi bj sunt stabilite astfel încât să se asigure o diferenţiere adecvată a IC.

Calibrarea acestor limite trebuie să respecte cerinţele prudenţiale aplicabile IC şi datele istorice, atunci când sunt disponibile. Trebuie evitată situaţia în care IC membre se vor situa preponderent sub limita inferioară sau peste limita Superioară, cu toate că între ele există diferenţe semnificative în domeniul măsurat, evidenţiate prin valorile respectivului IR.

Structura modelului de calcul descris se prezintă în tabelul de mai jos:

 

IR

pi

Limita superioară

Limita inferioară

SIR

Indicatorul A1

PI1

a1

b1

SIR1

Indicatorul A2

PI2

a2

b2

SIR2

 .......

.......

.......

.......

.......

Indicatorul An

PIn

an

bn

SIRn

 

Pentru fiecare indicator Aj se va determina un SIRj definit astfel:

 

Cazul 1:

dacă Aj > aj

 

dacă Aj < bj

 

dacă bj ≤ Aj ≤ aj

 

 

unde j = 1 .... n

sau

Cazul 2:

dacă Aj > aj

 

dacă Aj < bj

 

dacă bj ≤ Aj ≤ aj

 

 

unde j = 1 .... n

 

Scorul agregat de risc (SAR)

Fiecare SIR al ICi se înmulţeşte cu ponderea indicatorului PIj; se însumează rezultatele şi se obţine SARi;

 

Ponderea de risc agregată (PRA)

SARi sunt transformate în PRAi utilizând metoda scării progresive conform unei formule liniare:

PRAi = β + (α - β) * SARi/100

PRAi asociată SARi este liniară, având o limită superioară α (150%) şi o limită inferioară β (75%).

Pentru o ICi la care SARi = 100 (cel mai ridicat risc), PRAi = α (cea mai mare pondere de risc agregată).

Similar, pentru o ICi la care SARi = 0 (cel mai scăzut risc), PRAi = β (cea mai mică pondere de risc agregată).

Pentru fiecare SARi se atribuie o pondere de risc agregată PRAi care este utilizată pentru calculul contribuţiei fiecărei IC membre (Ci).

PRAi poate lua orice valoare cuprinsă între 75% şi 150%.

Prin utilizarea metodei scării progresive pentru determinarea PRAi, fiecare ICi are o PRAi unică, determinată de valoarea calculată a SARi„ care depinde exclusiv de valorile indicatorilor înregistraţi de ICi.

Probabilitatea ca două sau mai multe IC să aibă aceeaşi valoare a PRA este foarte redusă.”

4. Capitolul IV „Dispoziţii tranzitorii” se abrogă.

Art. II. - Prezentul regulament se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare de la data publicării.

 

Preşedintele Consiliului de supraveghere al Fondului de garantare a depozitelor bancare,

Lucian Croitoru

 

Bucureşti, 12 februarie 2018.

Nr. 1.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

DECIZIE

privind aprobarea transferului de portofoliu de asigurări de la Societatea ATE INSURANCE ROMANIA - S.A., în calitate de cedent, către Societatea EUROINS ROMANIA ASIGURARE REASIGURARE - S.A., în calitate de cesionar, şi a retragerii, la cerere, a autorizaţiei de funcţionare a Societăţii ATE INSURANCE ROMANIA - S.A.

 

Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu sediul în Bucureşti, Splaiul Independenţei nr. 15, sectorul 5, cod de înregistrare fiscală 31588130, cu respectarea prevederilor art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 2 alin. (1) lit. b), art. 3 alin. (1) lit. a) şi art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 8 alin. (9) din Legea nr. 237/2015 privind autorizarea şi supravegherea activităţii de asigurare şi reasigurare, cu modificările ulterioare, ale Normei Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 20/2016 privind autorizarea şi monitorizarea societăţilor de asigurare şi reasigurare şi ale Normei Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 28/2015 privind funcţionarea asigurătorilor supravegheaţi conform regimului naţional.

În temeiul prevederilor art. 8 alin. (10) şi art. 110 lit. b) din Legea nr. 237/2015 privind autorizarea şi supravegherea activităţii de asigurare şi reasigurare, cu modificările ulterioare,

Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară a hotărât în şedinţa din data de 17.01.2018 aprobarea transferului de portofoliu de asigurări de la Societatea ATE INSURANCE ROMANIA - S.A., în calitate de cedent, către Societatea EUROINS ROMANIA ASIGURARE REASIGURARE - S.A., în calitate de cesionar, şi a cererii de încetare a activităţii şi a retragerii autorizaţiei de funcţionare a Societăţii ATE INSURANCE ROMANIA - S.A., drept care

Autoritatea de Supraveghere Financiară emite următoarea decizie:

Art. 1. - Se aprobă transferul de portofoliu de asigurări de la Societatea ATE INSURANCE ROMANIA - S.A., în calitate de cedent, către Societatea EUROINS ROMANIA ASIGURARE REASIGURARE - S.A., în calitate de cesionar, conform procesului-verbal de predare-primire încheiat la data de 9.08.2017

Art. 2. - Se aprobă cererea de încetare a activităţii Societăţii ATE INSURANCE ROMANIA - S.A., cu sediul în municipiul Bucureşti, str. Paul Urechescu nr. 2, sectorul 2, înregistrată la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului cu nr. J40/3965/2003, cod unic de înregistrare 15292051, şi retragerea, la cerere, a autorizaţiei de funcţionare, conform hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor Societăţii ATE INSURANCE ROMANIA - S A. din data de 18.01.2017.

Art. 3. - Societăţii ATE INSURANCE ROMANIA - S A i se interzice, de la data publicării deciziei de retragere a autorizaţiei de funcţionare, desfăşurarea activităţii de asigurare, conform prevederilor Legii nr. 237/2015 privind autorizarea şi supravegherea activităţii de asigurare şi reasigurare, cu modificările ulterioare, şi ale normelor emise în aplicarea sa.

Art. 4. - Societatea EUROINS ROMANIA ASIGURARE REASIGURARE - S.A. are obligaţia să transmită contractanţilor şi beneficiarilor contractelor de asigurare informaţii cu privire la transferul de portofoliu, denumire şi adresă. Contractanţii notificaţi au dreptul să denunţe contractele şi să solicite restituirea primelor plătite în avans şi nealocate aferente perioadei de valabilitate neexpirate.

Art. 5. - Societatea ATE INSURANCE ROMANIA - S.A. are obligaţia, ca în termen de 5 zile de la data înregistrării la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului a menţiunilor din prezenta decizie, dar nu mai târziu de 60 de zile de Ea data primirii aprobării, să depună la Autoritatea de Supraveghere Financiară copia hotărârii adoptată de acţionari cu privire la radierea activităţii de asigurare din obiectul de activitate al societăţii, precum şi copii ale certificatului de înscriere de menţiuni, rezoluţiei persoanei desemnate/directorului şi certificatului constatator eliberate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

Art. 6. - Societatea ATE INSURANCE ROMANIA - S.A. are obligaţia să dispună măsuri pentru păstrarea, conservarea şi evidenţa arhivei şi să comunice Autorităţii de Supraveghere Financiară adresa unde se află arhiva societăţii, precum şi datele de identificare şi de contact ale persoanelor responsabile cu administrarea arhivei.

Art. 7. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform prevederilor art. 8 alin. (9) şi (10) din Legea nr. 237/2015, cu modificările ulterioare.

 

Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară,

Leonardo Badea

 

Bucureşti, 2 februarie 2018.

Nr. 186.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.