MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 15/2018

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 15         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 8 ianuarie 2018

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

953/2017. - Hotărâre privind modificarea, după caz, a descrierii tehnice a unor bunuri imobile aparţinând domeniului public al statului, aflate în administrarea Ministerului Transporturilor şi în concesiunea Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Dunării Maritime” - S.A. Galaţi, din portul Isaccea, portul Tulcea şi portul Măcin, prevăzute în anexa nr. 16 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, ca urmare a executării lucrărilor de cadastru şi publicitate imobiliară

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.560/2017. - Ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 5 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Botoşani

 

1.562/2017. - Ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 4 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Gorj

 

1.563/2017. - Ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 10 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Hunedoara

 

5.638/2017. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale privind aprobarea programei şcolare a disciplinei opţionale pentru învăţământul liceal „Adolescenţă şi autocunoaştere - clasele IX-XII

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind modificarea, după caz, a descrierii tehnice a unor bunuri imobile aparţinând domeniului public al statului, aflate în administrarea Ministerului Transporturilor şi în concesiunea Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Dunării Maritime” - S.A. Galaţi, din portul Isaccea, portul Tulcea şi portul Măcin, prevăzute în anexa nr. 16 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, ca urmare a executării lucrărilor de cadastru şi publicitate imobiliară

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 20 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă modificarea, după caz, a descrierii tehnice a unor bunuri imobile aparţinând domeniului public al statului din portul Isaccea, portul Tulcea şi portul Măcin, aflate în administrarea Ministerului Transporturilor şi în concesiunea Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Dunării Maritime” - S.A. Galaţi, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, ca urmare a executării lucrărilor de cadastru şi publicitate imobiliară, în condiţiile legii.

Art. 2. - Ministerul Transporturilor, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, va opera modificarea corespunzătoare a anexei nr. 16 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor,

Felix Stroe

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

 

Bucureşti, 28 decembrie 2017.

Nr. 953.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale bunurilor imobile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Transporturilor şi în concesiunea Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Dunării Maritime” - S.A. Galaţi, din portul Isaccea, portul Tulcea şi portul Măcin, pentru care se modifică, după caz, descrierea tehnică ca urmare a executării lucrărilor de cadastru şi publicitate imobiliară

 

Nr. crt.

Nr. M.F.

Cod de clasificare

Denumire

Descriere tehnică

1

150262

8.18.01

Teren

Teren portuar - port Isaccea

Sp - 49.785 mp

CF 30456

2

150260

8.18.01

Teren

Teren portuar - port Tulcea

Sp = 62.833 mp

CF 32306; CF 34028; CF 32284; CF 34029; CF 36411

3

150264

8.18.01

Teren

Teren portuar - port Măcin

Sp = 43.745 mp

CF 31925; CF 31927; CF 31926; CF 31928; CF 31806; CF 31808

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

 

ORDIN

privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 5 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Botoşani

 

Având în vedere prevederile art. 11 alin. (1) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 3 alin. (13) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 15 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.288/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliara emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă începerea lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, situate pe teritoriul a 5 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Botoşani, după cum urmează:

a) unitatea administrativ-teritorială Broscăuţi - sectoarele cadastrale nr. 11, 22 şi 23;

b) unitatea administrativ-teritorială Curteşti - sectorul cadastral nr. 43;

c) unitatea administrativ-teritorială Hilişeu-Horia - sectorul cadastral nr. 23;

d) unitatea administrativ-teritorială Manoleasa - sectoarele cadastrale nr. 3, 4, 35 şi 68;

e) unitatea administrativ-teritorială Mitoc - sectoarele cadastrale nr. 13, 16, 18, 19 şi 21.

Art. 2. - Reprezentarea grafică a sectoarelor cadastrale în care se desfăşoară lucrările de înregistrare sistematică a imobilelor este prevăzută în anexele nr. 1-5 la prezentul ordin.

Art. 3. - Anexele nr. 1-5*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară,

Radu-Codruţ Ştefănescu

 

Bucureşti, 11 decembrie 2017.

Nr. 1.560.


*) Anexele nr. 1-5 sunt reproduse în facsimil.

 

ANEXA Nr. 1

 

Reprezentarea grafică a sectoarelor cadastrale în care se desfăşoară lucrări de înregistrare sistematică

Judeţ: Botoşani

UAT: Broscăuţi Sectoare: 11, 22, 23

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

 

ORDIN

privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 4 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Gorj

 

Având în vedere prevederile art. 11 alin. (1) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 3 alin. (13) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 15 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.288/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă începerea lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, situate pe teritoriul a 4 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Gorj, după cum urmează:

a) unitatea administrativ-teritorială Bălăneşti - sectoarele cadastrale nr. 36, 41, 76, 96 şi 106;

b) unitatea administrativ-teritorială Jupâneşti - sectoarele cadastrale nr. 16, 25, 29, 32 şi 71;

c) unitatea administrativ-teritorială Stejari - sectoarele cadastrale nr. 15, 16 şi 23;

d) unitatea administrativ-teritorială Vladimir - sectoarele cadastrale nr. 16, 22, 51, 52, 55, 61 şi 82.

Art. 2. - Reprezentarea grafică a sectoarelor cadastrale în care se desfăşoară lucrările de înregistrare sistematică a imobilelor este prevăzută în anexele nr. 1-4 la prezentul ordin.

Art. 3. - Anexele nr. 1-4*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară,

Radu-Codruţ Ştefănescu

 

Bucureşti, 12 decembrie 2017.

Nr. 1.562.


*) Anexele nr. 1-4 sunt reproduse în facsimil.

 

 

ANEXA Nr. 1

 

Reprezentarea grafică a sectoarelor cadastrale în care se desfăşoară lucrări de înregistrare sistematică

Judeţ: GORJ

UAT: BALĂNEŞTI

Sectoare: 36, 41, 76, 96, 106

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

 

ORDIN

privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 10 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Hunedoara

 

Având în vedere prevederile art. 11 alin. (1) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 15 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.288/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 3 alin. (13) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă începerea lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, situate pe teritoriul a 10 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Hunedoara, după cum urmează:

a) unitatea administrativ-teritorială Baia de Criş - sectoarele cadastrale nr. 16, 17, 18, 38, 39, 43, 45, 47 şi 53;

b) unitatea administrativ-teritorială Beriu - sectoarele cadastrale nr. 3, 13, 14, 16, 18, 19, 20 şi 21;

c) unitatea administrativ-teritorială Cârjiţi - sectoarele cadastrale nr. 44, 45, 47, 67, 74 şi 76;

d) unitatea administrativ-teritorială General Berthelot - sectoarele cadastrale nr. 68, 70, 73, 74, 75, 76, 80, 81, 82, 83, 84, 85, 86, 87, 89, 90, 91, 92, 94 şi 95;

e) unitatea administrativ-teritorială Hărău - sectoarele cadastrale nr. 1, 2, 27, 83 şi 85;

f) unitatea administrativ-teritorială Haţeg - sectoarele cadastrale nr. 22, 33, 35, 36, 37, 39, 40, 43, 44, 45, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 54, 56, 57, 64, 93, 98, 102, 103, 105, 110, 112, 113, 114, 120, 121. 122, 123, 137 şi 140;

g) unitatea administrativ-teritorială Mărtineşti - sectoarele cadastrale nr. 74, 94, 97, 110 şi 111;

h) unitatea administrativ-teritorială Orăştie - sectoarele cadastrale nr. 2, 3, 5, 6, 8, 18, 19, 54, 57, 58 şi 59;

i) unitatea administrativ-teritorială Romos - sectoarele cadastrale nr. 5, 8, 16, 20, 22, 23, 24, 25, 26, 28, 29, 30, 31, 32, 33. 34, 37, 38, 40, 41, 63, 64, 65, 66, 67, 68 şi 69;

j) unitatea administrativ-teritorială Veţel - sectoarele cadastrale nr. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 12, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 26, 28, 34, 35, 36 şi 38.

Art. 2, - Reprezentarea grafică a sectoarelor cadastrale în care se desfăşoară lucrările de înregistrare sistematică a imobilelor este prevăzută în anexele nr. 1-10 la prezentul ordin.

Art. 3. - Anexele nr. 1-10*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară,

Radu-Codruţ Ştefănescu

 

Bucureşti, 12 decembrie 2017.

Nr. 1.563.


*) Anexele nr. 1-10 sunt reproduse în facsimil.

 

ANEXA Nr. 1

 

Reprezentarea grafică a sectoarelor cadastrale în care se desfăşoară lucrări de înregistrare sistematică

Judeţ: HUNEDOARA

UAT: BAIA DE CRIŞ

Sectoare: 16, 17, 18, 38, 39, 43, 45, 47, 53

 

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

privind aprobarea programei şcolare a disciplinei opţionale pentru învăţământul liceal „Adolescentă şi autocunoaştere - clasele IX-XII”

 

În temeiul art. 65 alin. (4) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în baza Hotărârii Guvernului nr. 26/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă programa şcolară pentru învăţământul liceal .Adolescenţă şi autocunoaştere - clasele IX-XII”, care reprezintă o ofertă curriculară opţională, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Programa şcolară cuprinsă în anexa la prezentul ordin se aplică în sistemul de învăţământ începând cu anul şcolar 2018-2019.

Art. 3. - Direcţia generală învăţământ secundar superior şi educaţie permanentă, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, inspectoratele şcolare judeţene, respectiv Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti şi unităţile de învăţământ duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei naţionale,

Liviu-Marian Pop

 

Bucureşti, 11 decembrie 2017.

Nr. 5.638.

 

ANEXĂ

 

Programa şcolară pentru disciplina opţională „Adolescenţă şi autocunoaştere”

- liceu -

 

Notă de prezentare

 

Programa şcolară pentru disciplina „Adolescenţă şi autocunoaştere” reprezintă o ofertă curriculară opţională, adresată învăţământului liceal. Programa a fost dezvoltată pentru două clase de liceu consecutive, cu un buget de timp de 1 oră/săptămână, pe durata unui an şcolar. Anii în care se Studiază această disciplină pot fi aleşi de către profesor, în funcţie de nevoile şi interesele de cunoaştere ale elevilor.

Curriculumul pentru disciplina opţională „Adolescenţă şi autocunoaştere” ca disciplină nouă, cu relevanţă pentru ariile curriculare „Om şi societate” şi „Consiliere şi orientare”, se adresează elevilor de liceu. Opţiunea pentru această disciplină poate fi realizată la orice filieră şi profil de liceu, în condiţiile resurselor de timp prevăzute pentru curriculumul la decizia şcolii prin planurile-cadru de învăţământ în vigoare.

Programa şcolară propune o abordare cu valenţe interdisciplinare, prin care se cultivă o atitudine pozitivă faţă de viaţă şi preocupările specifice adolescenţilor. De asemenea, programa răspunde finalităţilor procesului educaţional, formulate în Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea facilitării adaptării tinerilor la cerinţele societăţii şi dezvoltării lor morale şi spirituale armonioase. Astfel, acest curriculum opţional este conceput pentru a răspunde nevoilor concrete ale tinerilor.

Este important ca absolventul de liceu să manifeste o atitudine pozitivă faţă de sine şi faţă de ceilalţi, dar şi responsabilitate pentru consecinţele alegerilor pe care le face în această perioadă de viaţă, dezvoltându-se ca o persoană puternică emoţional şi care respectă un set de principii morale coerente.

Adolescenţa este o perioadă în care personalitatea devine pe de-a întregul pregătită să îşi asume propria ascensiune personală. Gestionarea emoţiilor, atenţia personalizată acordată aspectelor legate de resorturile sufleteşti, valorificarea bogatului potenţial creativ de care dispune tânărul, asigurarea echilibrului psihosomatic şi motivaţia psihologică pentru a înţelege viaţa CU toate provocările constituie obiectivele care stau la baza construcţiei disciplinei opţionale pe care o propunem liceenilor.

Având în vedere că cele mai multe studii încadrează adolescenţa în perioada corespunzătoare liceului, profesorii adolescenţilor sunt determinaţi să devină pentru aceştia adevăraţi mentori care să îi ajute să treacă spre maturitate şi să se integreze din punct de vedere social. Pentru a realiza aceasta, ei au nevoie atât de instrumentele potrivite, cât şi de o cunoaştere cât mai completă a adolescentului şi a problemelor cu care ei se confruntă.

Fluxul abundent de informaţii şi transferul nesecurizat de cunoştinţe pot afecta dezvoltarea psihologică ulterioară şi pot deforma percepţia asupra realităţii. Aflaţi în perioada celor mai intense căutări, adolescenţii au nevoie de ajutor pentru adaptarea dorinţei lor fireşti de afirmare, apelând la materiale diverse care acordă respectul cuvenit vieţii şi conferă încredere în forţele proprii de izbândă, care îi determină să se autodepăşească, să îşi îmbunătăţească imaginea de sine şi demnitatea personală.

Curriculumul propus este justificat din perspectiva următoarelor aspecte:

- vârsta adolescenţei aduce cu sine o serie de transformări în viaţa tinerilor, atât din punct de vedere biologic, psihologic, cât şi al filosofiei de viaţă;

- prevenirea derapajelor care pot avea consecinţe nefavorabile pentru dezvoltarea armonioasă şi pentru viaţa echilibrată a tinerilor;

- raportarea critică la media, oferirea de variante motivante alegerii unui mod de viaţă activ şi sănătos, în siguranţă, practicării unor hobby-uri, adoptării comportamentelor dezirabile, interrelaţionării, răspunsului optim la provocările venite din societate.

În consecinţă, acest opţional are un aport direct la susţinerea următoarelor competenţe ale profilului de formare pentru absolventul de liceu, descris în documentul Repere pentru proiectarea şi actualizarea curriculumului naţional. Document de politici educaţionale: analizarea posibilităţilor de dezvoltare personală; promovarea, în situaţii concrete de viaţă, şcolare, extraşcolare şi profesionale a valorilor, normelor şi a obligaţiilor morale; asumarea responsabilităţii pentru consecinţele alegerilor făcute în contexte variate; exprimarea opţiunii pentru un set de valori care structurează atitudinile şi comportamentele proprii în situaţii diferite de viaţă.

Structura programei şcolare pentru disciplina şcolară „Adolescenţă şi autocunoaştere” include următoarele elemente:

- competenţe generale;

- competenţe specifice şi conţinuturi;

- valori şi atitudini;

- sugestii metodologice.

Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte diverse

Competenţele generale vizează achiziţiile elevului dobândite la ora de curs pe parcursul celor doi ani de studiu în liceu. Aceste achiziţii contribuie în mod direct la realizarea profilului de formare al elevului de liceu.

Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale şi se formează pe durata unui an şcolar. Acestea sunt adecvate nivelului de dezvoltare a elevilor şi au roi în orientarea evaluării performanţei acestora. Conţinuturile învăţării sunt chintesenţe tematice, necesare elevilor pentru dobândirea competenţelor specifice. Acestea sunt modalităţi prin care profesorul are nenumărate oportunităţi de a-şi face cunoscut

potenţialul de creativitate didactică pe care îl deţine, de a-şi pune în valoare arta sa pedagogică şi tot atât de multe posibilităţi de a stabili punţi trainice de comunicare cu discipolii săi.

Valorile şi atitudinile recomandate de programa şcolară accentuează dimensiunea afectiv-atitudinală şi morală a învăţării, susţin formarea profilului moral şi conştientizarea unor repere valorice necesare luării deciziilor de viaţă, de traseu educaţional şi de formare profesională.

Sugestiile metodologice oferă clarificări pentru elementele de noutate ale programei şi includ exemple de strategii didactice, repere pentru proiectarea demersului didactic, precum şi elemente de evaluare continuă. De asemenea, sugestiile metodologice fac trimitere la o diversitate de contexte de învăţare şi la modalităţi de personalizare a demersului didactic (prin referiri la interese speciale de cunoaştere, specificul diferitelor comunităţi, adaptarea la nevoi speciale de învăţare), linkuri foarte utile către surse de informare şi de procesare a informaţiilor livrate la activităţi.

De asemenea, sugestiile metodologice au rolul de a sublinia caracterul puternic formativ al acestui curs opţional şi de a deschide interesul faţă de dezvoltarea continuă şi responsabilă a profesorilor faţă de domeniul de cercetare şi de studiu al cursului.

 

Competenţe generale

 

1. Adoptarea unui stil de viaţă sănătos din perspectiva dezvoltării fizice şi socioafective la vârsta adolescenţei;

2. Aplicarea unor strategii de autocunoaştere şi colaborare cu ceilalţi, care ajută la dezvoltarea stimei de sine;

3. Asumarea de responsabilităţi în relaţiile interpersonale, bazate pe valorizarea semenilor şi pe respectarea sănătăţii fizice şi psihice a acestora.

Valori şi atitudini:

- dezvoltarea stimei de sine prin valorizarea relaţiilor interpersonale;

- respectul, bazat pe cunoaştere, faţă de persoanele de sex opus;

- prietenia;

- stilul de viaţă sănătos;

- valorificarea comunicării interpersonale în toate formele ei: verbale, nonverbale, paraverbale;

- spiritul de iniţiativă pentru derularea unor proiecte de grup

- interesul pentru dezvoltarea echilibrată a propriei persoane.

Competenţe specifice şi conţinuturi

 

Anul I

 

Competenţe specifice

Conţinuturi

1.1. Recunoaşterea unor aspecte de ordin fiziologic, social, emoţional şi moral-valoric specifice perioadei adolescenţei

2.1. Explorarea unor căi de acţiune care pot contribui la îmbunătăţirea stimei de sine

3.1. Stabilirea unor modalităţi de relaţionare cu ceilalţi care contribuie la valorizarea propriei persoane şi a celorlalţi

Dezvoltarea în adolescenţă

- Dezvoltarea fizică şi sexuală (tranziţia de la copilărie la pubertate şi la adolescenţă, dezvoltarea fizică şi dezvoltarea caracterelor sexuale secundare specifice fiecărui sex; aspecte specifice în adolescenţă)

- Dezvoltarea senzorial-perceptivă şi intelectuală (sensibilitatea vizuală, auditivă şi olfactivă; memoria, limbajul, creativitatea, experienţa afectivă; aspecte specifice în adolescenţă)

- Personalitate şi identitate (aspecte specifice privind temperamentul, personalitatea, caracterul şi identitatea masculină şi feminină în societate; atitudini şi comportamente complementare)

- Posibile tulburări de ordin psihosomatic în etapa adolescenţei (consumul de alcool; fumatul; tulburările de alimentaţie; depresia şi dereglările psihosomatice)

- Emoţie şi autocunoaştere (schimbări sociale şi emoţionale în perioada adolescenţei; conştiinţa de sine; virtuţile autocontrolului; respectul faţă de sexul opus)

1.2. Identificarea unor caracteristici personale privind specificul fizic, emoţional şi intelectual, importante pentru dezvoltarea armonioasă â personalităţii

2.2. Analizarea influenţei diferiţilor factori asupra dezvoltării personale şi asupra construirii stimei de sine

3.2. Explorarea unor modalităţi concrete de comunicare şi relaţionare interpersonală eficiente pentru a sprijini dezvoltarea stimei de sine şi a celorlalţi

Stima de sine şi factorii ce susţin dezvoltarea acesteia

- Cine sunt eu? (stima de sine; importanţa valorilor personale - criterii de selecţie; ce daruri/calităţi am?; construirea stimei de sine prin dragoste şi altruism)

- Prietenii (prietenia şi rolul acesteia în dezvoltarea sănătoasă a sinelui; criterii de alegere a prietenilor; prietenii constructive versus relaţii toxice)

- Familia (familia - mediu al dragostei şi respectului reciproc; rolul familiei în dezvoltarea încrederii în sine; factori care contribuie la menţinerea unei familii sănătoase)

1.3. Promovarea, în contexte diferite, a unui comportament bazat pe respectarea şi valorizarea persoanei

2.3. Punerea în practică a unor abilităţi specifice de comunicare la nivel personal şi interpersonal în vederea asigurării unei relaţionări sociale eficiente

3.3. Argumentarea importanţei responsabilităţii, inclusiv la nivel social, în relaţionarea cu ceilalţi

3.4. Identificarea nevoilor cognitive, afective şi sociale specifice vârstei adolescenţei şi a comportamentelor de risc asociate acestora

Relaţiile interpersonale

- Comunicarea (importanţa comunicării şi limbajului în construcţia persoanei şi a relaţiilor sociale; respectul pentru adevăr şi libertatea personală; instrumente pentru o comunicare deschisă şi respectuoasă, asertivă - utilizarea eficientă a comunicării verbale, nonverbale, paraverbale; comunicarea cu şinele - capacitatea de reflecţie personală; comunicarea interpersonală - bază a structurării comportamentelor sociale ale adolescenţilor; comunicare eficientă - relaţii sociale sănătoase)

- Prietenie şi romantism (provocările prieteniei în perioada adolescenţei; rolul structurant al sentimentelor de dragoste, iubire, acceptare şi valorizare în dezvoltarea personală a adolescentului; valorizarea partenerului)

- Eu şi ceilalţi, dinamica relaţiilor (situaţii de prietenie stresantă; procesul de luare a deciziilor; procesul de rezolvare a conflictelor; combaterea şi evitarea bullying-ului)

Factori perturbatori pentru dezvoltarea normală a adolescentului

- Relaţii sociale deficitare/disfuncţionale (soluţii la situaţiile tensionate din familie, grupul de prieteni, şcoală)

- Factori de natură psihică (stresul şi stările de anxietate)

- Factori de natură psihosomatică şi legăturile cu aspecte de ordin emoţional, social şi relaţional, soluţii şi opţiuni recuperatorii

- Situaţii de risc în adolescenţă (bolile cu transmitere sexuală; sarcina în adolescenţă şi criza de sarcină; opţiuni de sprijin şi mobilizare pentru traversarea cu succes a perioadelor de criză)

 

Anul al II-lea

 

Competenţe specifice

Conţinuturi

1.1. Identificarea factorilor şi rutinelor care pot susţine o dezvoltare sănătoasă a adolescentului

2.1. Proiectarea propriului scenariu de viaţă valorificând calităţile personale şi strategii de autocunoaştere

Dezvoltarea în adolescenţă

- Adolescenţă şi sănătate (valoarea nutriţiei; importanţa somnului; importanţa exerciţiilor fizice)

- Adolescenţă şi cultură (rolul culturii în formarea identităţii adolescentului; creşterea calităţii vieţii prin cultură; influenţe ale literaturii, artei sau muzicii asupra vieţii personale; importanţa culturii în dezvoltarea personală; cultivarea dimensiunii estetice şi artistice în viaţa tinerilor; cultivarea hobby-urilor de natură culturală)

- Adolescentul în societate (stabilirea propriilor valori şi idealuri; posibilităţi de dezvoltare şi afirmare oferite de societate; criterii de selecţie a valorilor)

2.2. Utilizarea autocunoaşterii şi a cunoaşterii celorlalţi în asigurarea acţiunilor coezive de grup şi la nivel interpersonal

2.3. Analizarea rolului autocontrolului în plan biofizic şi emoţional în dezvoltarea personală şi socială

3.1. Promovarea relaţiilor interpersonale bazate pe asumarea unui comportament responsabil

Schimbări fizice, impact în comportament

- Oxitocina, hormonul ataşamentului, al afectivităţii şi al dragostei (ce este oxitocina; rolul oxitocinei în organismul uman; situaţii diverse în care organismul uman secretă oxitocina; altruismul, dragostea şi dăruirea de sine, factori declanşatori ai producţiei de oxitocină)

- Dezvoltarea caracteristicilor de gen (caracteristici feminine - caracteristici masculine; manifestări ale genului în cultură, artă, ştiinţă; societatea umană, produs al armoniei şi complementarităţii dintre cele două genuri)

- Căsătoria şi familia, concretizări ale dragostei autentice (intimitatea căsătoriei; grija şi responsabilităţile faţă de soţ/soţie şi în viaţa de familie; împlinirea personală prin căsătorie, formalizarea iubirii împărtăşite)

1.2. Asumarea unui set de valori şi norme de comportament care contribuie la o dezvoltare sănătoasă a adolescentului

2.4. Identificarea rolului autocontrolului în plan biofizic şi emoţional în dezvoltarea personală şi socială a adolescentului

3.2. Punerea în practică a unui comportament care asigură asumarea de responsabilităţi în relaţiile interpersonale

Stima de sine

- Om de caracter (importanţa educării caracterului; modalităţi de educare a caracterului; dezvoltarea stimei de sine şi a demnităţii proprii prin respect, recunoştinţă, bunăvoinţă, atenţie)

- Sunt ceea ce fac! (perseverenţă, rezilienţă, concentrare şi determinare; modele de perseverenţă; importanţa perseverenţei, a concentrării şi a determinării în construirea propriului sine; strategii de dezvoltare a rezilienţei)

- Imagine şi personalitate (imagine de sine, conceptul de sine, formă şi fond: ce spune haina despre omul care o poartă; care este mesajul nostru vestimentar; reguli estetice şi criterii de alegere a vestimentaţiei; presiunile „modei”; stiluri vestimentare; structurarea propriului stil ca marcă de identitate personală)

2.5. Utilizarea unor strategii de comunicare interpersonală pentru a colabora eficient cu ceilalţi şi a asigura echilibrul emoţional personal în relaţiile de grup

3.3. Formularea unor soluţii remediale pentru situaţii în care libertatea de a alege este limitată de presiunile mediului

1.3. Explicarea impactului corn porta mente io r de risc şi a influenţelor unor factori perturbatori în dezvoltarea firească şi pozitivă a adolescentului

Relaţiile interpersonale

- Descifrarea mesajelor! (forme ale limbajului - verbal, nonverbal şi paraverbal în contexte sociale şi culturale diferite; specificităţi de gen

în comunicare; înţelegerea filtrelor de comunicare în modelarea mesajelor, reguli de comunicare corectă; limbajul verbal, al trupului şi folosirea vocii în comunicare, influenţare şi persuasiune)

- Libertate şi responsabilitate (acţiune şi consecinţe faţă de sine şi faţă de alţii; limitele libertăţii; stabilirea propriilor responsabilităţi în relaţiile cu ceilalţi)

Factori perturbatori pentru dezvoltarea normală a adolescentului

- Consumul de substanţe halucinogene (ce sunt, consecinţele consumului asupra propriei persoane şi asupra celor apropiaţi)

- Consumul necritic de mesaje media (influenţa mass-mediei asupra deciziilor la nivel personal şi social; selectarea judicioasă a surselor de informare din mediul virtual; conştientizarea influenţelor şi luarea de decizii informate)

- Pornografia (mesaje transmise; degradarea imaginii femeii; consecinţele psihologice asupra consumatorilor de material pornografic)

 

Sugestii metodologice

 

Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare, oferind idei şi soluţii posibile pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu specificul disciplinei „Adolescenţă şi autocunoaştere”.

Actuala programă şcolară pentru disciplina opţională „Adolescenţă Şi autocunoaştere” promovează principiile învăţării centrate pe elev, prin focalizarea actului educaţional pe experienţele, capacităţile şi nevoile elevilor aflaţi la vârsta adolescenţei. Centrarea pe elev presupune o învăţare activă (în care elevul este direct implicat în rezolvarea de sarcini de lucru), contextuală (în care noile achiziţii din învăţământul liceal se construiesc pornind de la baza de competenţe dobândite în învăţământul primar şi gimnazial), socială (prin faptul că promovează cooperarea şi colaborarea între elevi pentru rezolvarea sarcinilor de învăţare) şi responsabilă (prin faptul că elevul este susţinut pentru implicarea activă şi pentru asumarea de responsabilităţi în învăţare şi ca membru al comunităţii).

Disciplina are un accentuat caracter practic-aplicativ şi presupune respectarea unor exigenţe ale învăţării active şi durabile. Din această perspectivă, demersul didactic nu se concentrează pe „transmitere de cunoştinţe”, ci pe formarea şi exersarea de valori şi atitudini pozitive. Oferind oportunităţi de învăţare care să permită elevului să îşi valorifice experienţa de viaţă, să îşi descopere şi să experimenteze propriile abilităţi şi atitudini caracteriale, rolul cadrului didactic este de a le consolida, de a le particulariza şi de a facilita transferul acestora în viaţa reală.

În acelaşi timp, sugestiile metodologice oferă clarificări pentru elementele de noutate ale programei şcolare.

Se recomandă ca în activitatea de predare-învăţare a acestei discipline opţionale să se utilizeze materialele disponibile pe temele propuse, iar profesorii să urmeze şi cursul de formare continuă „Educaţie pentru o dezvoltare sănătoasă a adolescentului”, care se desfăşoară la casele corpului didactic din ţară.

 

Strategii didactice

 

Competenţele specifice se formează prin activităţile de învăţare. Această precizare evidenţiază importanţa modului de proiectare şi de desfăşurare a activităţii cu elevii. Este necesar ca profesorii din învăţământul liceal să realizeze în mod explicit, în lecţii, conexiunea între ceea ce se învaţă şi scopul pentru care se învaţă, ceea ce înseamnă o orientare directă către latura pragmatică a activităţii didactice. Este important ca în centrul demersului didactic să fie plasat elevul, ca subiect al activităţii instructiv-educative. În acest sens se impune ca lecţiile să pornească de la experienţele de viaţă ale elevilor, de la achiziţiile lor cognitive, culturale, atitudinale anterioare, să se adreseze nevoilor şi intereselor acestora, să ofere o varietate de exerciţii, aplicaţii  practice, dinamice şi atractive realizate prin diversificarea activităţilor de învăţare şi care să pună elevii în situaţia de subiecţi activi în propria formare şi dezvoltare.

Disciplina opţională „Adolescenţă şi autocunoaştere” solicită utilizarea unui cadru metodologic variat, care să îmbine strategii didactice tradiţionale şi modeme deopotrivă, astfel încât acestea să devină căi pentru dezvoltarea capacităţii elevilor de comunicare şi de reflecţie asupra propriei deveniri, pentru crearea unui cadru educaţional bazat pe valori fundamentale de convieţuire, pentru dezvoltarea de atitudini precum: încrederea, atitudinea pozitivă faţă de sine şi faţă de alţii, respectul pentru diferenţă.

De asemenea, strategiile didactice au rolul de a implica activ pe elevi în propria învăţare, de a oferi acestora variate contexte de activitate cu rol de motivare pentru propria dezvoltare, de a evidenţia caracterul actual al valorilor morale.

Strategiile de predare-învăţare recomandate în activităţile didactice la disciplina „Adolescenţă şi autocunoaştere” vizează cu precădere:

- strategii inductive bazate pe analiza şi valorificarea diferitelor contexte concrete de viaţă - prin: analiza unor atitudini şi comportamente manifeste (exemple din literatură; exemple din viaţa cotidiană); identificarea unor norme şi principii morale în situaţii date; analiza unor exemple de respectare sau de încălcare a normelor; analiza rolului modelelor în viaţa personală şi a comunităţii;

- strategii bazate pe învăţarea prin descoperire - pornind de la diferite suporturi concret-senzoriale: materiale video, seturi de imagini, ilustraţii, fotografii care reflectă aspecte din viaţa proprie şi din cea a familiei;

- strategii interactive bazate pe conversaţie, discuţii în grup, dezbateri, interviuri, tehnici ale gândirii critice - pentru identificarea modalităţilor de aplicare în viaţa cotidiană a diferitelor trăsături pozitive de caracter; pentru evidenţierea trăsăturilor morale ale unor persoane; pentru exersarea formulării de argumente sau contraargumente cu privire la un punct de vedere;

- strategii de învăţare problematizată - prin implicarea elevilor în rezolvarea unor situaţii-problemă ce apar în grupurile de apartenenţă sau la nivelul comunităţii, pornind de la relaţionarea acestora;

- strategii care valorifică jocul de rol şi dramatizarea - pentru construirea unor situaţii de învăţare în care elevii sunt puşi în variate contexte de interacţiune, de evaluare critică, de reflecţie asupra unor situaţii de viaţă cotidiană, de dezvoltare a creativităţii şi a abilităţilor socioemoţionale;

- Strategii de învăţare bazate pe proiect - care îşi propun implicarea elevilor în activităţi de grup în vederea realizării de investigaţii pe o temă dată sau la alegere; proiectele pot fi realizate la nivel de grup de elevi/clasă/şcoală/comunitate. Temele proiectelor vor fi relaţionate cu programa şcolară şi pot viza: teme specifice disciplinei sau teme interdisciplinare.

Recomandăm utilizarea următoarelor categorii de metode şi a procedeelor didactice moderne, care contribuie la dezvoltarea gândirii critice:

- metode de predare-învăţare interactivă în grup: metoda predării/învăţării reciproce (Reciprocal teaching - Palinscar); metoda mozaicului (metoda Jigsaw); scrierea liberă (de exemplu, într-un interval de timp solicitat, elevii scriu despre ceea ce ştiu, simt sau ar dori să ştie referitor la un nou conţinut tematic); cascada (Cascade); metoda turnirurilor între echipe (TGT Teams/Games/Tournaments); metoda piramidei; învăţarea dramatizată;

- metode de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor şi de verificare: harta cognitivă sau harta conceptuală (Cognitive map, Conceptual map); metoda fishbone maps (scheletul de peşte); tehnica florii de nufăr (Lotus Blossom Technique); metoda R.A.I.; cartonaşele luminoase; turul galeriei; recenzia prin rotaţie (de exemplu, colectivul se împarte în grupuri; sunt scrise pe coli 6- 8 întrebări; fiecare grupă circulă şi notează răspunsuri pe fiecare dintre cele 6-8 coli cu întrebări; se discută în colectivul mare; se sintetizează concluziile edificatoare);

- metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii: brainstorming; explozia stelară Starbursting (de exemplu, se scrie tema sau situaţia propusă dezbaterii în mijlocul unei stele; pe fiecare dintre colţurile acesteia se va scrie câte o întrebare: Cine? Când? Unde? Cu ce scop?; se lucrează pe grupuri; se lămuresc anumite concepte; se discută în grupul mare); metoda pălăriilor gânditoare; interviul de grup; studiul de caz; tehnica 6/3/5; controversa creativă; tehnica acvariului (Fishbowl); metoda Frisco (de exemplu, se propune spre analiză o temă; se împarte colectivul în 4 grupe: conservatorii; exuberanţii; pesimiştii; optimiştii; se realizează schimb de opinii; se trag concluziile potrivite); jurnalul cu dublă intrare;

- metode de cercetare în grup: proiectul de cercetare; experimentul pe echipe; portofoliul de grup.

În organizarea activităţii de predare-învăţare la disciplina Adolescenţă şi autocunoaştere, profesorul poate îmbina diferite metode şi tehnici de învăţare, contextualizându-le la specificul abordării pe conţinuturi şi la caracteristicile fiecărei clase de elevi.

Câteva exemple în acest sens:

 

Anul I

 

- exerciţii de autocunoaştere, autoreflecţie şi auto prezenta re - exemple: tabelul schimbărilor; cartonaşe cu aspecte ale dezvoltării fizice şi emoţionale; influenţa schimbărilor; barierele care stau în calea interrelaţionării eficiente; jurnalul emoţiilor;

- exerciţii de dezvoltare a gândirii critice - exemple: asaltul ideilor; lectura imaginii; ştiu - vreau să ştiu - am învăţat;

- dezbateri pe teme variate: materiale multimedia referitoare la dezvoltarea cerebrală a adolescentului; conceptul de responsabilizare socială;

- redactarea unor texte (compuneri, povestiri tematice, eseuri) pe teme variate: despre tulburările psihosomatice din adolescenţă; obiective de dezvoltare personală;

- realizarea unor anchete sau microcercetări (fişe de observaţie, chestionare, interviuri individuale sau de grup cu părinţi, alte persoane reprezentative din viaţa personală sau de la nivelul comunităţii) pe teme diverse: afirmarea identităţii masculine şi feminine în societate; aspecte specifice dezvoltării generale la vârsta adolescenţei; comportamentul adolescentului în diferite contexte de viaţă cotidiană;

- jocuri de rol, dramatizări pe baza unor texte consacrate sau originale, despre: deprinderile de caracter pozitive ale tinerilor; exemple: manifestarea respectului şi a altruismului; empatia şi înţelegerea particularizată; cercul prieteniei; cel mai frumos compliment;

- analizarea unor studii de caz relevante pentru temele studiate - exemple: comportamentul adolescenţilor, libertate şi responsabilitate, echilibrul funcţional dintre stima de sine şi relaţiile sociale:

- realizarea unor scurte materiale (materiale multimedia realizate de elevi sub îndrumarea profesorilor, machete, filme, desene sugestive) pe teme variate, care să fie prezentate folosind metode alternative (exemple: Turul galeriei, Eseul de 5 minute).

 

Anul al II-lea

 

- ateliere tematice, discuţii în perechi şi în grupuri, prin aplicarea metodelor: Phillips 6/6, Frisco, metoda 6/3/5, pe teme variate - exemple: despre modelele pe care adolescenţii le urmează;

- organizarea unor interviuri cu specialişti ai domeniilor de cercetare (medici, neuropsihiatri, sociologi, teologi); întâlniri cu personalităţi care acceptă să povestească despre adolescenţa lor;

- elaborarea de hărţi conceptuale, hărţi cognitive pe teme variate; realizarea de postere, afişe şi alte materiale creative corelate cu temele abordate;

- exerciţii de reflecţie personală, activând metode ale gândirii critice (Pălăriile gânditoare, patru colţuri, Buzz-groups); realizarea fişelor de autoevaluare atitudinală (aplicarea metodei Linia Vieţii);

- realizarea de albume cu fotografii care surprind reacţii emoţionale motivante pentru construirea unei atitudini pozitive în situaţii diverse de viaţă; întocmirea unor fişe de observaţie a reacţiilor personale în diferite contexte de relaţionare, cu monitorizarea progreselor;

- elaborarea unor sloganuri/mesaje/bannere cu puternic efect mobilizator pentru susţinerea familiei; realizarea blazonului familiei cu identificarea valorii adăugate aduse de persoanele care o compun; întocmirea unui cod al familiei ideale în care să fie identificate soluţii de îmbunătăţire a relaţiilor intrafamiliale;

- elaborarea unui calendar al activităţilor care motivează participarea la viaţa comunitară; elaborarea unui jurnal al implicării în viaţa celor din jur (familie, şcoală, comunitate); participarea la activităţi de voluntariat în centre de asistenţă socială, ONG-uri; organizarea unor întâlniri cu personal din organizaţii de tineret şi organizaţii profesionale care lucrează cu tineri aflaţi în dificultăţi adaptative.

Aplicarea diferitelor strategii didactice presupune alternarea diferitelor forme de organizare a activităţii (individuală, în grupuri mici, frontală) şi utilizarea unor resurse de învăţare variate: texte (literare, din domeniul medical); imagini (fotografii, planşe ilustrative); softuri educaţionale, CD-uri, DVD-uri; prezentări Online, adaptate competenţelor şi conţinuturilor propuse; site-uri cu informaţii relevante pentru conţinuturile abordate.

Alegerea strategiilor de învăţare presupune efortul profesorului pentru personalizarea demersului didactic, fapt care înseamnă proiectarea activităţilor de predare-învăţare în acord cu nevoi şi interese specifice. Ca urmare, în acord cu prevederile Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, profesorul decide cum va utiliza procentul de 25% din timpul alocat disciplinei (de exemplu: activităţi de predare-învăţare adaptate la nevoi speciale de învăţare, la interese speciale de cunoaştere, la specificul cultural al comunităţii).

 

Aspecte privind evaluarea

 

Evaluarea formativă la disciplina „Adolescenţă şi autocunoaştere” poate utiliza atât metodele tradiţionale de evaluare, cât şi cele activ-participative. Astfel, metodele de evaluare orale vor fi centrate pe: discuţii de grup, dezbateri, conversaţie în perechi etc. Probele scrise vor viza mai ales capacitatea lor de reflecţie asupra problematicii adolescenţei, respectiv asupra temelor abordate în cadrul disciplinei. Probele practice vor pune elevii în situaţii variate de lucru (individual, în perechi, în grupuri), în care aceştia au ca sarcină căutarea de informaţii, sistematizarea acestora în forme variate, elaborarea de proiecte, hărţi mentale, colaje, desene, afişe etc.

Una dintre metodele de evaluare sumativă propuse este proiectul. Proiectul este un instrument eficient de evaluare didactică, o metodă complexă de evaluare, deoarece implică abordarea completă a unei teme şi cuprinde de obicei şi o parte practică, experimentală. Proiectul presupune etape distincte de pregătire, aplicare şi interpretare, care pun în valoare atât creativitatea elevilor, cât şi creativitatea profesorului. Etapele esenţiale în aplicarea acestei metode de evaluare sunt:

1. Pregătirea proiectului prin oferirea de repere, sugestii orientative, surse complementare de cercetare;

2. Stabilirea ariei şi a tematicilor de interes;

3. Împărţirea sarcinilor şi trasarea termenelor de predare;

4. Cercetarea propriu-zisă, creaţie cât mai originală şi mai sugestivă;

5. Identificarea şi selectarea resurselor materiale şi bibliografice;

6. Precizarea regulilor de realizare a proiectului:

- pagina de titlu;

- cuprinsul lucrării;

- argumentul;

- prezentarea elementelor de conţinut;

- concluzii;

- referinţe bibliografice;

- anexe;

7. Prezentarea rezultatelor cercetării;

8. Schimbul de impresii asupra întregii activităţi desfăşurate.

Alte metode eficiente de evaluare formativă şi sumativă sunt:

eseul, portofoliul, investigaţia, fişa de evaluare; hărţile conceptuale de tipul Pânza de păianjen, tehnica 3-2-1, R.A.I. (răspunde - aruncă - interoghează).

Cea mai importantă funcţie a evaluării la ora de „Adolescenţă şi autocunoaştere” este cea motivaţională, punând accent pe motivarea elevului pentru propria devenire şi asumare a statutului de adolescent responsabil faţă de sine şi faţă de ceilalţi.

 

BIBLIOGRAFIE

 

1. Adams, G. & Berzousky, M D. (2009). Psihologia adolescenţei, Iaşi, Polirom

2. Agenţia Naţională Antidrog (2008), Consumul de droguri în spaţii recreaţionale. Raport de cercetare, http://www.ana.gov.ro/studii/Consumul%20in%20spatii%20recreationale%202009.pdf

3. American Academy of Pediatrics (2014a). Letter to Federal Communications Commission on August 29, 2013

4. American Academy of Pediatrics (2014b). Policy Statement- Children, Adolescents, and the Media, Council on Communications and Media

5. American Academy of Pediatrics (2014c), Policy Statement: Media Education Council on Communications and Media, Pediatrics 126(5): 1012-1017

6. American Academy of Pediatrics, Committee on Communications. Children, adolescents and advertising. Pediatrics, (2006). 118 (6): 2562-2569

7. Anderson, C.A., Berkowitz, L., Donnerstein, E., Huesmann, L.R., Johnson, J.D., Linz, D., Malamuth, N.M., & Wartella, E. (2003). The influence of media violence on youth. Psychological Science in the public interest 4(3): 81-110

8. Andre, Ch., Lelord, F. (1999). Cum să te iubeşti pe tine pentru a te înţelege mai bine cu ceilalţi, Bucureşti: Editura Trei

9. Baban, A, (2001). Consiliere educaţională, ghid metodologic pentru orele de dirigenţie şi consiliere, Cluj-Napoca: Imprimeria „Ardealul” Cluj

10. Bearman, P.S., Moody, J. & Stovel, K. (2004). Chains of Affection: The Structure of Adolescent Romantic and Sexual Networks. American Journal of Sociology 110(1): 44-91

11. Breines, J.G., Crocker, J., & Garcia J.A. (2008). Self- objectification and well-being in women s daily lives. Personality and Social Psychology Bulletin

12. Brown, J.D., & Newcomer, S. (1991). Television Viewing and Adolescents Sexual Behavior, Journal of Homosexuality

13. Brown, J.D., LEngle, K.L., Pardun, C.J., Guo, G., Kenneavy, K. & Jackson, Ch. (2006). Sexy media matter: exposure to sexual content in music, movies, television, and magazines predicts black and white adolescents sexual behavior. Pediatrics 117(4): 1018-1027

14. Cavanagh, S.E. & Huston, A.C. (2006). Family instability and children’s early problem behavior. Soc. Forces 85: 551- 581

15. Cocoroadă, E., Marcela, R.L., Clinciu, A.I., Pavalache-Ilie, M., Lupu, D., Fărcaş, L.E. (2004). Consilierea în şcoală, o abordare psihopedagogică, Sibiu: Editura Psihomedia

16. Creţu, T. (2009). Psihologia vârstelor, Iaşi, Polirom

17. Cucu, A.M. et al. (2013). Raport naţional da sănătate a copiilor şi tinerilor din România 2013 http://www.insp.gov.ro/cnepss/wp-content/themes/PressBlue/pdf/Raport%20sanatate %20copii%202013.pdf

18. Dumitru, I. Al. (2008). Consilierea psihopedagogică - Baze teoretice şi sugestii practice, laşi: Editura Polirom

19. Faber, A., & Mazlish, E. (2007). Cum să-i asculţi pe adolescenţi şi cum să te faci ascultat, Bucureşti: Curtea Veche Publishing

20. Fisher, M.M., & Eugster, E.A. (2014). What is in our environment that effects puberty? Reproductive Toxicology 44: 7-14

21. Gheorghe, V. (2008). Efectele Televiziunii asupra Minţii Umane, Prodromos

22. Gheorghe, V. (2008). Pornografia maladia secolului XXI, Prodromos

23. Goleman, D. (2001). Inteligenţa emoţională, Bucureşti: Curtea Veche Publishing

24. Halmaghi, M. (2004). Memorator de psihologie pentru clasa a X-a, Bucureşti: Editura Booklet

25. Ham, B. (2003). The effects of divorce on the academic achievement of high school seniors. Journal of Divorce and Remarriage 38(3-4): 167-185

26. Hammarstedt, L., et al. (2006). Human papilloma virus as a risk factor for the increase in incidence of tonsillar cancer. International Journal of Cancer 119(11): 2620-2623

27. Hancox. R.J., Barry, J.M., & Poulton, R. (2005). Association of television viewing during childhood with poor educational achievement, Archives of Pediatrics & Adolescent Medicine 159(7): 614-618

28. Luca, M.R., Clinciu, A.I., Pavalache-Ilie, M., Lupu, D., & Fărcaş, L.E, (2004). Consilierea în şcoală, o abordare psihopedagogică, Sibiu: Ed. Psihomedia

29. Marcu, L., & Păunescu, B (2004). Cunoştinţele, atitudinile şi practicile tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 ani legate de infectarea şi transmiterea ITS/HIV/SIDA şi de consecinţele practicării sexului neprotejat

30. Marie Stopes International Romania (2014). Boli cu transmitere sexuală, http://www.mariestopes.ro/serviciile-msi/boli-cu-transmitere-sexuala/

31. McLuhan, M. (1997). Mass-media sau mediul invizibil. Nemira, Bucureşti

32. Modrea, M. (2006). Imaginea de sine şi personalitatea în adolescenţă, studii teoretice şi practice, Focşani: Editura Aliter

33. Prentice, P., & Williams, R. (2013). Disorders of puberty, Medicine 41 (10): 604-606

34. Radu, N. (1995). Adolescenţa, schiţă de psihologie istorică. Bucureşti: Fundaţia România de mâine

35. Sanchez, C.L., et al. (2002). Îndreptar privind alcoolul, tutunul şi alte droguri. Inspectoratul General al Poliţiei Române - Direcţia Generală de Combatere a Crimei Organizate şi Antidrog, Bucureşti

36. Schifrineţ, I. (1999). Sociologie, Bucureşti: Editura Economică

37. Stein, S.J., & Book, H.E. (2003). Forţa inteligenţei emoţionale, Bucureşti: Editura ALLFA

38. Steinberg, L. (1993). Adolescence. S.U.A.: McGraw-Hill Inc.

39. Steinberg, L. (2001). We know some things: parent-adolescent relationships in retrospect and prospect, Journal of Research. on Adolescence 11(1): 1-9

40. Şchiopu, U., Verza, E. (1997). Psihologia vârstelor, ciclurile vieţii, Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică

41. UNICEF (2013), Situaţia adolescenţilor din România. Raport final, Bucureşti

42. Verza, E., & Verza, F.E. (2000). Psihologia vârstelor, Bucureşti: Editura Pro Humanitas

43. Zimbardo, Ph.G. (2005) The Demise of Guys: Why Boys Are Struggling and What We Can Do About It

44. Zimmerman, F.J., Dimitri, A.Ch., & Meltzoff, A.N. (2007). Associations between media viewing and language development in children under age 2 years, The Journal of pediatrics 151(4): 364-368

 

Grup de lucru

 

Prenume, nume

Instituţie de apartenenţă

Prof. univ. dr. Constantin Cucoş

Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaşi, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

Conf. univ. dr. Anca Ciobotaru

Universitatea de Arte „George Enescu”, Iaşi

Lector univ. dr. Oana Moşoiu

Universitatea Bucureşti, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

Cornel Celmare

Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaşi, psihoterapeut principal ICF Iaşi, cadru didactic asociat

Veronica Grădinariu

Universitatea de Medicină şi Farmacie, Iaşi, asistent de cercetare

Prof. Gabrieia-Fulvia Horobeţ

Şcoala Gimnazială „Elena Cuza” Iaşi, judeţul Iaşi

Praf. Daniela-Anişoara Ciolpan

Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi” Focşani, judeţul Vrancea

Prof. Nicoleta Stanciu

Liceul Pedagogic „Spiru Haret” Focşani, judeţul Vrancea

Prof. Teodora Plăeşu

Şcoala Gimnazială „Spiru Haret” Bacău, judeţul Bacău

Prof. Robert-Mugurel Roşioru

Inspectoratul Şcolar Judeţean Buzău

Prof. Daniela Friciu

Şcoala Gimnazială „Alexandru Ceuşianu”, Reghin, judeţul Mureş

 

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.