MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 186/2018

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 186         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 28 februarie 2018

 

SUMAR

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

2.574/2017. - Ordin al ministrului culturii şi identităţii naţionale privind clasarea în Lista monumentelor istorice ca monument istoric, categoria m - monument, II - arhitectură, grupa valorică B, a Şcolii elementare confesionale evanghelice situate în satul Veseud, comuna Chirpăr, judeţul Sibiu

 

2.575/2017. - Ordin al ministrului culturii şi identităţii naţionale privind clasarea în Lista monumentelor istorice ca monument istoric, categoria m - monument, II - arhitectură, grupa valorică B, a Casei parohiale evanghelice situate în Str. Principală nr. 42, satul Netuş, comuna Iacobeni, judeţul Sibiu

 

2.592/2017. - Ordin al ministrului culturii şi identităţii naţionale privind clasarea în Lista monumentelor istorice ca monument istoric m - monument, categoria II - arhitectură, grupa valorică A, a Fostei Judecătorii situate în Piaţa Republicii nr. 5, municipiul Turda, judeţul Cluj

 

2.656/2017. - Ordin al ministrului culturii şi identităţii naţionale privind clasarea în Lista monumentelor istorice în categoria II - arhitectură, a - ansamblu, grupa valorică B, a Ansamblului conacului General Ioan Emanoil Florescu - Epaminonda R. Dimitriu şi a două subcomponente Conacul General Ioan Emanoil Florescu - Epaminonda R. Dimitriu şi Parcul, ambele în categoria II - arhitectură, m - monument, grupa valorică B

 

20. - Ordin al ministrului afacerilor interne pentru completarea Ordinului viceprim-ministrului, ministrul administraţiei şi internelor, nr. 24/2009 privind normele metodologice de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 1.083/2008 privind asigurarea despăgubirilor de viaţă, sănătate şi bunuri ale poliţiştilor

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

34. - Ordin pentru modificarea şi completarea Procedurii privind elaborarea şi aprobarea programelor de investiţii ale operatorilor economici concesionari ai serviciului de distribuţie a energiei electrice, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 8/2016

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

Decizia nr. 5 din 22 ianuarie 2018 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept)

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL CULTURII ŞI IDENTITĂŢII NAŢIONALE

 

ORDIN

privind clasarea în Lista monumentelor istorice ca monument istoric, categoria m - monument, II - arhitectură, grupa valorică B, a Şcolii elementare confesionale evanghelice situate în satul Veseud, comuna Chirpăr, judeţul Sibiu

 

Având în vedere Referatul nr. 6.692/2016 din 28 aprilie 2017 de aprobare a proiectului Ordinului ministrului culturii şi identităţii naţionale privind clasarea Şcolii elementare confesionale evanghelice, satul Veseud, comuna Chirpăr, judeţul Sibiu, în Lista monumentelor istorice, categoria II - arhitectură, monument, grupa valorică B,

în conformitate cu dispoziţiile art. 13 alin. (1) pct. 2 lit. d) şi ale art. 33 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 16 alin. (2) şi (3) din Normele metodologice de clasare şi inventariere a monumentelor istorice, aprobate prin Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.260/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 11 alin, (1) şi

(4) din Hotărârea Guvernului nr. 90/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul culturii şi identităţii naţionale emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Se clasează ca monument istoric Şcoala elementară confesională evanghelică, satul Veseud, comuna Chirpăr, judeţul Sibiu, categoria m - monument, II - arhitectură, grupa valorică B, cu codul în Lista monumentelor istorice SB-ll-m-B-21132.

(2) Coordonatele punctelor de contur ale zonei de protecţie a monumentului istoric sunt date în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin,

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul culturii şi identităţii naţionale,

Alexandru Vasile Oprean,

secretar de stat

 

Bucureşti, 11 august 2017.

Nr. 2.574.

 

ANEXĂ

 

Zona de protecţie a monumentului istoric Şcoala elementară confesională evanghelică situată în satul Veseud, comuna Chirpăr, judeţul Sibiu

 

Coordonate puncte de contur

 

Nr. pct.

X[m]

Y [m]

1

492132.319

472170.478

2

492114.876

472188.466

3

492097.106

472212.768

4

492079.022

472231.292

5

492063.273

472256.313

6

492056.621

472286.170

7

492053.702

472309.442

8

492055.514

472329.818

9

492056.147

472345.356

10

492058.616

472368.236

11

492053.495

472371.152

12

492064.278

472409.110

13

492075.529

472424.045

14

492099.272

472433.529

15

492130.276

472453.525

16

492149.352

472469.793

17

492162.066

472483.212

18

492193.106

472519.438

19

492194.984

472518.793

20

492199.729

472525.849

21

492204.263

472516.888

22

492230.575

472554.807

23

492275.197

472588.221

24

492332.317

472629.755

25

492340.946

472622.546

26

492351.927

472600.702

27

492362.506

472578.957

28

492370.229

472566.102

29

492384.000

472552.288

30

492387.327

472530.085

31

492399.442

472517.473

32

492414.267

472494.946

33

492429.413

472470.515

34

492431.508

472468.647

35

492363.663

472438.211

36

492387.441

472335.553

37

492410.754

472256.144

38

492457.130

472158.871

39

492424.627

472145.539

40

492376.169

472130.851

41

492368.820

472128.319

42

492375.258

472114.895

43

492354.891

472105.902

44

492342.570

472099.116

45

492322.836

472092,293

46

492302.960

472086.620

47

492296.421

472073.793

48

492296.205

472061.460

49

492287.093

472060.379

50

492260.865

472064.515

51

492238.907

472071.434

52

492224.419

472075.531

53

492213.497

472080.801

54

492198.530

472070.484

55

492206.816

472047.837

56

492215.364

472031.089

57

492200.155

472025.710

58

492203.395

472007.034

59

492205.531

471991.279

60

492208.637

471966.467

61

492209.736

471940.414

62

492189.531

471939.748

63

492181.411

471941.095

64

492172.136

471938.955

65

492166.806

471961.384

66

492164.392

472002.912

67

492158.787

472020.910

68

492152.944

472033.521

69

492124.870

472080.456

70

492169.218

472117.659

 

MINISTERUL CULTURII ŞI IDENTITĂŢII NAŢIONALE

 

ORDIN

privind clasarea în Lista monumentelor istorice ca monument istoric, categoria m - monument, II - arhitectură, grupa valorică B, a Casei parohiale evanghelice situate în Str. Principală nr. 42, satul Netuş, comuna Iacobeni, judeţul Sibiu

 

Având în vedere Referatul nr. 6.694/2016 din 6 iunie 2017 de aprobare a proiectului Ordinului ministrului culturii şi identităţii naţionale privind clasarea Casei parohiale evanghelice, Str. Principală nr. 42, satul Netuş, comuna Iacobeni, judeţul Sibiu, în Lista monumentelor istorice, categoria II - arhitectură, monument, grupa valorică B,

în conformitate cu dispoziţiile art. 13 alin. (1) pct. 2 lit. d) şi ale art. 33 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 16 alin. (2) şi (3) din Normele metodologice de clasare şi inventariere a monumentelor istorice, aprobate prin Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.260/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale ari. 11 alin. (1) şi (4) din Hotărârea Guvernului nr. 90/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul culturii şi identităţii naţionale emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Se clasează ca monument istoric Casa parohială evanghelică, situată în Str. Principală nr. 42, satul Netuş, comuna Iacobeni, judeţul Sibiu, în categoria m - monument, II - arhitectură, grupa valorică B, cu codul în Lista monumentelor istorice SB-ll-m-B-21133.

(2) Coordonatele punctelor de contur ale zonei de protecţie a monumentului istoric sunt date în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul culturii şi identităţii naţionale,

Alexandru Vasile Oprean,

secretar de stat

 

Bucureşti, 11 august 2017.

Nr. 2.575.

 

ANEXĂ

 

Zona de protecţie a monumentului istoric Casa parohială evanghelică, situată În Str. Principală nr. 42, satul Netuş, comuna Iacobeni, Judeţul Sibiu

 

Coordonate puncte contur

 

Nr. pct.

X[m]

Y[m]

1

506868.537

483663.802

2

506822.647

483717.309

3

506797.007

483747.408

4

506780.531

483777.179

5

506726.525

483891.414

6

506489.532

483778.533

7

506518.678

483681.930

8

506458.902

483667.912

9

506481.887

483639.721

10

506478.326

483636.329

11

506471.503

483631.238

12

506459.776

483622.881

13

506439.762

483646.124

14

506425.619

483634.516

15

506406.708

483657.058

16

506389.933

483648.003

17

506375.549

483636.545

18

506362.383

483648.572

19

506330.578

483623.109

20

506287.352

483588.328

21

506314.632

483563.159

22

506351.793

483529.108

23

506378.999

483504.409

24

506383.776

483501.489

25

506390.029

483498.533

26

506375.264

483482.177

27

506398.160

483461.374

28

506401.287

483451.939

29

506406.988

483433.921

30

506410.138

483419.939

31

506412.134

483409.264

32

506416.040

483388.523

33

506418.186

483383.560

34

506418.829

483378.886

35

506420.368

483369.659

36

506421.788

483363.266

37

506425.989

483353.056

38

506445.355

483355.625

39

506454.554

483353.058

40

506458.608

483315.667

41

506495.828

483208.806

42

506500.888

483211.609

43

506551.625

483237.140

44

506546.337

483253.503

45

506541.148

483271.110

46

506536.243

483284.347

47

506574.690

483297.590

48

506578.726

483298.887

49

506588.705

483275.663

50

506597.594

483254.856

51

506610.804

483260.517

52

506620.490

483264.894

53

506632.140

483270.234

54

506656.005

483281.766

55

506691.125

483294.554

56

506723.341

483313.835

57

506774.226

483342.637

58

506760.275

483373.189

59

506748.664

483397.629

60

506717.668

483472.680

61

506711.558

483485.547

62

506702.205

483505.535

63

506693.462

483522.003

64

506690.564

483526.275

65

506695.497

483533.122

66

506715.769

483547.167

67

506730.904

483559.406

68

506747.743

483569.464

69

506776.933

483588.428

70

506782.654

483596.852

71

506792.131

483612.391

72

506805.643

483616.261

73

506825.053

483625.164

74

506841.798

483637.700

75

506855.043

483650.192

 

MINISTERUL CULTURII ŞI IDENTITĂŢII NAŢIONALE

 

ORDIN

privind clasarea în Lista monumentelor istorice ca monument istoric m - monument, categoria II - arhitectură, grupa valorică A, a Fostei Judecătorii situate în Piaţa Republicii nr. 5, municipiul Turda, judeţul Cluj

 

Având în vedere Referatul nr. 1.944/2016 din 19 iulie 2017 de aprobare a proiectului Ordinului ministrului culturii privind clasarea Fostei Judecătorii, Piaţa Republicii nr. 5, municipiul Turda, judeţul Cluj ca monument istoric m - monument, categoria II - arhitectură, grupa valorică A,

în conformitate cu dispoziţiile art. 13 alin. (1) pct. 1 lit. b) şi ale art. 33 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 16 alin. (2) şi (3) din Normele metodologice de clasare şi inventariere a monumentelor istorice, aprobate prin Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.260/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale prevederilor art. 11 alin. (1) şi (4) din Hotărârea Guvernului nr. 90/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul culturii şi identităţii naţionale emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Se clasează ca monument istoric Fosta Judecătorie, situată în Piaţa Republicii nr. 5, municipiul Turda, judeţul Cluj, categoria m - monument, II - arhitectură, grupa valorică A, cu codul în Lista monumentelor istorice CJ-II-m-A-21117.

(2) Coordonatele punctelor de contur ale zonei de protecţie a monumentului istoric sunt date în anexa care face parte integranta din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul culturii şi identităţii naţionale,

Alexandru Vasile Oprean

secretar de stat

 

Bucureşti, 24 august 2017.

Nr. 2.592.

 

ANEXĂ

 

Zona de protecţie a monumentului istoric Fosta Judecătorie, situată în Piaţa Republicii nr. 5, municipiul Turda, judeţul Cluj

 

Coordonate puncte de contur:

 

X [m]

Y[m]

564585.605

406964.007

564560.916

406861.102

564549.718

406859.431

564523.194

406840.110

564515.504

406834.095

564510.176

406829.165

564496.007

406817.808

564488.191

406812.541

564483.515

406810.169

564480.046

406809.147

564475.607

406808.867

564470.995

406808.977

564469.201

406809.688

564466.234

406812.002

564463.807

406815.073

564463.222

406821.906

564463.805

406830.972

564465.183

406839.180

564466.792

406846.447

564467.912

406851.262

564471.878

406861.264

564479.074

406878.724

564485.745

406894.801

564486.770

406898.621

564482.241

406899.711

564486.856

406908.845

564483.637

406920.390

564479.953

406927.222

564458.415

406936.970

564452.658

406939.702

564466.639

406981.332

564482.662

406025.072

564515.651

406010.369

564546.298

406997.793

564567.449

406984.439

564580.043

406977.493

564587.853

406975.569

 

MINISTERUL CULTURII ŞI IDENTITĂŢII NAŢIONALE

 

ORDIN

privind clasarea în Lista monumentelor istorice în categoria II - arhitectură, a - ansamblu, grupa valorică B, a Ansamblului conacului General Ioan Emanoil Florescu - Epaminonda R. Dimitriu şi a două subcomponente Conacul General Ioan Emanoil Florescu - Epaminonda R. Dimitriu şi Parcul, ambele în categoria II - arhitectură, m - monument, grupa valorică B

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 5.804/2015 din 28 martie 2017 a proiectului Ordinului ministrului culturii şi identităţii naţionale privind clasarea Ansamblului conacul General Ioan Emanoil Florescu - Epaminonda R. Dimitriu, în LMI, categoria II - arhitectură, a - ansamblu, grupa valorică B, şi a două subcomponente Conacul g-ral Ioan Emanoil Florescu - Epaminonda R. Dimitriu şi Parcul, ambele în categoria II - arhitectură, m - monument, grupa valorică B la aceeaşi adresă poştală, în conformitate cu dispoziţiile art. 13 alin. (1) pct. 2 lit. e) şi ale art. 33 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 16 alin. (2) şi (3) din Normele metodologice de clasare şi inventariere a monumentelor istorice, aprobate prin Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.260/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale prevederilor art. 11 alin. (1) şi (4) din Hotărârea Guvernului nr. 90/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul culturii şi identităţii naţionale emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Se clasează ca monument istoric Ansamblul conacului General Ioan Emanoil Florescu - Epaminonda R. Dimitriu, în satul Vizureşti, comuna Ciocăneşti, judeţul Dâmboviţa, categoria II - arhitectură, a - ansamblu, grupa valorică B, cu codul în Lista monumentelor istorice DB-II-a-B-21130.

(2) Se clasează ca monumente istorice două subcomponente ale Ansamblului conacului General Ioan Emanoil Florescu - Epaminonda R Dimitriu, ambele în satul Vizureşti, comuna Ciocăneşti, judeţul Dâmboviţa, anume Conacul General Ioan Emanoil Florescu - Epaminonda R. Dimitriu şi Parcul, ambele în categoria II - arhitectură, m - monument, grupa valorică B, având codurile în Lista monumentelor istorice DB-II-a-B-21130.01 şi, respectiv, DB-II-a-B-21130.02.

(3) Coordonatele punctelor de contur ale zonei de protecţie a ansamblului monument istoric sunt date în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul culturii şi identităţii naţionale,

Alexandru Vasile Oprean,

secretar de stat

 

Bucureşti, 27 septembrie 2017.

Nr. 2.656.

 

ANEXĂ

 

Zona de protecţie a monumentului istoric Ansamblul conacului General Ioan Emanoil Florescu - Epaminonda R. Dimitriu, în satul Vizureşti, comuna Ciocăneşti, judeţul Dâmboviţa

 

Coordonate puncte de contur:

 

Nr. crt.

Coordonate stereo 70 Nord (X)

Coordonate stereo 70 Est (Y)

1

349598.254

564014.507

2

349592.171

564003.702

3

349808.370

563892.870

4

349847.579

563876.826

5

349860.124

563865.573

6

349883.251

563886.683

7

349900.676

563891.884

8

349925.721

563893.557

9

349942.721

563891.125

10

349952.764

563880.730

11

349969.838

563878.480

12

349984.907

563887.301

13

349989.736

563902.647

14

349988.734

563919.853

15

349987.558

563932.874

16

349982.966

563947.287

17

349975.130

563952.795

18

349962.691

563949.073

19

349951.287

563935.032

20

349938.852

563934.767

21

349933.916

563946.532

22

349934.354

563964.401

23

349940.968

563980.805

24

349957.998

563987.131

25

349974.918

563986.693

26

349995.980

563989.646

27

350012.365

564001.068

28

350016.235

564017.886

29

350008.102

564031.632

30

349997.942

564038.617

31

349979.378

564045.227

32

349967.209

564050.584

33

349965.387

564061.831

34

349966.795

564076.665

35

349965.980

564089.840

36

349955.387

564100.334

37

349943.255

564098.660

38

349928.812

564092.019

39

349929.060

564080.307

40

349925.018

564069.614

41

349912.995

564071.683

42

349886.932

564094.087

43

350045.797

564621.946

44

349958.507

564669.115

45

349923.635

564682.831

46

349778.376

564276.621

47

349760.903

564292.268

48

349743.830

564310.856

49

349731.489

564331.824

50

349722.267

564364.370

51

349707.217

564367.492

52

349675.418

564272.265

53

349662.797

564218.952

54

349618.592

564131.359

55

349600.943

564065,711

 

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

 

ORDIN

pentru completarea Ordinului viceprim-ministrului, ministrul administraţiei şi internelor, nr. 24/2009 privind normele metodologice de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 1.083/2008 privind asigurarea despăgubirilor de viaţă, sănătate şi bunuri ale poliţiştilor

 

În temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul afacerilor interne emite următorul ordin:

Art. I. - La articolul 6 din Ordinul viceprim-ministrului, ministrul administraţiei şi internelor, nr. 24/2009 privind normele metodologice de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 1.083/2008 privind asigurarea despăgubirilor de viaţă, sănătate şi bunuri ale poliţiştilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 6 aprilie 2009, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

„(4) Pentru poliţiştii răniţi, ministrul afacerilor interne poate aproba, prin ordin, în cazuri individuale, plata sau decontarea cheltuielilor cu asistenţa medicală, tratamentul şi măsurile de recuperare medicală realizate în ţară şi în alte condiţii decât cele prevăzute la alin. (1). Prin ordin se pot stabili inclusiv condiţii de plată sau decontare diferite de cele prevăzute la alin. (2) şi (3).”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul afacerilor interne,

Carmen Daniela Dan

 

Bucureşti, 27 februarie 2018.

Nr. 20.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Procedurii privind elaborarea şi aprobarea programelor de investiţii ale operatorilor economici concesionari ai serviciului de distribuţie a energiei electrice, aprobata prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare

în Domeniul Energiei nr. 8/2016

 

Având în vedere prevederile art. 45 alin. (1) lit. c) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 57 din Metodologia de stabilire a tarifelor pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 72/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 5 alin. (1) lit. c) şi ale art. 9 alin. (1) lit. h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite prezentul ordin.

Art. I. - Procedura privind elaborarea şi aprobarea programelor de investiţii ale operatorilor economici concesionari ai serviciului de distribuţie a energiei electrice, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 8/2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 232 din 29 martie 2016, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 3 alineatul (1), litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„e) regulamentul de organizare a activităţii de mentenanţă, aprobat prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei.”

2. La articolul 9, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„(11) Prin derogare de la prevederile alin. (1) şi (6), OD poate solicita AN RE depăşirea valorii investiţiilor în dotări, cu transmiterea documentelor justificative aferente.”

3. La articolul 9, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) O cotă situată între cel puţin 5% şi cel mult 10% din valoarea prevăzută Sa alin. (1) trebuie să reprezinte lucrări de electrificare a localităţilor şi de extindere a RED. În această categorie se includ şi:

a) contravaloarea cheltuielilor cu finanţarea lucrărilor de electrificare a localităţilor şi de extindere a RED, suportată de OD în cazul coparticipării la finanţare împreună cu autorităţile administraţiei publice;

b) sumele plătite de OD utilizatorilor care au cofinanţat lucrări de extindere a unei reţele electrice de joasă tensiune la solicitarea lor explicită, în conformitate cu reglementările în vigoare referitoare la acordarea de compensaţii;

c) contravaloarea cheltuielilor cu finanţarea lucrărilor de realizare a reţelei electrice de interes public necesare pentru racordarea utilizatorilor individuali dintr-un ansamblu de blocuri de locuinţe şi/sau de locuinţe individuale, restituită de către OD dezvoltatorilor.”

4. La articolul 9, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:

„(21) La solicitarea unor autorităţi publice naţionale sau locale, OD este obligat să includă în cadrul investiţiilor prevăzute la alin. (2) lucrări de extindere a RED necesare pentru alimentarea cu energie electrică a unor obiective de importanţă strategică, care contribuie la securitatea şi siguranţa naţională, precum şi obiective sociale de interes public, cum ar fi spitale, şcoli, grădiniţe etc., care contribuie la bunăstarea comunităţii locale, cu informarea prealabilă a Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei.”

5. La articolul 9, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) O cotă situată între cel puţin 5% şt cel mult 10% din valoarea prevăzută la alin. (1) trebuie să reprezinte lucrări de întărire a RED pentru crearea condiţiilor tehnice necesare racordării noilor utilizatori sau modificării caracteristicilor pentru utilizatorii existenţi. În această categorie se includ şi:

a) valoarea aferentă lucrărilor de modificare a instalaţiei de racordare deţinută de OD, în situaţia aprobării unui spor de putere mai mic sau egal cu 50 % din puterea aprobată pentru un loc de consum;

b) lucrările de întărire a RED necesare alimentării cu energie electrică a clienţilor finali cu drept legal la serviciu universal, conform deciziilor Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei.”

6. La articolul 9, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) Este interzisă includerea lucrărilor de mentenanţă în programul anual de investiţii.”

7. La articolul 9, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (71), cu următorul cuprins:

,,(71) Prin derogare de la prevederile alin. (7), în situaţia în care nu deţine sau deţine parţial în proprietate autovehiculele prevăzute la alin. (7), în anul de referinţă al unei perioade de reglementare, OD are dreptul să solicite Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei acordul pentru constituirea prin achiziţionare a unui parc auto dimensionat la nivelul necesar şi fundamentat pe bază de documente justificative, caz în care numărul autovehiculelor, inclusiv al autoutilitarelor şi autospecialelor achiziţionate în decursul unui an, poate să depăşească procentul de 10% prevăzut la alin. (7), în condiţiile respectării prevederilor alin, (6).”

8. La articolul 13, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 13. - (1) Investiţiile care se derulează pe o perioadă mai mare de un an şi au fost demarate în anii anteriori în care au avut puneri în funcţiune parţiale se evidenţiază distinct în programul de investiţii aferent anului în curs, prin adăugarea unei menţiuni în acest sens în coloana de observaţii, cu precizarea valorii totale prognozate şi defalcarea anuală a acesteia.”

9. La articolul 14 alineatul (1), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) documentele complete de promovare a fiecărei investiţii întocmite până la acea dată, cum ar fi: referatul de necesitate/nota de fundamentare, studiul de fezabilitate, tema de proiectare, comanda de proiectare, proiectul tehnic, caietul de sarcini, contractul de execuţie/de achiziţie, raportul procedurii de atribuire; aceste documente se transmit în format electronic, organizate pe lucrări, cu respectarea codificării acestora din programul anual de investiţii;”.

10. Articolul 17 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 17. - (1) Până la data de 1 octombrie a fiecărui an, OD este obligat să revizuiască programul de investiţii pentru anul în curs transmis la data de 15 ianuarie, conform cerinţelor Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei rezultate în urma analizei documentelor transmise de OD.

(2) Până la data de 1 octombrie a fiecărui an, OD poate modifica componenţa programului de investiţii pentru anul în curs, cu respectarea structurii stabilite la cap. IV şi a valorii totale aprobate anterior pentru anul respectiv, în limita a 10% din numărul de lucrări de investiţii, astfel încât în programul modificat să se regăsească 90% din lucrările cuprinse în programul transmis la data de 15 ianuarie a aceluiaşi an şi aprobat de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei sau revizuit conform alin. (1), cu justificarea fiecărei modificări şi transmiterea documentelor de fundamentare a investiţiilor incluse în program conform prevederilor din cap. V.

(3) Prin derogare de la prevederile alin. (2), în funcţie de numărul şi valoarea solicitărilor privind realizarea de lucrări de investiţii prevăzute la art. 9 alin. (2) şi (3), se acceptă depăşirea limitei prevăzute la alin. (2) şi Reîncadrarea între limitele prevăzute la art. 9 alin. (2) şi (3), numai cu informarea prealabilă a Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, prezentarea documentelor justificative şi specificarea lucrărilor incluse în programul de investiţii pentru înlocuirea tipurilor respective de lucrări.

(4) în cazul în care valoarea solicitărilor privind realizarea de lucrări de investiţii prevăzute la art. 9 alin. (2) şi (3) este mai mică decât valoarea prevăzută în programul de investiţii transmis la 15 ianuarie, aprobat de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei sau, după caz, revizuit conform alin. (1), OD poate include în programul de investiţii alte lucrări în RED pentru înlocuirea tipurilor respective de lucrări, până la limita valorii prevăzute pentru acestea în programul de investiţii.”

11. Articolul 20 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 20. - În cazul constatării nerespectării prevederilor referitoare la elaborarea, structura, fundamentarea, revizuirea şi modificarea programului anual de investiţii prevăzute în prezenta procedură, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei respinge programul anual de investiţii sau anumite investiţii din cadrul acestuia.”

12. Articolul 23 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 23. - (1) OD are obligaţia de a realiza investiţiile prevăzute în programul anual de investiţii transmis la 15 ianuarie şi aprobat prin decizie de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei sau revizuit conform art. 17 alin. (1) şi, după caz, modificat în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2).

(2) OD are obligaţia de a realiza anual investiţii în valoare de cel puţin 95% din valoarea totală a programului anual de investiţii, aprobată de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei pentru anul respectiv la începutul perioadei de reglementare, cu respectarea prevederilor metodologiei şi ale prezentei proceduri.”

13. La articolul 24 alineatul (1), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) toate documentele de finalizare a fiecărei investiţii cum ar fi: bonuri de consum (cu excepţia bonurilor de consum pentru contoare - pentru care se transmit situaţii centralizatoare/bon colectiv), situaţii de plată, aprobări la plată, procese-verbale de recepţie la terminarea lucrării, procesul-verbal de punere în funcţiune, fişa contabilă a mijlocului fix, lista mijloacelor fixe la care s-au realizat lucrări de îmbunătăţire a parametrilor tehnici din care să rezulte valoarea acestora înainte şi după realizarea investiţiei, alte documente din care să rezulte valoarea investiţiei; aceste documente se transmit în format electronic, organizate pe lucrări, cu respectarea codificării acestora din programul anual de investiţii, însoţite de un centralizator al cheltuielilor grupate pe categorii, conform modelului prevăzut în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezenta procedură.”

14. La articolul 24, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Documentele de finalizare a fiecărei investiţii prevăzute la alin. (1) se transmit până la data de 30 septembrie pentru investiţiile realizate în primele 8 luni ale anului, odată cu machetele de monitorizare care conţin datele aferente lunii august şi până la data de 31 ianuarie a anului următor, pentru investiţiile realizate în ultimele 4 luni ale anului, odată cu machetele de monitorizare care conţin datele aferente lunii decembrie; în cazul unor modificări apărute după această dată, OD poate prezenta completări pe bază de documente justificative până la data depunerii situaţiilor financiare.”

15. La articolul 28, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 28. - (1) în situaţia în care valoarea realizată a unei investiţii depăşeşte cu mai mult de 10% valoarea acesteia prevăzută în programul de investiţii aferent anului t aprobat de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei sau, după caz, revizuit sau modificat, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei recunoaşte în BAR maximum 110% din valoarea respectivă, pe baza documentelor justificative şi a informaţiilor furnizate de OD.”

16. La articolul 28, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3) Pentru obiectivele de investiţii care se derulează pe o perioadă mai mare de un an, punerile în funcţiune parţiale se recunosc la valoarea realizată în anul respectiv, iar criteriul de recunoaştere în tarife a investiţiilor realizate prevăzut la alin. (1) se aplică în anul finalizării obiectivului, prin compararea valorii totale realizate cu valoarea totală prognozată a acestuia,

17. Articolul 35 se abrogă.

18. În tot cuprinsul procedurii, sintagma „în format electronic pe suport CD/DVD” se modifică şi se înlocuieşte cu sintagma „în format electronic pe suport USB”.

19. Anexa nr. 1 la procedură se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.

20. După anexa nr. 2 la procedură se introduce o nouă anexă, anexa nr. 3, având cuprinsul prevăzut în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Operatorii economici concesionari ai serviciului de distribuţie a energiei electrice au obligaţia de a utiliza fondurile obţinute din componenta A a tarifului de racordare la reţea constituite în perioada 2003-2008 în baza prevederilor Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public pentru realizarea lucrărilor de dezvoltare a reţelelor electrice şi de îmbunătăţire a calităţii serviciului, astfel încât acestea să fie utilizate integrai până la sfârşitul anului 2018.

Art. III. - Operatorii economici concesionari ai serviciului de distribuţie a energiei electrice duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin, iar departamentele de specialitate din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei urmăresc respectarea prevederilor prezentului ordin.

Art. IV. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Dumitru Chiriţă

 

Bucureşti, 14 februarie 2018.

Nr. 34.

 

ANEXA Nr. 1

(Anexa nr. 1 la procedură)

 

RAPORT

privind monitorizarea lucrărilor de investiţii

 

Operator de distribuţie concesionar ............................

Data (zi, lună, an) ............................................................

 

Nr. crt.

Denumirea obiectivului de investiţie /lucrare/ mijloc fix

PLANIFICAT

Categorie lucrări

Lucrare inclusă/exclusă din programul de investiţii

Amplasamentul obiectivului de investiţie/ mijlocului fix

Descrierea tehnica a investiţiei

Obiectivul urmărit prin realizarea obiectivului de investiţii

Principalele tipuri de active achiziţionate

Caracteristice le tehnice ale activelor achiziţionate

Cantităţi

(nr.. lungimi etc.)

UM

Valoarea prognozată de achiziţie a tipului de activ (lei)

Valoarea medie de achiziţie a tipului de activ în anul n-l (lei)

Valoarea PIF/ de inventar/ de intrare prognozată

(lei)

Judeţ

Localitate/ sector

Zona

Strada

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

1

Denumire obiectiv de investiţii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

0

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Activ

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

.........

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

.........

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

.........

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Activ

 

 

 

 

 

 

2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

3

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

4

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

5

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Valori indicatori prognozate

Valoare indicator actuală

SA1FI

SAIDI

(minute/an)

MAIFI

Abateri de tensiune jt

(% din Unom)

CTP în reţeaua de jt

(%)

Costuri cu mentenanţa

OPEX

(lei)

Costuri cu restabilirea alimentării cu energie electrică

(lei)

14

15

16

17

18

19

20

21

22

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

REALIZAT

Valoarea de achiziţie a tipului de activ

(lei)

Valoarea contractului de execuţie

(lei)

Valoarea materialelor aferente lucrării

(lei)

Valoarea costurilor cu munca vie (manopera) aferente lucrării

(lei)

Valoarea taxelor aferente lucrării (lei)

Valoarea altor costuri asociate realizării obiectivului de investiţii

(lei)

Valoare PIF

(lei)

23

24

25

26

27

28

29

0

 

 

 

 

 

0

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Valori indicatori realizata*

SAIFI

SAIDI

(minute/an)

MAIFI

Abateri de tensiune jt

(% din Unom)

CPT în reţeaua de jt

(%)

Costuri cu mentenanţă

(lei)

OPEX

(lei)

Costuri cu restabilirea alimentării cu energie electrică

(lei)

30

31

32

33

34

35

36

37

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Nr. grupuri de măsurare existente la Incurile de consuni la 31 decembrie an precedent ...............................

Nr. mijloace auto aflate în folosinţă la 31 decembrie a anului precedent: ............................... din care

- autoturisme destinate deplasării personalului TESA ..........................

autoturisme destinate deplasării în teren a personalului direct productiva ..........................

autoutilitare ..........................

autospeciale ..........................

 

Notă:

celulele gri nu se completează

* se transmit completate odată cu programul de investiţii realizat al anului imediat următor după monitorizarea timp de doi ani de la finalizarea lucrărilor (de exemplu pentru programul de investiţii aferent anului t monitorizarea se va transmite odată cu programul de investiţii realizat al anului t +2)

RE - lucrări în reţeaua de distribuţie reprezentând lucruri de electrificare a localităţilor, extindere a reţelelor electrice

- lucrări în reţeaua de distribuţie reprezentând lucrări de întărire a reţelelor de distribuţie

RM - lucrări în reţeaua de distribuţie reprezentând lucrări de mentenanţă

RC - lucrări în reţeaua de distribuţie reprezentând înlocuiri contoare

RSM - lucrări în reţeaua de distribuţie reprezentând lucrări aferente Smart metering

RPC - lucrări în reţeaua de distribuţie reprezentând preluări de capacităţi

RA - lucrări în reţeaua de distribuţie reprezentând alte lucrări de investiţii în reţea

D - investiţii în echipamente de lucru (D)

IN - lucrări închise în programul de investiţii transmis la 01 octombrie

EX - lucrări excluse din programul de investiţii transmis la 01 octombrie

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. 3 la procedură)

 

CENTRALIZATOR

al cheltuielilor grupate pe categorii

 

Denumirea lucrării: ............................................

Cod conform macheta D3: ................................

 

Nr. crt.

Document, nr./data

Detalii document

Valoare (lei, fără TVA)

% din valoarea totală

 

 

 

 

 

1

Proiectare (SF, PT+CS)

 

 

 

1.1

Fact nr. ............./......................

 

 

 

 

Subtotal 1

 

 

 

2

Lucrări execuţie, conform contracte terţi şi situaţii de lucrări

 

 

 

2.1

Fact nr. ............./......................

 

 

 

2.2

Fact nr. ............./......................

 

 

 

 

Subtotal 2

 

 

 

3

Materiale puse la dispoziţie

 

 

 

3.1

valoare materiale

 

 

 

 

Subtotal 3.1

 

 

 

3.2

comision aferent achiziţie materiale

 

 

 

 

Subtotal 3.2

 

 

 

 

Subtotal 3

 

 

 

4

Alte contracte explicitate (diriginte de şantier, etc.)

 

 

 

4.1

Fact nr. ............./......................

 

 

 

4.2

Fact nr. ............./......................

 

 

 

 

Subtotal 5

 

 

 

5

Cheltuieli de natura taxe şi avize (taxa AC, %ISC, %CC etc.)

 

 

 

5.1

Fact nr. ............./......................

 

 

 

 

Subtotal 5

 

 

 

6

Cheltuieli pentru lucrările realizate cu forţe proprii*

 

 

 

6.1

Manopera pentru proiectare

 

 

 

6.2

Monopera pentru dirigenţie de şantier

 

 

 

6.3

Manopera pentru execuţie

 

 

 

 

Subtotal 6

 

 

 

 

Total general cheltuieli lucrare, din care:

 

 

 

 

Valoare P1F realizat conform D3 anul t-1 (dacă e cazul)

 

 

 

 

Valoare PIF realizat conform D3 anul t

 

 

 

 

Sold la data PIF parţial anul t (dacă e cazul)

 

 

 

 

Note:

Alte cheltuieli decât cele detaliate în prezentul centralizator nu se recunosc în vederea includerii în BAR

 

Reprezintă valori obţinute prin aplicarea formulelor de calcul evidenţiate în fişierul excel corespunzător lucrării

 

* OD va transmite următoarele documente justificative:

 

- nr. de ore proiectare rezultat din pontaje, pontaje nominale, tarif lei/oră proiectare;

 

- pontaje nominale diriginţi de şantier, raport de activitate lunar aprobat şi situaţii de lucrări;

 

- pontaje nominale personal de execuţie, raport de activitate lunar aprobat.

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT

 

DECIZIA Nr. 5

din 22 ianuarie 2018

 

Dosar nr. 2.195/1/2017

 

Gabriela Elena Bogasiu - vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - preşedintele completului

Lavinia Curelea - preşedintele delegat al Secţiei I civile

Eugenia Voicheci - preşedintele Secţiei a II-a civile

Adina Georgeta Nicolae - judecător la Secţia I civilă

Raluca Moglan - judecător la Secţia I civilă

Doina Popescu - judecător la Secţia I civilă

Mihaela Tăbârcă - judecător la Secţia I civilă

Cristina Petronela Văleanu - judecător la Secţia I civilă

George-Bogdan Florescu - judecător la Secţia a II-a civilă

Marian Budă - judecător la Secţia a II-a civilă

Iulia Manuela Cîrnu - judecător la Secţia a II-a civilă

Virginia Florentina Duminecă - judecător la Secţia a II-a civilă

Carmen Trănica Teau - judecător la Secţia a II-a civilă

 

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ce formează obiectul Dosarului nr. 2,195/1/2017 este constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 275 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul).

Şedinţa este prezidată de doamna judecător Gabriela Elena Bogasiu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,

La şedinţa de judecată participă doamna Mihaela Lorena Mitroi,  magistrat-asistent desemnat în conformitate cu dispoziţiile art. 276 din Regulament.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizarea formulată de Tribunalul Covasna - Secţia civilă în Dosarul nr. 161/248/2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile.

Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părţilor, în conformitate cu dispoziţiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, fiind formulat un punct de vedere de către intimata-reclamantă.

La dosar au fost transmise hotărârile judecătoreşti relevante, identificate de instanţele naţionale, precum şi opiniile teoretice exprimate de judecători. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii.

În urma deliberărilor, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra admisibilităţii sesizării privind pronunţarea unei hotărâri prealabile.

ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:

I. Titularul şi obiectul sesizării

1. Tribunalul Covasna - Secţia civilă a dispus, prin încheierea din data de 15 iunie 2017, în Dosarul nr. 161/248/2014, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în baza art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

„Dacă în aplicarea art. 329 din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 103 din Codul civil, într-o acţiune în constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune, în care se stabileşte ca fapt cunoscut că pârâtul ar fi trebuit să aibă la data înregistrării cererii o vârstă cuprinsă între 110 şi 130 de ani, instanţa poate reţine pe baza unei prezumţii judiciare că acesta este decedat (că este Imposibil din punct de vedere biologic ca acesta să fie în viaţă);

Dacă în interpretarea art. 53 din Codul civil coroborat cu art. 328 alin. (2) din Codul de procedură civilă, într-o astfel de acţiune instanţa poate înlătura, pe baza faptului probat, că pârâtul avea la data înregistrării acţiunii o vârstă cuprinsă între 110 şi 130 de ani, prezumţia legală conform căreia cel dispărut este socotit a fi în viaţă dacă nu a intervenit o hotărâre declarativă de moarte [neexistând înscrisuri cu privire la deces şi neputând fi reţinute ipotezele enumerate de art. 103 lit. a)-d) din Codul civil];

Dacă între cele două prezumţii - cea judiciară dedusă de instanţă în sensul că este imposibil biologic ca pârâtul să fie în viaţă şi cea legală prevăzută de art. 53 din Codul civil - instanţa poate acorda întâietate celei dintâi;

Dacă, în concluzie, instanţa poate reţine capacitatea procesuală de folosinţă a pârâtului strict pe considerentul că nu există o hotărâre declarativă de moarte, neacordând nicio relevanţă juridică faptului că din probe (înscrierile de carte funciară) rezultă că acesta ar trebui să aibă o vârstă ce nu poate fi atinsă din punct de vedere biologic.

II. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept menţionată

2. Prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei întorsura Buzăului cu nr. 161/248/2014, reclamanta i-a chemat în judecată pe pârâţii persoane fizice şi statul român prin Ministerul Finanţelor Publice, solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună intabularea dreptului de proprietate dobândit prin uzucapiune asupra imobilului situat în comuna Sita Buzăului, judeţul Covasna, compus din teren intravilan şi anexe gospodăreşti.

3. Acţiunea având ca obiect, în esenţă, constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 1846-1851 şi art. 1890 din Codul civil de la 1864, art. 20 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 7/1996) şi art. 1.050-1.051 din Codul de procedură civilă.

4. Prin Sentinţa civilă nr. 201 din 27 iulie 2016 a Judecătoriei întorsura Buzăului s-a admis acţiunea, constatându-se, în esenţă, că reclamanta a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiunea de 30 de ani asupra imobilului în litigiu şi s-a dispus intabularea dreptului său de proprietate în cartea funciară.

5. Împotriva sentinţei a declarat apel pârâtul statul român prin Ministerul Finanţelor Publice, unul dintre motivele de apel vizând faptul că o parte dintre proprietarii tabulari a decedat, iar în cauză nu au fost efectuate demersuri pentru identificarea moştenitorilor acestora.

S-a arătat, în dezvoltarea acestui motiv de apel, că, în baza rolului activ, instanţa de fond trebuia să efectueze minime cercetări cu privire la succesorii proprietarilor tabulari, să verifice eventualele succesiuni vacante ale proprietarilor tabulari decedaţi şi să fi verificat dacă proprietarii cu domiciliul necunoscut sunt decedaţi, iar, în caz afirmativ, să fi pus în vedere reclamantei identificarea moştenitorilor acestora.

În concluzie, s-a susţinut că nu s-a făcut dovada de către reclamantă că au fost efectuate demersuri pentru identificarea proprietarilor tabulari sau a moştenitorilor acestora.

6. Învestit cu soluţionarea apelului, Tribunalul Covasna a reţinut că, în speţă, acţiunea vizând uzucapiunea a fost formulată în contradictoriu cu proprietarii tabulari ai imobilului sau cu moştenitorii acestora raportat la temeiul de drept şi data începerii posesiei (în caz contrar, neregăsindu-se coparticiparea procesuală pasivă obligatorie), iar o parte dintre proprietarii tabulari chemaţi în judecată ar trebui să aibă o vârstă imposibil de atins din punct de vedere biologic, aspect invocat în mod expres de pârâtul statul român prin Ministerul Finanţelor Publice, astfel că analizarea acestei critici presupune lămurirea problemei de drept mai sus enunţate.

III. Aspectele de admisibilitate reţinute de titularul sesizării

7. Prin încheierea de sesizare din data de 15 iunie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 161/248/2014, Tribunalul Covasna - Secţia civilă a apreciat că în cauză sunt întrunite condiţiile de admisibilitate pentru declanşarea procedurii de sesizare în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, potrivit dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă.

8. Astfel, instanţa de trimitere a arătat că se impune a se stabili în cauză dacă, în aplicarea dispoziţiilor art. 329 din Codul de procedură civilă, coroborate cu art. 103 din Codul civil, într-o acţiune în constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune, în care se reţine ca fapt cunoscut că pârâtul ar fi trebuit să aibă la data înregistrării cererii o vârstă cuprinsă între 110 şi 130 de ani, instanţa poate reţine, pe baza unei prezumţii judiciare, că acesta este decedat, cu alte cuvinte că este imposibil din punct de vedere biologic să fie în viaţă.

9. Totodată, se impune a se stabili dacă, în interpretarea art. 53 din Codul civil coroborat cu art. 328 alin. (2) din Codul de procedură civilă, într-o astfel de acţiune, instanţa poate înlătura, pe baza faptului probat că pârâtul avea la data înregistrării acţiunii o vârstă cuprinsă între 110 şi 130 de ani, prezumţia legală conform căreia cel dispărut este socotit a fi în viaţă dacă nu a intervenit o hotărâre declarativă de moarte, în contextul în care nu există înscrisuri cu privire la deces şi nu pot fi reţinute ipotezele enumerate de art. 103 lit. a)-d) din Codul civil.

10. Relativ la cele două prezumţii, cea judiciară, dedusă de instanţă, în sensul că este imposibil din punct de vedere biologic ca pârâtul să fie în viaţă, şi cea legală, prevăzută de art. 53 din Codul civil, potrivit căreia se prezumă că persoana este socotită a fi în viaţă în lipsa unei hotărâri declarative de moarte, se pune în cauză problema raportului dintre acestea, în sensul de a se stabili care dintre cele două primează, relevanţa vizând cadrul procesual dedus judecăţii cu incidenţă directă asupra posibilităţii efective a persoanei interesate de a invoca în justiţie dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune.

11. Ca atare, este necesar a se lămuri dacă instanţa poate reţine capacitatea procesuală de folosinţă a pârâtului strict pe considerentul că nu există o hotărâre declarativă de moarte, neacordând nicio relevanţă juridică faptului că din probe (înscrierile de carte funciară) rezultă că acesta ar fi trebuit să aibă o vârstă ce nu poate fi atinsă din punct de vedere biologic.

12. Chestiunea de drept are incidenţă asupra fondului pricinii în condiţiile în care modul de stabilire a cadrului procesual, în funcţie de soluţia dată asupra acestei probleme de drept, vizează posibilitatea reglementării efective a situaţiei juridice a imobilelor aparţinând unor proprietari tabulari înscrişi în cartea funciară la începutul secolului XX şi stăpânite timp de mai multe decenii de terţe persoane.

13. Problema de drept enunţată este nouă deoarece, prin consultarea jurisprudenţei, s-a constatat că asupra acestei probleme Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat printr-o altă hotărâre, astfel cum rezultă din situaţia dosarelor/sesizărilor prealabile în materie civilă, evidenţiate pe portalul instanţei supreme.

14. Problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, conform evidenţelor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie consultate la data sesizării.

IV. Punctul de vedere al părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

15. Apelantul-pârât statul român prin Ministerul Finanţelor Publice a arătat că dispoziţiile art. 53 din Codul civil sunt clare, în sensul că moartea unei persoane, în lipsa unui certificat de deces, poate fi constatată numai printr-o hotărâre judecătorească, iar în lipsa acesteia persoana este prezumată a fi în viaţă, dispoziţiile art. 53 din Codul civil reglementând o prezumţie absolută.

16. Intimata-reclamantă nu a formulat un punct de vedere cu privire la problemele de drept invocate de instanţă din oficiu şi puse în discuţia părţilor.

17. Intimaţii-pârâţi cu domiciliul necunoscut, prin curatorul desemnat din oficiu de instanţă, au arătat că, în ceea ce priveşte prezumarea decesului proprietarilor tabulari, potrivit art. 53 din Codul civil, cel dispărut este socotit a fi în viaţă dacă nu a intervenit o hotărâre declarativă de moarte rămasă definitivă. Astfel, decesul unei persoane nu poate fi prezumat, acesta fie este constatat prin act de deces, fie pe cale judecătorească la cererea unei persoane interesate. În lipsa acestora, instanţa de judecată nu poate prezuma decesul, chiar dacă biologic există imposibilitatea ca o persoană să mai fie în viaţă.

18. După comunicarea raportului, potrivit dispoziţiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, părţile nu au formulat puncte de vedere cu privire la chestiunea de drept. Intimata-reclamantă, personal, a depus note scrise prin care a învederat că a luat cunoştinţă de conţinutul raportului şi că îşi menţine toate susţinerile şi apărările formulate în faţa instanţei de judecată.

V. Punctul de vedere al titularului sesizării cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

19. În opinia completului de judecată al Tribunalului Covasna - Secţia civilă nu poate fi ignorat faptul evident că persoana chemată în judecată, în calitate de pârât, nu poate fi în viaţă din punct de vedere biologic, faţă de vârsta care rezultă din înscrierile în cartea funciară, operând prezumţia judiciară potrivit căreia aceasta este decedată, prezumţie ce reprezintă dovada contrară aptă să răstoarne prezumţia legală conform căreia, în lipsa unei hotărâri declarative de moarte, rezultă că persoana trăieşte. Prin urmare, prezumţia judiciară primează celei legale.

VI. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie

20. În urma solicitării adresate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, majoritatea instanţelor naţionale au comunicat că nu au practică judiciară cu privire la chestiunea de drept sesizată, unele dintre acestea exprimând însă opinii teoretice. Au fost identificate hotărâri judecătoreşti relevante la nivelul Curţii de Apel Târgu Mureş, Curţii de Apel Suceava, Curţii de Apel Timişoara şi al Curţii de Apel Braşov.

21. Opiniile au fost divergente, fie că se aplică, în mod prioritar, o prezumţie judiciară, de lipsă a capacităţii de folosinţă, atunci când persoana chemată în judecată nu poate, din cauza vârstei înaintate, să fie considerată în viaţă, fie se aplică, fără distincţie în funcţie de presupusa vârstă, prezumţia dedusă din dispoziţiile art. 53 din Codul civil, a existenţei capacităţii de folosinţă, atunci când nu a intervenit o hotărâre judecătorească declarativă de moarte rămasă definitivă sau un certificat de constatare a decesului.

22. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Adresa nr. 1.988/C/3373/111-5/2017 din 21 septembrie 2017, a comunicat că, la nivelul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practica judiciară, în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept care formează obiectul prezentei sesizări.

VII. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale

23. Nu a fost identificată jurisprudenţa relevantă la nivelul Curţii Constituţionale cu privire la chestiunea ce face obiectul prezentei sesizări.

VIII. Raportul asupra chestiunii de drept

24. Prin raportul întocmit în cauză, în conformitate cu dispoziţiile art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, s-a apreciat că nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile de admisibilitate pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile, potrivit dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă.

IX. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

25. Examinând sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii raportori şi chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele:

26. Conform art. 519 din Codul de procedură civilă; „Dacă, în cursul judecăţii, un complet de judecată al Înaltei Curţi de Casape şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului, învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă, constatând că o chestiune de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, este nouă şi asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va putea solicita Înaltei Curţi de Casape şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.”

27. Pentru admisibilitatea sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, legiuitorul, în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, instituie o serie de condiţii ale acestei proceduri, respectiv:

- existenţa unei cauze în curs de judecată;

- judecata cauzei să se afle în ultimă instanţă pe rolul tribunalului, al curţii de apel sau al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;

- ivirea unei chestiuni de drept esenţiale, de a cărei lămurire să depindă soluţionarea pe fond a cauzei;

- chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate;

- asupra chestiunii de drept Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să nu fi statuat şi nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

28. Aşadar, din cuprinsul prevederilor legale enunţate anterior se desprind condiţiile de admisibilitate pentru declanşarea procedurii de sesizare în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, condiţii care trebuie să fie întrunite cumulativ.

29. În doctrină şi în jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ele au fost identificate după cum urmează: existenţa unei cauze aflate în curs de judecată; instanţa care sesizează Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să judece în ultimă instanţă; cauza care face obiectul judecăţii să se afle în competenţa legală a unui complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului învestit să soluţioneze cauza; soluţionarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere; chestiunea de drept a cărei lămurire se cere să fie nouă; problema de drept să fie reală, adică să suscite interpretări diferite sau contradictorii ale unor texte de lege, respectiv să prezinte un grad de dificultate suficient de mare, astfel încât instanţa de sesizare să considere că pentru a înlătura orice incertitudine referitoare la securitatea raportului juridic dedus judecăţii este necesară declanşarea procedurii prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile; chestiunea de drept nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, potrivit competenţei sale, şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

30. Verificându-se întrunirea acestor condiţii, se constată că ele se regăsesc doar parţial, sesizarea neîndeplinind toate exigenţele procedurale menţionate pentru a fi admisibilă.

31. Astfel, se constată că litigiul în legătură cu care s-a formulat sesizarea este în curs de judecată, cauza care face obiectul judecăţii se află în competenţa legală a tribunalului învestit în ultimă instanţă, sesizarea are ca obiect o chestiune de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei, iar chestiunea de drept nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici obiectul unui recurs în interesul legii, în curs de soluţionare.

32. Condiţia referitoare la noutatea chestiunii de drept care formează obiectul sesizării este îndeplinită însă doar formal, întrucât, deşi sediul materiei la care se face trimitere se regăseşte în noile prevederi ale Codului civil şi ale Codului de procedură civilă, în mod asemănător erau reglementate instituţia prezumţiei judiciare şi a celei legale în vechile norme (art. 1199-1203 din Codul civil de la 1864, art. 6, art. 7, art. 22, art. 24 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice, cu modificările şi completările ulterioare).

33. De asemenea, o altă cerinţă de admisibilitate a sesizării (care ţine de calitatea acesteia), deşi nu este expressis verbis prevăzută de art. 519 din Codul de procedură civilă, fiind implicită însă mecanismului de unificare a jurisprudenţei, este aceea referitoare la caracterul real şi serios al problemei de drept cu care a fost sesizată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv dacă aceasta prezintă un grad de dificultate suficient de mare, astfel încât instanţa de sesizare să considere că este necesară declanşarea procedurii prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă prin solicitarea pronunţării unei hotărâri prealabile.

34. Sub acest aspect, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat în mod constant, în jurisprudenţa dezvoltată În legătură cu îndeplinirea acestei condiţii de admisibilitate, că, în declanşarea procedurii pronunţării unei hotărâri prealabile, trebuie să fie identificată o problemă de drept importantă, care să necesite cu pregnanţă a fi lămurită şi care să prezinte o dificultate de interpretare suficient de mare, în măsură să reclame intervenţia instanţei supreme, în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept şi al înlăturării oricărei incertitudini care ar plana asupra securităţii raporturilor juridice deduse judecăţii 1.

35. În cazul supus prezentei analize, se reţine că obiectul principal al sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept este acela dacă, în acţiunea în constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune, în care se stabileşte ca fapt cunoscut că pârâtul ar trebui să aibă, la data sesizării, o vârstă cuprinsă între 110 şi 130 de ani, judecătorul poate să reţină, pe baza prezumţiei judiciare, că este imposibil din punct de vedere biologic ca acesta să fie în viaţă şi, deci, pe baza faptului probat că pârâtul are această vârstă, judecătorul poate să înlăture prezumţia legală conform căreia cel dispărut este socotit a fi în viaţă dacă nu a intervenit o hotărâre declarativă de moarte rămasă definitivă. În strânsă legătură şi decurgând din aceasta sunt şi celelalte întrebări referitoare la raportul dintre prezumţia judiciară şi cea legală, precum şi la posibilitatea instanţei de a reţine capacitatea procesuală de folosinţă strict pe considerentul că nu există o hotărâre declarativă de moarte, neacordându-se nicio relevanţă juridică faptului că din probe rezultă că persoana ar trebui să aibă o vârstă ce nu poate fi atinsă din punct de vedere biologic.

36. În speţă, titularul sesizării solicită interpretarea unor dispoziţii legale care nu comportă o reală dificultate, astfel încât sensul acestor reglementări, în vederea soluţionării cererii, impune analiza de conţinut a prevederilor vizate.

37. Potrivit art. 328 din Codul de procedură civilă: „(1) Prezumţia legală scuteşte de dovadă pe acela în folosul căruia este stabilită în tot ceea ce priveşte faptele considerate de lege ca fiind dovedite. Cu toate acestea, partea căreia îi profită prezumţia trebuie să dovedească faptul cunoscut, vecin şi conex, pe care se întemeiază aceasta. (2) Prezumţia legală poate fi înlăturată prin proba contrară, dacă legea nu dispune altfel”, iar conform art. 329 din acelaşi cod. „în cazul prezumţiilor lăsate la luminile şi înţelepciunea judecătorului, acesta se poate întemeia pe ele numai dacă au greutate şi puterea de a naşte probabilitatea faptului pretins; ele, însă, pot fi primite numai în cazurile în care legea admite dovada cu martori. “

38. Prin art. 53 din Codul civil se stabileşte că: „Cel dispărut este socotit a fi în viaţă, dacă nu a intervenit o hotărâre declarativă de moarte rămasă definitivă” iar art. 103 din acelaşi cod stabileşte că: „Starea civilă se poate dovedi, înaintea instanţei judecătoreşti, prin orice mijloace de probă, dacă:

a) nu au existat registre de stare civilă;

b) registrele de stare civilă s-au pierdut ori au fost distruse, în tot sau în parte;

c) nu este posibilă procurarea din străinătate a certificatului de stare civilă sau a extrasului de pe actul de stare civilă;

d) întocmirea actului de stare civilă a fost omisă sau, după caz, refuzată. “

39. Din conţinutul normelor legale sus-menţionate rezultă că, în cauza de faţă, este vorba despre relaţionarea unor prevederi legale şi realizarea unui raţionament judiciar, prin aplicarea dispoziţiilor legale în raport cu o anumită situaţie de fapt, neputând fi identificate texte de lege lacunare ori controversate care să necesite interpretarea printr-o hotărâre prealabilă.

40. De altfel, din însuşi actul de sesizare rezultă că, în speţă, este vorba despre realizarea unui raţionament judiciar prin aplicarea sistematică a textelor de lege enumerate în raport cu scopul şi conţinutul efectiv al acestora, nefiind vorba despre o chestiune de drept controversată, astfel încât rămâne atributul exclusiv al instanţei de trimitere de a soluţiona cauza cu care a fost învestită prin aplicarea mecanismelor de interpretare a actelor normative

41. Sesizarea nu pune în discuţie, aşa cum s-a arătat, o veritabilă chestiune de drept, ci una care vizează modalitatea de administrare a probatoriului într-un caz concret dedus judecăţii.

42. Astfel, nelămurirea instanţei de trimitere este în legătură cu ordinea în care ar trebui administrate prezumţiile, dacă are prioritate prezumţia legală sau cea judiciară şi dacă prezumţia legală ar putea fi răsturnată prin aplicarea unei prezumţii judiciare.

43. Aspectele semnalate nu presupun o dezlegare de principiu, care nici nu ar fi posibilă în legătură cu modalitatea în care instanţa fondului administrează mijloacele de probă într-o speţă dedusă judecăţii, ci presupun cunoaşterea regimului juridic al prezumţiilor şi verificarea incidenţei lor în cauză.

44. Atât în reglementarea anterioară (art. 1199-1203 din Codul civil de la 1864), cât şi în cea prezentă (art. 327-329 din Codul de procedură civilă), prezumţiile sunt considerate mijloace de dovadă cu privire la existenţa unui fapt necunoscut, pe care legea sau judecătorul le trage dintr-un fapt cunoscut, dată fiind legătura de conexitate dintre cele două fapte.

45. În timp ce, la prezumţiile simple (judiciare), deplasarea obiectului probei de la faptul de dovedit la fapte conexe cu acesta se face de către judecător, care are deplina libertate de apreciere asupra puterii doveditoare, în cazul prezumţiilor legale, deplasarea obiectului probei se face de către legiuitor, cel care, prin normele edictate, stabileşte şi puterea doveditoare a prezumţiilor.

46. Aşadar, prezumţiile sunt concluzii logice, bazate pe procedeul juridic al deplasării obiectului, trăgându-şi puterea din raţionamentul judecătorului sau al legiuitorului.

47. De aceea, întrucât ambele tipuri de prezumţii se bazează pe raţionamente logice, instanţa trebuie să verifice şi în cazul unei prezumţii legale (unde puterea doveditoare este presupusă de legiuitor) limitele raţionale ale aplicării ei, existenţa ipotezei care să atragă incidenţa acesteia.

48. Altfel spus, în prezenţa unei prezumţii legale cum este cea reglementată de art. 53 din Codul civil, instanţa are de verificat, în raport cu datele concrete ale speţei (care ar indica o vârstă biologică a pârâtului, imposibil de atins), dacă subzistă raţiunea textului de lege care instituie o prezumţie de capacitate de folosinţă în favoarea persoanei dispărute, considerate a fi în viaţă dacă nu a intervenit o hotărâre definitivă declarativă de moarte.

49. Aceasta întrucât o normă legală, pentru a-şi produce efectele, nu poate avea ca obiect de reglementare situaţii imposibile şi neraţionale 2. Ea corespunde unui model abstract, care nu se rânduieşte pentru ceea ce se poate produce întâmplător, într-un caz izolat, ci are în vedere o generalitate de reiaţii şi o medie de comportament.

50. De aceea, dispoziţia normei de drept (cea care formează conţinutul acesteia) prinde contur în urma unei experienţe a legiuitorului, reprezentând elementul raţional, adică reprezentarea conştientă a legiuitorului faţă de exigenţele vieţii.

51. Cu referire punctuală la prezumţiile legale, ele se întemeiază pe observaţia, mai mult sau mai puţin exactă, a faptelor sociale, pentru că, în realitate, toate prezumţiile legale sunt prezumţii simple, ale omului, verificate în practică şi, prin voinţa legiuitorului, generalizate, sistematizate şi impuse judecătorului, aşa încât nu pot regla şi nu pot induce existenţa unor stări neverificabile în realitatea socială.

52. În funcţie de modalitatea în care, respectând exigenţele şi raţiunile edictării normei juridice, instanţa rezolvă aplicabilitatea prezumţiei legale la datele concrete ale cauzei cu care este învestită, aceasta va da efecte textului de lege (cu puterea doveditoare stabilită de legiuitor) sau, dimpotrivă, va face aplicarea unei prezumţii simple (judiciare), cu puterea doveditoare lăsată „la luminile şi înţelepciunea judecătorului”.

53. În ambele ipoteze însă este vorba despre o chestiune de probatoriu, de stabilire dacă se verifică ipoteza raţională a edictării art. 53 din Codul civil sau dacă funcţionează o prezumţie simplă, judiciară, lăsată la libera apreciere a judecătorului, iar nu despre o dezlegare de principiu a unei probleme de drept apte să apeleze la mecanismul pronunţării unei hotărâri prealabile.

54. Aşadar, indiferent că este vorba despre posibilitatea dovedirii stării civile (a intervenirii decesului) cu alte mijloace de probă, prin aplicarea unei prezumţii judiciare (art. 103 din Codul civil, art. 329 din Codul de procedură civilă) sau despre modalitatea în care poate fi răsturnată o prezumţie legală în raport cu datele concrete ale speţei [art. 53 din Codul civil, art. 328 alin. (2) din Codul de procedură civilă], aceste împrejurări nu se circumscriu chestiunii de drept avute în vedere de dispoziţiile art. 519 din Codul de procedură civilă, care să presupună o rezolvare de principiu în cadrul mecanismului de unificare al pronunţării unei hotărâri prealabile.

55. În realitate, aşa cum s-a menţionat, aspectele ţin de probatoriul administrat, în funcţie de care instanţa fondului are de stabilit limitele raţionale ale aplicării unei prezumţii legale (în ce măsură o persoană cu o vârstă cuprinsă între 110-130 de ani poate fi prezumată că ar avea capacitate de folosinţă, chiar în absenţa certificatului constatator al decesului sau al hotărârii judecătoreşti declarative de moarte) sau ale incidenţei prezumţiei judiciare, ale cărei valoare şi putere probatorie sunt lăsate de legiuitor la aprecierea judecătorului cauzei.

56. De aceea, constatându-se că nu sunt întrunite cerinţele referitoare la existenţa unei chestiuni de drept reale, serioase, apte să declanşeze mecanismul hotărârii prealabile, sesizarea de faţă urmează să fie respinsă, ca inadmisibilă.

57. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 521, cu referire la art. 519 din Codul de procedură civilă,

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Covasna - Secţia civilă, în Dosarul nr. 161/248/2014, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 329 din Codul de procedură civilă, coroborate cu art. 103 din Codul civil, ale art. 53 din Codul civil, coroborate cu art. 328 alin. (2) din Codul de procedură civilă, vizând prezumţia legală a capacităţii de folosinţă, posibilitatea înlăturării acesteia prin aplicarea unei prezumţii judiciare, precum şi raportul între cele două tipuri de prezumţii.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22 ianuarie 2018.

 

VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

GABRIELA ELENA BOGASIU

Magistrat-asistent,

Mihaela Lorena Mitroi

 


1 Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016; Decizia nr. 6 din 30 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 24 februarie 2017; Decizia nr. 24 din 29 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 820 din 4 noiembrie 2015; Decizia nr. 41 din 29 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 14 iulie 2017; Decizia nr. 62 din 18 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 797 din 9 octombrie 2017; Decizia nr. 4 din 14 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 16 iunie 2014.

2 Potrivit art. 1 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, activitatea de legiferare vizează relaţiile sociale şi reprezintă principala modalitate de implementare a politicilor publice, asigurând instrumentele necesare pentru punerea în aplicare a soluţiilor de dezvoltare economică şi socială, precum şi pentru exercitarea autorităţii publice, ceea ce înseamnă că elaborarea unei norme, pentru a-şi găsi raţiunea şi eficienţa, trebuie să fie în acord cu realităţile sociale şi să regleze situaţii care se regăsesc, în mod obişnuit, în societate.

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.