MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 169/2018

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 169         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 22 februarie 2018

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 768 din 28 noiembrie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii

 

Decizia nr. 814 din 7 decembrie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 367 alin. (9) din Codul de procedură penală

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

19. - Ordin al ministrului afacerilor interne privind formarea iniţială, în anul 2018, în instituţiile de formare ale Ministerului Afacerilor Interne a poliţiştilor locali cu atribuţii în domeniul ordinii şi liniştii publice şi în domeniul circulaţiei rutiere

 

114. - Ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru închiderea vechilor evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară, cu privire la imobilele situate în 28 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Tulcea

 

666/C. - Ordin al ministrului justiţiei privind aprobarea Regulamentului pentru ocuparea, prin concurs, a posturilor de execuţie vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, din Ministerul Justiţiei şi Institutul Naţional de Criminologie

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 768

din 28 noiembrie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. b) din Ordonanţa de urgenţa a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii

 

 

 

 

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, excepţie ridicată de Iulian Preda în Dosarul nr. 5.742/2/2016/a1 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia I penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.536D/2016.

2. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, Iulian Preda. Procedura de citare a fost legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că la dosar autorul excepţiei a depus note scrise prin care solicită admiterea acesteia.

3. Având cuvântul, autorul excepţiei de neconstituţionalitate solicită admiterea acesteia, arătând că dispoziţiile art. 2 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, aprobată ca lege a lustraţiei, sunt neconstituţionale în măsura în care generează îndepărtarea unor persoane din unele funcţii publice sau împiedicarea unor persoane de a ocupa aceste funcţii. Astfel, ca lege a lustraţiei, urmăreşte îndepărtarea unor persoane declarate colaboratori ai Securităţii din funcţii de conducere din magistratură şi împiedicarea lor de a candida la aceste funcţii. Poate rămâne constituţională pentru deconspirarea Securităţii şi pentru cunoaşterea adevărului istoric, aşa cum rezultă şi din punctul de vedere al Guvernului. Această prevedere de lege este o lege a lustraţiei, mult mai excesivă decât legea lustraţiei declarată neconstituţională prin deciziile nr. 820 din 7 iunie 2010 şi nr. 308 din 28 martie 2012. În continuare, reiterează considerentele acestor decizii ale Curţii Constituţionale, precum şi decizia Curţii Constituţionale din Albania prin care s-a constatat neconstituţionalitatea legii lustraţiei, decizie emisă pe baza unui avizai Comisiei de la Veneţia. În final, după prezentarea activităţii sale profesionale în calitate de procuror, autorul excepţiei susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin principiului proporţionalităţii, consacrat de art. 53 din Constituţie, aşa cum a constatat şi Curtea Constituţională prin deciziile sus-menţionate, invocând în acest sens şi Rezoluţia nr. 1.096/1996 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, prin care s-au adăugat un număr de reguli ce ar face lustraţia compatibilă cu democraţia europeană, printre care şi aceea că împiedicarea de a ocupa funcţii publice trebuie să fie temporară.

4. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că dispoziţiile de lege criticate nu reprezintă nicio trăsătură de lustraţie. Efectele situaţiei de colaborator al Securităţii sunt date de art. 48 şi 49 din Legea nr. 303/2004, care prevăd nişte consecinţe ale acestei calităţi. Or, aceste dispoziţii din Legea nr. 303/2004 nu fac obiectul prezentei excepţii de neconstituţionalitate. Cu privire la dispoziţiile de lege criticate, invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 393 din 13 iunie 2017, prin care s-a reţinut că actul normativ criticat urmăreşte deconspirarea prin consemnarea publică a acestor persoane, fără să promoveze răspunderea juridică şi politică a acestora şi fără să creeze premisele unei forme de răspundere morală şi juridică colectivă. De asemenea, art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 nu încalcă principiul neretroactivităţii legii.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 4 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 5.742/2/2016/a1, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia I penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de inculpatul Iulian Preda într-o cauză penală, aflată în faza de cameră preliminară, având ca obiect soluţionarea cererilor şi excepţiilor formulate de acesta, constatarea legalităţii sesizării Curţii de Apel prin Rechizitoriul din 25 iulie 2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi justiţie (prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârşirea a două infracţiuni de fals în declaraţii), a legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor cuprinse în art. 53 din Constituţie, deoarece restrâng exerciţiul unor drepturi, întrucât, după trecerea unei perioade mai lungi de timp, nu se mai poate invoca un caracter preventiv pentru deconspirarea colaboratorilor securităţii comuniste şi angajarea răspunderii morale şi juridice a acestora. Dispoziţiile de lege criticate fac parte dintr-o lege a lustraţiei, care nu urmăreşte numai scopul de deconspirare, enunţat în preambul, ci urmăreşte îndepărtarea persoanelor declarate colaboratori ai securităţii din anumite funcţii publice (printre care şi funcţiile de conducere din magistratură) şi împiedicarea lor de a candida pentru alegerea sau numirea în aceste funcţii, promovând răspunderea morală şi politică a persoanelor care au participat la activitatea de poliţie politică. Prin deciziile nr. 820 din 7 iunie 2010 şi nr. 308 din 28 martie 2012 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii lustraţiei, caracterul tardiv al legii a fost considerat de Curtea Constituţională relevant pentru disproporţionalitatea măsurii restrictive.

7. Se susţine că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 a fost adoptată după o perioadă mare de timp de la căderea regimului totalitar comunist, motiv pentru care caracterul tardiv al legii urmează să fie considerat de Curtea Constituţională ca fiind relevant pentru disproporţionalitatea măsurii.

În acest sens este şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului privind legitimitatea legii lustraţiei în timp. Astfel, în Cauza Zdanoka împotriva Letoniei, 2004, Curtea s-a pronunţat cu privire la măsurile statului leton de a dispune excluderea pe termen nedefinit a unor persoane de la eligibilitatea în alegerile naţionale parlamentare şi locale, datorită activităţilor pe care acestea le-au întreprins într-o perioadă de timp (1991) în cadrul unor structuri comuniste declarate neconstituţionale. Analizând cazul, Curtea a arătat că o astfel de măsură ar fi fost justificată şi proporţională în timpul primilor ani după înlăturarea regimului, „când nou-instauratele structuri încă mai puteau fi ameninţate de alunecare către totalitarism, iar astfel de restricţii ar fi fost de natură a înlătura un astfel de risc”. Curtea a condamnat statul leton pentru încălcarea art. 3 din Protocolul nr. 1 la Convenţie, motivând că nu s-a dovedit faptul că excluderea unei persoane de la dreptul de a candida este proporţională cu scopul legitim. În speţă, Curtea a considerat că participarea persoanei în acţiunile antidemocratice realizate imediat după instaurarea noului regim democratic în Letonia nu a fost suficient de serioasă pentru a justifica restricţiile din prezent. După trecerea, însă, a unei perioade mai lungi de timp, nu se mai poate invoca un caracter preventiv pentru o astfel de măsură. În baza argumentelor avute în vedere de Consiliul Europei şi Uniunea Europeană, Curtea Constituţională a Albaniei a declarat ca fiind neconstituţională legea lustraţiei, iar legea adoptată de Parlamentul albanez la data de 30 aprilie 2015 nu prevedea măsura interdicţiei de a ocupa anumite funcţii publice de către colaboratorii fostei securităţi albaneze. Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia), ca organ consultativ al Consiliului Europei pe probleme constituţionale a formulat o serie de critici, prin Avizul nr. 524/2009, În cazul Legii lustraţiei din Albania.

8. Totodată, autorul excepţiei invocă Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii - Secţia pentru procurori nr. 449 din 15 septembrie 2015. Mai arată că, în legătură cu Legea lustraţiei din România, Avocatul Poporului a apreciat că, potrivit art. 147 alin. (2) din Constituţie, Legea lustraţiei privind limitarea temporara a accesului la unele funcţii şi demnităţi publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 trebuia pusă de acord cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 820 din 7 iunie 2010. Modificările Operate în Parlament au vizat adăugarea procurorilor în cadrul categoriilor de persoane lustrabile şi excluderea unor funcţii care erau în conţinutul legii declarate, în anul 2010, neconforme cu Constituţia. Or, prin Decizia nr. 820 din 7 iunie 2010, Curtea Constituţională a considerat neconstituţional însuşi principiul lustraţiei, date fiind considerentele deciziei care au reţinut încălcarea principiului neretroactivităţii legii şi pe cel al tardivităţii adoptării ei de către Parlament. Legea lustraţiei creează „o imensă paradigmă, şi anume: trebuiau să fie aplicate legile în vigoare, în condiţiile în care acestea erau adoptate de un regim comunist care a căzut în 22 decembrie 1989. Dacă aceste legi au fost aplicate, persoana în cauză trebuie să fie lustrată în prezent, iar dacă ele nu erau aplicate, aceeaşi persoană trebuia să suporte rigorile legii, inclusiv a celei penale, aplicabile la acel moment. Tocmai datorită acestui raţionament, legea criticată este retroactivă, imprevizibilă şi inaccesibilă.” Susţine că, de asemenea, Consiliul director al Asociaţiei Procurorilor din România a transmis opinia potrivit căreia legea lustraţiei este lipsită de eficienţă juridică, nefiind actuală, necesară şi utilă, ţinând seama de perioada mare de timp care a trecut de la căderea regimului totalitar comunist şi că această lege contravine prevederilor constituţionale ale art. 11 alin. (2) şi art. 20, prevederilor art. 19,20 şi 21 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, art. 19 şi 25 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, precum şi art. 8, 10, 11 şi 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În susţinerea criticilor, se invocă jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului pronunţată în cauzele Sidabras şi Dziantas contra Lituaniei, Rainys şi Gasparavicius contra Lituaniei, Zdanoka contra Letoniei şi Adamsos contra Letoniei. Totodată, legea lustraţiei încalcă prevederile art. 15 alin. (2), art. 37 alin. (1) şi art. 40 alin. (3) din Constituţie, prin aceea că prevede o situaţie nouă care ar justifica restrângerea dreptului de acces în funcţii publice, sancţionând acte de conduită consumate cu mult înainte de intrarea ei în vigoare. În final, autorul excepţiei susţine că procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat să se constate neconstituţionalitatea legii lustraţiei, întrucât această lege nu trebuie să însemne epurare sau răzbunare pentru alegeri ideologice greşite sau accidente biografice.

9. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia I penală nu şi-a exprimat opinia asupra temeiniciei excepţiei de neconstituţionalitate.

10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

11. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece, departe de a fi o reglementare penală, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 are ca scop cunoaşterea istoriei recente, cunoaştere ce constituie o prioritate pentru societatea românească, motiv pentru care administrarea şi valorificarea istorică a arhivelor fostei Securităţi, precum şi a documentelor cu privire la reprimarea de către Securitate a acţiunilor în favoarea democraţiei, sunt necesare într-o Românie europeană. Cunoaşterea publică a acestor abuzuri contribuie la o mai bună înţelegere a prezentului şi la o proiectare adecvată a viitorului societăţii româneşti. Modul în care se analizează această cunoaştere a adevărului istoriceşte clar detaliat în actul normativ, pentru cazurile şi condiţiile acolo prevăzute fiind instituite norme de procedură (în special cele ce guvernează acţiunea în instanţă şi calea de atac a acesteia) ce se conformează pe deplin cerinţelor europene şi constituţionale privind accesul la justiţie, respectiv prezumţia de nevinovăţie. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 nu restrânge exerciţiul unor drepturi sau libertăţi cetăţeneşti şi, de aceea, nu sunt incidente în cauză dispoziţiile art. 53 din Constituţie. De asemenea, criticile de neconstituţionalitate referitoare la lipsa de proporţionalitate a restrângerii unor drepturi sau libertăţi ori la absenţa caracterului necesar într-o societate democratică a respectivelor restrângeri sunt neîntemeiate.

12. Avocatul Poporului precizează îşi păstrează punctul de vedere în sensul constituţionalităţii dispoziţiilor de lege criticate, astfel cum acesta a fost reţinut în deciziile Curţii Constituţionale nr. 431 din 24 octombrie 2013, nr. 38 din 21 ianuarie 2014 şi nr. 196 din 31 martie 2015.

13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei din şedinţa publică, concluziile procurorului, notele scrise depuse la dosar de autorul excepţiei, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 2 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008, prevederi ce au următorul cuprins: „în înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie; [...] b) colaborator al Securităţii-persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Persoana care a furnizat informaţii cuprinse în declaraţii, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei şi procesului, în stare de libertate, de reţinere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată şi condamnată, nu este considerată colaborator al Securităţii, potrivit prezentei definiţii, iar actele şi documentele care consemnau aceste informaţii sunt considerate parte a propriului dosar. Persoanele care, la data colaborării cu Securitatea, nu împliniseră 16 ani, nu sunt avute în vedere de prezenta definiţie, în măsura în care se coroborează cu alte probe. Colaborator al Securităţii este şi persoana care a înlesnit culegerea de informaţii de la alte persoane, prin punerea voluntară la dispoziţia Securităţii a locuinţei sau a altui spaţiu pe care îl deţinea, precum şi cei care, având calitatea de rezidenţi ai Securităţii, coordonau activitatea informatorilor;”.

16. Curtea reţine că, prin Decizia nr. 672 din 26 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 8 august 2012, a admis, în parte, excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagmele „indiferent sub ce formă şi „relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii” din cuprinsul art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 sunt neconstituţionale. Ca urmare, în temeiul art. 147 alin. (1) din Constituţie şi al art. 31 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, prevederile legale constatate ca fiind neconstituţionale au încetat să mai producă efecte juridice.

17. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine Că, prin Decizia nr. 672 din 26 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 8 august 2012, a admis, în parte, excepţia de neconstituţionalitate ridicată şi a constatat că sintagmele„indiferent sub ce form㔺i „relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii” din cuprinsul art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 sunt neconstituţionale. În aceste condiţii, sunt incidente dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, potrivit cărora „Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale”, Ca atare, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. b) teza întâi, în privinţa sintagmelor „indiferent sub ce formă” ş\ „relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii”, din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 este inadmisibilă.

19. Referitor la celelalte prevederi din cuprinsul art. 2 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, Curtea observă că acestea au mai fost supuse controlului de constituţionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 751 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 4 februarie 2015, paragraful 21, Curtea a reţinut, ca apreciere generală, că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 a produs o modificare substanţială a regimului juridic aplicabil persoanelor în legătură cu care s-a constatat că sunt colaboratori sau lucrători ai Securităţii faţă de Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste, declarată neconstituţională prin Decizia nr. 51 din 31 ianuarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 6 februarie 2008.

20. Prin Decizia nr. 772 din 18 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 4 februarie 2015, paragraful 27, Curtea a reţinut că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 urmăreşte deconspirarea prin consemnarea publică a acestor persoane, fără să promoveze răspunderea juridică şi politică a acestora şi fără să creeze premisele unei forme de răspundere morală şi juridică colectivă, pentru simpla participare la activitatea serviciilor de informaţii, în condiţiile lipsei de vinovăţie şi a vreunei încălcări a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 436 din 15 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 9 iunie 2010, şi Decizia nr. 760 din 7 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 668 din 20 septembrie 2011). Prin aceeaşi Decizie nr. 772 din 18 decembrie 2014, paragraful 30, Curtea a statuat că acţiunile promovate de Consiliu nu tind la obţinerea unei condamnări judiciare, consecinţa acestora rezumându-se la simpla aducere la cunoştinţa publică a soluţiilor pronunţate de instanţele judecătoreşti în acţiunile în constatarea calităţii de lucrător sau colaborator al Securităţii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.380 din 26 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 24 ianuarie 2011).

21. Prin Decizia nr. 196 din 31 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 419 din 12 iunie 2015, paragraful 20, Curtea a reţinut că acţiunea în constatarea calităţii de colaborator al Securităţii este introdusă la o instanţă de judecată. Aşadar, în condiţii de independenţă şi imparţialitate, instanţa de judecată competentă este cea care, în urma administrării întregului probatoriu în cauză, pronunţă soluţia de constatare a calităţii de colaborator ai Securităţii. Procedura de judecată respectă principiile fundamentale privind oralitatea, contradictorialitatea, publicitatea şi dreptul la apărare, părţile beneficiind de posibilitatea de a uza de garanţiile prevăzute de legea procesual civilă pentru a-şi susţine poziţia asupra problemelor de fapt şi de drept.

22. Având în vedere aceste considerente, Curtea nu poate reţine critica privind încălcarea dispoziţiilor art. 53 din Constituţie referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi. De altfel, autorul excepţiei nici nu a precizat ce drepturi sau libertăţi fundamentale i-ar fi fost restrânse prin dispoziţiile de lege criticate.

23. Pe de altă parte, cu privire la motivarea autorului excepţiei din prezenta cauză, Curtea constată că acesta preia identic motivarea autorilor sesizării de neconstituţionalitate şi o parte din argumentele reţinute de Curtea Constituţională în Decizia nr. 820 din 7 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 420 din 23 iunie 2010, referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii lustraţiei, privind limitarea temporară a accesului la unele funcţii şi demnităţi publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. Prin această decizie, Curtea a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a reţinut că Legea lustraţiei a fost adoptată după 21 de ani de la căderea comunismului. De aceea, caracterul tardiv al legii, fără a avea în sine un rol decisiv, a fost considerat de Curte ca fiind relevant pentru disproporţionalitatea măsurilor restrictive, chiar dacă prin acestea s-a urmărit un scop legitim.

Proporţionalitatea măsurii faţă de scopul urmărit trebuie privită, în fiecare caz, prin prisma evaluării situaţiei politice a ţării, precum şi a altor circumstanţe. În acest sens, Curtea a invocat şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului privind legitimitatea legii lustraţiei în timp. Însă, Curtea constată că Legea lustraţiei, privind limitarea temporară a accesului la unele funcţii şi demnităţi publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 avea alt obiect de reglementare decât dispoziţia criticată în prezenta cauză, neputând fi reţinute mutatis mutandis aceste considerente în ceea ce priveşte dispoziţiile criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008.

24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. b) teza întâi, în privinţa sintagmelor „indiferent sub ce form㔺i „relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii”, din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, excepţie ridicată de Iulian Preda în Dosarul nr. 5.742/2/2016/a1 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia I penală.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar şi constată că celelalte prevederi din cuprinsul art. 2 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia I penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 28 noiembrie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 814

din 7 decembrie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 367 alin. (9) din Codul de procedură penală

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 367 alin. (9) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Gheorghe Vasile Cornel Ilie în Dosarul nr. 3.267/303/2017 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 859D/2017.

2. La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legai îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că dispoziţii similare din vechiul Cod de procedură penală au mai fost examinate de Curtea Constituţională, statuându-se că nu se încalcă prevederile constituţionale invocate, întrucât legiuitorul a urmărit soluţionarea cu celeritate, evitarea tergiversării cauzei în care a fost ridicată excepţia, respectiv asigurarea unui just echilibru între părţile cu interese contrare. Totodată, arată că instanţa de control constituţional a identificat şi remediul pentru ipoteza reglementată de textul de lege criticat, respectiv formularea unei cereri de revizuire, astfel încât drepturile părţilor care au ridicat excepţia de neconstituţionalitate admisă să poată fi protejate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din data de 3 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 3.267/303/2017, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 367 alin. (9) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Gheorghe Vasile Comei Ilie în soluţionarea unei cauze penale având ca obiect contestaţia privind durata procesului penal.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine, în esenţă, că normele procesual penale criticate sunt neconstituţionale, fiind contrare dreptului la un proces echitabil şi dreptului la două grade de jurisdicţie în materie penală, suspendarea facultativă a soluţionării cauzei fiind necesară şi admisibilă în scopul împiedicării producerii unor erori judiciare ce pot avea urmări tragice, chiar dacă ulterior s-ar admite o cale extraordinară de atee a hotărârii, nesupusă însă controlului judiciar prin încălcarea art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la dreptul la două grade de jurisdicţie în materie penală.

6. Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia penală şi-a exprimat opinia în sensul  că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Face referire la considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 1.476 din 8 noiembrie 2011, apreciind că nu au intervenit motive care să determine reconsiderarea jurisprudenţei în această materie.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.476 din 8 noiembrie 2011, prin care s-a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 3 din Legea nr. 177/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală al României. În plus, reţine că, în măsura în care se admite o excepţie de neconstituţionalitate, aceasta poate constitui motiv de revizuire a unei hotărâri definitive pronunţate, dacă soluţia dată s-a întemeiat pe dispoziţia declarată neconstituţională sau pe alte dispoziţii din actul atacat, care, în mod necesar şi evident, nu pot fi disociate de prevederile menţionate în sesizare. Apreciază că, prin continuarea judecăţii în cauzele în care a fost ridicată o excepţie de neconstituţionalitate, se dă expresie exigenţei constituţionale consacrate de art. 21 alin. (3) potrivit căreia părţile au dreptul la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil.

9. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. 367 alin. (9) din Codul de procedură penală sunt constituţionale. Invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 1.106 din 22 septembrie 2010 şi nr. 1.476 din 8 noiembrie 2011 şi reţine că motivele de neconstituţionalitate din prezenta cauză privesc, în esenţă, aceleaşi aspecte, astfel încât, întrucât nu au intervenit elemente noi, considerentele deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctele de vedere ale Avocatului Poporului şi Guvernului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şt ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 367 alin. (9) din Codul de procedură penală, care au următorul conţinut: „Ridicarea unei excepţii de neconstituţionalitate nu suspendă judecarea cauzei”.

13. Autorul excepţiei susţine că normele procesual penale criticate contravin atât dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 21 alin. (3) privind dreptul părţilor la un proces echitabil, cât şi prevederilor art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentele, referitoare la dreptul la două grade de jurisdicţie în materie penală.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia. Instanţa judecătorească sau de arbitraj comercial în faţa căreia sunt invocate excepţiile constituie un prim filtru legal în cadrul controlului de constituţionalitate, întrucât sesizarea Curţii Constituţionale se va face numai atunci când excepţia de neconstituţionalitate îndeplineşte cerinţele referitoare la admisibilitatea sa.

15. Anterior modificării şi completării Legii nr. 47/1992 prin Legea nr. 177/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 4 octombrie 2010, în cadrul etapei judecătoreşti a procedurii soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate, dacă în urma verificării legalităţii excepţiei se constata a fi îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, potrivit dispoziţiilor atunci în vigoare, instanţa judecătorească sau de arbitraj comercial sesiza Curtea Constituţională, suspendând totodată judecarea cauzei pe perioada soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate de către instanţa constituţională. Soluţia legislativă privind suspendarea de drept a judecăţii cauzei la instanţa de fond a constituit o garanţie procesuală menită să asigure părţilor litigante exercitarea dreptului de a se apăra, inclusiv împotriva judecării cauzei în temeiul unei dispoziţii legale apreciate a fi neconstituţionale. De asemenea, această dispoziţie legală, introdusă după modificarea adusă legii organice a Curţii Constituţionale în anul 1997, a exprimat, prin ea însăşi, ideea legăturii dintre judecătorul a quo şi judecătorul a quem, ca şi faptul că rezolvarea problemei de constituţionalitate este esenţială pentru destinul procesului dedus judecăţii în faţa instanţei.

16. Prin dispoziţiile Legii nr. 177/2010 au fost aduse modificări procedurii de soluţionare a excepţiilor de neconstituţionalitate, respectiv etapei judecătoreşti a procedurii. Astfel, a fost eliminată suspendarea de drept a soluţionării cauzei de fond pe durata derulării procedurii în faţa Curţii Constituţionale şi a fost introdus un nou motiv de revizuire a hotărârilor definitive: în materie civilă - declararea neconstituţionalităţii legii, ordonanţei ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau ordonanţă care a făcut obiectul unei excepţii invocate în cauza respectivă sau a altor dispoziţii din actul atacat, care, în mod necesar şi evident, nu pot fi disociate de prevederile menţionate în sesizare, respectiv, în materie penală - soluţia pronunţată în cauză s-a întemeiat pe dispoziţia legală declarată neconstituţională sau pe alte dispoziţii din actul atacat, care, în mod necesar şi evident, nu pot fi disociate de prevederile menţionate în sesizare. Aşadar, prin dispoziţiile art. I pct. 3 din Legea nr. 177/2010 au fost abrogate normele referitoare la suspendarea ope legis a cauzelor în care se invocau excepţii de neconstituţionalitate, şi anume dispoziţiile cuprinse în art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, în art. 303 alin. (6) din Codul de procedură penală şi în art. 8 alin. (7) din Legea nr. 85/2006 privind procedura Insolvenţei.

17. Cu privire la dispoziţiile art. I pct. 3 din Legea nr. 177/2010, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 1.106 din 22 septembrie 2010 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi â Codului de procedură penală al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 4 octombrie 2010.

18. Cu acel prilej, Curtea a reţinut, în esenţă, că opţiunea legiuitorului în sensul abrogării măsurii suspendării de drept se întemeiază pe faptul că invocarea excepţiilor de neconstituţionalitate de către părţi era folosită de multe ori ca modalitate de a întârzia judecarea cauzelor. În condiţiile în care scopul măsurii suspendării de drept a judecăţii clauzelor la instanţele de fond a fost acela de a asigura părţilor o garanţie procesuală în exercitarea dreptului la un proces echitabil şi dreptului la apărare, prin eliminarea posibilităţii judecării cauzei în temeiul unei dispoziţii legale considerate a fi neconstituţionale, realitatea â dovedit că această măsură s-a transformat, în majoritatea cazurilor, într-un instrument menit să tergiverseze soluţionarea cauzelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti. Reglementarea a încurajat abuzul de drept procesual şi arbitrariul într-o formă care nu putea fi sancţionată, atâta vreme cât suspendarea procesului era privită ca o consecinţă imediată şi necesară a exercitării liberului acces la justiţie. Astfel, scopul primordial al controlului de constituţionalitate - interesul general al societăţii de a asana legislaţia în vigoare de prevederile afectate de vicii de neconstituţionalitate - a fost pervertit într-un scop eminamente personal, al unor părţi litigante, care au folosit excepţia de neconstituţionalitate drept pretext pentru amânarea soluţiei pronunţate de instanţa în faţa căreia a fost dedus litigiul.

19. Or, Curtea a constatat că, prin adoptarea Legii nr. 177/2010, voinţa legiuitorului a fost aceea de a elimina invocarea excepţiei de neconstituţionalitate în alt scop decât cel prevăzut de Constituţie şi lege, preîntâmpinând, pentru viitor, exercitarea abuzivă de către părţi a acestui drept procesual.

20. De asemenea, Curtea a reţinut că intervenţia legiuitorului, prin care a fost abrogată măsura suspendării de drept a cauzelor în care se invocă excepţii de neconstituţionalitate, constituie tocmai expresia asumării şi respectării obligaţiei ce revine statului cu privire la crearea cadrului legislativ corespunzător prevederilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Noua reglementare asigură accesul persoanei la justiţie, atât la instanţa de drept comun, cât şi la instanţa constituţională, părţile beneficiind În continuare de toate mijloacele de apărare care le sunt recunoscute prin lege şi, implicit, de posibilitatea de a-şi realiza, în mod real, drepturile şi a-şi satisface interesele în faţa justiţiei. Abrogarea măsurii suspendării de drept nu impietează asupra efectivităţii dreptului de acces la un tribunal, neconstituind un obstacol în valorificarea acestui drept, de natură a-i pune în discuţie însăşi substanţa. Mai mult, măsura adoptată asigură echilibrul procesual între persoane cu interese contrare, fiind menită să garanteze egalitatea de arme a acestora, prin determinarea cadrului legal de exercitare a drepturilor lor legitime.

21. Totodată, Curtea a observat că abrogarea măsurii suspendării de drept a fost însoţită de reglementarea unor noi cauze de revizuire în materie civilă, respectiv penală, de natură să asigure părţilor garanţiile specifice dreptului la un proces echitabil. Astfel, în cazul în care excepţia de neconstituţionalitate este admisă şi legea, ordonanţa ori dispoziţia dintr-o lege sau ordonanţă ori alte dispoziţii din actul atacat, care, în mod necesar şi evident, nu pot fi disociate de prevederile menţionate în sesizare, au fost declarate neconstituţionale, iar, până la publicarea în Monitorul Oficial al României Partea I, a deciziei Curţii Constituţionale, hotărârea prin care s-a soluţionat cauza în care a fost invocată excepţia a devenit definitivă, persoanele prevăzute de lege pot cere revizuirea acestei hotărâri. Lipsa reglementării unei căi de atac ar fi lipsit de fundament însuşi controlul de constituţionalitate, întrucât ar fi pus părţile în imposibilitatea de a beneficia de efectele deciziei Curţii, deci ale controlului de constituţionalitate pe care ele l-au declanşat, împrejurare ce ar fi echivalat cu o veritabilă sancţiune aplicabilă acestora.

22. Considerentele deciziei nr. 1.106 din 22 septembrie 2010, precitată, se regăsesc şi în deciziile nr. 1.422 din 20 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 880 din 13 decembrie 2011; nr. 1,476 din 8 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 36 din 17 ianuarie 2012; nr. 1610 din 20 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 7 martie 2012; nr. 188 din 6 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 269 din 24 aprilie 2012; nr. 222 din 13 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 326 din 15 mai 2012 şi nr. 297 din 28 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 436 din 18 iunie 2015, prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 3 din Legea nr. 177/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală al României.

23. Întrucât criticile de neconstituţionalitate din prezenta cauză privesc, în esenţă, aceleaşi aspecte şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gheorghe Vasile Cornel Ilie în Dosarul nr. 3.267/303/2017 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 367 alin. (9) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi generai obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 7 decembrie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Mihaela Ionescu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

 

ORDIN

privind formarea iniţială, în anul 2018, în instituţiile de formare ale Ministerului Afacerilor Interne a poliţiştilor locali cu atribuţii în domeniul ordinii şi liniştii publice şi în domeniul circulaţiei rutiere

 

Având în vedere dispoziţiile art. 18 din Legea poliţiei locale nr. 155/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 11 din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a poliţiei locale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.332/2010,

în temeiul dispoziţiilor art. 11 alin. (1) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a poliţiei locale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.332/2010, şi ale art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul afacerilor interne emite următorul ordin:

Art. 1. - Instituţiile de formare din cadrul Ministerului Afacerilor Interne alocă, în anul 2018, un număr de 440 de locuri în vederea formării iniţiale a poliţiştilor locali cu atribuţii în domeniul ordinii şi liniştii publice şi în domeniul circulaţiei rutiere, precum şi un număr de 25 de locuri în vederea parcurgerii modulului de management.

Art. 2. - Instituţiile de formare prevăzute la art. 1, repartizarea numărului de locuri, perioadele în care se realizează programele de formare iniţială, precum şi cuantumul cheltuielilor de şcolarizare/cursant/program de formare iniţială/modul de management sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. - (1) Grupele de studiu sunt compuse dintr-un număr cuprins între 15 şi 35 de cursanţi, stabilit de conducătorii instituţiilor care asigură formarea iniţială, în limita numărului de locuri repartizat, care dispun şi înmatricularea acestora.

(2) Grupele modulului de management pot fi compuse din minimum 5 cursanţi.

Art. 4. - (1) Achitarea cheltuielilor de şcolarizare privind programele de formare iniţială şi modulele de management, precum şi a cheltuielilor de cazare şi servire a hranei se realizează de către structurile poliţiei locale, în baza contractelor de formare profesională încheiate în acest scop.

(2) Repetarea programului de formare iniţială sau a modulul de management se face, la solicitarea structurii de poliţie locală, cu suportarea din nou a cheltuielilor prevăzute la alin. (1), detaliate după caz.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul afacerilor interne,

Gheorghe Nucu Marin,

secretar de stat

 

Bucureşti, 22 februarie 2018.

Nr. 19.

 

ANEXĂ

 

I. Instituţiile de formare ale Ministerului Afacerilor Interne care asigură formarea iniţială a poliţiştilor locali cu atribuţii în domeniul ordinii şi liniştii publice şi în domeniul circulaţiei rutiere, perioadele în care se realizează programele deformare iniţială şi numărul de locuri repartizat fiecărei instituţii de formare

 

Nr. crt.

Instituţia de formare

Municipiul/Oraşul/Judeţul/datele de contact

Perioada cursului

Nr. de locuri

Obs.

1.

Institutul de Studii pentru Ordine Publică

Bucureşti, Şos. Olteniţei nr. 158-160,

sectorul 4

Tel.: 021.332.48.67 Fax: 021.332.38.55

Int. 20104, 20241,20258

isop@mai.gov.ro

26.02-25.05.2018

40

 

17.09-14.12.2018

40

2.

Centrul de Formare Iniţială şi Continuă al Ministerului Afacerilor Interne

Orăştie, Str. Armatei nr. 16,

judeţul Hunedoara

Tel.: 0254.241.990 0254.247.450 Fax: 0254.247.521

I.C. 054/8351, 054/8354

secretariat.cfic.orastie@mai.gov.ro

7.05-3.08.2018

30

 

6.08-2.11.2018

30

3.

Centrul de Formare şi Perfecţionare a Poliţiştilor „Nicolae Golescu"

Slatina, Str. Cazărmii nr. 40,

judeţul Olt

Tel.: 0249.421.793 Fax: 0249.422.688

I.C. 049/1239

scoalapolslatina@ot.politiaromana.ro

17.09-14.12.2018

50

 

4.

Centrul Chinologic „dr. Aurel Greblea” Sibiu*

Sibiu, Calea Dumbrăvii nr. 157,

judeţul Sibiu

Tel.: 0269.235.181 Fax: 0269.240.090

I.C. 069/1255

ccs@centrulchinologic.ro

3.12.2018-1.03.2019

50

 

5.

Şcoala de Formare Iniţială şi Continuă a Personalului Poliţiei de Frontieră laşi

laşi, Str. George Coşbuc nr. 3-5,

judeţul Iaşi

Tel./Fax: 0232.213.444 ofnce@sficppfiasi.ro

17.09-14.12.2018

50

 

6.

Şcoala de Perfecţionare a Pregătirii Personalului Poliţiei de Frontieră Drobeta-Turnu Severin

Drobeta-Turnu Severin, str. Serpentina Roşiori nr. 35,

judeţul Mehedinţi

Tel./Fax: 0252.20.80.78

office@spcpforsova.ro

2.04-29.06.2018

40

 

7.

Centru de perfecţionare a pregătirii cadrelor de jandarmi

Gheorgheni, Str. Ciobotului nr. 4,

judeţul Harghita

Tel./Fax: 0266.365.094 I.C. 066/8213

office@jandarmeriagheorgheni.ro

12.03-8.06.2018

35

 

8.

Centrul Multifuncţional de Pregătire Schengen

Buzău, str. Dimitrie Filipescu nr. 4,

judeţul Buzău

Tel./Fax.: 0238.714.004/ 0238.720.392

cmps.buzau.dgru@rmai.gov.to

26.02-18.05.2018

25

 

17.09-7.12.2018

25

 

Ploieşti, bd. Bucureşti nr. 30,

judeţul Prahova

Tel.: 0244.574.940/0244,573.465

cmps.ploiesti.dgru@mai.gov.ro

7.05-27.07.2018

25

 

Total număr de locuri

440

 

 

* Nu se asigură servirea mesei.

 

II. Instituţia de formare a Ministerului Afacerilor Interne care organizează modulul de management pentru poliţiştii locali, perioadele în care se realizează şi numărul de locuri repartizat

 

Nr. crt.

Instituţia de formare

Municipiul/Oraşul/Judeţul/datele de contact

Perioada cursului

Nr. de locuri

Obs.

1.

Centrul de Formare Iniţială şi Continuă al Ministerului Afacerilor Interne

Orăştie, Str. Armatei nr. 16, judeţul Hunedoara, tel.: 0254.241.990 0254.247.450 Fax: 0254.247.521 I.C. 054/8351, 054/8354 secretariat.cfic.orastie@mai.gov.ro

7-11.05.2018

25

 

 

III. Cuantumul cheltuielilor de şcolarizare/cursant/program de formare iniţială/modul de management

1. Programul de formare iniţială (instruirea, utilizarea bazei didactico-materiale, organizarea şi desfăşurarea examenului de absolvire, inclusiv eliberarea certificatului de absolvire şi a foii matricole care atestă competenţele profesionale dobândite) = 2.000 lei

2. Modulul de management organizat la Centrul de Formare Iniţială şi Continuă al Ministerului Afacerilor Interne = 180 lei

3. La solicitare, instituţiile de formare asigură:

a) cazare în incinta instituţiei. Tarifele de cazare se stabilesc de către instituţiile de formare, conform prevederilor Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr. 243/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind utilizarea unor spaţii aflate în administrarea Ministerului Afacerilor Interne, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 802 din 14 noiembrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare;

b) servirea hranei, zilnic, până la 3 mese principale, în funcţie de posibilităţile fiecărei instituţii. Contravaloarea acestora este de până la 33 lei/zi. Sumele încasate pentru servirea mesei de către instituţiile de formare se utilizează pentru procurarea produselor agroalimentare necesare popotelor.

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

 

ORDIN

pentru închiderea vechilor evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară, cu privire la imobilele situate în 28 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Tulcea

 

Având în vedere prevederile art. 11 alin. (2) lit. p) şi art. 15 alin. (1) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 15 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.288/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 3 alin. (13) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se declară închise vechile evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară cu privire la imobilele situate în 28 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Tulcea, ca urmare a finalizării lucrărilor sistematice de cadastru şi deschiderii noilor cărţi funciare, după cum urmează:

a) unitatea administrativ-teritorială Beştepe - sectorul cadastral nr. 1;

b) unitatea administrativ-teritorială Isaccea - sectoarele cadastrale nr. 1,2, 4, 12 şi 19;

c) unitatea administrativ-teritorială Baia - sectorul cadastral nr. 67;

d) unitatea administrativ-teritorială Beidaud - sectorul cadastral nr. 34;

e) unitatea administrativ-teritorială Carcaliu - sectoarele cadastrale nr. 8 şi 11;

f) unitatea administrativ-teritorială Casimcea - sectorul cadastral nr. 38;

g) unitatea administrativ-teritorială Ceatalchioi - sectorul cadastral nr. 4;

h) unitatea administrativ-teritorială Cerna - sectoarele cadastrale nr. 21 şi 38;

i) unitatea administrativ-teritorială Chilia Veche - sectorul cadastral nr. 13;

j) unitatea administrativ-teritorială Ciucurova - sectorul cadastral nr. 10;

k) unitatea administrativ-teritorială Dăeni - sectoarele cadastrale nr. 22 şi 24;

l) unitatea administrativ-teritorială Dorobanţu - sectorul cadastral nr. 4;

m) unitatea administrativ-teritorială Frecăţei - sectoarele/ cadastrale nr. 16 şi 17;

n) unitatea administrativ-teritorială Hamcearca - sectoarele cadastrale nr. 33 şi 34;

o) unitatea administrativ-teritorială Horia - sectorul cadastral nr. 53;

p) unitatea administrativ-teritorială I.C. Brătianu - sectoarele cadastrale nr. 5,7 şi 11;

q) unitatea administrativ-teritorială Izvoarele – sectoarele cadastrale nr. 2, 3, 13, 15 şi 26;

r) unitatea administrativ-teritorială Mihai Bravu - sectoarele cadastrale nr. 2 şi 4;

s) unitatea administrativ-teritorială Nalbant – sectorul cadastral nr. 2;

t) unitatea administrativ-teritorială Nufăru – sectorul cadastral nr. 14;

u) unitatea administrativ-teritorială Ostrov - sectoarele cadastrale nr. 10 şi 21;

v) unitatea administrativ-teritorială Sarichioi - sectorul cadastral nr. 30;

w) unitatea administrativ-teritorială Somova - sectorul cadastral nr. 45;

x) unitatea administrativ-teritorială Stejaru – sectorul cadastral nr. 1;

y) unitatea administrativ-teritorială Topolog - sectoarele cadastrale nr. 24, 31, 49, 50 şi 55;

z) unitatea administrativ-teritorială Turcoaia - sectoarele cadastrale nr. 2, 4, 6, 7 şi 8;

aa) unitatea administrativ-teritorială Valea Nucarilor - sectorul cadastral nr. 9;

bb) unitatea administrativ-teritorială Valea Teilor - sectoarele cadastrale nr. 3 şi 4.

Art. 2. - (1) De la data deschiderii cărţilor funciare din oficiu, orice alte evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară se înlocuiesc, pentru sectoarele din unităţile administrativ-teritoriale prevăzute la art. 1, cu planul cadastral şi noile cărţi funciare.

(2) Vechile evidenţe se păstrează în arhiva biroului teritorial şi pot fi consultate pentru istoric.

(3) Identificarea şi numerotarea imobilelor cuprinse în titlurile de proprietate emise în baza legilor fondului funciar sau alte acte de proprietate, planuri şi alte evidenţe cadastrale şi de publicitate imobiliară anterioare realizării cadastrului şi deschiderii noilor cărţi funciare, pe sectoarele din unităţile administrativ-teritoriale prevăzute la art. 1, îşi pierd valabilitatea.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară,

Radu-Codruţ Ştefănescu

 

Bucureşti, 29 ianuarie 2018.

Nr. 114.

MINISTERUL JUSTIŢIEI

 

ORDIN

privind aprobarea Regulamentului pentru ocuparea, prin concurs, a posturilor de execuţie vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, din Ministerul Justiţiei şi Institutul Naţional de Criminologie

 

În conformitate cu dispoziţiile art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul dispoziţiilor art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul justiţiei emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul pentru ocuparea, prin concurs, a posturilor de execuţie vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, din Ministerul Justiţiei şi Institutul Naţional de Criminologie, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a regulamentului prevăzut la art. 1 se abrogă Regulamentul pentru ocuparea, prin concurs, a posturilor de execuţie vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, din Ministerul Justiţiei, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 1.473/C/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 411 din 19 iunie 2007, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 4. - Direcţia resurse umane din Ministerul Justiţiei va duce la îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin.

 

Ministrul justiţiei,

Tudorel Toader

 

Bucureşti, 19 februarie 2018.

Nr. 666/C.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

pentru ocuparea, prin concurs, a posturilor de execuţie vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, din Ministerul Justiţiei şi Institutul Naţional de Criminologie

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - Poate ocupa un post de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, în Ministerul Justiţiei şi în Institutul Naţional de Criminologie, persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a)-e) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi care a promovat concursul organizat în acest sens.

Art. 2. - (1) Dosarul de concurs cuprinde:

a) copie a actului de identitate;

b) copie a certificatului de căsătorie sau a altor acte, în cazul în care numele de pe actele de studii este diferit de cel de pe actul de identitate;

c) copie a diplomei de licenţă şi a foii matricole a anilor de studii;

d) curriculum vitae (în format european);

e) copie a carnetului de muncă sau adeverinţe doveditoare ale vechimii în specialitate, după caz;

f) declaraţie pe propria răspundere privind conformitatea cu originalul copiilor actelor cerute la lit. a)-c) şi e);

g) chitanţa de plată a taxei de înscriere;

h) certificatul de cazier fiscal;

i) declaraţie pe propria răspundere privind lipsa antecedentelor penale şi certificatul de cazier judiciar, în cazul în care candidaţii nu îşi dau consimţământul expres pentru solicitarea extrasului de pe cazierul judiciar de către Ministerul Justiţiei;

j) orice alte documente din care să rezulte îndeplinirea condiţiilor specifice, după caz.

(2) Candidaţii vor prezenta şi originalul documentelor depuse în copie la dosarul de înscriere pentru verificarea conformităţii acestor copii cu originalul.

(3) Cuantumul taxei de concurs se stabileşte de către ministrul justiţiei, prin ordin.

 

CAPITOLUL II

Procedura de desfăşurare a concursului

 

Art. 3. - (1) Concursul pentru ocuparea posturilor vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor constă în susţinerea următoarelor probe:

a) o probă orală de verificare a cunoştinţelor de limbă străină, eliminatorie, la alegere între limba engleză sau franceză;

b) o probă scrisă pentru verificarea cunoştinţelor teoretice;

c) un interviu.

(2) Proba orală de verificare a cunoştinţelor de limbă străină se susţine anterior probei scrise pentru verificarea cunoştinţelor teoretice.

Art. 4. - (1) Data şi locul susţinerii concursului, tematica, limba străină pentru care se va face testarea, numărul posturilor vacante, cerinţele generale şi specifice pentru ocuparea posturilor, prezentarea generală a posturilor, regulamentul şi probele de concurs, datele de contact, perioada pentru depunerea actelor de înscriere la concurs şi cuantumul taxei de înscriere se afişează la sediul Ministerului Justiţiei şi pe pagina

de internet a instituţiei, cu cel puţin 60 de zile calendaristice înainte de data fixată pentru susţinerea primei probe a concursului.

(2) Data şi locul desfăşurării concursului, modul de desfăşurare a concursului, numărul de posturi vacante, probele de concurs şi indicarea sursei de unde se pot obţine informaţii suplimentare în legătură cu concursul se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi în trei cotidiene centrale.

(3) în situaţia în care se modifică data sau locul desfăşurării concursului, se va publica un nou anunţ prin mijloacele prevăzute la alin. (1), cu cel puţin 3 zile calendaristice înainte de data susţinerii primei probe de concurs.

(4) Anunţul de concurs se elaborează de către compartimentul de resurse umane şi se aprobă de către ministrul justiţiei.

(5) Tematica pentru proba scrisă de verificare a cunoştinţelor teoretice se elaborează de către comisia de verificare a cunoştinţelor teoretice şi se aprobă de către ministrul justiţiei.

Art. 5. - (1) Cererea pentru înscrierea la concurs împreună cu actele prevăzute la art. 2 alin, (1) se depun la compartimentul de resurse umane, în perioada stabilită pentru depunerea actelor de înscriere, menţionată în anunţul de concurs. Perioada pentru depunerea actelor de înscriere la concurs nu poate fi mai mică de 15 zile calendaristice.

(2) Formularul-tip pentru cererea de înscriere este pus la dispoziţia candidaţilor de către comisia de organizare a concursului, fiind publicat şi pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei.

(3) în cuprinsul cererii de înscriere la concurs candidatul specifică:

a) opţiunea pentru limba străină la care doreşte să susţină testarea, între limba engleză sau franceză;

b) lista actelor depuse la dosarul de concurs;

c) acordul pentru înregistrarea audio, pentru proba orală de verificare a cunoştinţelor de limbă străină şi pentru interviu.

(4) Comisia de organizare a concursului verifică dosarele candidaţilor în cel mult 5 zile calendaristice de la data expirării termenului de depunere a acestora, hotărând admiterea sau respingerea cererii de înscriere la concurs. Cererile de înscriere la concurs sunt respinse dacă nu sunt însoţite de actele prevăzute la art. 2 alin. (1) sau dacă din actele depuse nu rezultă îndeplinirea condiţiilor specifice pentru ocuparea postului.

(5) Rezultatul verificării dosarelor candidaţilor se afişează la sediul Ministerului Justiţiei şi pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei în termen de cel mult o zi lucrătoare de la data expirării termenului de verificare a dosarelor de înscriere.

(6) în termen de două zile calendaristice de la data afişării rezultatelor, candidaţii respinşi în urma verificării pot formula contestaţie.

(7) Contestaţiile vor fi soluţionate în termen de două zile lucrătoare de la expirarea termenului prevăzut la alin. (6) de către comisia de soluţionare a contestaţiilor împotriva rezultatelor verificării dosarelor de înscriere la concurs.

(8) Rezultatele contestaţiilor se afişează la sediul Ministerului Justiţiei şi pe pagina de internet a instituţiei.

Art. 6. - (1) Ministrul justiţiei stabileşte, prin ordin:

a) comisia de organizare a concursului;

b) comisia/comisiile de verificare a cunoştinţelor de limbă străină;

c) comisia de verificare a cunoştinţelor teoretice;

d) comisia/comisiile de interviu;

e) comisia de soluţionare a contestaţiilor împotriva rezultatelor verificării dosarelor de înscriere la concurs;

f) comisia de soluţionare a contestaţiilor la baremul de notare a probei de verificare a cunoştinţelor teoretice;

g) comisia de soluţionare â contestaţiilor cu privire la notarea probei scrise de verificare a cunoştinţelor teoretice.

(2) Comisia/Comisiile de verificare a cunoştinţelor de limbă străină, comisia/comisiile de interviu, comisia de soluţionare a contestaţiilor împotriva rezultatelor verificării dosarelor de înscriere la concurs şi comisia de soluţionare a contestaţiilor cu privire la notarea probei scrise de verificare a cunoştinţelor teoretice este/sunt formată/formate din preşedinte, doi membri şi un secretar.

(3) Comisia de verificare a cunoştinţelor teoretice şi comisia de soluţionare a contestaţiilor la baremul de notare a probei de verificare a cunoştinţelor teoretice sunt formate din preşedinte, patru membri şi un secretar.

(4) Preşedinţii comisiilor prevăzute la alin. (1) stabilesc responsabilităţile şi termenele de realizare a atribuţiilor pentru fiecare membru în procesul de selecţie.

(5) în comisiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-g) vor fi numiţi şi membri supleanţi, care îi vor înlocui de drept pe acei membri ai comisiei care, din motive întemeiate, nu îşi pot exercita atribuţiile. Înlocuirea se efectuează de preşedintele comisiilor de concurs.

(6) în comisiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-g va fi numit şi un secretar supleant, care îi va înlocui de drept pe secretarul comisiei care, din motive întemeiate, nu îşi poate exercita atribuţiile.

(7) Comisia de organizare a concursului este formată din personal din cadrul compartimentului de resurse umane.

(8) Din comisiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-c) şi e)-g) pot face parte personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei, precum şi alţi specialişti.

(9) Din comisia/comisiile de interviu pot face parte personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei, psihologi, precum şi alţi specialişti.

(10) Comisia de organizare a concursului, comisia de verificare a cunoştinţelor teoretice, precum şi comisia de soluţionare a contestaţiilor împotriva rezultatelor verificării dosarelor de înscriere la concurs se constituie cu cel puţin 5 zile lucrătoare anterior publicării anunţului de concurs.

(11) Componenţa comisiilor de verificare a cunoştinţelor la limba străină, de verificare a cunoştinţelor teoretice, de soluţionare a contestaţiilor la baremul de notare a probei de verificare a cunoştinţelor teoretice, precum şi de soluţionare a contestaţiilor cu privire la notarea probei scrise de verificare a cunoştinţelor teoretice se stabileşte ţinând seama de materiile de concurs şi, respectiv, de limbile străine pentru care au optat candidaţii.

(12) Din comisiile prevăzute la alin. (1) nu pot face parte acele persoane care sunt soţi, rude sau afini până la gradul IV inclusiv cu oricare dintre candidaţii înscrişi la concurs.

(13) Fiecare membru al comisiilor prevăzute la alin. (1) semnează o declaraţie pe propria răspundere în care precizează că:

a) nu se află în niciuna dintre situaţiile de incompatibilitate prevăzute la alin. (12);

b) va respecta secretul şi confidenţialitatea lucrărilor comisiei şi a variantelor de subiecte ce vor fi elaborate.

(14) Persoanele care întrunesc condiţiile pentru a face parte din comisiile de concurs pot deţine calitatea de membru al unei singure comisii dintre comisiile menţionate la alin. (1), în cadrul aceluiaşi concurs.

(15) Membrii comisiilor prevăzute la alin. (1), precum şi alte persoane implicate în organizarea concursului vor fi retribuite pentru munca depusă, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 257/2005 privind înfiinţarea pe lângă Ministerul Justiţiei a unei activităţi finanţate integral din venituri proprii, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 7. - (1) Comisia de organizare a concursului are în principal următoarele atribuţii:

a) primeşte şi verifică cererile de înscriere şi actele depuse la dosarul candidatului, conform art. 2 alin. (1), şi respinge cererile de înscriere ale candidaţilor care nu îndeplinesc condiţiile pentru a putea participa la concurs;

b) îndeplineşte atribuţiile specifice în legătură cu organizarea şi desfăşurarea concursului;

c) asigură afişarea rezultatelor verificării dosarelor candidaţilor;

d) asigură afişarea baremului de notare a probei de verificare a cunoştinţelor teoretice şi a baremului definitiv de notare a acestei probe;

e) asigură afişarea rezultatelor probelor de concurs şi a rezultatelor finale ale concursului;

f) îndeplineşte orice sarcini specifice necesare pentru buna desfăşurare a concursului.

(2) Comisia/Comisiile de verificare a cunoştinţelor de limbă străină are/au în principal următoarele atribuţii:

a) stabileşte/stabilesc planul de desfăşurare a probei;

b) notează candidaţii;

c) transmite/transmit prin secretariatul comisiei rezultatele probei de verificare a cunoştinţelor de limbă străină comisiei de organizare a concursului, pentru a fi comunicate candidaţilor.

(3) Comisia de verificare a cunoştinţelor teoretice are în principal următoarele atribuţii:

a) stabileşte tematica pentru proba scrisă de verificare a cunoştinţelor teoretice;

b) stabileşte subiectele şi baremul de notare a probei de verificare a cunoştinţelor teoretice;

c) notează lucrările;

d) transmite, prin secretariatul comisiei, baremul de notare a probei de verificare a cunoştinţelor teoretice şi rezultatele probei scrise de verificare a cunoştinţelor teoretice comisiei de organizare a concursului, pentru a fi comunicate candidaţilor.

(4) La elaborarea subiectelor de concurs, comisia de verificare a cunoştinţelor teoretice are în vedere următoarele:

a) subiectele să fie în concordanţă cu tematica aprobată şi publicată pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei;

b) subiectele să asigure o cuprindere echilibrată a materiei studiate, să aibă grad de complexitate corespunzător conţinutului tematicii, pentru ca acestea să poată fi tratate în timpul de lucru stabilit;

c) să se evite repetarea subiectelor de la concursurile anterioare;

d) timpul necesar rezolvării subiectelor să nu depăşească timpul alocat desfăşurării probei de concurs;

e) subiectele să nu conţină probleme controversate în doctrină sau în practică.

(5) Comisia/Comisiile de interviu are/au în principal următoarele atribuţii:

a) stabileşte/stabilesc planul interviului şi realizează interviul;

b) notează pentru fiecare candidat proba interviului;

c) transmite/transmit prin secretariatul comisiei rezultatele probei interviului comisiei de organizare a concursului, pentru a fi comunicate candidaţilor.

(6) Comisia/Comisiile de soluţionare a contestaţiilor are/au, după caz, în principal, următoarele atribuţii:

a) soluţionează contestaţiile depuse de candidaţi cu privire la rezultatul verificării dosarelor candidaţilor şi transmite/transmit prin secretariatul comisiei rezultatele contestaţiilor comisiei de organizare a concursului, pentru a fi comunicate candidaţilor;

b) soluţionează contestaţiile depuse de candidaţi cu privire la baremul de notare a probei de verificare a cunoştinţelor teoretice şi transmite/transmit prin secretariatul comisiei rezultatele contestaţiilor comisiei de organizare a concursului, pentru a fi comunicate candidaţilor;

c) soluţionează contestaţiile depuse de candidaţi cu privire la notarea probei de verificare a cunoştinţelor teoretice şi transmite/transmit prin secretariatul comisiei rezultatele contestaţiilor comisiei de organizare a concursului, pentru a fi comunicate candidaţilor.

(7) Secretarul comisiilor prevăzute la art. 6 alin. (1) are în principal următoarele atribuţii:

a) veghează la respectarea procedurii de organizare şi desfăşurare a concursului;

b) întocmeşte, redactează şi semnează alături de membrii comisiilor prevăzute la art. 6 alin. (1) întreaga documentaţie privind activitatea specifică a acestora, inclusiv procesele-verbale ale fiecărei sesiuni de lucru ale comisiilor;

c) îndeplineşte orice sarcini specifice necesare pentru buna desfăşurare a concursului.

Art. 8. - (1) Proba de verificare a cunoştinţelor de limbă străină se susţine oral.

(2) înregistrarea acestei probe se realizează prin mijloace tehnice audio, numai cu acordul candidaţilor. Aceştia îşi exprimă acordul pentru înregistrarea audio, în cererea de înscriere.

(3) în situaţia în care candidatul nu îşi dă acordul pentru înregistrarea audio, secretarul comisiei consemnează în scris întrebările şi răspunsurile, într-un proces-verbal, care se semnează de candidat.

(4) Proba se notează cu „Admis” sau „Respins”.

(5) Rezultatele probei se afişează la sediul Ministerului Justiţiei şi pe pagina de internet a instituţiei, în termen de cel mult două zile lucrătoare de la susţinerea probei.

(6) Rezultatele probei de verificare a cunoştinţelor de limbă străină nu se contestă.

Art. 9. - (1) Candidaţii vor susţine proba scrisă de verificare a cunoştinţelor teoretice la următoarele discipline: Drept civil, Drept procesual civil, Drept penal şi Drept procesual penal.

(2) Verificarea cunoştinţelor teoretice are loc pe parcursul unei singure zile.

(3) Modalitatea de testare în cadrul probei scrise de verificare a cunoştinţelor teoretice este de tip test-grilă care conţine 100 de întrebări, fiecare întrebare având trei variante de răspuns, una singură fiind corectă. Pentru fiecare disciplină de concurs, testul-grilă cuprinde câte 25 de întrebări.

(4) Comisia de verificare a cunoştinţelor teoretice are obligaţia de a elabora minimum 5 variante de subiecte pentru această probă.

(5) Fiecare dintre variantele cu subiectele de concurs este introdusă într-un plic sigilat şi semnat de toţi membrii comisiei de verificare cu cel puţin două ore înainte de desfăşurarea probei.

(6) Timpul alocat pentru rezolvarea testului-grilă este de 3 ore din momentul comunicării subiectelor.

Art. 10. - (1) Intrarea candidaţilor în sălile de concurs se face pe baza listelor întocmite pentru fiecare sală şi a actului de identitate, cu o oră înainte de începerea probei scrise. După verificarea identităţii, fiecare candidat păstrează pe banca actul de identitate, până la predarea lucrării scrise. Pe listă se menţionează prezenţa fiecărui candidat.

(2) Candidaţii care nu se află în sală în momentul deschiderii plicului cu subiecte pierd dreptul de a mai susţine proba scrisă. Li se interzice candidaţilor să deţină asupra lor pe timpul desfăşurării probei orice surse de informare care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum şi orice mijloace de comunicare ori mijloace de transmitere de date. Încălcarea acestor dispoziţii conduce la eliminarea din concurs.

(3) După înmânarea tezei de concurs, candidaţii înscriu numele şi prenumele pe colţul foii ce urmează a fi lipit, după care se aplică ştampila Ministerului Justiţiei, respectiv cea a compartimentului de resurse umane. Ştampila pe acesta şi semnătura pe ştampilă se aplică de preşedintele comisiei de verificare a cunoştinţelor teoretice.

(4) Plicul cu subiectele de concurs este ales şi desfăcut de către un candidat dintre cele 5 plicuri cu variante de subiecte. Acesta semnează procesul-verbal încheiat în ziua susţinerii probei scrise.

(5) Pe toată durata desfăşurării probei scrise, în sălile de concurs au acces numai membrii comisiei de organizare a concursului, ai comisiei de verificare a cunoştinţelor teoretice, precum şi persoanele care supraveghează desfăşurarea probei.

(6) Pe parcursul desfăşurării probei, se poate folosi numai cerneală sau pix cu pastă de culoare albastră. La cerere, se pot pune la dispoziţie, dacă este necesar, cerneală sau pixuri.

(7) Candidaţii primesc coli de hârtie având ştampila Ministerului Justiţiei - compartimentul de resurse umane - care se folosesc drept ciorne.

(8) La expirarea timpului prevăzut la art. 9 alin. (6), delegatul care a supravegheat desfăşurarea probei strânge toate tezele de concurs în ordinea predării lor de către candidaţi, sub semnătură, după care le predă comisiei de verificare a cunoştinţelor teoretice pe bază de proces-verbal.

(9) Dacă examinarea se face în mai multe săli, se întocmeşte câte un proces-verbal pentru lucrările din fiecare sală.

(10) Lucrarea se consideră predată de candidat după verificarea stării acesteia de către delegatul care a supravegheat desfăşurarea probei şi după semnarea borderoului de către candidat.

(11) Pe toată durata desfăşurării probei scrise este interzisă părăsirea sălii de concurs de către candidaţi. În cazuri excepţionale, părăsirea temporară a sălii de concurs se poate face numai cu însoţitor,

(12) Orice fraudă sau tentativă de fraudă dovedită se sancţionează cu eliminarea din concurs. În aceste cazuri, delegaţii care supraveghează lucrările îl sesizează de îndată pe preşedintele comisiei de verificare a cunoştinţelor teoretice, care întocmeşte un proces-verbal despre constatările făcute şi măsurile luate, iar lucrarea se anulează cu menţiunea „fraudă”.

Art. 11. - Pentru a putea participa la interviu, candidaţii trebuie să obţină cel puţin 60 de puncte la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor teoretice.

Art. 12. - (1) Baremul de notare a probei de verificare a cunoştinţelor teoretice se afişează la centrul/centrele de concurs după încheierea probei de concurs şi se publică pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei.

(2) în termen de cel mult 2 zile lucrătoare de la afişarea baremului, candidaţii pot depune contestaţie cu privire la acesta, la secretariatul compartimentului de resurse umane din Ministerul Justiţiei.

(3) Comisia de soluţionare a contestaţiilor la baremul de notare a probei de verificare a cunoştinţelor teoretice soluţionează contestaţiile la barem, în termen de cel mult 2 zile lucrătoare de la expirarea termenului de depunere a contestaţiilor.

(4) Baremul definitiv stabilit în urma soluţionării contestaţiilor se publică pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei, la expirarea termenului prevăzut la alin. (3).

(5) în situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se anulează una sau mai multe din întrebări din testul-grilă, punctajul corespunzător întrebărilor anulate se acordă tuturor candidaţilor.

(6) în ipoteza în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul corect la una dintre întrebări este altul decât cel indicat în barem, se corectează baremul şi se va acorda punctajul corespunzător întrebării respective numai candidaţilor care au indicat răspunsul corect stabilit prin baremul definitiv.

(7) în situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul indicat ca fiind corect în baremul iniţial nu este singurul răspuns corect, punctajul corespunzător întrebării respective se acordă pentru oricare dintre variantele de răspuns stabilite ca fiind corecte prin baremul definitiv.

Art. 13. - (1) Rezultatele probei scrise de verificare a cunoştinţelor teoretice se afişează în termen de cel mult o zi lucrătoare de la data afişării baremului definitiv.

(2) Candidaţii nemulţumiţi de rezultatul la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor teoretice pot depune contestaţie la secretariatul compartimentului de resurse umane din Ministerul Justiţiei, în termen de 3 zile lucrătoare de la data afişării rezultatelor.

(3) în vederea soluţionării contestaţiilor, colţurile tezelor de concurs se lipesc din nou.

(4) Contestaţiile se soluţionează de către comisia de soluţionare a contestaţiilor cu privire la notarea probei scrise de verificare a cunoştinţelor teoretice, în termen de cel mult o zi lucrătoare.

(5) Rezultatele contestaţiilor se afişează la sediul Ministerului Justiţiei şi pe pagina de internet a instituţiei.

Art. 14. - (1) Candidaţii declaraţi admişi la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor teoretice vor susţine un interviu.

(2) Planul de interviu va conţine elemente care să evidenţieze în persoana candidatului:

a) abilităţile de comunicare;

b) factorii care motivează sau demotivează candidatul;

c) gândirea sintetică;

d) rezistenţa la stres;

e) comportamentul în situaţiile de criză,

(3) Candidaţii sunt consideraţi admişi la proba interviului dacă obţin minimum nota 6.

(4) înregistrarea acestei probe se realizează prin mijloace tehnice audio, numai cu acordul candidaţilor. Aceştia îşi exprimă acordul pentru înregistrarea audio, în cererea de înscriere.

(5) în situaţia în care candidatul nu îşi dă acordul pentru înregistrarea audio, secretarul comisiei consemnează în scris întrebările şi răspunsurile, într-un proces-verbal, care se semnează de candidat.

(6) Rezultatele probei se afişează la sediul Ministerului Justiţiei şi pe pagina de internet a instituţiei, în termen de cel mult 2 zile lucrătoare de la susţinerea probei.

(7) Rezultatele interviului nu pot fi contestate.

 

CAPITOLUL III

Notarea probelor de concurs şi repartizarea candidaţilor

 

Art. 15. - (1) Testul-grilă se notează cu puncte de la 1 la 100, câte un punct pentru fiecare întrebare. Punctele se echivalează cu note, astfel încât 100 de puncte înseamnă nota 10, iar 60 de puncte înseamnă nota 6.

(2) Interviul se notează cu note de la 1 la 10.

(3) Corectarea lucrărilor de verificare a cunoştinţelor teoretice se face pe baza baremului stabilit de membrii comisiei de verificare a cunoştinţelor teoretice sau, după caz, pe baza baremului definitiv stabilit de comisia de soluţionare a contestaţiilor la baremul de notare a probei de verificare a cunoştinţelor teoretice.

(4) Notele acordate la proba de verificare a cunoştinţelor teoretice şi la interviu se trec în litere şi în cifre în borderoul de notare, care este semnat pe fiecare filă de membrii comisiei.

(5) Nota finală a probei interviului este media aritmetică a notelor acordate de fiecare membru al comisiei.

(6) Nota finală a concursului este suma notelor obţinute la proba de verificare a cunoştinţelor teoretice şi interviu, calculată în raport cu următoarea pondere:

- proba de verificare a cunoştinţelor teoretice - 90%;

- interviul -10%.

Art. 16. - (1) Nota finală de promovare a concursului este de cel puţin 7.

(2) Repartizarea candidaţilor declaraţi admişi se face potrivit clasamentului rezultat în urma afişării notelor finale ale concursului şi în raport cu numărul posturilor vacante scoase la concurs.

Art. 17. - (1) La medii egale, departajarea candidaţilor se va face avându-se în vedere nota finală la proba de verificare a cunoştinţelor teoretice.

(2) Dacă, după aplicarea alin. (1), egalitatea se menţine, departajarea se face în funcţie de deţinerea titlului ştiinţific de doctor în drept, a calităţii de doctorand în drept, de activitatea publicistică de specialitate.

Art. 18. - (1) Prin derogare de la prevederile art. 4, în cazul în care între data anunţării concursului şi data încheierii probelor de concurs se vacantează posturi, acestea pot fi ocupate în ordinea descrescătoare a mediilor de către candidaţii care au obţinut media prevăzută la art. 16 alin. (1), la propunerea compartimentului de resurse umane, cu aprobarea ministrului justiţiei.

(2) Dispoziţiile art. 17 se aplică în mod corespunzător.

 

CAPITOLUL IV

Verificarea îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii şl a condiţiei de a fi apt din punct de vedere medical şi psihologic

 

Art. 19. - (1) Verificarea îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii şi a condiţiei de a fi apt din punct de vedere medical şi psihologic pentru exercitarea funcţiei se realizează după afişarea rezultatelor probelor de concurs, doar în privinţa candidaţilor declaraţi admişi la acestea.

(2) în vederea verificării îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii, candidaţii au obligaţia de a depune la compartimentul de resurse umane, în termen de 10 zile de la data publicării rezultatelor probelor de concurs, următoarele documente:

a) caracterizarea de la ultimul loc de muncă sau, după caz, caracterizarea de la unitatea de învăţământ absolvită, pentru candidaţii care nu au fost anterior încadraţi în muncă, care să cuprindă inclusiv menţiuni privind existenţa ori inexistenţa unor eventuale sancţiuni disciplinare sau administrative;

b) adeverinţe eliberate de primării şi/sau, după caz, de administraţiile financiare de la domiciliile avute în ultimii 3 ani anteriori datei susţinerii primei probe de concurs, din care să rezulte, dacă este cazul, natura şi tipul contravenţiilor comise şi sancţiunile contravenţionale aplicate în această perioadă;

c) declaraţia pe propria răspundere privind precizarea domiciliului avut în ultimii 3 ani anteriori datei susţinerii primei probe de concurs;

d) orice alte înscrisuri pe care le consideră relevante pentru verificarea îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii.

(3) în vederea verificării îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii, compartimentul de resurse umane solicită relaţiile necesare de la instituţiile care deţin informaţiile prevăzute la alin. (5).

(4) Rezultatele verificării se consemnează de către comisia de organizare a concursului în cuprinsul unui raport, care se validează de către conducerea Ministerului Justiţiei.

(5) Pentru stabilirea condiţiei bunei reputaţii sunt analizate:

a) faptele pentru care candidaţilor li s-au aplicat sancţiuni contravenţionale, amenzi administrative, inclusiv cele aplicate conform art. 91 raportat la art. 181 din Codul penal din 1968;

b) faptele pentru care, deşi s-a dispus achitarea, neînceperea urmăririi penale sau scoaterea de sub urmărire penală a candidaţilor, în temeiul art. 10 alin. 1 lit. b1) din Codul de procedură penală din 1968, nu s-a aplicat o sancţiune cu caracter administrativ dintre cele prevăzute la art. 91 din Codul penal din 1968;

c) faptele cu privire la care s-a dispus clasarea sau achitarea candidaţilor în conformitate cu dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, cu modificările ulterioare;

d) faptele pentru care candidaţilor li s-au aplicat sancţiuni de drept penal ori pentru care s-au pronunţat soluţii de renunţare la urmărirea penală sau la aplicarea pedepsei ori de amânare a aplicării pedepsei;

e) faptele pentru care candidaţilor li s-au aplicat sancţiuni disciplinare în alte profesii în ultimii 3 ani anteriori datei susţinerii primei probe de concurs;

f) faptele pentru care candidaţii au fost eliminaţi din concursurile de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, de admitere în magistratură, de ocupare a posturilor vacante de magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de admitere la Şcoala Naţională de Grefieri sau din cele organizate pentru ocuparea posturilor vacante de grefier la instanţele judecătoreşti şi la parchetele de pe lângă acestea în ultimii 5 ani anteriori datei susţinerii primei probe de concurs.

(6) Candidaţii declară pe propria răspundere că nu s-au aflat în niciuna dintre situaţiile prevăzute la alin. (5).

(7) La verificarea condiţiei bunei reputaţii sunt avute în vedere următoarele criterii: tipul şi împrejurările de săvârşire a faptei, forma de vinovăţie, tipul de sancţiune aplicată sau tipul soluţiei dispuse faţă de candidat, conduita adoptată în timpul cercetării disciplinare sau al procesului judiciar, impactul asupra opiniei publice generat de fapta persoanei în cauză, precum şi perioada de timp care a trecut de la aplicarea sancţiunii disciplinare, contravenţionale, administrative sau de la rămânerea definitivă a soluţiei de condamnare, de renunţare la urmărire penală sau la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei ori a celorlalte soluţii prevăzute la alin. (5).

(8) Verificarea condiţiei de a fi apt din punct de vedere medical se realizează de către comisia medicală constituită prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al ministrului sănătăţii.

(9) Testarea psihologică constă în susţinerea unui test scris şi a unui interviu în faţa unui psiholog din cadrul Ministerului justiţiei sau al unităţilor subordonate acestuia. Rezultatele testării psihologice sunt concretizate într-un raport, care cuprinde profilul psihologic al fiecărui candidat, precum şi calificativul „Admis” sau „Respins”.

(10) în vederea publicării rezultatelor testării psihologice, fiecărui candidat îi va fi atribuit un cod alcătuit dintr-o literă şi 4 cifre, comunicat candidatului. Calificativul acordat se aduce la cunoştinţă prin publicarea pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei.

(11) Candidaţii nemulţumiţi de calificativul acordat pot formula contestaţii, în termen de două zile lucrătoare de la publicarea rezultatelor. Contestaţiile se soluţionează de comisia de reexaminare psihologică, formată din 3 psihologi, desemnaţi prin ordin al ministrului justiţiei. Calificativul acordat de comisia de reexaminare psihologică este definitiv şi se publică pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei.

(12) Candidaţii care nu se bucură de o bună reputaţie, precum şi cei inapţi din punct de vedere medical sau psihologic pentru exercitarea funcţiei sunt declaraţi respinşi.

 

CAPITOLUL V

Dispoziţii finale

 

Art. 20. - În termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data finalizării concursului, comisiile prevăzute la art. 6 alin. (1) predau documentaţia de concurs compartimentului de resurse umane din Ministerul Justiţiei.

Art. 21. - (1) Candidatul declarat admis la probele de concurs, care îndeplineşte condiţia bunei reputaţii şi este apt din punct de vedere medical şi psihologic pentru exercitarea funcţiei, trebuie să se prezinte la post în cel mult 15 zile calendaristice de la data finalizării verificărilor. În cazul în care candidatul nu poate respecta acest termen, acesta înaintează o cerere motivată, în scris, conducerii Ministerului Justiţiei, în care prezintă motivele întârzierii şi termenul la care se poate prezenta la post. Cererea se depune la secretariatul compartimentului de resurse umane.

(2) în cazul neprezentării la post la termenul prevăzut la alin. (1), precum şi în situaţia declarării candidatului ca inapt din punct de vedere medical ori psihologic sau în situaţia neîndeplinirii condiţiei bunei reputaţii, verificările prevăzute la art. 19 alin. (1) se reiau pentru candidatul care ocupă poziţia următoare în clasamentul final al concursului.

Art. 22. - Candidaţii declaraţi admişi în urma concursului, apţi din punct de vedere medical şi psihologic şi care îndeplinesc condiţia bunei reputaţii, vor fi numiţi în funcţia de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, prin ordin al ministrului justiţiei.

Art. 23. - Persoanele încadrate ca personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, în urma promovării concursului, ca definitivi, vor depune jurământul în faţa ministrului justiţiei.

Art. 24. - Candidaţilor retraşi anterior afişării listelor finale cu rezultatele verificării dosarelor de înscriere li se restituie, la cerere, 50% din cuantumul taxei de înscriere la concurs.

Cererea de restituire se depune la secretariatul compartimentului de resurse umane.

Art. 25. - Fişele interviului, lucrările scrise, procesele-verbale privind rezultatele concursului şi, după caz, procesul-verbal încheiat cu ocazia depunerii jurământului vor fi anexate la dosarele profesionale ale candidaţilor declaraţi admişi.

Art.. 26. - Dosarele, lucrările scrise, procesele-verbale referitoare la ceilalţi candidaţi şi alte lucrări privind concursul se arhivează şi se păstrează potrivit nomenclatoarelor arhivistice.

Art. 27. - (1) Ministerul Justiţiei organizează, până la operaţionalizarea Institutului Naţional de Criminologie, concursul pentru ocuparea posturilor vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul acestuia, potrivit dispoziţiilor prezentului regulament, împreună cu concursul pentru ocuparea posturilor vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei.

(2) Repartizarea candidaţilor declaraţi admişi pentru institutul Naţional de Criminologie se realizează potrivit prevederilor art. 16 alin. (2), în mod centralizat pentru Ministerul Justiţiei şi Institutul Naţional de Criminologie.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.