MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 181/2018

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 181         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 27 februarie 2018

 

SUMAR

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

3.094. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale privind aprobarea Metodologiei de alocare şi utilizare a fondului pentru dezvoltarea instituţională a instituţiilor de învăţământ superior de stat

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

36. - Ordin privind modificarea şi completarea Metodologiei de stabilire a venitului reglementat, a venitului total şi a tarifelor reglementate pentru activitatea de transport al gazelor naturale, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 32/2014

 

37. - Ordin privind unele măsuri derogatorii de la Metodologia de stabilire a venitului reglementat, a venitului total şi a tarifelor reglementate pentru activitatea de înmagazinare subterană a gazelor naturale, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 4/2017

 

ACTE ALE CASEI NAŢIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

390. - Ordin privind modificarea şi completarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative pentru anii 2017 şi 2018, aprobate prin Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 245/2017

 

REPUBLICĂRI

 

Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

privind aprobarea Metodologiei de alocare şi utilizare a fondului pentru dezvoltarea instituţională a instituţiilor de învăţământ superior de stat

 

Luând în considerare Adresa nr. 36 din 5 ianuarie 2018 a Consiliului pentru Finanţarea învăţământului Superior, înregistrată la Ministerul Educaţiei Naţionale cu nr. 002/E/DGIU din 8 ianuarie 2018,

în temeiul art. 197, 219, 222 şi 223 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi al Hotărârii Guvernului nr. 26/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Metodologia de alocare şi utilizare a fondului pentru dezvoltarea instituţională a instituţiilor de învăţământ superior de stat prevăzută în anexa care face parte integranta din prezentul ordin.

Art. 2. - Direcţia generală învăţământ universitar şi Direcţia generală economică din Ministerul Educaţiei Naţionale, Consiliul Naţional pentru Finanţarea învăţământului Superior şi instituţiile de învăţământ superior de stat vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, se abrogă Ordinul ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 3.632/2016 privind aprobarea Metodologiei de alocare şi utilizare a fondului pentru dezvoltarea instituţională a instituţiilor de învăţământ superior de stat, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 18 aprilie 2016, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei naţionale,

Liviu-Marian Pop

 

Bucureşti, 25 ianuarie 2018.

Nr. 3.094.

 

ANEXĂ

 

METODOLOGIE

de alocare şi utilizare a fondului pentru dezvoltarea instituţională a instituţiilor de învăţământ superior de stat

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - (1) în conformitate cu art. 197 lit. b) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se formează un fond distinct pentru dezvoltarea instituţională (FD/), din bugetul alocat Ministerului Educaţiei Naţionale (MEN).

(2) Fondurile alocate pentru dezvoltarea instituţională a instituţiilor de învăţământ superior de stat, finanţate din bugetul MEN, sunt considerate ca venituri proprii ale acestora şi sunt utilizate în condiţiile autonomiei universitare şi în conformitate cu prevederile contractelor de finanţare instituţională în vederea realizării obiectivelor ce le revin în cadrul politicii statului din domeniul învăţământului şi cercetării ştiinţifice universitare.

(3) Fondurile alocate de la bugetul de stat pentru dezvoltarea instituţională a instituţiilor de învăţământ superior sunt supuse controlului periodic efectuat de Ministerul Educaţiei Naţionale (;MEN) şi Consiliul Naţional pentru Finanţarea învăţământului Superior (CNFIS).

Art. 2. - (1) Universităţile de stat beneficiază de un fond distinct pentru dezvoltarea instituţională, din bugetul alocat Ministerului Educaţiei Naţionale pentru învăţământul superior.

(2) Fondul de dezvoltare instituţională se alocă după criterii competitive bazate pe standarde internaţionale.

(3) în vederea obţinerii de fonduri de dezvoltare instituţională, universităţile elaborează proiecte de dezvoltare instituţională pe care le transmit CNFIS.

(4) Finanţarea universităţilor în vederea dezvoltării instituţionale se realizează pe baza unor acorduri instituţionale specifice cu MEN.

(5) Fondul de dezvoltare instituţională cuprinde sume pentru finanţarea unor proiecte specifice de dezvoltare instituţională pentru promovarea unor programe noi de studii, creşterea capacităţii instituţionale, îmbunătăţirea calităţii activităţii didactice, consolidarea legăturilor cu comunitatea locală şi/sau regională, incluziunea socială, dezvoltarea programelor de studii şi/sau internaţionalizarea activităţii de învăţământ superior.

Art. 3. - Categoriile de cheltuieli eligibile privind sumele alocate pentru dezvoltarea instituţională a instituţiilor de învăţământ superior de stat, finanţate din bugetul MEN, sunt:

1. cheltuieli de personal (CP): salarii pentru personalul didactic, auxiliar didactic, de cercetare implicat în desfăşurarea programelor de studii, sporuri, CAS, alte contribuţii legale, deplasări interne şi internaţionale;

2. cheltuieli materiale (CM): cheltuieli de întreţinere şi gospodărie, cheltuieli pentru materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional, cheltuieli cu cercetarea aferente programelor de studii, obiecte de inventar, reparaţii, cărţi şi publicaţii, perfecţionarea personalului, protocol, protecţia muncii etc.;

3. cheltuieli pentru susţinerea proiectelor educaţionale (inclusiv cele propuse de asociaţiile studenţeşti şi aprobate de universitate) şi de dezvoltare a resursei umane;

4. cheltuieli cu regia instituţiilor de învăţământ superior.

 

CAPITOLUL II

Procedura de alocare a fondului pentru dezvoltare instituţională

 

Art. 4. - (1) Criteriile pentru alocarea fondului de dezvoltare instituţională sunt conforme cu standarde specifice aplicate la nivel internaţional şi vizează:

a) conformitatea proiectului de dezvoltare instituţională cu politicile naţionale de dezvoltare a învăţământului superior privind:

(i) armonizarea politicilor educaţionale cu cerinţele pieţei muncii;

(ii) dezvoltarea politicilor de internaţionalizare a învăţământului;

(iii) dezvoltarea politicilor de mobilitate a studenţilor şi a cadrelor didactice şi de cercetare în spaţiul european al educaţiei şi cercetării ştiinţifice;

(iv) dezvoltarea de parteneriate cu operatorii economici şi cu comunitatea locală şi/sau regională la nivel naţional şi regional;

(v) dezvoltarea programelor de învăţare inovativă în concordanţă cu nivelul progresului ştiinţific actual;

(vi) accesul neîngrădit la baze de cercetare;

b) conformitatea proiectului de dezvoltare instituţională cu planul strategic al instituţiei de învăţământ superior aplicante;

c) calitatea proiectului (definirea obiectivelor; adecvarea mijloacelor pentru atingerea obiectivelor; fundamentarea bugetului; măsurile de asigurare a calităţii etc.);

d) impactul anticipat al implementării proiectului şi sustenabilitatea efectelor acestuia;

e) capacitatea instituţiei de implementare a proiectului.

(2) La propunerea CNFIS, MEN poate stabili anual defalcarea pe tipuri de proiecte a fondului pentru dezvoltare instituţională, precum şi ponderea diferitelor criterii pentru alocarea acestuia.

Art. 5. - (1) Toate instituţiile de învăţământ superior de stat, finanţate din bugetul MEN, sunt eligibile pentru a depune proiecte specifice de dezvoltare instituţională, care pot viza unul sau mai multe dintre următoarele domenii:

a) creşterea echităţii sociale, în vederea incluziunii sociale şi sporirea accesului la învăţământul superior, corelarea ofertei educaţionale cu cererea pieţei muncii (inclusiv cele privitoare la consilierea şi orientarea în carieră);

b) internaţionalizarea învăţământului superior din România;

c) asigurarea transparenţei în gestiunea studenţilor;

d) asigurarea funcţionării în bune condiţii a grădinilor botanice universitare, a staţiunilor didactice, a bazelor de practică şi a altor infrastructuri de susţinere a activităţilor didactice din cadrul universităţilor;

e) susţinerea activităţilor societăţilor antreprenoriale studenţeşti (SAS) din cadrul universităţilor;

f) creşterea capacităţii instituţionale;

g) îmbunătăţirea calităţii activităţii didactice, inclusiv a respectării deontologiei şi eticii academice;

h) promovarea unor programe noi de studii;

i) cultivarea legăturilor cu comunitatea locală şi/sau regională;

j) dezvoltarea programelor de studii;

k) susţinerea cercetării de excelenţă din universităţi.

(2) CNFIS evaluează conform criteriilor şi ponderilor

menţionate la art. 4 proiectele specifice de dezvoltare instituţională depuse şi stabileşte lista ordonată a proiectelor selectate pentru finanţare, pe care o înaintează MEN. Pentru activitatea de evaluare CNFIS poate apela la experţi pe domeniile specifice menţionate la art. 5 alin. (1), inclusiv la reprezentanţi ai federaţiilor studenţeşti naţionale.

Art. 6. - În cazul în care fondul pentru dezvoltarea instituţională nu a fost alocat în întregime la prima rundă de aplicaţii, MEN poate decide, la propunerea CNFIS, organizarea în decursul aceluiaşi an a unei a două competiţii de proiecte de dezvoltare instituţională.

 

CAPITOLUL III

Dispoziţii finale

 

Art. 7. - (1) Pentru anul 2018, domeniile pentru care se pot depune proiecte de dezvoltare instituţională sunt:

a) creşterea echităţii sociale, în vederea incluziunii sociale şi sporirea accesului la învăţământul superior, corelarea ofertei educaţionale cu cererea pieţei muncii (inclusiv cele privitoare la consilierea şi orientarea în carieră);

b) internaţionalizarea învăţământului superior din România;

c) asigurarea funcţionării în bune condiţii a grădinilor botanice universitare, a staţiunilor didactice, a bazelor de practică şi a altor infrastructuri de susţinere a activităţilor didactice, din cadrul universităţilor;

d) susţinerea activităţilor societăţilor antreprenoriale studenţeşti (SAS) din cadrul universităţilor;

e) îmbunătăţirea calităţii activităţii didactice, inclusiv a respectării deontologiei şi eticii academice;

f) susţinerea cercetării de excelenţă din universităţi.

(2) Instituţiile de învăţământ superior de stat pot depune maximum un proiect pe un domeniu de dezvoltare instituţională.

(3) Pentru anul 2018 fondul pentru dezvoltarea instituţională se alocă în baza unei singure competiţii de proiecte de dezvoltare instituţională.

(4) Instituţiile de învăţământ superior pot depune la CNFIS proiectele de dezvoltare instituţională până la data de 11 martie 2018, iar CNFIS va înainta Ministerului Educaţiei Naţionale lista proiectelor selectate pentru finanţare, în ordinea punctajelor, până cel târziu la data de 24 aprilie 2018.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

AUTORITATEA NAŢIONALA DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

privind modificarea şi completarea Metodologiei de stabilire a venitului reglementat, a venitului total şi a tarifelor reglementate pentru activitatea de transport al gazelor naturale, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei

nr. 32/2014

 

Având în vedere dispoziţiile art. 5 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul dispoziţiilor art. 179 alin. (4) şi (5), precum şi ale art. 178 alin. (2) lit. ai) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin:

Art. I. - Metodologia de stabilire a venitului reglementat, a venitului total şi a tarifelor reglementate pentru activitatea de transportai gazelor naturale, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 32/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 386 din 26 mai 2014, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 50, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 50. - (1) Titularul de licenţă va înainta coeficienţii de multiplicare pentru stabilirea tarifelor de rezervare de capacitate, odată cu propunerea anuală de stabilire a venitului total, a venitului reglementat şi a tarifelor de transport.”

2. La articolul 66, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 66. - (1) Titularul de licenţă care desfăşoară activitatea de transport al gazelor naturale are obligaţia transmiterii la ANRE a propunerii privind stabilirea venitului total, a venitului reglementat şi a tarifelor de transport aferente primului an al perioadei de reglementare şi fundamentarea acestora, cu cel puţin 150 de zile înainte de data de începere a licitaţiei privind rezervarea de capacitate pe termen lung în punctul/grupul de puncte de interconectare cu alte sisteme de transport al gazelor naturale, stabilită conform prevederilor art. 11 alin. (4) din Regulamentul (UE) 2017/459 al Comisiei din 16 martie 2017 de stabilire a unui cod al reţelei privind mecanismele de alocare a capacităţii în sistemele de transport al gazelor şi de abrogare a Regulamentului (UE) 984/2013.”

3. La articolul 66 alineatul (2), după litera h) se introduce o nouă literă, litera i), cu următorul cuprins:

,,i) datele privind realizările anilor precedenţi necesare calcului componentelor de corecţie a veniturilor.”

4. La articolul 71, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 71. - (1) Titularul de licenţă care desfăşoară activitatea de transport al gazelor naturale are dreptul de a solicita ajustarea venitului total, a venitului reglementat şi a tarifelor de transport stabilite pe baza venitului total ajustat; în acest sens vor transmite la ANRE propunerea de ajustare cu cel puţin 120 de zile înainte de data de începere a licitaţiei privind rezervarea de capacitate pe termen lung, stabilită conform prevederilor art. 11 alin. (4) din Regulamentul (UE) 2017/459 al Comisiei din 16 martie 2017 de stabilire a unui cod al reţelei privind mecanismele de alocare a capacităţii în sistemele de transport al gazelor şi de abrogare a Regulamentului (UE) 984/2013.”

5. Anexa nr. 3 la metodologie se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integranta din prezentul ordin.

Art. II. - Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei şi titularii de licenţă de operare a sistemului de transport vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Dumitru Chiriţă

 

Bucureşti, 23 februarie 2018.

Nr. 36.

 

ANEXA

(Anexa nr. 3 la metodologie)

 

Informaţii publicate înainte de începerea perioadei/anului perioadei de reglementare

 

Titularul de licenţă de operare a sistemului de transport publică pe pagina sa de internet, cu cel puţin 30 de zile înainte de data de începere a licitaţiei privind rezervarea de capacitate pe termen lung, stabilită conform prevederilor art. 11 alin. (4) din Regulamentul (UE) 2017/459 al Comisiei din 16 martie 2017 de stabilire a unui cod al reţelei privind mecanismele de alocare a capacităţii în sistemele de transport al gazelor şi de abrogare a Regulamentului (UE) 984/2013, următoarele informaţii utilizate la determinarea venitului reglementat, a venitului total şi a tarifelor reglementate aprobate de către ANRE pentru activitatea de transport al gazelor naturale:

1. informaţii privind parametrii utilizaţi în cadrul metodologiei aplicate de stabilire a venitului reglementat, a venitului total şi a tarifelor reglementate pentru activitatea de transport al gazelor naturale, care sunt legaţi de caracteristicile tehnice ale sistemului de transport, precum:

a) capacitatea tehnică în fiecare punct de intrare şi de ieşire şi ipotezele conexe;

b) capacitatea contractată estimată în fiecare punct de intrare şi de ieşire şi ipotezele conexe;

c) cantitatea şi direcţia fluxului de gaze pentru fiecare punct de intrare şi de ieşire şi ipotezele conexe, cum ar fi scenariile de cerere şi ofertă pentru fluxul de gaze în perioada de vârf;

d) reprezentarea structurală a reţelei de transport cu un nivel adecvat de detaliu;

e) informaţii tehnice suplimentare cu privire la reţeaua de transport, cum ar fi lungimea şi diametrul conductelor şi puterea staţiilor de comprimare a gazelor;

2. informaţii privind venitul reglementat şi venitul total:

a) venitul reglementat şi venitul total aprobate conform prezentei metodologii;

b) informaţii referitoare la modificările, de la un an la altul, ale veniturilor prevăzute la fit. a);

c) următorii parametri:

(i) tipurile de active incluse în baza reglementată a activelor şi valoarea lor agregată, pe structura anexei nr. 1;

(ii) costurile de capital şi rentabilitatea acestuia (CAPEX), inclusiv: rata reglementată a rentabilităţii costurilor de capital (ROR) şi metodologia de calculare a acesteia, metodologiile de determinare a valorii iniţiale a activelor, metodologiile de reevaluare a activelor, explicaţii privind evoluţia valorii activelor, perioadele de amortizare şi valoarea amortizării, pe structura anexei nr. 1;

(iii) cheltuielile operaţionale (OPEX);

(iv) costurile preluate direct (CPD);

(v) mecanismele de stimulare şi obiectivele în materie de eficienţă;

(vi) indicii de inflaţie;

3. următorii indicatori privind venitul total prevăzut la pct. 2 lit. a):

a) raportul dintre venitul generat de tarifele de transport de rezervare de capacitate şi venitul generat de tarifele de transport volumetrice;

b) raportul dintre venitul generat de tarifele de transport de rezervare de capacitate în toate punctele de intrare şi venitul generat de tarifele de transport de rezervare de capacitate în toate punctele de ieşire;

c) raportul dintre venitul generat din utilizarea reţelei în interiorul sistemului, atât în punctele de intrare, cât şi în punctele de ieşire, şi venitul generat din utilizarea reţelei între sisteme de transport, atât în punctele de intrare, cât şi în punctele de ieşire;

4. următoarele informaţii privind tarifele de transport, însoţite de informaţii relevante legate de determinarea acestora:

a) tarifele de transport de rezervare de capacitate;

b) tarifele de transport volumetrice;

c) tarifele aferente altor servicii prestate de operatorul de transport şi de sistem, în afara serviciului de transport al gazelor naturale, aşa cum sunt definite Sa art. 3 pct. 15 din Regulamentul (UE) 2017/460 al Comisiei din 16 martie 2017 de stabilire a unui cod al reţelei privind structurile tarifare armonizate pentru transportul gazelor;

5. un model simplificat care să permită utilizatorilor reţelei să estimeze posibila evoluţie a venitului total şi a tarifelor de transport, actualizat periodic, însoţit de explicaţia modului de utilizare a acestuia;

6. următoarele explicaţii cu privire la:

a) diferenţa în ceea ce priveşte nivelul tarifelor de transport pentru acelaşi tip de serviciu de transport, aplicabil în anul de reglementare în curs şi în anul de reglementare pentru care se publică informaţiile;

b) diferenţa estimată în ceea ce priveşte nivelul tarifelor de transport pentru acelaşi tip de serviciu de transport, aplicabil în anul de reglementare pentru care se publică informaţiile şi fiecare an de reglementare rămas din cadrul perioadei de reglementare.

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

privind unele măsuri derogatorii de la Metodologia de stabilire a venitului reglementat, a venitului total şi a tarifelor reglementate pentru activitatea de înmagazinare subterană a gazelor naturale, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 4/2017

 

Având în vedere prevederile art. 179 alin. (4) şi (5) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. b) şi ale art. 10 alin. (1) lit. I) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite prezentul ordin.

Art. 1. - Prin derogare de la prevederile art. 5 alin. (1) din Metodologia de stabilire a venitului reglementat, a venitului total şi a tarifelor reglementate pentru activitatea de înmagazinare subterană a gazelor naturale, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 4/2017, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 3 februarie 2017, perioada a patra de reglementare are o durată de un an,

Art. 2. - Prin derogare de la prevederile referitoare la modul de stabilire a Ratei reglementate a rentabilităţii capitalului investit - (ROR), prevăzute la cap. II, secţiunea a 4-a, subsecţiunea 4.3.4. Rata reglementată a rentabilităţii capitalului investit - (ROR) din Metodologia de stabilire a venitului reglementat, a venitului total şi a tarifelor reglementate pentru activitatea de înmagazinare subterană a gazelor naturale, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 4/2017, pentru perioada a patra de reglementare, valoarea Ratei reglementate a rentabilităţii capitalului investit - (ROR) este cea aprobată pentru perioada a treia de reglementare, respectiv 7,72%.

Art. 3. - (1) Prin derogare de la dispoziţiile referitoare la Procedura de fundamentare şi aprobare a venitului reglementat, a venitului total şi a tarifelor de înmagazinare subterană, prevăzută la cap. VI, secţiunea 1 din Metodologia de stabilire a venitului reglementat, a venitului total şi a tarifelor reglementate pentru activitatea de înmagazinare subterană a gazelor naturale, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 4/2017 (Metodologie), în situaţia în care operatorul de înmagazinare titular al licenţei de operare a sistemului de înmagazinare subterană nu a transmis documentaţia privind stabilirea venitului total, a venitului reglementat şi a tarifelor de înmagazinare subterană aferente în termenul specificat în Metodologie, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei are dreptul să stabilească acestuia, pentru noul ciclu anual de înmagazinare subterană, tarifele de rezervare, de injecţie şi de extracţie la nivelul componentelor celui mai mic tarif reglementat aprobat unui operator pentru prestarea serviciului de înmagazinare subterană în ciclul anual de înmagazinare anterior.

(2) Tarifele de rezervare, de injecţie şi de extracţie, stabilite pentru activitatea de înmagazinare subterană a gazelor naturale în conformitate cu prevederile alin. (1), se aplică până la stabilirea venitului reglementat, a venitului total şi a noilor tarife reglementate pentru activitatea de înmagazinare subterană a gazelor naturale. Diferenţele de venituri generate de această situaţie se regularizează în conformitate cu prevederile Metodologiei.

Art. 4. - Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei şi operatorii de înmagazinare titulari ai licenţelor de operare a sistemului de înmagazinare subterană vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5, - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Dumitru Chiriţă

 

Bucureşti, 23 februarie 2018.

Nr. 37.

 

ACTE ALE CASEI NAŢIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

ORDIN

privind modificarea şi completarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative pentru anii 2017 şi 2018, aprobate prin Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 245/2017

 

Văzând Referatul de aprobare nr. D.G. 669 din 22.02.2018 al directorului general al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

având în vedere art. 51 alin. (1) lit. b) şi alin. (5) lit. b) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi Hotărârea Guvernului nr. 155/2017 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2017 şi 2018,

în temeiul art. 291 alin. (2) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 17 alin. (5) din Statutul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emite următorul ordin:

Art. I. - Normele tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative pentru anii 2017 şi 2018, aprobate prin Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 245/2017, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 şi 224 bis din 31 martie 2017, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La capitolul IX, titlul „Programul naţional de boii cardiovasculare”, subtitlul „Unităţi care derulează programul”, la punctul 9, după litera j) se introduce o nouă literă, litera k), cu următorul cuprins:

„k) Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara”.

2. La capitolul IX, titlul „Programul naţional de boli cardiovasculare”, subtitlul „Unităţi care derulează programul”, la punctul 10, după litera j) se introduce o nouă literă, litera k), cu următorul cuprins:

*k) Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara”.

3. La capitolul IX, titlul „Programul naţional de boli cardiovasculare”, subtitlul „Unităţi care derulează programul”, la punctul 14, după litera c) se introduce o nouă literă, litera d), cu următorul cuprins:

„d) Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara”.

4. La capitolul IX titlul „Programul naţional de oncologie - Subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin PET-CT (adulţi şi copii)”, la subtitlul „Unităţi care derulează subprogramul”, după litera i) se introduce o nouă literă, litera j), cu următorul cuprins:

„j) Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central «Dr. Carol Davila» Bucureşti”.

5. La capitolul IX titlul „Programul naţional de oncologie- Subprogramul de diagnostic genetic al tumorilor solide maligne (sarcom Ewing şi neuroblastom) la copii şi adulţi”, la subtitlul „Unităţi care derulează subprogramul”, după litera a) se introduce o nouă literă, litera b), cu următorul cuprins:

,,b) Institutul Oncologic «Prof. Dr. I. Chiricuţă» Cluj-Napoca”.

6. La capitolul IX, titlul „Programul naţional de tratament pentru boli rare”, subtitlul „Unităţi care derulează programul”, la punctul 5, după litera p) se introduce o nouă literă, litera q), cu următorul cuprins:

,,q) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad.”

7. La capitolul IX, titlul „Programul naţional de tratament pentru boli rare”, subtitlul „Unităţi care derulează programul”, la punctul 8, după litera n) se introduce o nouă literă, litera o), cu următorul cuprins:

,,o) Spitalul Clinic de Copii «Grigore Alexandrescu» Bucureşti”.

8. La capitolul IX, titlul „Programul naţional de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanţă - Subprogramul de radiologie intervenţională” subtitlul „Unităţi care derulează subprogramul”, după litera s) se introduce o nouă literă, litera ş), cu următorul cuprins:

,,ş) Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central «Dr. Carol Davila» Bucureşti [activităţile e) şi h)].”

Art. II. - Direcţiile de specialitate din Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, casele de asigurări de sănătate şi unităţile de specialitate prin care se derulează programe naţionale de sănătate curative vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

Răzvan Teohari Vulcănescu

 

Bucureşti, 22 februarie 2018.

Nr. 390.

 

REPUBLICĂRI

 

LEGEA Nr. 35/1997

privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului*)

 


*) Republicată în temeiul art. III din Legea nr. 9/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 17 din 8 ianuarie 2018, dându-se textelor o nouă numerotare.

Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului a mai fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 277 din 15 aprilie 2014, şi ulterior, a mai fost modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 48/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 30 iunie 2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 181/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 6 din 6 ianuarie 2015.

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - (1) Instituţia Avocatul Poporului are drept scop apărarea drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice în raporturile acestora cu autorităţile publice.

(2) Instituţia Avocatul Poporului este instituţie naţională pentru promovarea şi protecţia drepturilor omului, în sensul stabilit prin Rezoluţia Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) nr. 48/134 din 20 decembrie 1993, prin care au fost adoptate Principiile de la Paris.

(3) Sediul instituţiei Avocatul Poporului este în municipiul Bucureşti.

Art. 2. - (1) Instituţia Avocatul Poporului este autoritate publică autonomă şi independentă faţă de orice altă autoritate publică, în condiţiile legii.

(2) Instituţia Avocatul Poporului, prin Domeniul privind prevenirea torturii şi a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante în locurile de detenţie, denumit în continuare Domeniul privind prevenirea torturii în locurile de detenpe, îndeplineşte atribuţiile specifice de Mecanism naţional de prevenire a torturii în locurile de detenţie, în sensul Protocolului opţional, adoptat la New York la 18 decembrie 2002, la Convenţia împotriva torturii şi a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, adoptată la New York la 10 decembrie 1984, ratificat prin Legea nr. 109/2009, denumit în continuare Protocol opţional.

(3) în exercitarea atribuţiilor sale. Avocatul Poporului nu se substituie autorităţilor publice.

(4) Avocatul Poporului nu poate fi supus niciunui mandat imperativ sau reprezentativ. Nimeni nu îl poate obliga pe Avocatul Poporului să se supună instrucţiunilor sau dispoziţiilor sale.

Art. 3. - (1) Activitatea Avocatului Poporului, a adjuncţilor săi şi a salariaţilor care lucrează sub autoritatea acestora are caracter public.

(2) La cererea persoanelor lezate în drepturile şi libertăţile lor sau datorită unor motive întemeiate, Avocatul Poporului poate decide asupra caracterului confidenţial al activităţii sale.

Art. 4. - Autorităţile publice sunt obligate să comunice sau, după caz, să pună la dispoziţia instituţiei Avocatul Poporului, în condiţiile legii, informaţiile, documentele sau actele pe care le deţin în legătură cu petiţiile care au fost adresate instituţiei Avocatul Poporului, precum şi cele referitoare la sesizările din oficiu şi la vizitele anunţate sau inopinate pe care aceasta le efectuează pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice Mecanismului naţional de prevenire a torturii în locurile de detenţie, acordându-i sprijin pentru exercitarea atribuţiilor sale.

Art. 5. - (1) Avocatul Poporului prezintă, în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului, rapoarte, anual sau la cererea acestora. Rapoartele trebuie să cuprindă informaţii cu privire la activitatea instituţiei Avocatul Poporului. Ele pot conţine recomandări privind modificarea legislaţiei sau măsuri de altă natură pentru ocrotirea drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice.

(2) Raportul anual vizează activitatea instituţiei pe un an calendaristic şi se înaintează Parlamentului până la data de 1 februarie a anului următor, în vederea dezbaterii acestuia în şedinţa comună a celor două Camere. Raportul anual se dă publicităţii.

 

CAPITOLUL II

Mandatul Avocatului Poporului

 

Art. 6. - (1) Avocatul Poporului este numit pe o durată de 5 ani de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Mandatul Avocatului Poporului poate fi reînnoit o singură dată.

(2) Poate fi numit Avocat al Poporului orice cetăţean român care îndeplineşte condiţiile de numire prevăzute pentru judecători la Curtea Constituţională.

Art. 7. - (1) Propunerile de candidaţi se fac de către birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, la recomandarea grupurilor parlamentare din cele două Camere ale Parlamentului.

(2) Candidaţii vor fi audiaţi de comisiile juridice din Camera Deputaţilor şi Senat. În vederea audierii, fiecare candidat va depune actele din care rezultă îndeplinirea condiţiilor prevăzute de Constituţie şi de prezenta lege pentru a fi numit Avocat al Poporului. Candidaţii vor fi prezenţi la dezbateri.

(3) Este numit ca Avocat al Poporului candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi ale deputaţilor şi senatorilor prezenţi.

Art. 8. - (1) Mandatul de Avocat al Poporului se exercită de la data depunerii, în faţa preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, a următorului jurământ:

„Jur să respect Constituţia şi legile ţării şi să apăr drepturile şi libertăţile cetăţenilor, îndeplinindu-mi cu bună-credinţă şi imparţialitate atribuţiile de Avocat al Poporului. Aşa să-mi ajute Dumnezeul”

(2) Jurământul poate fi depus şi fără formula religioasă.

(3) Refuzul depunerii jurământului împiedică intrarea în funcţie a Avocatului Poporului şi deschide procedura pentru numirea în funcţie a altei persoane.

(4) Mandatul Avocatului Poporului durează până la depunerea jurământului de către noul Avocat al Poporului.

Art. 9, - (1) Mandatul Avocatului Poporului încetează înainte de termen în caz de demisie, revocare din funcţie, incompatibilitate cu alte funcţii publice sau private, imposibilitate de a-şi îndeplini atribuţiile mai mult de 90 de zile, constatată prin examen medical de specialitate, ori în caz de deces.

(2) Revocarea din funcţie a Avocatului Poporului, ca urmare a încălcării Constituţiei şi a legilor, se face de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi, la propunerea birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, pe baza raportului comun al comisiilor juridice ale celor două Camere ale Parlamentului.

(3) Demisia, incompatibilitatea, imposibilitatea de îndeplinire a funcţiei sau decesul se constată de către birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, în cel mult 10 zile de la apariţia cauzei care determină încetarea mandatului Avocatului Poporului.

(4) Avocatul Poporului, îndeplinind condiţiile de numire prevăzute pentru judecători la Curtea Constituţională, la data pensionării sau recalculării pensiei anterior stabilite, beneficiază de pensie calculată similar cu cea a judecătorilor Curţii Constituţionale.

(5) Perioada de îndeplinire a funcţiei de Avocat al Poporului constituie vechime în magistratură şi vechime în specialitate juridică.

 

CAPITOLUL III

Adjuncţii Avocatului Poporului

 

Art. 10. - (1) Avocatul Poporului este asistat de adjuncţi, specializaţi pe următoarele domenii de activitate:

a) drepturile omului, egalitate de şanse între bărbaţi şi femei, culte religioase şi minorităţi naţionale;

b) drepturile familiei, tinerilor, pensionarilor, persoanelor cu handicap;

c) apărarea, protecţia şi promovarea drepturilor copilului;

d) armată, justiţie, poliţie, penitenciare;

e) proprietate, muncă, protecţie socială, impozite şi taxe;

f) prevenirea torturii şi a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante în locurile de detenţie, prin Mecanismul Naţional de Prevenire.

(2) Adjuncţii Avocatului Poporului îndeplinesc atât atribuţiile ce le revin potrivit domeniului de specializare, cât şi orice alte atribuţii care le sunt încredinţate de Avocatul Poporului.

(3) Adjuncţii Avocatului Poporului îndeplinesc, în ordinea stabilită de Avocatul Poporului, atribuţiile acestuia în caz de imposibilitate temporară a exercitării funcţiei

Art. 11. - (1) Adjuncţii Avocatului Poporului sunt numiţi pe o durată de 5 ani de către birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, la propunerea Avocatului Poporului, cu avizul comisiilor juridice ale celor două Camere ale Parlamentului.

(2) Condiţiile cumulative pentru numirea în funcţia de adjunct al Avocatului Poporului sunt următoarele:

a) Să fie absolvent cu studii superioare de ştiinţe juridice, ştiinţe administrative, ştiinţe politice, ştiinţe economice sau ştiinţe umaniste;

b) să aibă o vechime de cel puţin 8 ani în specialitatea studiilor absolvite prevăzute la lit. a) sau să fi exercitat timp de un mandat funcţia de deputat sau de senator;

c) să aibă capacitate deplină de exerciţiu şi o bună reputaţie morală;

d) să aibă o stare de sănătate corespunzătoare;

e) să nu aibă antecedente penale;

f) să nu aibă apartenenţă politică.

(3) Funcţia de adjunct al Avocatului Poporului este asimilată funcţiei de secretar de stat.

(4) Mandatul adjuncţilor Avocatului Poporului se exercită de la data depunerii, în faţa Avocatului Poporului şi a câte unui membru al birourilor permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, împuternicit pentru aceasta, a următorului jurământ:

„Jur să respect Constituţia şi legile ţării şi să apăr drepturile şi libertăţile cetăţenilor, îndeplinindu-mi cu bună-credinţă şi imparţialitate atribuţiile de adjunct al Avocatului Poporului. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”

(5) Jurământul poate fi depus şi fără formula religioasă.

(6) Refuzul depunerii jurământului împiedică intrarea în funcţie a adjunctului Avocatului Poporului şi deschide procedura pentru numirea în funcţie a altei persoane.

(7) Mandatul durează până la depunerea jurământului de către noii adjuncţi ai Avocatului Poporului şi poate fi reînnoit o singură dată.

(8) Perioada de îndeplinire a funcţiei de adjunct al Avocatului Poporului de către absolvenţi ai facultăţilor cu profil juridic constituie vechime în magistratură. Perioada de îndeplinire a funcţiei de adjunct al Avocatului Poporului de către absolvenţi ai facultăţilor cu alt profil decât cel juridic constituie vechime în specialitatea studiilor absolvite.

(9) Demisia, incompatibilitatea, imposibilitatea îndeplinirii funcţiei sau decesul se constată de către Avocatul Poporului şi se comunică birourilor permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, în cel mult 30 de zile de la apariţia cauzei care determină încetarea mandatului adjunctului. Până la numirea unui nou adjunct, atribuţiile sale vor fi delegate, prin ordin al Avocatului Poporului, unei persoane din cadrul personalului de specialitate.

(10) Numirea adjuncţilor Avocatului Poporului se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 12, - Adjuncţii Avocatului Poporului îndeplinesc următoarele atribuţii:

a) coordonează activitatea din domeniul lor de activitate;

b) informează Avocatul Poporului cu privire la activitatea din domeniul lor de activitate;

c) repartizează petiţiile în cadrul domeniilor lor de activitate;

d) avizează rapoartele, recomandările, precum şi orice alte acte supuse aprobării Avocatului Poporului;

e) îndeplinesc, în ordinea stabilită de Avocatul Poporului, atribuţiile acestuia în caz de imposibilitate temporară a exercitării funcţiei;

f) îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite de Avocatul Poporului, în limitele legii.

Art. 13. - (1) Domeniul privind apărarea, protecţia şi promovarea drepturilor copilului este coordonat de un adjunct al Avocatului Poporului, denumit în continuare Avocatul Copilului.

(2) Avocatul Copilului, sub coordonarea Avocatului Poporului, acţionează în scopul promovării şi protejării drepturilor copiilor în vârstă de până la 18 ani, susţine şi încurajează respectarea şi promovarea drepturilor copiilor, în condiţiile prezentei legi, respectiv ale Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 14. - În îndeplinirea mandatului specific domeniului protecţiei şi promovării drepturilor copilului, Avocatul Copilului îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) soluţionează sesizările individuale făcute de copii sau de reprezentanţi ai acestora în legătură cu acţiunile instituţiilor publice din domeniul sănătăţii, educaţiei, protecţiei speciale a copilului, din domeniul aplicării măsurilor privative şi neprivative de libertate prevăzute de Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, privind răspunderea penală a minorilor, precum şi ale oricăror instituţii a căror activitate este incidenţă domeniului protecţiei şi promovării drepturilor copilului;

b) soluţionează orice sesizare în legătură cu încălcarea unuia sau mai multor drepturi ale copilului;

c) promovează drepturile copilului în rândul copiilor şi adulţilor;

d) colaborează cu structurile formale ale copiilor şi, în măsura în care consideră necesar, sesizează autorităţile competente;

e) formulează propuneri de măsuri menite să încurajeze participarea copiilor la luarea deciziilor care îi privesc;

f) elaborează studii cu privire la exercitarea şi respectarea drepturilor copilului şi recomandă, dacă este cazul, măsuri pentru respectarea drepturilor copilului la nivel de politici publice şi la nivel legislativ, inclusiv prin întocmirea de rapoarte speciale;

g) efectuează vizite inopinate de control, din oficiu sau la cerere, împreună cu reprezentanţii Mecanismului Naţional de Prevenire a torturii în locurile de detenţie, la centrele educative sau de detenţie în care minorii execută măsurile privative de libertate prevăzute de Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, în domeniul răspunderii penale a minorilor, la persoanele însărcinate cu supravegherea şi îndrumarea minorilor aflaţi în executarea măsurilor neprivative de libertate prevăzute de Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, în domeniul răspunderii penale a minorilor, la centrele de plasament, locuinţele de tip familial, asistenţă maternală şi plasament familial în care minorul este plasat ca măsură de protecţie specială prevăzută de Legea nr. 272/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la familia extinsă, precum şi la spitalele de pediatrie;

h) sesizează de îndată, din oficiu sau la cerere, organele de urmărire penală atunci când constată existenţa unor indicii privind săvârşirea unor fapte prevăzute de legea penală împotriva copiilor.

 

CAPITOLUL IV

Atribuţiile Avocatului Poporului

 

Art. 15. - (1) Avocatul Poporului are următoarele atribuţii:

a) coordonează activitatea instituţiei Avocatul Poporului;

b) coordonează activitatea de prevenire a torturii în locurile de detenţie, desfăşurată prin Domeniul privind prevenirea torturii în locurile de detenţie;

c) aprobă rapoartele de vizită întocmite în cadrul activităţii de prevenire a torturii;

d) aprobă recomandările care însoţesc rapoartele de vizită întocmite în cazurile în care, în urma vizitelor efectuate, sunt sesizate neregularităţi;

e) decide asupra petiţiilor formulate de persoanele fizice lezate prin încălcarea drepturilor sau libertăţilor acestora de către autorităţile administraţiei publice;

f) verifică activitatea de rezolvare legală a petiţiilor primite şi solicită autorităţilor sau funcţionarilor administraţiei publice în cauză încetarea încălcării drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice, repunerea în drepturi a petiţionarului şi repararea prejudiciilor;

g) formulează puncte de vedere, la cererea Curţii Constituţionale;

h) poate sesiza Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea legilor, înainte de promulgarea acestora;

i) poate sesiza direct Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a legilor şi ordonanţelor;

j) reprezintă instituţia Avocatul Poporului în faţa Camerei Deputaţilor, a Senatului şi a celorlalte autorităţi publice, precum şi în relaţiile cu persoanele fizice sau juridice;

k) angajează salariaţii instituţiei Avocatul Poporului şi exercită dreptul de autoritate disciplinară asupra acestora;

l) exercită funcţia de ordonator principal de credite, atribuţie pe care o poate delega cu respectarea prevederilor legale privind finanţele publice;

m) poate sesiza instanţa de contencios administrativ, în condiţiile legii contenciosului administrativ;

n) poate formula cereri de chemare în judecată ori plângeri penale şi poate reprezenta în faţa instanţei de judecată minorul, atunci când acesta a fost victimă a violenţei fizice sau psihice din partea părinţilor, tutorelui sau reprezentantului legal, a abuzului, violenţei şi exploatării sexuale, a exploatării prin muncă, a traficului de fiinţe umane, a neglijării şi exploatării, precum şi a oricărei forme de violenţă asupra copilului, prevăzute şi sancţionate de legislaţia internă şi internaţională la care România este parte;

o) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege.

(2) Avocatul Poporului asigură apărarea, protecţia şi promovarea drepturilor copilului prin mijloace specifice prevăzute de prezenta lege prin Domeniul privind apărarea, protecţia şi promovarea drepturilor copilului sau, după caz, prin Mecanismul Naţional de Prevenire.

(3) Avocatul Poporului poate delega exercitarea acestor atribuţii adjuncţilor săi sau unor persoane cu funcţii de conducere din cadrul instituţiei.

Art. 16. - (1) Instituţia Avocatul Poporului îşi exercită atribuţiile din oficiu sau la cererea persoanelor fizice, a societăţilor reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a asociaţiilor sau a altor persoane juridice, precum şi inopinat, prin efectuarea vizitelor în locurile de detenţie, potrivit legii.

(2) Petiţiile pot fi adresate de persoanele prevăzute la alin. (1), fără deosebire de cetăţenie, vârstă, sex, apartenenţă politică sau convingeri religioase.

Art. 17. - (1) Petiţiile adresate instituţiei Avocatul Poporului trebuie să se facă în scris şi să indice numele şi domiciliul persoanei fizice lezate în drepturile şi libertăţile acesteia, drepturile şi libertăţile încălcate, precum şi autoritatea administrativă ori funcţionarul public în cauză. Petiţionarul trebuie să dovedească întârzierea sau refuzul administraţiei publice de a soluţiona legal petiţia.

(2) Nu pot fi luate în considerare petiţiile anonime, iar petiţiile îndreptate împotriva încălcării drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice prin acte sau fapte ale autorităţii administraţiei publice se adresează instituţiei Avocatul Poporului nu mai târziu de un an de la data la care aceste încălcări s-au produs ori de la data la care persoana în cauză a luat cunoştinţă de ele.

(3) Cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale, cu domiciliul sau reşedinţa în unităţi administrativ-teritoriale în care au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, pot prezenta petiţii în limba maternă şi primesc răspuns în limba română şi în limba maternă.

(4) Avocatul Poporului poate respinge motivat petiţiile vădit nefondate sau poate cere date suplimentare pentru analiza şi soluţionarea petiţiilor.

(5) Nu fac obiectul activităţii instituţiei Avocatul Poporului şi vor fi respinse fără motivare petiţiile privind actele emise de Camera Deputaţilor, de Senat sau de Parlament, actele şi faptele deputaţilor şi senatorilor, ale Preşedintelui României, ale Curţii Constituţionale, ale preşedintelui Consiliului Legislativ, ale autorităţii judecătoreşti, precum şi ale Guvernului, cu excepţia legilor şi ordonanţelor.

Art. 18. - Petiţiile adresate instituţiei Avocatul Poporului sunt scutite de taxa de timbru.

Art. 19 - (1) Conducerea penitenciarelor, a centrelor de reeducare pentru minori, a spitalelor penitenciare, precum şi Ministerul Public şi organele de poliţie sunt obligate să permită, fără nicio restricţie, persoanelor care execută pedeapsa închisorii sau, după caz, se află arestate ori reţinute, precum şi minorilor aflaţi în centrele de reeducare să se adreseze, în orice mod, instituţiei Avocatul Poporului cu privire la lezarea drepturilor şi libertăţilor lor, cu excepţia restrângerilor legale.

(2) Aceeaşi obligaţie revine şi comandanţilor unităţilor militare, în privinţa persoanelor care îndeplinesc îndatoriri militare, cu privire la lezarea drepturilor şi libertăţilor lor, cu excepţia restrângerilor legale.

Art. 20. - (1) Conducerea locurilor de detenţie prevăzute la art. 34 este obligată să permită, fără nicio restricţie, persoanelor care sunt private de libertate, în baza unei decizii a unei autorităţi, să se adreseze, în orice mod, instituţiei Avocatul Poporului cu privire la lezarea drepturilor şi libertăţilor lor, cu excepţia restrângerilor legale.

(2) în scopul îndeplinirii atribuţiilor ce revin instituţiei Avocatul Poporului, administraţia locurilor de detenţie prevăzute la art. 34 este obligată să asigure accesul Avocatului Poporului, adjunctului de la Domeniul privind prevenirea torturii în locurile de detenţie, precum şi al reprezentanţilor instituţiei, fără nicio restricţie, în toate locurile de detenţie supuse monitorizării, pentru efectuarea vizitelor, anunţate sau inopinate, precum şi a anchetelor dispuse în vederea soluţionării petiţiilor primite.

(3) Petiţiile cu privire la actele de tortură, tratamentele cu cruzime, inumane sau degradante în locurile de detenţie se soluţionează, în funcţie de problematica sesizată, de către Domeniul privind prevenirea torturii în locurile de detenţie în colaborare cu celelalte structuri ale instituţiei Avocatul Poporului.

(4) Prevederile prezentei legi sunt puse la dispoziţia persoanelor private de libertate, în limba română sau în limba pe care o înţeleg, imediat după primirea în locurile de detenţie.

Art. 21. - În cazul în care instituţia Avocatul Poporului constată că soluţionarea petiţiei cu care a fost sesizată este de competenţa autorităţii judecătoreşti, se poate adresa, după caz, ministrului justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Public sau preşedintelui instanţei de judecata, care este obligat să comunice măsurile luate.

Art. 22. - În cazul sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate a legilor şi ordonanţelor care se referă la drepturile şi libertăţile persoanelor fizice, Curtea Constituţională va solicita şi punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.

Art. 23. - (1) Avocatul Poporului şi adjuncţii acestuia au acces, în condiţiile legii, la informaţiile clasificate deţinute de autorităţile publice, în măsura în care le consideră necesare pentru soluţionarea petiţiilor care le-au fost adresate, precum şi a sesizărilor din oficiu şi vizitelor anunţate sau inopinate pe care le efectuează pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice Mecanismului naţional de prevenire a torturii în locurile de detenţie.

(2) Avocatul Poporului are obligaţia de a nu divulga sau de a nu face publice informaţiile sau documentele secrete la care a avut acces. Această obligaţie se menţine şi după încetarea activităţii sale ca Avocat al Poporului şi se extinde asupra adjuncţilor săi, precum şi asupra personalului aflat în serviciile sale, sub sancţiunea prevăzută de legea penală.

Art. 24. - (1) în exercitarea atribuţiilor sale, Avocatul Poporului emite recomandări.

(2) Prin recomandările emise, Avocatul Poporului sesizează autorităţile administraţiei publice asupra ilegalităţii actelor sau faptelor administrative. Sunt asimilate actelor administrative tăcerea organelor administraţiei publice şi emiterea tardivă a actelor.

(3) Recomandările Avocatului Poporului în Domeniul privind prevenirea torturii în tocurile de detenţie emise în cazul constatării unor neregularităţi au ca scop înlăturarea acestora, îmbunătăţirea tratamentului şi a condiţiilor de detenţie ale persoanelor private de libertate, prevenirea torturii şi a pedepselor ori tratamentelor inumane sau degradante.

Art. 25. - (1) Avocatul Poporului, adjuncţii acestuia, precum şi personalul de specialitate al instituţiei Avocatul Poporului au dreptul să facă anchete proprii, să ceară autorităţilor administraţiei publice orice informaţii sau documente necesare anchetei, să audieze şi să ia declaraţii de la conducătorii autorităţilor administraţiei publice şi de la orice funcţionar care poate da informaţiile necesare soluţionării petiţiei, în condiţiile prezentei legi.

(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică autorităţilor administraţiei publice, instituţiilor publice, precum şi oricăror servicii publice aflate sub autoritatea autorităţilor administraţiei publice.

Art. 26. - (1) în cazul în care, în urma examinării petiţiilor primite, se constată că petiţia persoanei fizice lezate este întemeiată, instituţia Avocatul Poporului se va adresa în scris autorităţii administraţiei publice care a încălcat drepturile persoanei fizice şi va cere să reformeze sau să revoce actul administrativ şi să repare prejudiciile produse, precum şi să repună persoana fizică lezată în situaţia anterioară.

(2) Autorităţile publice în cauză vor lua de îndată măsurile necesare pentru înlăturarea ilegalităţilor constatate, repararea prejudiciilor şi înlăturarea cauzelor care au generat sau au favorizat încălcarea drepturilor persoanei lezate şi vor informa despre aceasta instituţia Avocatul Poporului.

Art. 27. - (1) în cazul în care autoritatea administraţiei publice sau funcţionarul public nu înlătură, în termen de 30 de zile de la data sesizării, ilegalităţile comise, instituţia Avocatul Poporului se adresează autorităţilor administraţiei publice ierarhic superioare, care sunt datoare să îi comunice, în termen de cel mult 45 de zile, măsurile luate.

(2) Dacă autoritatea publică sau funcţionarul public aparţine administraţiei publice locale, instituţia Avocatul Poporului se adresează prefectului. De la data depunerii sesizării la prefectul judeţului curge un nou termen de 45 de zile.

Art. 28. - (1) Avocatul Poporului este îndreptăţit să sesizeze Guvernul cu privire la orice act sau fapt administrativ ilegal al administraţiei publice centrale şi al prefecţilor.

(2) Neadoptarea de către Guvern, în termen de cel mult 20 de zile, a măsurilor privitoare la ilegalitatea actelor sau faptelor administrative semnalate de Avocatul Poporului se comunică Parlamentului.

Art. 29. - (1) instituţia Avocatul Poporului va aduce la cunoştinţa persoanei care î-a adresat petiţia modul de soluţionare. Acesta poate fi făcut public de către Avocatul Poporului prin mijloace de informare în masă, cu consimţământul persoanei sau al persoanelor interesate şi cu respectarea prevederilor art. 23 privind informaţiile şi documentele secrete.

(2) Dacă Avocatul Poporului constată, cu prilejul cercetărilor întreprinse, lacune în legislaţie sau cazuri grave de corupţie ori de nerespectare a legilor ţării, va prezenta un raport, conţinând cele constatate, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului sau, după caz, prim-ministrului.

Art. 30 - Avocatul Poporului poate fi consultat de iniţiatorii proiectelor de legi şi ordonanţe, care, prin conţinutul reglementărilor, privesc drepturile şi libertăţile cetăţenilor, prevăzute de Constituţia României, de pactele şi celelalte tratate internaţionale privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte.

Art. 31. - Prevederile prezentei legi se aplică şi actelor administrative ale regiilor autonome.

Art. 32. - (1) Instituţia Avocatul Poporului va organiza birouri teritoriale, în vederea realizării atribuţiilor ce îi revin, potrivit prezentei legi, conform anexei care face parte integrantă din prezenta lege. Preşedinţii consiliilor judeţene şi primarii vor asigura spaţiile necesare pentru funcţionarea birourilor teritoriale.

(2) Birourile teritoriale ale instituţiei Avocatul Poporului care îşi au sediul sau îşi desfăşoară activităţile de audienţă în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţeni aparţinând minorităţilor naţionale au pondere de peste 20% din numărul locuitorilor asigură şi folosirea limbii minorităţilor naţionale respective, în scris şi oral, în relaţiile cu petiţionarii.

(3) în situaţii motivate, Avocatul Poporului va putea stabili sediul biroului teritorial şi în alt oraş decât oraşul reşedinţă de judeţ, din raza de competenţă a curţii de apel.

 

CAPITOLUL V

Activitatea în Domeniul privind prevenirea torturii în locurile de detenţie

 

SECŢIUNEA 1

Dispoziţii generale

 

Art. 33. - (1) Instituţia Avocatul Poporului este singura structură naţională desemnată să exercite atribuţiile prevăzute de Protocolul opţional, adoptat la New York la 18 decembrie 2002, la Convenţia împotriva torturii şi a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, adoptată la New York la 10 decembrie 1984, ratificat prin Legea nr. 109/2009.

(2) în sensul prezentei legi, prin Subcomitetul de prevenire se înţelege Subcomitetul de prevenire a torturii şi a pedepselor ori tratamentelor inumane sau degradante, înfiinţat prin Protocolul opţional.

Art. 34. - (1) în înţelesul prezentei legi, prin loc de detenţie se înţelege orice loc în care persoanele sunt private de libertate în baza unei decizii a unei autorităţi, la cererea acesteia sau cu acordul expres ori tacit al acesteia.

(2) Privare de libertate înseamnă orice formă de detenţie sau închisoare ori plasarea unei persoane într-un loc public sau privat de reţinere pe care nu îl poate părăsi după voia sa, prin decizia oricărei autorităţi judiciare, administrative sau de altă natură^

(3) în sensul prezentei legi, sunt locuri de detenţie sau, după caz, locuri în care instituţia Avocatul Poporului îşi exercită atribuţiile privind prevenirea torturii următoarele:

a) penitenciarele, inclusiv penitenciarele-spital;

b) centrele educative, centrele de detenţie;

c) centrele de reţinere şi arestare preventivă;

d) serviciile de tip rezidenţial pentru minorii care au săvârşit fapte penale şi nu răspund penai;

e) spitalele de psihiatrie şi pentru măsuri de siguranţă, spitalele de psihiatrie;

f) centrele de tranzit;

g) centrele de cazare a străinilor luaţi în custodie publică, aflate în subordinea şi administrarea Inspectoratului General pentru Imigrări;

h) centrele speciale de primire şi cazare a solicitanţilor de azil aflate în subordinea inspectoratului Generai pentru Imigrări, având regimul juridic al zonei de tranzit;

i) centrele în care se acordă servicii de asistenţă pentru consumatorii de droguri, în regim închis;

j) orice alt loc care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (1) sau face parte din sistemul de sănătate sau sistemul de asistenţă socială

 

SECŢIUNEA a 2-a

Atribuţiile Domeniului privind prevenirea torturii în tocurile de detenţie

 

Art. 35. - Domeniul privind prevenirea torturii în locurile de detenţie monitorizează în mod regulat tratamentul aplicat persoanelor aflate în locuri de detenţie în vederea consolidării protecţiei acestora împotriva torturii şi a pedepselor şi tratamentelor inumane sau degradante şi a exercitării fără discriminare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale acestora, prin:

a) vizitarea, anunţată sau inopinată, a locurilor de detenţie în scopul verificării condiţiilor de detenţie şi a tratamentului aplicat persoanelor private de libertate;

b) formularea de recomandări conducerilor locurilor de detenţie vizitate în urma vizitelor efectuate;

c) formularea de propuneri de modificare şi completare privind legislaţia în domeniu sau observaţii privind iniţiativele legislative existente în domeniu, în condiţiile art. 30;

d) întocmirea proiectului părţii componente referitoare la prevenirea torturii a raportului anual de activitate al Avocatului Poporului;

e) formularea de propuneri şi observaţii privind elaborarea, modificarea şi completarea de strategii şi politici publice în domeniul prevenirii torturii şi a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, în condiţiile legii;

f) menţinerea legăturii cu Subcomitetul de prevenire;

g) analizarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea, sub conducerea Avocatului Poporului, a programelor internaţionale de asistenţă tehnică şi financiară pentru realizarea scopului Domeniului privind prevenirea torturii în locurile de detenţie;

h) coordonarea organizării campaniilor de informare, de educare şi instruire în scopul prevenirii torturii şi a pedepselor sau tratamentelor aplicate cu cruzime, inumane sau degradante;

i) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de Avocatul Poporului, în limitele legii.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Organizarea activităţii de prevenire a torturii şi tratamentelor cu cruzime, inumane şi degradante în cadrul locurilor de detenţie

 

Art. 36. - (1) Domeniul privind prevenirea torturii în locurile de detenţie este organizat în structura centrală şi structura teritorială.

(2) Structura centrală cuprinde şi Centrul zonal Bucureşti. Structura teritorială este constituită din 3 centre zonale.

(3) Avocatul Poporului stabileşte prin ordin locurile în care sunt amplasate centrele zonale şi judeţele care intră în aria de competenţă a acestora, precum şi criteriile de selectare a personalului din cadrul Domeniului privind prevenirea torturii în locurile de detenţie.

(4) La desfăşurarea activităţii de prevenire a torturii vor participa reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale active în domeniul protecţiei drepturilor omului, selectate pe baza activităţii, de către Avocatul Poporului.

Art. 37. - (1) Pentru desfăşurarea activităţilor Domeniului privind prevenirea torturii în locurile de detenţie, la nivelul structurii centrale, sunt cooptaţi şi colaboratori externi de alte specialităţi decât cei angajaţi permanent, în baza unor contracte de prestări de servicii. Colaboratorii externi sunt selectaţi de către Avocatul Poporului, pe baza propunerilor primite de la Colegiul Medicilor din România, Colegiul Psihologilor din România, Societatea Sociologilor din România, Colegiul Naţional al Asistenţilor Sociali sau de la alte asociaţii profesionale din care fac parte.

(2) Pe perioada îndeplinirii atribuţiilor, colaboratorii externi se supun îndatoririlor personalului instituţiei în ceea ce priveşte păstrarea confidenţialităţii lucrărilor şi a celorlalte reguli de disciplină internă ale instituţiei.

(3) în desfăşurarea activităţilor specifice Domeniului privind prevenirea torturii în locurile de detenţie, membrii echipelor de vizitare sunt independenţi.

(4) Pe lângă adjunctul Avocatului Poporului, pentru Domeniul privind prevenirea torturii în locurile de detenţie, în cadrul structurii centrale a Domeniului, inclusiv a Centrului zonal Bucureşti, îşi desfăşoară activitatea un număr de 11 angajaţi, dintre care: 4 angajaţi personal de execuţie de specialitate cu studii juridice, 3 specialişti - medici, psihologi, asistenţi sociali, sociologi sau orice alte profesii necesare desfăşurării activităţii specifice şi 4 angajaţi personal financiar, salarizare, resurse umane şi administrativ.

Art. 38. - (1) Pentru desfăşurarea activităţilor Domeniului privind prevenirea torturii în locurile de detenţie, la nivelul structurii teritoriale, sunt cooptaţi şi colaboratori externi de alte specialităţi decât cei angajaţi permanent, în baza unor contracte de prestări de servicii. Colaboratorii externi de la nivel teritorial sunt selectaţi de către Avocatul Poporului, pe baza propunerilor primite de  la Colegiul Medicilor din România, Colegiul Psihologilor din România, Societatea Sociologilor din România,

Colegiul Naţional al Asistenţilor Sociali sau de la alte asociaţii profesionale din care fac parte.

(2) Dispoziţiile art. 37 alin. (3) se aplică în mod corespunzător şi colaboratorilor externi cooptaţi la nivelul structurii teritoriale.

(3) în cadrul celor 3 centre zonale din structura teritorială a Domeniului privind prevenirea torturii în locurile de detenţie îşi desfăşoară activitatea un număr de 12 angajaţi. Fiecare centru zonal are în componenţă: un angajat personal de execuţie de specialitate cu studii juridice, 2 specialişti - medici, psihologi, asistenţi sociali, sociologi sau orice alte profesii necesare desfăşurării activităţii specifice şi un angajat - personal administrativ.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Desfăşurarea vizitelor în locurile de detenţie

 

Art. 39. - (1) Echipele de vizitare desfăşoară vizite anunţate sau inopinate în locurile de detenţie care intră sub incidenţa prezentei legi.

(2) Echipa de vizitare are în componenţa sa cel puţin un medic, în funcţie de specializarea necesară, şi un reprezentant al organizaţiilor neguvernamentale dintre cele prevăzute la art. 36 alin. (4).

(3) Vizitele sunt desfăşurate din oficiu, pe baza unui plan anual de vizitare, propus de adjunctul Avocatului Poporului pentru Domeniul privind prevenirea torturii în locurile de detenţie şi aprobat de către Avocatul Poporului ori inopinat sau pe baza sesizării oricărei persoane sau a luării la cunoştinţă pe orice cale despre existenţa unei situaţii de tortură ori tratamente aplicate cu cruzime, inumane sau degradante în cadrul unui loc de detenţie.

(4) în vederea elaborării planului anual de vizitare sunt avute în vedere cel puţin următoarele criterii:

a) tipurile locurilor de detenţie existente;

b) repartizarea geografică a locurilor de detenţie;

c) sesizările primite asupra existenţei unei situaţii de tortură ori tratamentele cu cruzime, inumane sau degradante;

d) vulnerabilitatea cunoscută a anumitor tipuri de locuri de detenţie;

e) rapoartele anterioare ale Domeniului privind prevenirea torturii în locurile de detenţie şi ale celorlalte domenii de activitate din cadrul instituţiei.

Art. 40. - (1) Instituţiile vizitate sunt obligate să pună la dispoziţia reprezentanţilor echipei de vizitare, în condiţiile legii, înainte, în timpul sau după efectuarea vizitei, orice documente sau informaţii care se află la dispoziţia lor sau pe care le pot procura, solicitate de aceştia în scopul îndeplinirii atribuţiilor legale.

(2) Conducerea locurilor de detenţie vizitate este obligată să acorde asistenţă şi să se întâlnească cu membrii echipei de vizitare, în vederea realizării scopului vizitei.

Art. 41. - (1) Pentru îndeplinirea atribuţiilor legale, membrii echipei de vizitare pot avea întrevederi în condiţii de confidenţialitate cu orice persoană privată de libertate în cadrul instituţiei vizitate.

(2) La solicitarea membrilor echipei de vizitare, instituţia vizitată este obligată să pună la dispoziţie un loc adecvat pentru desfăşurarea întrevederii.

(3) întrevederile au loc doar cu acordul persoanei private de libertate sau al reprezentatului legal al acesteia şi sunt confidenţiale.

(4) La întrevedere nu pot participa reprezentanţi ai locului de detenţie decât la solicitarea expresă a membrilor echipei de vizitare şi doar în scopul asigurării protecţiei acestora. În acest caz, reprezentanţii locului de detenţie vor asigura numai supraveghere vizuală, cu respectarea confidenţialităţii întrevederii.

(5) Numele şi alte date personale ale persoanei intervievate nu pot fi făcute publice decât cu acordul scris prealabil al acesteia sau al reprezentantului legal al acesteia.

(6) Pentru desfăşurarea întrevederilor cu persoane care nu înţeleg sau nu vorbesc limba română se va asigura prezenţa unui interpret, costurile interpretării fiind suportate din fondurile alocate activităţii Domeniului privind prevenirea torturii în locurile de detenţie.

(7) Membrii echipei de vizitare pot solicita întrevederi cu orice altă persoană despre care apreciază că poate furniza informaţii pertinente, cu acordul acesteia.

Art. 42. - Nicio persoană nu poate fi trasă la răspundere pentru informaţiile comunicate membrilor echipei de vizitare.

Art. 43. - (1) Constatările rezultate în urma vizitelor sunt cuprinse într-un raport de vizită care, în cazurile în care sunt sesizate neregularităţi, este însoţit de recomandări motivate în vederea îmbunătăţim tratamentului şi condiţiilor persoanelor private de libertate şi a prevenirii torturii şi pedepselor ori tratamentelor inumane sau degradante.

(2) Raportul de vizită se întocmeşte de către membrii echipei de vizitare în termen de maximum 3& de zile de la data finalizării acesteia şi este aprobat de Avocatul Poporului.

Art. 44. - (1) Instituţia vizitată are obligaţia de a transmite în termen de 30 de zile un răspuns motivat privind propunerile şi recomandările cuprinse în raportul de vizită, cu indicarea punctului de vedere faţă de cele constatate, a termenului motivat în care vor fi luate măsuri pentru conformarea cu conţinutul acestora sau, dacă este cazul, a motivelor pentru care nu se poate conforma.

(2) Pentru motive întemeiate, termenul de 30 de zile prevăzut la alin. (1) poate fi prelungit cu încă 30 de zile, cu aprobarea adjunctului Avocatului Poporului pentru Domeniul privind prevenirea torturii în locurile de detenţie.

(3) în cazul în care instituţia vizată nu se conformează. Avocatul Poporului sau, după caz, adjunctul Avocatului Poporului pentru Domeniul privind prevenirea torturii în locurile de detenţie va informa asupra acestui aspect autoritatea ierarhic superioară ori autoritatea administraţiei publice locale sau centrale care a emis autorizaţia de funcţionare, în cazul locurilor de detenţie private, şi poate acţiona potrivit prevederilor prezentei legi şi ale Regulamentului de organizare şi funcţionare al instituţiei Avocatului Poporului**).

 

**) Regulamentul de organizare şi funcţionare a instituţiei Avocatul Poporului, aprobat prin Hotărârea Biroului permanent al Senatului nr. 5/2002, a fost republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 27 octombrie 2011, cu modificările ulterioare.

 

Art. 45. - Raportul de vizită, precum şi răspunsul motivat prevăzut la art. 44, atunci când acesta a fost transmis, sunt publice şi se afişează pe pagina de internet a instituţiei vizate de către acesta, a autorităţii ierarhic superioare ori autorităţii administraţiei publice locale sau centrale care a emis autorizaţia de funcţionare, precum şi a Avocatului Poporului, cu excepţia acelor părţi care privesc date personale ori informaţii clasificate.

Art. 46. - (1) în cazurile în care se constată 6 încălcare a drepturilor omului prin tortură ori tratamente aplicate cu cruzime, inumane sau degradante care produc un risc iminent de afectare a vieţii sau sănătăţii unei persoane, se elaborează un raport preliminar în regim de urgenţă.

(2) Termenul pentru întocmirea şi adoptarea raportului preliminar este de 3 zile şi poate fi prelungit pentru motive întemeiate cu încă 3 zile,

(3) Instituţiile vizate sunt obligate să se conformeze de urgenţă propunerilor şi recomandărilor sau să formuleze un răspuns în condiţiile prevăzute la art. 44 în termen de maximum 3 zile calendaristice.

Art. 47. - Avocatul Poporului are obligaţia de a sesiza de îndată organele judiciare atunci când, în exercitarea atribuţiilor sale, constată existenţa unor indicii privind săvârşirea unor fapte prevăzute de legea penală.

Art. 48. - (1) Adjunctul Avocatului Poporului pentru Domeniul privind prevenirea torturii în locurile de detenţie elaborează proiectul raportului anual privind activitatea domeniului, parte componentă a raportului anual al instituţiei Avocatul Poporului, pe care îl supune spre aprobare Avocatului Poporului.

(2) Raportul anual cuprinde: analiza şi concluziile vizitelor desfăşurate pe parcursul acelui an; propunerile şi recomandările formulate; măsurile luate de autorităţile naţionale cu privire la acestea; propuneri de îmbunătăţire a cadrului legislativ în domeniul de activitate, precum şi orice alte date sau informaţii relevante pentru activitatea Domeniului privind prevenirea torturii în locurile de detenţie.

(3) Raportul de activitate a Domeniului privind prevenirea torturii în locurile de detenţie este parte componentă a Raportului anual pe care Avocatul Poporului îl prezintă în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului.

 

SECŢIUNEA a 5-a

Menţinerea legăturii cu Subcomitetul de prevenire a torturii

 

Art. 49. - În exercitarea atribuţiilor sale, Avocatul Poporului sau, după caz, adjunctul Avocatului Poporului pentru prevenirea torturii menţine legătura cu Subcomitetul de prevenire a torturii, trimite acestuia informaţii şi se întâlneşte cu membrii acestuia.

Art. 50. - Personalul de execuţie de specialitate cu studii juridice şi specialiştii pot beneficia de pregătire profesională şi asistenţă tehnică din partea Subcomitetului de prevenire a torturii, în condiţiile protocolului opţional.

Art. 51. - Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale activităţii de prevenire a torturii şi a tratamentelor cu cruzime, inumane sau degradante se asigură de la bugetul de stat, iar fondurile destinate acestuia fac parte din bugetul instituţiei Avocatul Poporului.

 

CAPITOLUL VI

Răspundere, incompatibilităţi şi imunităţi

 

Art. 52. - Avocatul Poporului şi adjuncţii săi nu răspund juridic pentru opiniile exprimate sau pentru actele pe care le îndeplinesc, cu respectarea legii, în exercitarea atribuţiilor prevăzute de prezenta lege.

Art. 53. - (1) Pe durata exercitării mandatului, Avocatul Poporului poate fi urmărit şi trimis în judecată penală pentru fapte, altele decât cele prevăzute la art. 52, dar nu poate fi reţinut, percheziţionat, arestat la domiciliu sau arestat preventiv fără încuviinţarea preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului.

(2) Adjuncţii Avocatului Poporului pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte, altele decât cele prevăzute la art. 52, dar nu pot fi reţinuţi, percheziţionaţi, arestaţi la domiciliu sau arestaţi preventivfără înştiinţarea prealabilă a Avocatului Poporului.

(3) Dacă Avocatul Poporului sau adjuncţii săi sunt arestaţi ori trimişi în judecată penală, ei vor fi suspendaţi din funcţie, de drept, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti.

Art. 54. - (1) în timpul exercitării funcţiei, Avocatul Poporului şi adjuncţii acestuia nu pot fi membri ai unui partid politic şi nu pot îndeplini nicio altă funcţie publică sau privată, cu excepţia activităţilor şi funcţiilor didactice din învăţământul superior,

(2) incompatibilităţile prevăzute la alin. (1) se aplică şi personalului cu funcţii de conducere şi de execuţie de specialitate.

 

CAPITOLUL VII

Serviciile instituţiei Avocatul Poporului

 

Art. 55. - Structura organizatorică, statul de funcţii şi numărul de personal necesar activităţii instituţiei se aprobă de Avocatul Poporului, în limita bugetului anual.

Art. 56. - În cadrul instituţiei Avocatul Poporului se organizează, pe lângă domeniile de activitate, următoarele:

a) Serviciul contencios constituţional, recurs în interesul legii, contencios administrativ şi juridic, analiză acte normative, relaţii externe şi comunicare, în subordinea directă a Avocatului Poporului, condus de un şef serviciu, care coordonează: Biroul contencios constituţional şi recurs în interesul legii, Biroul contencios administrativ şi juridic şi Biroul analiză acte normative, relaţii externe şi comunicare;

b) Biroul financiar, salarizare şi resurse umane şi Biroul administrativ. Directorul coordonator îndrumă şi răspunde de activitatea Biroului financiar, salarizare şi resurse umane şi a Biroului administrativ.

Art. 57. - Funcţiile de conducere şi de execuţie de specialitate din aparatul instituţiei Avocatul Poporului se ocupă prin concurs, în condiţiile legii.

Art. 58. - Încălcarea prevederilor prezentei legi sau ale Regulamentului de organizare şi funcţionare a instituţiei Avocatul Poporului de către personalul acesteia atrage răspunderea penală, disciplinară sau administrativă, după caz. Răspunderea disciplinară se stabileşte conform Regulamentului de organizare şi funcţionare a instituţiei Avocatul Poporului.

 

CAPITOLUL VIII

Dispoziţii tranzitorii şi finale

 

Art. 59. - (1) Instituţia Avocatul Poporului are buget propriu, care face parte integrantă din bugetul de stat. Prin legile bugetare anuale poate fi aprobat un fond la dispoziţia Avocatului Poporului, pentru acordarea de ajutoare.

(2) Proiectul de buget se aprobă, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice, de Avocatul Poporului şi se înaintează Guvernului pentru a fi inclus distinct în proiectul bugetului de stat supus legiferării. Obiecţiile Avocatului Poporului la proiectul de buget al Guvernului se prezintă Parlamentului pentru soluţionare.

(3) Funcţia de Avocat al Poporului este asimilată ca rang, salarizare şi condiţii de pensionare cu funcţia de ministru, iar funcţia de adjunct al Avocatului Poporului este asimilată ca rang, salarizare şi condiţii de pensionare cu funcţia de secretar de stat, beneficiind în mod corespunzător de toate drepturile acestora. Funcţiile de conducere şi de execuţie de specialitate sunt asimilate cu cele din aparatul Parlamentului. Adjuncţii Avocatului Poporului sunt numiţi pentru un mandat de 5 ani, mandat ce poate fi reînnoit o singură dată.

(4) Activitatea desfăşurată de personalul de execuţie de specialitate cu studii juridice în cadrul instituţiei Avocatul Poporului constituie vechime în specialitatea studiilor absolvite şi în magistratură, în condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(5) Personalul de conducere şi execuţie de altă specialitate decât cea juridică din cadrul instituţiei Avocatul Poporului beneficiază de vechime în specialitatea studiilor absolvite.

(6) Avocatul Poporului şi adjuncţii Avocatului Poporului care nu au domiciliu şi nici locuinţă proprietate personală în municipiul Bucureşti beneficiază,de la data numirii în funcţie, de decontarea cheltuielilor de cazare şi transport de la localitatea de domiciliu până la locul de muncă din municipiul Bucureşti, în condiţiile legii.

(7) Guvernul şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti vor pune la dispoziţia instituţiei Avocatul Poporului sediul necesar funcţionării acesteia.

(8) Instituţia Avocatul Poporului poate închiria, concesiona sau primi în administrare, în condiţiile legii, în vederea desfăşurării activităţii proprii, bunuri mobile şi imobile, proprietate publică sau privată.

(9) Paza sediului instituţiei Avocatul Poporului se asigură, în mod gratuit, de către jandarmeria Română.

Art. 60. - (1) în situaţia în care în funcţia de Avocat al Poporului este ales un magistrat, rezervarea postului acestuia este obligatorie.

(2) Dacă în funcţia de adjunct al Avocatului Poporului este numit un judecător, lin procuror, un avocat, un notar, un consilier juridic, un economist sau o persoană care îndeplineşte alte funcţii asimilate, rezervarea postului acestuia/acesteia este obligatorie.

Art. 61. - Regulamentul de organizare şi funcţionare a instituţiei Avocatul Poporului se aprobă prin ordin de către Avocatul Poporului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

ANEXA

 

BIROURILE TERITORIALE ALE INSTITUŢIEI AVOCATUL POPORULUI

 

Nr. biroului

Sediul

Judeţele aflate în competenţă teritorială

1.

Alba Iulia

Alba, Sibiu, Hunedoara

2.

Piteşti

Argeş, Vâlcea

3.

Bacău

Bacău, Neamţ

4.

Oradea

Bihor, Satu Mare

5.

Suceava

Suceava, Botoşani

6.

Braşov

Braşov, Covasna

7.

Slobozia

Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov, Teleorman

8.

Cluj-Napoca

Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Sălaj

9.

Constanţa

Constanţa, Tulcea

10.

Craiova

Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt

11.

Galaţi

Galaţi, Brăila, Vrancea

12.

laşi

laşi, Vaslui

13.

Târgu Mureş

Mureş, Harghita

14.

Ploieşti

Prahova, Buzău, Dâmboviţa

15.

Timişoara

Timiş, Arad, Caraş-Severin

 

NOTĂ:

Reproducem mai jos prevederile actelor modificatoare, care nu sunt încorporate în forma republicată a Legii nr. 35/1997 şi care se aplică, în continuare, ca dispoziţii proprii ale acestora:

1. Art. II-V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 48/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 181/2014:

Art. II. - (1) în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Avocatul Poporului aprobă, prin ordin, noul stat de funcţii şi de personal al instituţiei.

(2) Prin derogare de la dispoziţiile art. 34 din Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, republicată, personalul de execuţie de specialitate care îşi desfăşoară activitatea în cadrul instituţiei Avocatul Poporului sau în cadrul birourilor teritoriale ale instituţiei Avocatul Poporului poate trece la cerere, cu aprobarea Avocatului Poporului, în structura centrală a Domeniului privind prevenirea torturii în locurile de detenţie sau în structura teritorială a Domeniului privind prevenirea torturii în locurile de detenţie.

(3) în urma aprobării noului stat de funcţii, Avocatul Poporului adoptă, prin ordin, metodologia de promovare în funcţii, grade sau trepte profesionale a personalului instituţiei şi promovează, prin ordin, personal din cadrul instituţiei. Celelalte posturi vacante se ocupă prin concurs sau examen organizat în condiţiile legii.

(4) Numărul de personal finanţat potrivit legii se suplimentează cu 39 de posturi, dintre care: un adjunct al Avocatului Poporului, 23 de angajaţi pentru Domeniul privind prevenirea torturii în locurile de detenţie, 13 angajaţi la Serviciul contencios constituţional, recurs în interesul legii, contencios administrativ şi juridic, analiză acte normative, relaţii externe şi comunicare şi2 angajaţi personal de execuţie de specialitate cu studii juridice. Numărul de posturi al instituţiei Avocatul Poporului este de 133, exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetului Avocatului Poporului.

(5) Asigurarea fondurilor necesare acestor modificări se va face cu data de 1 ianuarie 2015.

Art. III. - (1) Centrul zonal Bucureşti preia în sfera sa de competenţă judeţele arondate Biroului teritorial Slobozia,

nefuncţional la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

(2) Până la 1 ianuarie 2015, dată la care devine funcţională schema completă de personal prevăzută de prezentul act normativ, activitatea privind prevenirea torturii este desfăşurată de personalul de specialitate, existent la nivelul instituţiei Avocatul Poporului, inclusiv de cel de la nivelul birourilor teritoriale şi de specialişti colaboratori.

Art. IV. - La articolul 24 alineatul (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 14 aprilie 2009, aprobată prin Legea nr. 227/2009, cu modificările şi completările ulterioare, după litera f) se introduce o nouă literă, litera g), cu următorul cuprins:

«g) achiziţiile efectuate de către instituţia Avocatul Poporului, în vederea realizării atribuţiilor ce îi revin ca urmare a înfiinţării, în cadrul acestei instituţii, a Mecanismului naţional de prevenire a torturii în locurile de detenţie.»

Art. V. - La articolul III alineatul (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare şi de modificare şi completare a unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 12 iunie 2012, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 16/2013, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins: «a) organizate, în condiţiile legii, la nivelul Preşedintelui României, preşedintelui Senatului, preşedintelui Camerei Deputaţilor, prim-ministrului, viceprim-ministrului, preşedintelui Curţii Constituţionale, preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, preşedintelui Curţii de Conturi, Avocatului Poporului, miniştrilor, miniştrilor delegaţi şi celorlalţi conducători ai instituţiilor şi autorităţilor publice centrale şi locale cu rol de ordonator principal de credite;».”

2. Art. II din Legea nr. 9/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului:

Art. II. - Începând cu data de 1 ianuarie 2018, numărul de posturi finanţate potrivit legii, pentru instituţia Avocatul Poporului, se suplimentează cu 18 posturi, dintre care 4 posturi la sediul central şi câte un post la cele 14 birouri teritoriale.”

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.