MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 171/2018

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 171         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 23 februarie 2018

 

SUMAR

 

ACTE ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

 

9. - Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind menţinerea şi consolidarea spaţiului Schengen COM (2017)570

 

10. - Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea modificată de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind anumite aspecte referitoare la contractele de vânzări de bunuri, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului şi a Directivei 2009/22/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi de abrogare a Directivei 1999/44/CE a Parlamentului European şi a Consiliului COM(2017)637

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 715 din 9 noiembrie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 107 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

6. - Ordonanţă de urgenţă privind prorogarea termenului prevăzut la art. II din Legea nr. 163/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

69. - Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale Anti-Doping privind modificarea anexei nr. 3 la Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale Anti-Doping nr. 230/2015 pentru aprobarea documentelor oficiale pe care le foloseşte ofiţerul de control doping în timpul desfăşurării controlului doping, prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 244/2015 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi desfăşurarea controlului doping

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

5. - Circulară privind ratele dobânzilor plătite la rezervele minime obligatorii constituite în lei şi în dolari SUA începând cu perioada de aplicare 24 ianuarie-23 februarie 2018

 

6. - Circulară privind rata dobânzii penalizatoare pentru deficitul de rezerve minime obligatorii în monedă naţională începând cu perioada de aplicare 24 februarie-23 martie 2018

 

ACTE ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind menţinerea şi consolidarea spaţiului Schengen COM (2017)570

 

În temeiul prevederilor art. 67 şi 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/25 adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 13 februarie 2018, Camera Deputaţilor:

1. Apreciază poziţia Comisiei Europene, conform căreia „Schengen este una dintre cele mai mari realizări ale integrării europene”, şi subliniază, în acest sens, faptul că de beneficiile şi componentele integrării europene trebuie să beneficieze toate statele membre ale Uniunii Europene.

2. Salută concluziile privind punerea în aplicare a foii de parcurs „înapoi la Schengen”. precum şi propunerea celor două etape pentru consolidarea spaţiului Schengen, şi anume: o mai bună aplicare a normelor actuale şi o actualizare a Codului frontierelor Schengen.

3. Apreciază sprijinul Comisiei pentru intrarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, conform exprimării „trebuie să deschidem imediat spaţiul Schengen de liberă circulaţie pentru Bulgaria şi România, urmate rapid de Croaţia, de îndată ce va îndeplini toate criteriile”, însă subliniază că sunt necesari paşi concreţi în această direcţie.

4. Subliniază faptul că aderarea României la spaţiul Schengen constituie un obiectiv şi o acţiune de sine stătătoare, care nu ar trebui să depindă de alte instrumente sau procese. În acest sens, atrage atenţia asupra riscului ca acest obiectiv să fie sau să devină un instrument folosit în alte scopuri decât cele legate de buna funcţionare a Uniunii şi de aprofundarea procesului de integrare europeană.

5. Reaminteşte de votul Parlamentului European din luna octombrie a anului trecut referitor la accesul parţial al României şi Bulgariei la Sistemul de informaţii Schengen privind vizele (SIS/VIS) şi subliniază necesitatea implementării cât mai rapide a acestei decizii, precum şi necesitatea unor paşi concreţi în direcţia dobândirii, în viitor, a unui acces complet care să includă şi dreptul de a intra în sistem pentru a opera eventuale modificări.

6. Consideră că ar fi benefică facilitarea unui schimb de informaţii şi experienţă între statele membre ale Uniunii Europene care fac parte din spaţiul Schengen şi care aplică în mod eficient prevederile acquis-ului Schengen şi statele membre ale Uniunii Europene în curs de aderare la spaţiul Schengen.

7. Subliniază că atât Comisia Europeană, în cadrul prezentei comunicări, cât şi Consiliul au reamintit „regula potrivit căreia controalele la frontieră pot fi utilizate doar ca o măsură în ultimă instanţă” şi atrage atenţia, în acest sens, că există riscul ca anumite state membre să aibă tendinţa de a abuza de această măsură fără a prioritiza măsurile alternative recomandate de Comisie şi Consiliu.

8. Consideră că ar fi benefică o evidenţiere suplimentară a deficienţelor sistemului Schengen, care sunt induse, pe de o parte, de presiunea exercitată de afluxul masiv de migraţie neregulamentară, iar pe de altă parte, de numărul mare al deplasărilor secundare necontrolate pe teritoriul Uniunii.

9. Apreciază în mod pozitiv măsurile propuse în vederea consolidării frontierelor externe ale Uniunii, precum şi în vederea întăririi cooperării dintre statele membre şi atrage atenţia, în acest sens, că este necesară aplicarea măsurilor la nivelul tuturor frontierelor externe, nu doar în ceea ce priveşte zonele afectate până acum de criza migraţiei. Subliniază, în aceeaşi direcţie, existenţa riscului privind deschiderea unei rute migraţioniste prin Marea Neagră, ale cărei consecinţe negative ar putea fi preîntâmpinate prin măsurile luate în perioada următoare.

10. Apreciază rezultatele pozitive ale mecanismului de evaluare a Schengen şi subliniază că acestea trebuie să contribuie, în continuare, exclusiv la punerea în aplicare în mod eficient a acquis-ului Schengen şi la funcţionarea eficientă a spaţiului Schengen.

11. Consideră că demersurile, prezente şi viitoare, referitoare la adaptarea spaţiului Schengen la provocările actuale şi viitoare ar trebui să includă şi măsuri, în această direcţie, care să se aplice nu doar frontierelor externe ale spaţiului Schengen, ci şi frontierelor externe ale Uniunii Europene, incluzând, în mod implicit, state membre UE care nu fac parte încă din spaţiul Schengen.

12. Susţine afirmaţia Comisiei potrivit căreia „aderarea Bulgariei şi României la spaţiul Schengen va contribui, în continuare, la consolidarea încrederii reciproce dintre toate statele membre” şi subliniază necesitatea ca statele membre să fie tratate pornind de la principii şi poziţii egale.

13. Reaminteşte şi apreciază sprijinul exprimat de preşedintele Comisiei Europene, domnul Jean Claude Juncker, în cadrul discursului privind Starea Uniunii din luna septembrie 2017, potrivit căruia protecţia frontierelor „nu poate fi lăsată doar pe seama statelor membre care, prin poziţia lor geografică, se situează în prima linie” şi consideră că, în această privinţă, este necesară întărirea eforturilor comune privitoare la protecţia frontierelor externe ale Uniunii, precum şi facilitarea cooperării între statele membre în acest sens.

14. Apreciază în mod special şi susţine invitaţia pe care Comisia o adresează Consiliului de a lua „decizia de a permite aplicarea deplină a acquis-ului Schengen în Bulgaria şi România şi eliminarea controalelor aplicate persoanelor la frontierele interne terestre, maritime şi aeriene”.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 21 februarie 2018, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

NICOLAE-LIVIU DRAGNEA

 

Bucureşti, 21 februarie 2018.

Nr. 9.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea modificată de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind anumite aspecte referitoare la contractele de vânzări de bunuri, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului şi a Directivei 2009/22/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi de abrogare a Directivei 1999/44/CE a Parlamentului European şi a Consiliului COM (2017)637

 

În temeiul prevederilor art. 67 şi 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/26 adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 13 februarie 2018, Camera Deputaţilor:

1. Susţine obiectivul unităţii normelor aplicabile vânzărilor de bunuri, indiferent de canalul de vânzări.

2. Solicită Comisiei Europene informaţii cu privire la modul în care propunerea este completată de acte legislative sectoriale ale Uniunii, şi anume legislaţia privind proiectarea ecologică şi aceea privind etichetarea energetică, cu privire la cerinţele de durabilitate specifice pentru anumite produse.

3. Recomandă revizuirea Regulamentului privind cooperarea dintre autorităţile naţionale însărcinate să asigure aplicarea legislaţiei în materie de protecţie a consumatorului, pentru a ţine seama de dispoziţiile propunerii de directivă.

4. Atrage atenţia asupra dificultăţii stabilirii drepturilor legate de acţiunea în regres şi a determinării răspunderii în ceea ce priveşte măsurile de remediere în cazul vânzării bunurilor puse în vânzare de către un comerciant, pe o platformă de vânzări on-line aparţinând altui comerciant, şi recomandă elaborarea de precizări în acest sens, pentru a se asigura aplicarea unitară a propunerii pe piaţa internă.

5. Recomandă elaborarea unor norme care să asigure aplicarea unitară pe piaţa internă a dispoziţiilor propunerii de directivă, în situaţia comercializării programelor ce conţin codul de tipărire 3D a unor produse de consum de folosinţă îndelungată sau a altor bunuri.

6. Atrage atenţia asupra necesităţii adoptării unor norme unitare la nivelul Uniunii Europene, pentru a se asigura respectarea dreptului Uniunii în materia protecţiei datelor personale în cadrul operaţiunilor comerciale derulate conform dispoziţiilor propunerii de directivă.

7. Consideră utilă stabilirea unei perioade de tranziţie pentru aplicarea regimului unitar stabilit prin propunerea de directivă, pentru a veni astfel în sprijinul statelor membre a căror legislaţie privind protecţia consumatorilor conţine dispoziţii mai avantajoase pentru consumator.

8. Subliniază necesitatea de a asigura aplicarea unitară în statele membre a dispoziţiilor propunerii în cazul comerţului folosind transportul cu vehicule aeriene fără pilot, în ceea ce priveşte distribuţia riscurilor între vânzător, transportator şi cumpărător, inclusiv în cazul combinării canalelor de distribuţie on-line şi faţă-în-faţă.

9. Îşi manifestă îndoiala cu privire la aplicabilitatea propunerii în cazul comenzilor automatizate de tipul casei inteligente şi al internetului lucrurilor, precum şi al vânzărilor la automate, al vânzărilor de roboţi mobili şi al produselor de inteligenţă artificială drept servicii sau al celor găzduite în tehnologie de tip „cloud” şi solicită Comisiei Europene explicaţii cu privire la acest aspect.

10. Consideră că propunerea asigură o protecţie mult prea redusă a consumatorilor faţă de tehnici de inducere în eroare specifice prezentărilor on-line şi recomandă reanalizarea textului din această perspectivă sau emiterea de norme unitare în acest sens la nivelul Uniunii în domeniul pieţei digitale.

11. Subliniază că neutralitatea faţă de canalul de comercializare ar trebui concepută nu doar în sensul stabilirii unei norme unitare, ci şi în sensul omogenităţii efectului normei, în special în cazul exercitării dreptului la remediere în situaţia trimiterii repetate a produselor cu defecte, deoarece atât probarea, cât şi acţiunea în justiţie sunt mai dificile în cazul vânzărilor on-line, comparativ cu situaţia vânzărilor faţă-în-faţă.

12. Subliniază că propunerea este limitată, din perspectiva protecţiei faţă de abuzurile comercianţilor, ca urmare a discriminării între statele membre a căror monedă este euro, pe de o parte, şi celelalte state, pe de altă parte, sub aspectul modalităţilor de plată şi acceptării vânzărilor şi solicită Comisiei Europene informaţii cu privire la modalitatea în care se va asigura un tratament echitabil statelor a căror monedă nu este euro.

13. Solicită definirea unor criterii obiective pentru stabilirea termenului rezonabil în vederea finalizării unei reparaţii ori a unei înlocuiri sau stabilirea unui termen fix în directivă, astfel încât aceste termene să nu fie stabilite arbitrar şi diferit la nivelul statelor membre,

14. Recomandă stabilirea la nivelul Uniunii Europene a unor direcţii comune minime în ceea ce priveşte condiţiile de exercitare a acţiunii în regres a vânzătorului.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 21 februarie 2018, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

NICOLAE-LIVIU DRAGNEA

 

Bucureşti, 21 februarie 2018.

Nr. 10.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 715

din 9 noiembrie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 107 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel-Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 107 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Teodor Dumitrescu în Dosarul nr. 5.205/120/2015 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.149D/2016.

2. La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei. Lipsesc părţile Casa Judeţeană de Pensii Dâmboviţa şi Casa Naţională de Pensii Publice. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia. În acest sens arată că, în urma cererii de recalculare a pensiei pe care a formulat-o, casa de pensii a constatat că pensia acordată era mai mare decât cea cuvenită şi i-a diminuat cuantumul acesteia. Autorul excepţiei susţine că nu înţelege cum, după 20 de ani, casa de pensii se poate autosesiza şi constata că pensia acordată a fost mai mare decât cea cuvenită.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, în acest sens invocă cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 439 din 9 iunie 2015.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 19 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 5.205/120/2015, Tribunalul Dâmboviţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 107 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Teodor Dumitrescu în cadrul unei acţiuni civile referitoare la asigurări sociale.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia arată că dispoziţiile de lege criticate încalcă principiul egalităţii de tratament juridic între casa teritorială/sectorială de pensii şi pensionar, întrucât aceste instituţii au posibilitatea să revizuiască pensia şi să scadă cuantumul aflat în plată, aplicând alt program de calcul decât cel avut în vedere la data pensionării. De asemenea, se contravine dispoziţiilor art. 149 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, deoarece posibilitatea de a recalcula pensia şi de a scădea cuantumul acesteia nu este limitată în timp. Consideră că, odată stabilit prin decizia de pensionare rămasă definitivă, cuantumul pensiei este un drept câştigat, care nu poate fi modificat în sensul diminuării.

7. Tribunalul Dâmboviţa - Secţia civilă consideră că dispoziţiile art. 107 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010 nu contravin prevederilor constituţionale invocate, câtă vreme norma este ambivalenţă, în sensul că şi dacă se încasează sume mai mari decât cele cuvenite sau mai mici decât cele la care persoana este îndreptăţită, după caz, se acordă sau se impută diferenţa, în limita termenului de prescripţie extinctivă. Pe de altă parte, nu se poate pierde din vedere faptul că sumele datorate cu titlu de pensie sunt suportate din bugetul special constituit în conformitate cu principiul contributivităţii, textul art. 107 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010 fiind o reflexie a acestui principiu.

8. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

9. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

10. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei de neconstituţionalitate, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 107 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, dispoziţii potrivit cărora: (1) în situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plătii drepturilor de pensie, se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii, respectiv casa de pensii sectorială operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.

(2) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data constatării diferenţelor”.

14. Autorul excepţiei susţine că aceste texte de lege contravin următoarelor prevederi constituţionale: art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi art. 47 referitor la dreptul la pensie.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile de lege au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 439 din 9 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 7 august 2015, Curtea a reţinut că revizuirea pensiei este „o modalitate de punere de acord a cuantumului pensiei cu dispoziţiile legale în vigoare la momentul stabilirii pensiei,” Prin urmare, Curtea a considerat că nu se poate vorbi despre afectarea retroactivă a unui „drept câştigat1, de vreme ce, aşa Cum a Statuat prin Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, de acest atribut se bucură doar „cuantumul pensiei stabilit potrivit principiului contributivităţii”, şi nu cuantumul pensiei aflate în plată, stabilit cu încălcarea dispoziţiilor legale. Din contră, Curtea a apreciat că, privită din această perspectivă, obligaţia restituirii sumelor încasate necuvenit este, mai degrabă, o expresie particularizată în materia asigurărilor sociale a instituţiei îmbogăţirii fără justă cauză, prevăzută de art. 1.345 din Codul civil.

16. Tot prin Decizia nr. 439 din 9 iunie 2015, Curtea a arătat că art. 107 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010 nu are în vedere doar ipoteza diminuării pensiei, ci şi pe cea a măririi cuantumului acesteia, atunci când pensionarul solicită constatarea unei diferenţe între suma legal cuvenită şi cuantumul pensiei stabilit şi aflat în plată, astfel că poate fi privit şi ca un mijloc de protecţie a dreptului la pensie.

17. Cu acelaşi prilej, Curtea a apreciat că este lipsită de susţinere şi critica vizând inexistenţa unui termen în care casele teritoriale ori sectoriale de pensii pot revizui pensiile, de vreme ce dispoziţiile art. 107 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 prevăd că „sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data constatării diferenţelor astfel că obligaţia de restituire nu se poate extinde în trecut în mod nelimitat.”

18. Curtea consideră că cele reţinute în Decizia nr. 439 din 9 iunie 2015 răspund criticilor formulate în prezenta cauză în raport cu prevederile art. 47 din Constituţie.

19. În ceea ce priveşte critica raportată la art. 16 din Constituţie, Curtea apreciază că sunt incidente cele reţinute prin Decizia nr. 454 din 20 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 946 din 25 octombrie 2005, potrivit cărora: „principiul egalităţii prevăzut de Constituţie pentru cetăţeni nu poate ca, prin extensie, să primească semnificaţia unei egalităţi între cetăţeni şi autorităţile publice. Aşa cum rezultă din dispoziţiile constituţionale ale art. 16, cetăţenii se bucură de drepturile prevăzute în Constituţie şi în legi, fiind egali în faţa acestora şi a autorităţilor publice, în timp ce autorităţile publice exercită atribuţiile ce le sunt stabilite de lege, potrivit competenţei lor, în realizarea funcţiilor pentru care sunt create.”

20. Referitor la critica raportată la dispoziţiile art. 149 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, Curtea reţine, în acord cu cele statuate în mod constant în jurisprudenţa sa, că examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispoziţiile constituţionale pretins violate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei. În acest sens pot fi invocate Decizia nr. 44 din 12 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea i, nr. 338 din 10 iunie 2013, sau Decizia nr. 530 din 12 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 13 ianuarie 2014.

21. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Teodor Dumitrescu în Dosarul nr. 5.205/120/2015 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 107 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Dâmboviţa - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 9 noiembrie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢA DE URGENŢĂ

privind prorogarea termenului prevăzut la art. II din Legea nr. 163/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii

 

Având în vedere prevederile art. II din Legea nr. 163/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, prin care se introduce un termen-limită de 18 luni de la data intrării în vigoare a Legii nr. 163/2016, pentru îndeplinirea măsurilor prevăzute la art. 9 lit. m), n) şi o) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată, cu modificările ulterioare, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 163/2016, respectiv intrarea în vigoare a trei noi componente ale sistemului calităţii în construcţii, şi anume:

„m) certificarea calificării tehnico-profesionale a operatorilor economici care prestează servicii de proiectare şi/sau consultanţă în construcţii;

n) certificarea calificării tehnico-profesionale a operatorilor economici care execută lucrări de construcţii;

o) perfecţionarea profesională continuă a specialiştilor care desfăşoară activităţi în domeniul construcţiilor.”,

întrucât completarea sistemului calităţii în construcţii cu cele trei componente atrage obligativitatea operatorilor economici care acţionează pe piaţa construcţiilor de a obţine, anterior desfăşurării activităţii, certificarea în domeniu, fapt ce impune instituirea unui mecanism de certificare, mecanism care face obiectul unor demersuri cu privire la crearea unei platforme privitoare la Registrul naţional al certificărilor în construcţii, mecanism modern, operativ, interactiv, care va asigura interoperabilitatea datelor referitoare la criterii juridice-administrative privind îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate, legalitatea funcţionării, solvabilitatea, achitarea taxelor şi impozitelor, criterii economico-financiare privind justificarea capacităţii financiare şi economice şi criterii tehnice privind condiţiile tehnice ce trebuie îndeplinite de întreprinderile din construcţii pentru certificarea capacităţii tehnice profesionale, obţinerea certificatului de calificare şi a dreptului pentru înscrierea pe listele oficiale din care să rezulte că a fost evaluată şi a fost certificată calificarea profesională,

ţinând cont de faptul că acest sistem ce urmează a fi dezvoltat în următoarele 12 luni va asigura simplificarea accesului operatorilor economici din construcţii la participarea la licitaţii şi/sau adjudecarea de lucrări de către cei mai competenţi operatori economici din construcţii prin recunoaşterea certificatului de calificare tehnico-profesională drept document probator care înlocuieşte documentaţia edificatoare de eligibilitate privind îndeplinirea criteriilor tehnice pentru participarea la procedurile pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică de lucrări, asigurând reducerea numărului de documente justificative solicitate la licitaţie şi simplificarea activităţii de preselecţie la licitaţiile publice de către comisiile de licitaţie,

întrucât, potrivit datelor de înregistrare la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, în România sunt înscrise peste 87.000 de societăţi comerciale ce au în obiectul de activitate activităţi care intră sub incidenţa prevederilor legale anterior menţionate, fapt ce atrage obligativitatea certificării acestora începând cu data de 24 februarie 2018, conform regulamentului iniţiat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice,

având în vedere că menţinerea în vigoare a termenului de 24 februarie 2018 ca dată-limită pentru intrarea în vigoare a art. 9 lit. m), n) şi o) din Legea nr. 10/1995, republicată, ar însemna că toate cele peste 87.000 de societăţi comerciale ar trebui să solicite autorităţii competente certificarea, astfel cum urmează să fie definită, fapt ce poate duce, prin impunerea condiţiei de acces pe piaţa construcţiilor numai a operatorilor economici din construcţii având certificarea calificării tehnico-profesionale, la un blocaj în domeniul investiţiilor în construcţii, indiferent de sursele de finanţare ale acestora, fonduri private sau fonduri publice, naţionale sau europene,

în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin, (4) din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

Articol unic. - Termenul prevăzut la art. II din Legea nr. 163/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 25 iulie 2016, referitor la intrarea în vigoare a măsurilor prevăzute la art. 9 lit. m), n) şi o) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată, se prorogă până la data de 25 august 2019.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează: p. Viceprim-ministru,

ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Sirma Caraman,

secretar de stat

 

Bucureşti, 22 februarie 2018.

Nr. 6.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

GUVERNUL ROMÂNIEI AGENŢIA NAŢIONALĂ ANTI-DOPING

 

ORDIN

privind modificarea anexei nr. 3 la Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale Anti-Doping nr. 230/2015 pentru aprobarea documentelor oficiale pe care le foloseşte ofiţerul de control doping în timpul desfăşurării controlului doping, prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 244/2015 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi desfăşurarea controlului doping

 

Având în vedere prevederile art. 29 alin. (2) şi (3) din Normele metodologice privind organizarea şi desfăşurarea controlului doping, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 244/2015, cu modificările şi completările ulterioare, şi Adresa nr. 232 din 29.01.2018, emisă de Direcţia generală de testare, anti-trafic substanţe interzise, relaţii publice şi internaţionale din cadrul Agenţiei Naţionale Anti-Doping,

în temeiul art. 13 alin. (2) şi din Legea nr. 227/2006 privind prevenirea şi combaterea dopajului în sport, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Agenţiei Naţionale Anti-Doping emite prezentul ordin.

Art. I. - Anexa nr. 3 la Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale Anti-Doping nr. 230/2015 pentru aprobarea documentelor oficiale pe care le foloseşte ofiţerul de control doping în timpul desfăşurării controlului doping, prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 244/2015 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi desfăşurarea controlului doping, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 821 din 4 noiembrie 2015, cu modificările ulterioare, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. III. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale Anti-Doping nr. 7/2018 privind modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale Anti-Doping nr. 230/2015 pentru aprobarea documentelor oficiale pe care le foloseşte ofiţerul de control doping în timpul desfăşurării controlului doping, prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 244/2015 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi desfăşurarea controlului doping, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 19 ianuarie 2018.

Art. IV. - Agenţia Naţională Anti-Doping va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

 

Preşedintele Agenţiei Naţionale Anti-Doping,

Graziela Elena Vâjială

 

Bucureşti, 30 ianuarie 2018.

Nr. 69.

 

ANEXĂ*)

(Anexa nr. 31a Ordinul nr. 230/2015)

 

FORMULAR DE CONTROL DOPING

Formular Original – ALB

 

 

 


*) Anexa este reprodusă în facsimil.

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

 

CIRCULARĂ

privind ratele dobânzilor plătite la rezervele minime obligatorii constituite în lei şi în dolari SUA începând cu perioada de aplicare 24 ianuarie-23 februarie 2018

 

În baza dispoziţiilor art. 5 şi art. 8 alin. (3) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, în aplicarea prevederilor art. 15, 16 şi 17 din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 6/2002 privind regimul rezervelor minime obligatorii, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 48 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României,

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României hotărăşte:

Începând cu perioada de aplicare 24 lanuane-23 februarie 2018 rata dobânzii plătite la rezervele minime obligatorii constituite în lei este de 0,09% pe an, iar rata dobânzii plătite la rezervele minime obligatorii constituite în dolari SUA este de 0,09% pe an.

 

Preşedintele Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucureşti, 15 februarie 2018.

Nr. 5.

 

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

 

CIRCULARĂ

privind rata dobânzii penalizatoare pentru deficitul de rezerve minime obligatorii în monedă naţională începând cu perioada de aplicare 24 februarie-23 martie 2018

 

În baza dispoziţiilor art. 5 şi art. 8 alin. (4) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, în aplicarea prevederilor art. 12 din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 6/2002 privind regimul rezervelor minime obligatorii, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 48 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României,

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României hotărăşte:

Începând cu perioada de aplicare 24 februarie-23 martie 2018, rata dobânzii penalizatoare pentru deficitul de rezerve minime obligatorii constituite în monedă naţională este de 5,00% pe an.

 

Preşedintele Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucureşti, 15 februarie 2018.

Nr. 6.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.