MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 160/2018

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 160         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 20 februarie 2018

 

SUMAR

 

ACTE ALE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI

 

11. - Hotărâre privind constituirea Comisiei parlamentare de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea activităţii directorului Serviciului de Protecţie şi Pază, domnul Pahonţu Lucian-Silvan, şi a modului în care este posibil ca acesta să fi implicat instituţia în activităţi care excedează cadrului legal de funcţionare

 

12. - Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 7/2017 privind aprobarea componenţei nominale şi a conducerii Delegaţiei permanente a Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei

 

ACTE ALE SENATULUI

 

18. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 166/2016 privind aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor permanente ale Senatului

 

DECRETE

 

249. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

250. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

251. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

252. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

253. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 719 din 9 noiembrie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

 

ACTE ALE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

 

HOTĂRÂRE

privind constituirea Comisiei parlamentare de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea activităţii directorului Serviciului de Protecţie şi Pază, domnul Pahonţu Lucian-Silvan, şi a modului în care este posibil ca acesta să fi implicat instituţia în activităţi care excedează cadrului legal de funcţionare

 

În temeiul prevederilor art. 64 alin. (4) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 9 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 4/1992, republicat,

 

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se constituie Comisie parlamentară de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea activităţii directorului Serviciului de Protecţie şi Pază, domnul Pahonţu Lucian-Silvan, şi a modului în care este posibil ca acesta să fi implicat instituţia în activităţi care excedează cadrului legai de funcţionare, denumită în continuare Comisia parlamentară de anchetă, având următoarele obiective;

a) identificarea procedurilor stabilite pentru respectarea ordinelor pe unitate, a regulamentelor militare, precum şi modalitatea de comunicare a ordinelor de serviciu;

b) determinarea implicării directorului Serviciului de Protecţie şi Pază, domnul Pahonţu Lucian-Silvan, în influenţarea unor decizii politice sau în planul politic;

c) verificarea unei eventuale modalităţi de implicare a Serviciului de Protecţie şi Pază în activităţi care excedează cadrului legal de funcţionare de către directorul instituţiei, domnul Pahonţu Lucian-Silvan;

d) verificarea rapoartelor de activitate ale directorului Serviciului de Protecţie şi Pază, domnul Pahonţu Lucian-Silvan, din ultimii 5 ani;

e) identificarea protocoalelor încheiate cu alte instituţii, a regulilor de relaţionare cu acestea, precum şi verificarea respectării cadrului legal de acţiuni prevăzute în aceste colaborări;

f) verificarea modului şi a criteriilor în care au fost desemnaţi ofiţerii de protecţie a demnitarilor;

g) identificarea numărului de mandate de supraveghere video/audio solicitate în baza art. 14 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 191/1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Protecţie şi Pază, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi verificarea respectării cadrului legal prevăzut la art. 14 alin. (1) lit. d) din aceeaşi lege;

h) verificarea îndeplinirii atribuţiilor prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 191/1998, cu modificările şi completările ulterioare, de către Serviciul de Protecţie şi Pază, fără a-şi depăşi atribuţiile şi competenţele prevăzute la art. 1 alin. (1) din aceeaşi lege;

i) identificarea numărului de mandate efectiv obţinute de la procuror în baza art. 14 alin. (1) lit. e) din aceeaşi lege;

j) determinarea numărului de acte de constatare întocmite în baza art. 14 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 191/1998, cu modificările şi completările ulterioare, care au fost folosite ca mijloace de probă în cauze aflate în stadiul de cercetare penală sau în faţa instanţelor judecătoreşti;

k) verificarea procedurii activităţii proprii de apărare a secretului de stat şi de prevenire a scurgerii de date sau de informaţii;

l) existenţa unor verificări în ultimii 5 ani referitoare la achiziţii publice şi la fondul operativ, din partea Curţii de Conturi sau a altor instituţii abilitate în domeniu, precum şi aflarea rezultatelor acestora;

m) aflarea numărului de sancţiuni aplicate ofiţerilor de protecţie a demnitarilor în ultimii 5 ani pentru nerespectarea ordinelor de zi pe unitate, a regulamentelor militare şi a prevederilor Legii nr. 191/1998, cu modificările şi completările ulterioare;

n) procedura întocmirii rapoartelor de către ofiţerii de protecţie a demnitarilor, verificarea adresanţilor, a modalităţii de valorificare a informaţiilor obţinute, aflarea în ce măsură informaţiile se referă şi la activităţile din domeniul privat al demnitarilor şi al familiilor acestora;

o) verificarea modalităţii de gestionare a informaţiilor menţionate în rapoartele ofiţerilor de protecţie a demnitarilor, care nu se încadrează în obligaţiile prevăzute pentru elaborarea rapoartelor conform art. 14 din Legea nr. 191/1998, cu modificările şi completările ulterioare;

p) verificarea oricăror altor aspecte specifice domeniului de activitate al Serviciului de Protecţie şi Pază, în măsura în care acestea rezultă din analizarea aspectelor semnalate la lit. a)-o);

q) verificarea oricăror altor aspecte care reies din derularea lucrărilor comisiei şi care sunt relevante pentru îndeplinirea obiectivelor şi scopului comisiei.

Art. 2. - (1) Comisia parlamentară de anchetă este formată din 15 membri şi are un birou compus din preşedinte, un vicepreşedinte şi un secretar, aleşi în prima şedinţă cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

(2) Componenţa nominală a Comisiei parlamentare de anchetă este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 3. - În condiţiile în care unul dintre membrii Comisiei parlamentare de anchetă se află în imposibilitatea de a participa la lucrări, grupurile parlamentare vor desemna un înlocuitor.

Art. 4, - Convocarea şedinţelor Comisiei parlamentare de anchetă se face cu cel puţin 24 de ore înainte, de către preşedintele acesteia sau, în lipsa lui, de către vicepreşedintele care îl înlocuieşte.

Art. 5. - (1) Pentru ca şedinţele Comisiei parlamentare de anchetă să aibă loc în mod legai este necesară participarea a cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor care o compun.

(2) Hotărârile Comisiei parlamentare de anchetă se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi. Votul este deschis.

Art. 6. - Detaliile privind organizarea şi funcţionarea Comisiei parlamentare de anchetă vor fi cuprinse într-un regulament propriu, elaborat şi prezentat pentru aprobare birourilor permanente reunite ale celor două Camere ale Parlamentului în termen de 5 zile de la constituirea acesteia.

Art. 7. - Împiedicarea în orice fel a activităţii Comisiei parlamentare de anchetă în îndeplinirea atribuţiilor sale se sancţionează potrivit legii penale.

Art. 8. - (1) în vederea audierii, Comisia parlamentară de anchetă poate cita orice persoană care lucrează în cadrul Guvernului sau în cadrul celorlalte organe ale administraţiei publice şi care poate avea cunoştinţă despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activităţii comisiei. Persoanele citate sunt obligate să se prezinte în faţa Comisiei parlamentare de anchetă.

(2) în cazul refuzului nemotivat de a răspunde solicitărilor Comisiei parlamentare de anchetă, aceasta poate propune sesizarea conducătorului autorităţii sau instituţiei unde îşi desfăşoară activitatea persoana citată, în vederea aplicării în mod corespunzător a prevederilor regulamentelor de organizare şi funcţionare a instituţiei respective, sau poate propune sesizarea organelor de urmărire penală pentru infracţiunea prevăzută de art. 267 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Comisia parlamentară de anchetă poate invita orice altă persoană care poate avea cunoştinţă despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activităţii comisiei şi care acceptă să fie audiată. Persoana invitată poate răspunde şi în scris Comisiei parlamentare de anchetă, furnizând informaţiile solicitate, sau poate transmite prin poştă documente sau celelalte mijloace de probă pe care le deţine şi care sunt utile Comisiei parlamentare de anchetă.

(4) Refuzul persoanelor invitate la Comisia parlamentară de anchetă de a furniza informaţiile solicitate sau de a pune la dispoziţia acesteia celelalte documente sau mijloace de probă deţinute, care sunt utile activităţii comisiei, poate fi considerat ca obstrucţionare sau împiedicare a aflării adevărului şi poate constitui temei pentru sesizarea organelor de urmărire penală.

(5) în cazul în care este necesară prezenţa unor experţi pentru lămurirea unor fapte sau împrejurări în vederea aflării adevărului, Comisia parlamentară de anchetă dispune efectuarea de expertize.

(6) Dispoziţiile procesual civile cu privire la citarea, invitarea, prezentarea şi ascultarea martorilor, precum şi cele privitoare la prezentarea înscrisurilor sau efectuarea expertizelor se aplică în mod corespunzător.

(7) Lucrările Comisiei parlamentare de anchetă se înregistrează şi se stenodactilografiază.

Art. 9. - (1) Constatările, concluziile şi propunerile Comisiei parlamentare de anchetă vor face obiectul unui raport final, care va fi depus la birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului în termen de 90 de zile de la data constituirii Comisiei parlamentare de anchetă. Termenul de depunere a raportului poate fi prelungit de birourile permanente reunite, la cererea motivată a preşedintelui de comisie.

(2) După primirea raportului, birourile permanente reunite îl pun la dispoziţia grupurilor parlamentare şi îl înscriu pe ordinea de zi, pentru a fi supus dezbaterii plenului reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Art. 10. - În scopul realizării obiectivelor pentru care se constituie Comisia parlamentară de anchetă, Camera Deputaţilor şi Senatul vor asigura personalul de specialitate şi logistica necesare, cu aprobarea birourilor permanente reunite.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din 20 februarie 2018, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

NICOLAE-LIVIU DRAGNEA

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 20 februarie 2018.

Nr. 11.

 

ANEXĂ

 

COMPONENŢA NOMINALĂ

a Comisiei parlamentare de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor

 

I. Componenţa:

1. domnul senator Butunoi Ionel-Daniel, Grupul parlamentar al PSD;

2. domnul senator Pavel Marian, Grupul parlamentar al PSD;

3. domnul deputat Mărgărit Mitică-Marius, Grupul parlamentar al PSD;

4. domnul deputat Neaţă Eugen, Grupul parlamentar al PSD;

5. domnul deputat Bălănescu Alexandru, Grupul parlamentar al PSD;

6. doamna deputat Moagher Laura-Mihaela, Grupul parlamentar al PSD;

7. domnul deputat Pleşoianu Liviu Ioan Adrian, Grupul parlamentar al PSD;

8. domnul deputat Dobre Victor Paul, Grupul parlamentar al PNL;

9. domnul deputat Neagu Nicolae, Grupul parlamentar al PNL;

10. domnul senator Fenechiu Daniel Cătălin, Grupul parlamentar al PNL;

11. domnul deputat Rodeanu Bogdan-Ionel, Grupul parlamentar al USR;

12. domnul deputat Apjok Norbert, Grupul parlamentar al UDMR;

13. domnul deputat Calotă Florică Ică, Grupul parlamentar ALDE;

14. domnul deputat Todoran Adrian-Mihăiţă, Grupul parlamentar al PMP;

15. - Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

II. Componenţa biroului comisiei:

- preşedinte, deputat/senator, Grupul parlamentar al PSD;

- vicepreşedinte, deputat/senator, Grupul parlamentar al PNL;

- secretar, deputat/senator, Grupul parlamentar ALDE.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 7/2017 privind aprobarea componenţei nominale şi a conducerii Delegaţiei permanente a Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei

 

În temeiul prevederilor art. 6 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 4/1992, republicat,

 

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Capitolul II din anexa la Hotărârea Parlamentului României nr. 7/2017 privind aprobarea componenţei nominale şi a conducerii Delegaţiei permanente a Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 13 martie 2017, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

„II. Membri supleanţi

1. Nicolae Andrei, deputat, membru al Grupului parlamentar PSD

2. Socotar Gheorghe-Dinu, deputat, membru al Grupului parlamentar PSD

3. Dumitrescu Cristian-Sorin, senator, membru al Grupului parlamentar PSD

4. Cozmanciuc Corneliu-Mugurel, deputat, membru al Grupului parlamentar PNL

5. Popa Ion, senator, membru al Grupului parlamentar PNL

6. Badea Viorel-Riceard, senator, membru al Grupului parlamentar PNL

7. Bîzgan-Gayral Oana-Mioara, deputat, membru al Grupului parlamentar USR

8. Benko Erika, deputat, membru al Grupului parlamentar UDMR

9. Simionca Ionuţ, deputat, membru al Grupului parlamentar PMP

10. Steriu Valeriu-Andrei, deputat, membru al Grupului parlamentar PMP”

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din 20 februarie 2018, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

NICOLAE-LIVIU DRAGNEA

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 20 februarie 2018.

Nr. 12.

 

ACTE ALE SENATULUI

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 166/2016 privind aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor permanente ale Senatului

 

În temeiul prevederilor art. 64 alin. (4) şi art. 67 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 48 şi 49 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Senatului nr. 166/2016 privind aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor permanente ale Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.043 din 23 decembrie 2016, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- La anexa nr. 15 - Componenţa Comisiei pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului şi privatizare, domnul senator Leş Gabriel-Beniamin - Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat - se include în componenţa comisiei în locul domnului senator Manoliu Dan - Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 19 februarie 2018, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IULIAN-CLAUDIU MANDA

 

Bucureşti, 19 februarie 2018.

Nr. 18.

 

DECRETE

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 35/2018,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 1 martie 2018, doamna Mihaela-Ramona Creţu, judecător la Curtea de Apel Târgu Mureş, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 19 februarie 2018,

Nr. 249.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 5/2018,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 1 aprilie 2018, domnul Gheorghe Bonciu, judecător cu grad profesional de curte de apel la Tribunalul Vâlcea, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 19 februarie 2018.

Nr. 250.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 39/2018,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Gheorghe Daşu, judecător la Judecătoria Caracal, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 19 februarie 2018.

Nr. 251.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.238/2017,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Alexandra Brebenel, judecător la Tribunalul Sibiu, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 19 februarie 2018.

Nr. 252.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 38/2018,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Liviu Raicea, judecător la Judecătoria Târgu Secuiesc, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 19 februarie 2018.

Nr. 253.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 719

din 9 noiembrie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Eugeniu Dragoş Petria în Dosarul nr. 40.294/3/2015 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă şi care constituie obiectul Dosarului nr. 2.317D/2016 al Curţii Constituţionale.

2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 7 noiembrie 2017, în prezenţa autorului excepţiei, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea, la cererea autorului excepţiei de neconstituţionalitate, pentru a da acestuia posibilitatea să depună concluzii scrise cu privire la aceasta, în temeiul prevederilor art. 396 alin. (1) din Codul de procedură civilă şi ale art. 14 din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunţarea asupra cauzei la data de 9 noiembrie 2017, când a pronunţat prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

3. Prin încheierea din 3 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 40.294/3/2015, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Eugen Dragoş Petria într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare şi a unei cereri de anulare a unui titlu executoriu.

4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că, prin art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, pe motiv financiar, îi este blocat dreptul de a primi vreodată daune morale, întrucât, fiind lipsit de o sursă de venit, nu poate achita nicio taxă judiciară de timbru. Taxa judiciară de timbru este o barieră financiară de netrecut, o îngrădire neconstituţională care determină excluderea discriminatorie a celor săraci de la accesul liber la justiţie.

5. Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât prevederile de lege criticate nu încalcă dispoziţiile art. 16 şi art. 21 din Constituţie. În acest sens, arată că dreptul de acces la justiţie nu înseamnă caracterul gratuit al acesteia. Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, dreptul de acces la justiţie implică prin însăşi natura sa o reglementare din partea statului şi poate 11 supus unor limitări sau condiţionări, atât timp cât nu este atinsă substanţa dreptului.

6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului

Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

7. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, evocând jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional cu privire la aceeaşi problematică.

8. Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituţionale, arătând că îşi menţine punctul de vedere reţinut în deciziile nr. 649 din 11 noiembrie 2014 şi nr. 466 din 28 iunie 2016.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului şi al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, susţinerile orale ale autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îi reprezintă prevederile art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, care au următoarea redactare:

- Art. 3: „(1) Acţiunile şi cererile evaluabile în bani, introduse la instanţele judecătoreşti, se taxează astfel:

a) până la valoarea de 500 lei - 8%, dar nu mai puţin de 20 lei;

b) între 501 lei şi 5.000 lei - 40 lei + 7% pentru ce depăşeşte 500 lei;

c) între 5.001 lei şi 25.000 lei - 355 lei + 5% pentru ce depăşeşte 5.000 lei;

d) între 25.001 lei şi 50.000 lei - 1.355 lei + 3% pentru ce depăşeşte 25.000 lei;

e) între 50,001 lei şi 250.000 lei - 2.105 lei +2% pentru ce depăşeşte 50.000 lei;

f) peste 250.000 lei -6.105 lei + 1% pentru ce depăşeşte 250.000 lei.

(2) Se taxează potrivit alin. (1) şi următoarele categorii de acţiuni:

a) în constatarea nulităţii, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea unui act juridic patrimonial; cererea privind repunerea părţilor în situaţia anterioară este scutită de taxă de timbru dacă este accesorie acestor cereri;

b) privind constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept patrimonial;

c) prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care ţine loc de act autentic de înstrăinare a unor bunuri imobile sau de constituire a unor drepturi reale asupra acestora

12. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse la art. 16 privind egalitatea în faţa legii şi art. 21 alin. (1)-(3) privind dreptul de acces liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, referitor la instituirea taxelor judiciare de timbru, a statuat prin numeroase decizii, ca de exemplu, Decizia nr. 504 din 20 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 377 din 8 iunie 2010, Decizia nr. 948 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 4 august 2010, sau Decizia nr. 1.202 din 5 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 743 din 8 noiembrie 2010, că accesul liber la justiţie nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanţa de judecată prin hotărârea pe care o pronunţă în cauză, plata acestora revenind părţii care cade în pretenţii. Curtea a apreciat că accesul liber la justiţie nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanţele judecătoreşti, legiuitorul având deplina legitimitate constituţională de a impune taxe judiciare de timbru (Decizia nr. 832 din 11 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 7 decembrie 2012). Curtea a reţinut, de asemenea, că nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, regula fiind cea a timbrării acţiunilor în justiţie, iar excepţiile sunt posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor.

14. În acelaşi sens este şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în care s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiţie este aceea că nu este un drept absolut (de exemplu, Hotărârea din 28 mai 1985, pronunţată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii). Astfel, acest drept, care cere, prin însăşi natura sa, o reglementare din partea statului, poate fi subiectul unor limitări, atât timp cât nu este atinsă însăşi substanţa sa.

15. În acelaşi timp, însă, Curtea Constituţională a subliniat, de exemplu prin Decizia nr. 515 din 9 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 8 decembrie 2014, paragraful 21, că, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, a fost reglementată „acea formă de asistenţă acordată de stat care are ca scop asigurarea dreptului la un proces echitabil şi garantarea accesului egal la actul de justiţie, pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciară, inclusiv pentru executarea silită a hotărârilor judecătoreşti sau a altor titluri executorii (art. 1), care se adresează oricărei persoane fizice, „în situaţia în care nu poate face faţă cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obţinerea unor consultaţii juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiţie, fără a pune în pericol întreţinerea sa ori a familiei sale” (art. 4), şi se concretizează în scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, inclusiv a celor datorate în faza de executare silită” [art. 6 lit. d)j.

16. Cele reţinute în considerentele deciziilor citate îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.

17. În ceea ce priveşte susţinerile autorului excepţiei de neconstituţionalitate în sensul că în dreptul românesc nu sunt reglementate daunele pe care acesta le denumeşte „daune pentru risc vital”, constând în daune pentru risc de deces şi atingeri grave aduse sănătăţii, Curtea observă că, prin această critică, se tinde la complinirea unei omisiuni legislative, ceea ce excedează competenţei sale.

18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Eugen Dragoş Petria în Dosarul nr. 40.294/3/2015 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 9 noiembrie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.