MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 21/2018

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 21         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 9 ianuarie 2018

 

SUMAR

 

ACTE ALE SENATULUI

 

1. - Decizie privind asigurarea conducerii Senatului în perioada 10-14 ianuarie 2018

 

2. - Decizie privind asigurarea conducerii Senatului în perioada 15-18 ianuarie 2018

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 657 din 17 octombrie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor ari. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă

 

Decizia nr. 728 din 21 noiembrie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecţiei victimelor infracţiunilor

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

933/2017. - Hotărâre privind aprobarea Programului statistic naţional multianual 2018-2020

 

ACTE ALE COLEGIULUI MEDICILOR DIN ROMÂNIA

 

31/2017. - Decizie privind stabilirea cuantumului taxei de evaluare profesională în vederea recunoaşterii titlurilor de medic specialist

 

ACTE ALE SENATULUI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

DECIZIE

privind asigurarea conducerii Senatului în perioada 10-14 ianuarie 2018

 

În conformitate cu prevederile art. 40 alin. (2) din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Preşedintele Senatului decide:

 

Articol unic. - În perioada 10-14 ianuarie 2018, conducerea Senatului va fi asigurată de domnul senator Niculae Bădălău, vicepreşedinte al Senatului.

 

PREŞEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 8 ianuarie 2018.

Nr. 1.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

SENATUL

 

DECIZIE

privind asigurarea conducerii Senatului în perioada 15-18 ianuarie 2018

 

În conformitate cu prevederile art. 40 alin. (2) din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Preşedintele Senatului decide:

 

Articol unic. - În perioada 15-18 ianuarie 2018, conducerea Senatului va fi asigurată de domnul senator Iulian-Claudiu Manda, vicepreşedinte al Senatului,

 

PREŞEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 8 ianuarie 2018.

Nr. 2.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 657

din 17 octombrie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Varga Attila - judecător

Cosmin-Marian Văduva - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepţie ridicată de Eugeniu Dragoş Petria în Dosarul nr. 4.712/2/2016 (1.234/2016) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.969D/2016.

2. Dezbaterile au avut loc la data de 5 octombrie 2017, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, coroborate cu cele ale art. 222 alin. (2) din Codul de procedură civilă, a amânat pronunţarea pentru data de 17 octombrie 2017, dată la care a pronunţat prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:^

3. Prin încheierea nr. 34F din 26 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 4.712/2/2016 (1.234/2016), Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţa a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. Excepţia a fost ridicată de Eugeniu Dragoş Petria, petent într-o cerere de strămutare a procesului.

4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul arată că nu are niciun venit, că locuieşte împreună cu mama sa, în vârstă de 91 de ani şi bolnavă, şi că o ajută exclusiv prin prestarea unor activităţi casnice, de natură fizică, fără să contribuie cu nicio sumă de bani la gospodărirea comună, având în vedere că nu are nicio sursă de venit, în considerarea acestor împrejurări, autorul excepţiei apreciază că expresia gospodăreşte împreună cu solicitantul din cuprinsul textului normativ criticat trebuie interpretată în sensul că nu se aplică şi situaţiilor de felul celor în care se află şi el. Dacă această expresie ar fi interpretată în sensul că se aplică şi situaţiilor similare celor în care se află autorul excepţiei de neconstituţionalitate şi mama sa, atunci ar subzista obligativitatea achitării taxelor judiciare de timbru, în acest fel ajungându-se la încălcarea art. 21 alin. (1)-(3) din Constituţie.

5. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate mai arată că dispoziţiile criticate sunt susceptibile de interpretări contradictorii, care generează hotărâri antagonice.

6. De asemenea, autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că se încalcă şi art. 16 din Constituţie, întrucât este permisă excluderea persoanelor fără venituri de la liberul acces la justiţie.

7. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât, contrar susţinerilor petentului, textul legal este foarte clar, impunând anumite condiţii pentru a se putea aprecia asupra temeiniciei cererii de ajutor public judiciar, nefiind vorba despre posibilitatea unor interpretări contradictorii.

8. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

9. Guvernul a trimis punctul său de vedere prin Adresa nr. 5/6.361/2016, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 4 din 3 ianuarie 2017, potrivit căruia excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât autorul excepţiei face referiri la semnificaţia cuvintelor folosite de legiuitor. Cu alte cuvinte, acesta ridică probleme care ţin de interpretarea şi aplicarea legii, care excedează competenţei Curţii Constituţionale.

10. Avocatul Poporului a trimis punctul său de vedere prin Adresa nr. 17.785 din 7 noiembrie 2016, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 10.874 din 10 noiembrie 2016, prin care arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile criticate nu pot fi apreciate ca fiind lipsite de claritate sau lacunare sub aspectul stabilirii unor criterii precise pentru acordarea ajutorului public judiciar în materie civilă, de natură să afecteze principiile egalităţii şi nediscriminării, liberul acces la justiţie sau principiul imparţialităţii, unicităţii şi egalităţii justiţiei, invocate de autorul excepţiei.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 24 octombrie 2008, care au următorul cuprins: „în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, se consideră membru al familiei şi persoana care are domiciliul ori reşedinţa comună şi gospodăreşte împreună cu solicitantul, copiii sau alţi descendenţi în linie dreaptă ai acesteia în vârstă de până la 18 ani aflaţi în întreţinerea solicitantului, precum şi copiii sau alţi descendenţi în linie dreaptă în vârstă de peste 18 ani, dar nu mai mult de 26 de ani, dacă se află în continuarea studiilor şi în întreţinerea solicitantului.”

14. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în faţa legii şi ale art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiţie.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 au mai făcut, alături de alte dispoziţii din acest act normativ, obiect al controlului de constituţionalitate, exemplu fiind, în acest sens, deciziile nr. 79 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 8 mai 2017, nr. 374 din 26 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 594 din 8 august 2014, nr. 103 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 297 din 23 aprilie 2014, sau nr. 661 din 15 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 873 din 23 noiembrie 2015, prin care Curtea a reţinut că, prin reglementările cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, nu se îngrădeşte accesul la justiţie.

16. Astfel, Curtea a stabilit că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 reprezintă transpunerea în planul legislaţiei interne a Directivei Consiliului Uniunii Europene 2003/8/CE din 27 ianuarie 2003 de îmbunătăţire a accesului la justiţie în litigiile transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime comune privind asistenţa judiciară acordată în astfel de litigii. Scopul acestei reglementări este prevăzut la art. 1 şi constă în „asigurarea dreptului la un proces echitabil şi garantarea accesului egal la actul de justiţie, pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciară, inclusiv pentru executarea silită a hotărârilor judecătoreşti sau a altor titluri executorii” în vederea realizării acestui deziderat, legiuitorul a reglementat ajutorul public judiciar ca formă de asistenţă acordată de stat, în condiţiile legii, oricărei persoane fizice, în situaţia în care aceasta nu poate face faţă cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obţinerea unor consultaţii juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiţie, fără a pune în pericol întreţinerea sa ori a familiei sale. Prin această reglementare se urmăreşte asigurarea afectivităţii dreptului de acces la justiţie, prin stabilirea unor minime şi rezonabile condiţii. Prin urmare, Curtea a constatat că nu poate fi reţinută susţinerea potrivit căreia actul normativ criticat împiedică accesul liber la justiţie şi dreptul părţilor la un proces echitabil, din moment ce tocmai înlesnirea realizării acestor drepturi reprezintă scopul declarat al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008.

17. În continuare, Curtea observă că, prin Decizia nr. 374 din 26 iunie 2014, a constatat că, prin reglementarea cadrului legal al ajutorului public judiciar, se urmăreşte asigurarea efectivităţii dreptului de acces la justiţie, prin stabilirea unor minime şi rezonabile condiţii. S-a arătat, astfel, că stabilirea unor limite şi condiţii privind acordarea ajutorului public judiciar a fost determinată de posibilitatea asigurării resurselor financiare publice necesare acordării ajutorului, de realizarea unei distribuiri echitabile a ajutorului în formele prevăzute la art. 6 din ordonanţa de urgenţă, de prevenirea exercitării abuzive a cererii de ajutor şi a prejudicierii altor categorii de persoane fizice care ar fi în nevoie de susţinere din partea statului şi l-ar solicita, fără a se îngrădi în acest mod accesul efectiv la justiţie.

18. Totodată, prin Decizia nr. 394 din 1 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 713 din 20 noiembrie 2013, Curtea a subliniat faptul că, în Hotărârea din 19 iunie 2001, pronunţată în Cauza Kreuz împotriva Poloniei, paragraful 59, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a estimat că, dacă din punctul de vedere al art. 6 paragraful 1 din Convenţie executarea obligaţiei de a asigura un drept efectiv de acces la un tribunal nu înseamnă, pur şi simplu, absenţa unei ingerinţe, ci necesită măsuri pozitive din partea statului, acest lucru nu înseamnă nici un drept necondiţionat de a obţine un ajutor judiciar gratuit din partea statului în materie civilă şi nici dreptul la o procedură gratuită în această materie.

19. Aplicând aceste considerente la circumstanţele criticilor formulate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 nu numai că nu restrâng liberul acces la justiţie garantat de Constituţia României, ci, dimpotrivă, reprezintă dispoziţii care facilitează liberul acces la justiţie. Astfel, definiţia conţinută în dispoziţiile legale criticate extinde câmpul de aplicare a noţiunii de familie menţionate de art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, potrivit căruia „Poate solicita acordarea ajutorului public judiciar, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, orice persoană fizică, în situaţia în care nu poate face faţă cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obţinerea unor consultaţii juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiţie, fără a pune în pericol întreţinerea sa ori a familiei sale. “Având în vedere că, în concepţia legiuitorului delegat, ajutorul public judiciar poate fi acordat nu numai în condiţiile în care realizarea cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obţinerea unor consultaţii juridice ar pune în pericol întreţinerea solicitantului, ci şi întreţinerea familiei sale, este evident că extinderea câmpului de aplicare a noţiunii de familie prin dispoziţiile criticate reprezintă un mijloc de realizare a unui acces liber şi efectiv la justiţie, în sensul prevăzut de art. 21 din Constituţie.

20. În plus, Curtea reţine că raţiunile avute în vedere mai sus şi care impun constatarea conformităţii dispoziţiilor art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 cu prevederile art. 21 alin. (1)-(3) din Constituţie sunt aplicabile mutatis mutandis şi în constatarea conformităţii dispoziţiilor criticate cu prevederile art. 16 din Constituţie care garantează egalitatea în faţa legii.

21. În sfârşit, critica referitoare la posibilitatea ca prevederile criticate să genereze aplicarea neunitară a acestora de către instanţele judecătoreşti este, de asemenea, neîntemeiată, având în vedere că rolul decizional conferit instanţelor urmăreşte tocmai înlăturarea dublilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 719 din 6 decembrie 2016, paragraful 23, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 25 februarie 2017, sau Decizia nr. 717 din 29 octombrie 2015, paragraful 31, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 216 din 23 martie 2016).

22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Eugeniu Dragoş Petria în Dosarul nr. 4.712/2/2016 (1.234/2016) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi constată că dispoziţiile art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II l-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 17 octombrie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Cosmin-Marian Văduva

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 728

din 21 noiembrie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecţiei victimelor infracţiunilor

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Varga Attila - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecţiei victimelor infracţiunilor, excepţie ridicată de Faur Nistor Isai în Dosarul nr. 4.400/108/2016 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.670D/2016.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepţiei a depus o cerere prin care solicită judecata în lipsă.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca inadmisibilă, deoarece nu a fost motivată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin Decizia civilă nr. 308 din 27 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 4.400/108/2016, Curtea de Apel Timişoara - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecţiei victimelor infracţiunilor, excepţie ridicată de Faur Nistor Isai într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate împotriva Sentinţei civile nr. 21/CC din 21 septembrie 2016, pronunţată de Tribunalul Arad, prin care a fost respinsă cererea de acordare a unei compensaţii financiare în temeiul Legii nr. 211/2004.

6 . În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile legale criticate sunt discriminatorii prin faptul că nu instituie compensaţii pentru toate felurile de victime ale tuturor infracţiunilor intenţionate. Autorul arată că pe parcursul detenţiei sale, în perioada 2009-2011, a fost supus la rele tratamente aplicate de persoane neidentificate şi că i s-ar cuveni, eu titlu de compensaţie, câte 200 lei pentru fiecare zi în care a fost supus unor astfel de rele tratamente, rezultând un total de 103.200 iei pentru tot intervalul de timp în care a fost obligat să trăiască în condiţii cu mediu toxic, cancerigen, în pericol de infarct şi accident vascular cerebral.

7. Curtea de Apel Timişoara - Secţia I civilă opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece nu se poate reţine existenţa vreunei discriminări între persoanele care beneficiază de compensaţii băneşti în temeiul textului criticat şi alte persoane aflate în alte situaţii. O deosebire de tratament este discriminatorie atunci când nu este justificată în mod obiectiv şi rezonabil, adică nu urmăreşte un scop legitim sau nu păstrează un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi obiectivul avut în vedere. Statele beneficiază de o anumită marjă de apreciere în a decide dacă şi în ce măsură diferenţele între diversele situaţii similare justifică un tratament diferit, scopul acestei marje variind în funcţie de anumite circumstanţe, de domeniu şi context, aşa cum a statuat şi Curtea de la Strasbourg în jurisprudenţa sa.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

9. Guvernul apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Astfel, acestea instituie cazurile în care statul acordă o compensaţie financiară victimelor infracţiunilor intenţionate comise cu violenţă, precum şi în cazul infracţiunilor intenţionate care au avut ca urmare vătămarea corporală sau moartea victimei. Art. 16 din Constituţie privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor trebuie interpretat în corelare cu art. 4 din Legea fundamentală, care stabileşte criteriile generale de discriminare, şi anume: rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau origine socială. Or, nicio astfel de diferenţiere nu se face în cadrul textului de lege criticat.

10. Totodată, prevederile legale contestate nu conţin nicio normă de natură a limita garanţiile privind dreptul la apărare şi nu conţin dispoziţii care să afecteze principiul unităţii, suveranităţii şi indivizibilităţii statului român şi nici care să afecteze aplicarea cu prioritate a tratatelor internaţionale privind drepturile omului.

11. De altfel, autorul excepţiei urmăreşte, prin invocarea excepţiei de neconstituţionalitate, modificarea sau completarea textului de lege criticat, activitate ce nu intră în sfera de competenţă a Curţii Constituţionale.

12. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, deoarece se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în situaţia prevăzută de ipoteza normei juridice, fără nicio discriminare pe criterii arbitrare.

13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2). ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 21 din Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecţiei victimelor infracţiunilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 4 iunie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul conţinut:

„(1) Compensaţia financiară se acordă, la cerere, în condiţiile prezentului capitol, următoarelor categorii de victime:

a) persoanele asupra cărora a fost săvârşită o tentativă la infracţiunile de omor şi omor calificat, prevăzute la art. 188 şi 189 din Codul penal, o infracţiune de vătămare corporală, prevăzută la art. 194 din Codul penal, o infracţiune intenţionată care a avut ca urmare vătămarea corporală a victimei, o infracţiune de viol, act sexual cu un minor şi agresiune sexuală, prevăzute la art. 218-220 din Codul penal, o infracţiune de trafic de persoane şi trafic de minori, prevăzute la art. 210 şi 211 din Codul penal, o infracţiune de terorism, precum şi orice altă infracţiune intenţionată comisă cu violenţă;

b) soţul, copiii şi persoanele aflate în întreţinerea persoanelor decedate prin săvârşirea infracţiunilor prevăzute la alin. (1).

(2) Compensaţia financiară se acordă victimelor prevăzute la alin. (1) dacă infracţiunea a fost săvârşită pe teritoriul României şi victima este:

a) cetăţean român;

b) cetăţean străin ori apatrid care locuieşte legal în România;

c) cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene, aflat legal pe teritoriul României la data comiterii infracţiunii; sau

d) cetăţean străin sau apatrid cu reşedinţa pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, aflat legal pe teritoriul României la data comiterii infracţiunii.

(3) în cazul victimelor care nu se încadrează în categoriile de persoane prevăzute la alin. (1) şi (2), compensaţia financiară se acordă în baza convenţiilor internaţionale la care România este parte.”

16. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 referitor la Statul român, art. 11 referitor la Dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 referitor la Egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 referitor la Accesul liber la justiţie şi art. 24 referitor la Dreptul la apărare, precum şi dispoziţiile art. 6 referitor la Dreptul la un proces echitabil şi art. 14 referitor la Interzicerea discriminării, ambele din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi Protocolul nr. 12 la Convenţie.

17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate. Curtea constată că, în fapt, autorul excepţiei a formulat o cerere în vederea acordării unei compensaţii financiare, în temeiul dispoziţiilor legale criticate, motivat de faptul că, în timpul detenţiei în Penitenciarul Timişoara, în perioada 2009-2011, a fost supus la rele tratamente, constând în aceea că a fost ţinut în celule supraaglomerate şi, deşi a fost ţinut într-o celulă de nefumători, a fost expus la fumul nociv de ţigară pe holuri şi chiar în secţiile medicale.

18. Prin Hotărârea din 21 iunie 2016, pronunţată în Cauza Faur împotriva României, paragrafele 26-32, instanţa de la Strasbourg a constatat încălcarea art. 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, cu referire la condiţiile materiale de detenţie din Penitenciarul Timişoara, reţinându-se că sunt inadecvate, şi au fost acordate daune de 3.900 euro.

19. Prin Sentinţa civilă nr. 21/CC din 21 septembrie 2016, pronunţată de Tribunalul Arad în Dosarul nr. 4.400/108/2016, instanţa de judecată a reţinut că petentul nu se încadrează în categoriile de victime prevăzute la art. 21 din Legea nr. 211/2004, potrivit cărora compensaţia financiară se acordă, la cerere, victimelor următoarelor categorii de persoane: asupra cărora a fost săvârşită o tentativă la infracţiunile de omor şi omor calificat, prevăzute la art. 188 şi 189 din Codul penal, o infracţiune de vătămare corporală, prevăzută la art. 194 din Codul penal, o infracţiune intenţionată care a avut ca urmare vătămarea corporală a victimei, o infracţiune de viol, act sexual cu un minor şi agresiune sexuală, prevăzute la art. 218-220 din Codul penal, o infracţiune de trafic de persoane şi trafic de minori, prevăzute la art. 210 şi 211 din Codul penal, o infracţiune de terorism, precum şi orice altă infracţiune intenţionată comisă cu violenţă, între care nu se regăseşte şi infracţiunea da „rele tratamente”.

20. Împotriva acestei sentinţe civile petentul a formulat contestaţie, cadru procesual în care a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Legea nr. 211/2004, susţinând că sunt discriminatorii prin aceea că dreptul la compensaţie „nu se acordă pentru toate felurile de victime ale tuturor infracţiunilor şi pentru victimele tuturor infracţiunilor intenţionate”.

21. Analizând această critică, Curtea constată că autorul este nemulţumit nu de conţinutul reglementării deduse controlului de contencios constituţional, ci de forma eliptică a acesteia. Astfel, ar trebui ca, pe lângă situaţiile expres şi limitativ prevăzute de textul legal atacat, să fie introdusă şi posibilitatea despăgubirii tuturor victimelor infracţiunilor intenţionate sau chiar a tuturor victimelor infracţiunilor. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului*.

22. Aşa fiind. Curtea urmează a respinge, ca inadmisibilă, prezenta excepţie.

23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin, (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecţiei victimelor infracţiunilor, excepţie ridicată de Faur Nistor Isai în Dosarul nr. 4.400/108/2016 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia I civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Timişoara - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 21 noiembrie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Programului statistic naţional multianual 2018-2020

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 9 alin. (4) din Legea organizării şi funcţionării statisticii oficiale în România nr. 226/2009, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Programul statistic naţional multianual 2018- 2020, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează;

Secretarul general al Guvernului,

Roxana-Cezarina Bănică

Preşedintele Institutului Naţional de Statistică,

Tudorel Andrei

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

Ministrul afacerilor externe,

Teodor-Viorel Meleşcanu

Ministrul delegat pentru afaceri europene,

Victor Negrescu

 

Bucureşti, 20 decembrie 2017.

Nr. 933.

 

ANEXĂ

 

Programul statistic naţional multianual 2018-2020

 

1. Introducere

Programul statistic naţional multianual (PSNM) pentru perioada 2015-2017 a fost elaborat În concordanţă cu Viziunea Sistemului statistic european orizont 2020 şi cu Programul statistic european pentru perioada 2013-2017. Programul 2015-2017 a reprezentat în mod special prima etapă a Strategiei de dezvoltare a Sistemului statistic naţional şi a statisticii oficiale a României în perioada 2015-2020, ţinând seama totodată de seria de documente strategice operaţionale şi speciale apărute în context naţional.

Programul a detaliat acţiunile necesare realizării obiectivului specific din Strategia de dezvoltare a Sistemului statistic naţional şi a statisticii oficiale a României în perioada 2015-2020 „Dezvoltarea produselor şi serviciilor statistice” care au avut efecte asupra structurii, completitudinii şi calităţii lucrărilor preluate în programele anuale.

Prin activităţile desfăşurate, Institutul Naţional de Statistică (INS), în calitatea lui de coordonator al Sistemului statistic naţional (SSN), a urmărit să asigure dezvoltarea unor mecanisme şi instrumente adaptate desfăşurării activităţilor statistice în funcţie de priorităţi, să consolideze structura şi funcţionalitatea Sistemului statistic naţional şi să îmbunătăţească capacitatea sa de a răspunde nevoilor de date şi informaţii statistice ale utilizatorilor.

În stabilirea priorităţilor programului statistic pentru perioada 2015-2017 au fost luate în calcul şi o serie de aspecte transversale care au o importanţă strategică pentru evoluţia statisticilor oficiale, precum: modul în care obiectivele strategice contribuie la integrarea europeană; cooperarea cu utilizatorii şi producătorii de date statistice; adaptabilitatea proceselor statistice la cerinţele Sistemului statistic naţional şi adecvarea instrumentelor metodologice. INS a ţinut seama şi de raportul cost-eficienţă al statisticilor produse, asigurând o concepţie coerentă şi raţională a priorităţilor statistice, în scopul utilizării optime a resurselor disponibile şi reducerii sarcinii de răspuns a respondenţilor.

În scopul definirii obiectivelor şi măsurilor necesare implementării Strategiei de dezvoltare a Sistemului statistic naţional şi a statisticii oficiale a României în perioada 2015- 2020 este necesară elaborarea celui de al doilea program multianual, care să acopere perioada rămasă, şi anume perioada 2018-2020.

2. Evaluarea Programului statistic naţional multianual 2015-2017

Evaluarea realizărilor obţinute în perioada 2015-2017, pe de o parte, şi a dificultăţilor, disfuncţionalităţilor şi eventualelor rămâneri în urmă, pe de altă parte, constituie elemente importante pentru definirea obiectivelor, priorităţilor şi sarcinilor efective pentru cea de a două parte a elementelor strategice cuprinse în programul multianual pentru perioada rămasă, respectiv 2018-2020.

Acţiunile realizate în cadrul Programului statistic naţional multianual 2015-2017 au fost astfel orientate încât să conducă la implementarea noilor regulamente europene în statistica românească, în vederea adaptării Sistemului statistic naţional la cel european, la îmbunătăţirea cadrului, a mecanismelor şi instrumentelor de cooperare în cadrul Sistemului statistic naţional, crearea de sisteme integrate de preluare, producere şi diseminare a datelor, reproiectarea sistemelor informaţionale în vederea îmbunătăţirii calităţii statisticilor produse şi asigurării surselor primare de date necesare producerii statisticilor europene, pentru ceea ce reprezintă contribuţia României la UE.

Trebuie menţionat, ca o sinteză a realizărilor, faptul că România a reuşit, din punct de vedere statistic, să menţină ritmul desfăşurării lucrărilor şi activităţilor Programului statistic european. De menţionat este faptul că INS a identificat şi pus în practică noi căi de atragere în SSN, cu mai multă eficienţă şi intensitate, participarea altor producători de date statistice, creând astfel premisele necesare unei evoluţii pozitive În partea a două de derulare a obiectivelor şi priorităţilor strategiei. În această abordare, în prim plan a stat de asemenea şi racordarea sistemului statistic în integralitatea Iui la imperativele impuse de problematica societăţii româneşti, asigurând satisfacerea cerinţelor utilizatorilor interni şi externi. Momentul elaborării programului coincide în mod fericit cu lansarea pentru perioada următoare a programului guvernamental care include transformări semnificative şi abordări de concepte, proiecte şi obiective de factură majoră, ceea ce implică INS prin scopul şi rolul pe care îl are, adaptarea metodelor şi tehnicilor utilizate la specificitatea sub aspect politic a noilor elemente strategice.

Este edificator să se precizeze în acest sens faptul că SSN a fost supus evaluării exerciţiului de peer review, a fost apreciat pozitiv din punctul de vedere al modului în care a reuşit să se adapteze comandamentelor SSE, regulamentelor, normelor şi standardelor europene. În urma acestui exerciţiu au fost programate acţiunile necesare realizării recomandărilor făcute de echipa de experţi cu acest prilej, primele rezultate identificate în cadrul peer review fiind deja, în marea lor majoritate, implementate. În consens cu complexitatea recomandărilor din peer review şi, în general, cu întregul ansamblu de măsuri, acţiuni, priorităţi şi procese subsumate strategiei naţionale în domeniul statistic, o serie de proiecte fie se regăsesc în continuare şi în PSNM 2018-2020, fie se referă cu precădere la acest segment al strategiei; activităţile care se continuă în actuala perioadă de programare, precum şi acele activităţi care au o perioadă mai mare de programare şi de realizare, fiind de natura obiectivelor de lungă durată, nu au putut fi implementate în totalitate în perioada anterioară, ca urmare a unor motive obiective.

Dintre acestea am pune în evidenţă în mod special faptul că, urmare a necesităţii de evaluare aprofundată a condiţiilor specifice şi de implicare în procesul statistic a unor noi actori din zona autorităţilor publice centrale, perfecţionarea cadrului legal prin adecvarea acestuia la Regulamentul (UE) nr. 759/2015 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2015 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 223/2009 privind statisticile europene a fost reţinută pentru etapa actuală a programului 2018-2020.

De asemenea, programul urmează să se concentreze într-o măsură sporită şi cu o mai mare aplecare şi intensitate asupra problemelor rezultate din Viziunea 2020, precum şi din alte documente strategice ale UE. În mod deosebit se au în vedere strategia dezvoltării durabile până la orizontul 2030 şi activităţile de modernizare a statisticii cu elemente specifice în sfera procesului de colectare a datelor, dar şi a prelucrării şi difuzării rezultatelor statistice. În procesul colectării datelor aii fost deja demarate în prima etapă acţiuni vizând soluţii specifice, însemnând utilizarea de noi metode de colectare, în afara celor tradiţionale, rezolvarea sub aspectul cadrului legal al facilităţilor şi posibilităţilor tehnice de implementare şi altele. Se menţin încă dificultăţi în clarificarea oportunităţilor şi posibilităţilor concrete sub aspect tehnic de abordare a unor soluţii preconizate în Viziunea 2020 şi, practic, în multe dintre documentele UE, respectiv desfăşurarea unor procese de colectare de date folosind soluţiile BIG Data. De altfel, fenomenele de non-răspuns din partea unităţilor furnizoare de date primare în procesul de colectare şi al accesării surselor de date administrative rămân în continuare ca unele dintre cele mai problematice dintre aspectele cu care se confruntă SSN. În special, în ultima perioadă, au apărut dificultăţi majore legate de starea actuală a infrastructurii IT a INS, respectiv a reţelei de curenţi slabi. Prin eforturile conducerii INS, în prezent şi în perspectiva imediat următoare a etapei de programare 2018- 2020, au fost identificate fondurile necesare surmontării acestei problematici, în cadrul căreia vor fi declanşate demersurile de rigoare.

Corolarul activităţilor statistice constând în diseminarea prin căile specifice a informaţiei statistice a fost de asemenea abordat în cadrul perioadei anterioare şi s-au adoptat soluţii adecvate de multiplicare a canalelor de diseminare şi mai ales de diversificare şi concentrare pe tematica la zi a diseminării informaţiei.

Una dintre problemele de primă prioritate ce se detaşează prin anvergură, dificultate şi complexitate încă de la începutul perioadei subsumate programului multianual rezultă din abordarea şi soluţionarea problemelor legate de realizarea celor două recensăminte, respectiv RPL şi RGA, runda 2020/2021. Această problemă este cu atât mai dificilă cu cât, dincolo de identificarea şi eliminarea problemelor ivite în runda anterioară a recensămintelor, a apărut cu acuitate necesitatea iniţierii de noi căi, mijloace şi tehnici de abordare în organizarea şi derularea recensămintelor. Se are în vedere demararea, într-o perioadă imediat următoare, a elaborării cadrului legal şi a programelor de desfăşurare a lucrărilor, convenirea soluţiilor organizatorice la nivel central prin implicarea responsabilă a autorităţilor publice cu sarcini în domeniu şi lansarea soluţiilor tehnice la nivel local pentru surmontarea unor stări de lucru cu caracter obiectiv sau subiectiv.

Este cazul, de exemplu, a unei fluctuaţii masive a populaţiei, în care fenomenul migraţiei se cere a fi stăpânit cu mai multe soluţii în profunzime, care să garanteze posibilităţi de valorificare a rezultatelor, bazate pe capacitatea de a fi credibile şi utilizabile pentru diverse scopuri.

Nu în ultimul rând, se cuvine a fi relevat faptul că în contextul general al marcării la sfârşitul anului 2018, respectiv 1 decembrie 2018, a unui secol de la crearea României Mari, INS s-a înscris în rândul instituţiilor, organizaţiilor şi centrelor care s-au angajat în a marca acest eveniment prin lucrări de o semnificaţie deosebită pe care să le pună la dispoziţia societăţii româneşti de astăzi şi a celei de mâine. Ne referim în special la redactarea şi editarea a două publicaţii „România - un secol de istorie - date statistice” şi „Statistica oficială - oglinda istoriei României de-a lungul unui secol”.

3. Obiectivele strategice ale perioadei 2018-2020

Obiectivul strategiei pentru perioada 2015-2020 este definit astfel încât să satisfacă, într-o măsură cât mai largă, necesităţile de date şi informaţii ale tuturor categoriilor de utilizatori de date statistice, să continue îmbunătăţirea calităţii proceselor şi produselor statistice prin alinierea completă la Codul de practici al statisticilor europene şi să implementeze managementul calităţii totale în statistică, având ca document-suport „Viziunea Sistemului statistic european până la orizontul anului 2020”.

Obiectivul general al PSNM 2018--2020 constă în asigurarea continuităţii măsurilor şi acţiunilor elaborate în prima parte a Strategiei din cadrul Programului 2015-2017, identificarea şi abordarea de proiecte noi în consens cu obiectivele strategice ale Viziunii 2020, ale summitului ONU consacrat dezvoltării durabile până la orizontul 2030 şi ale orientărilor Strategiei naţionale pentru dezvoltarea durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030, precum şi a proiectelor şi dezvoltărilor impuse de programul Guvernului României pentru perioada 2016-2020.

Una dintre provocările majore ale programului 2018-2020 constă în demararea şi finalizarea acţiunilor în plan statistic legate de preluarea de către România, începând cu luna iunie 2019, a preşedinţiei Uniunii Europene pentru o perioadă de 6 luni. În acest sens, statistica românească este pusă în situaţia de a face faţă, pe de o parte, solicitărilor de date statistice pe care le implică obligaţiile României ca preşedinte în exerciţiu al UE şi, pe de altă parte, de pregătire şi exercitare a rolului ce îi revine în mod direct de a conduce lucrările UE în domeniul statistic în cadrul Consiliului Europei.

Obiective specifice

1. Consolidarea şi actualizarea cadrului legal de funcţionare a SSN în ansamblu şi al INS în special;

2. Modernizarea şi eficientizarea SSN, adaptarea mecanismelor şi procedurilor realizate în plan naţional la cerinţele curente şi de perspectivă ale SSE;

3. Extinderea utilizării surselor de date administrative în procesul statistic;

4. Eficientizarea procesului de colectare, prelucrare şi diseminare a datelor statistice în concordanţă cu elementele esenţiale vizând reducerea sarcinii de răspuns a furnizorilor de date primare prin înlocuirea cu procedee moderne de valorificare a potenţialului existent în sursele de date şi registrele administrative;

5. Îmbunătăţirea în continuare a calităţii produselor statistice;

6. Pregătirea în concordanţă cu măsurile şi acţiunile inovatoare prevăzute în programele de lucru ale rundei 2020/2021 a RPL şi RGA;

7. Crearea condiţiilor de dezvoltare a resurselor umane, în special în privinţa calităţii resurselor, a capabilităţii şi capacităţii acestora de a face faţă noilor provocări ale programului multianual;

8. Atragerea în sistemul statistic, într-o filozofie cu aplicaţie practică, a resurselor existente în structurile altor producători de statistici oficiale;

9. Crearea şi perfecţionarea de resurse informatice noi, modernizate, care să satisfacă cerinţele generale ale modernizării procesului statistic.

4. Organizare, resurse financiare şi umane

Programele statistice anuale şi multianuale sunt implementate prin efortul conjugat al INS şi al instituţiilor publice cu responsabilităţi în domeniul statisticii oficiale, în mod deosebit al altor producători de statistici oficiale.

Pentru punerea în practică a programelor statistice anuale şi multianuale sunt necesare resurse umane, materiale şi financiare importante. Utilizarea lor eficientă trebuie să asigure funcţionarea neîntreruptă a întregului SSN şi implementarea proiectelor de dezvoltare care privesc infrastructura statistică, metodologiile statistice şi noile tehnologii informaţionale. Prin exerciţiile de programare anuală şi multianuală se are în vedere

stabilirea priorităţilor informaţionale, în conjuncţie cu programele statistice ale Comunităţilor Europene şi cu cerinţele utilizatorilor interni şi externi, astfel încât alocarea resurselor necesare, deseori restrictive, să contribuie la maximizarea rezultatelor aşteptate.

Specificitatea programului multianual, sub aspectul resurselor financiare, materiale şi umane, este puternic determinată de lucrările pregătitoare ale celor două cercetări statistice de amploare naţională, Recensământul populaţiei şi locuinţelor 2021 şi Recensământul general agricol 2020. Resursele necesare celor două acţiuni se vor stabili şi vor fi puse în valoare prin programe special elaborate ce vor fi supuse analizării şi aprobării conform normelor în vigoare. De asemenea, în conformitate cu Strategia de dezvoltare a Sistemului statistic naţional şi a statisticii oficiale a României în perioada 2015-2020 şi cu necesităţile stringente apărute încă de la începutul implementării Strategiei vor fi necesare fonduri speciale pentru asigurarea suportului informatic, a infrastructurii necesare menţinerii la cote crescute a sistemului, precum şi a noilor cerinţe de modernizare a statisticii româneşti.

Resursele umane necesare realizării activităţilor din sfera statisticii oficiale constituie una dintre cele mai; sensibile probleme care, în lipsa unor măsuri proactive, poate afecta pe termen mediu şi lung dezvoltarea Sistemului statistic naţional. Lipsa resurselor umane se resimte cel mai acut în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice cu responsabilităţi specifice statisticii oficiale. Problema-cheie în această privinţă este, poate, nu atât lipsa resurselor propriu-zise, cât organizarea internă în instituţiile respective, astfel încât segmentul statistic să fie relevat şi asigurat corespunzător cu cadre de înaltă calificare în măsură să răspundă cerinţelor de calitate a informaţiilor, atât pentru scopurile interne de gestionare a activităţilor, cât şi pentru Sistemul statistic naţional, în ansamblu. Crearea compartimentelor de statistică în ministere şi alte autorităţi publice trebuie să fie susţinută prin programele de recrutare, selecţie şi dezvoltare a personalului, scop în care este necesară amplificarea rolului INS de creare a competenţelor necesare.

5. Dezvoltarea produselor şi serviciilor statistice

Pentru îndeplinirea obiectivului strategic de satisfacere într-o mai mare măsură a cerinţelor informaţionale ale utilizatorilor, Institutul Naţional de Statistică, alături de ceilalţi producători de statistici oficiale, are roiul de a asigura realizarea de produse şi servicii statistice pe domenii specifice a căror continuitate în producerea de rezultate este esenţială pentru alimentarea fondului naţional de date statistice şi pentru difuzarea informaţiilor şi datelor statistice programelor de diseminare.

Operaţionalizarea şi detalierea activităţilor Programului statistic naţional multianual se realizează prin programele statistice naţionale anuale.

În consecinţă, îndeplinirea acestui obiectiv specific presupune definirea şi punerea în aplicare a unor direcţii de acţiune pe ansamblu şi pe domenii statistice, prezentate în cele ce urmează.

5.1. Acţiuni transversale de funcţionare, operaţionalizare la cote superioare a SSN

a) îmbunătăţirea şi modernizarea detaliată a sistemului statistic;

b) Utilizarea surselor administrative;

c) Modernizarea sistemului de colectare a informaţiilor primare;

d) Eficientizarea sistemului de procesare informatică;

e) Perfecţionarea şi ridicarea la cote superioare a mijloacelor şi căilor de difuzare a informaţiei statistice;

f) Adoptarea şi implementarea standardului SIMS până la sfârşitul perioadei de programare (2020) şi crearea bazei de metadate statistice de referinţă şi metadate referitoare la calitate.

5.2. Conturi naţionale; indicatori macroeconomici

Obiectiv: Furnizarea unor indicatori macroeconomici şi sociali esenţiali şi a principalilor indicatori economici europeni sub forma unui set coerent de indicatori care să răspundă cerinţelor în materie de date statistice la nivel naţional şi european pentru a face faţă evoluţiei nevoilor utilizatorilor interni şi externi Acţiuni, termene, rezultate

 

Acţiunea

Termen

Rezultat

Implementarea integrală a SEC 2010

2020

Aplicarea integrală a SEC 2010 având în vedere expirarea progresivă a derogărilor, ceea ce va duce la îmbunătăţirea indicatorilor

Impactul globalizării asupra indicatorilor macroeconomici

2020

Elaborarea metodelor de calcul al indicatorilor macroeconomici în contextul globalizării

 

Responsabil: Direcţia conturi naţionale

 

5.3. Statistica preţurilor

Obiectiv: Dezvoltarea şi modernizarea sistemului statistic de preţuri care să răspundă cerinţelor de calitate şi setului de indicatori stabiliţi la nivel european

Producerea, în condiţii de calitate superioară şi la termen, a indicatorilor din domeniul preţurilor la consumator, producţiei industriale, serviciilor, locuinţelor, produselor şi inputurilor agricole, utilizând metodologii solide şi conforme cu standardele internaţionale şi furnizarea acestor indicatori factorilor de decizie şi publicului larg.

Coordonarea la nivel naţional a activităţilor stabilite în cadrul Programului european de comparare, principalul furnizor al indicatorilor privind paritatea puterii de cumpărare şi nivelul de convergenţă a preţurilor la nivel european.

Acţiuni, termene, rezultate

 

Acţiunea

Termen

Rezultat

Implementarea standardelor şi metodelor prevăzute de metodologiile elaborate şi adoptate la nivel internaţional

permanent

a) Creşterea calităţii şi asigurarea comparabilităţii indicatorilor elaboraţi în domeniul statisticii preţurilor;

b) Furnizarea la timp a indicatorilor privind statistica preţurilor către factorii de decizie interni şi internaţionali şi publicului larg

Adoptarea standardelor internaţionale privind elaborarea datelor şi metadatelor statistice din domeniul preţurilor

permanent

Date şi metadate statistice armonizate cu standardele internaţionale

 

Responsabil: Direcţia de statistica preţurilor

 

5.4. Statistici privind populaţia, demografia şi migraţia internaţională

Obiectiv: Consolidarea sistemului de statistici privind populaţia, mişcarea naturală şi migraţia; asigurarea colectării şi prelucrării informaţiilor preluate de la instituţiile care gestionează sursele administrative de date privind evidenţa populaţiei şi evenimentele demografice

Acţiuni, termene, rezultate

 

Acţiunea

Termen

Rezultat

Definitivarea convenţiilor de colaborare care prevăd programul concret de acţiuni organizatorice privind implicarea şi delimitarea obiectivelor, rolului şi sarcinilor instituţiilor implicate în alimentarea cu date din surse administrative a bazei de date statistice la nivel de înregistrare individuală StatPop

2018-2019

Metode şi fluxuri de lucru stabilite şi exploatare de date din sursele administrative iniţiate în vederea producerii statisticilor de mobilitate socială a populaţiei (din ocupare în şomaj sau în inactivitate, intrările în ocupare etc.).

Implementarea convenţiilor de colaborare care permit accesul INS la înregistrările individuale (pe bază de identificator unic) disponibile în sursele administrative gestionate de instituţiile publice din administraţia centrală şi locală

2018

Schema/Arhitectura bazei de date StatPop (la nivel de înregistrare individuală intercorelată prin identificator unic)

Pregătirea cadrului legislativ, administrativ şi organizaţional al recensământului populaţiei şi locuinţelor din România pentru runda 2020/2021 (RPL 2021), prin:

a) definirea obiectivelor viitorului recensământ şi a rolului său în sistemul statisticii demografice din România;

2019

Cadru legislativ, administrativ şi organizaţional (inclusiv buget estimat) ca activităţi componente pentru pregătirea recensământului populaţiei şi locuinţelor din România pentru runda 2020/2021

b) stabilirea tipului de recensământ (mixt, bazat exclusiv sau parţial pe surse administrative etc.), a metodelor de colectare şi a modului de organizare;

c) definirea instituţiilor cu responsabilităţi în pregătirea, organizarea şi desfăşurarea recensământului;

d) elaborarea proiectului de lege privind recensământul populaţiei şi al locuinţelor;

e) elaborarea proiectului de buget;

f) identificarea gradului în care anumite „instrumente” necesare recensământului sunt pregătite a fi utilizate în scop statistic înainte şi în timpul colectării datelor: conţinutul surselor administrative, existenţa registrului naţional al clădirilor şi a nomenclatorului unic de străzi, planurile cadastrale pentru mediul urban şi rural etc.

 

 

Pregătirea instrumentarului şi a infrastructurii necesare pentru desfăşurarea rundei 2020/2021 de recensăminte în România

2020

Instrumentar definitivat pentru runda 2020/2021 de recensăminte ale populaţiei şi locuinţelor în România

Promovarea parteneriatului cu instituţiile care gestionează surse administrative privind populaţia, clădirile, locuinţele, în vederea pregătirii accesului INS la informaţiile necesare RPL 2021 şi stabilirea responsabilităţilor acestor instituţii în pregătirea şi implementarea viitorului recensământ al populaţiei şi locuinţelor

2019-2020

Pregătirea rundei 2020/2021 de recensăminte ale populaţiei şi locuinţelor în România

Investigarea unor metode de eficientizare a preluării şi prelucrării buletinelor statistice privind fenomenele demografice

2018

a) Reducerea gradului de încărcare a personalului din DRS/DJS-uri;

b) Creşterea calităţii statisticilor demografice.

 

Responsabil: Direcţia generală de demografie şi statistică socială

 

5.5. Statistica pieţei muncii

Obiectiv: Determinarea şi diseminarea indicatorilor privind ocuparea forţei de muncă pentru a monitoriza punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020 Acţiuni, termene, rezultate

 

Acţiunea

Termen

Rezultat

Organizarea şi participarea activă la dezvoltarea SSN în domeniul statisticii forţei de muncă, astfel încât să corespundă noilor cerinţe reglementate la nivel european şi apărute pe plan naţional

2019

(Termenele depind de programul de lucru al Eurostat.)

Seturi de indicatori în domeniul statisticii forţei de muncă actualizaţi şi armonizaţi la nivel european şi naţional

Adaptarea statisticii sociale româneşti cu respectarea obiectivelor din strategia de modernizare a statisticii sociale la nivel european şi cu noile direcţii de acţiune în acest domeniu

2019

(Termenele depind de programul de lucru al Eurostat.)

Sistem statistic revizuit pentru domeniul pieţei muncii sub aspectul instrumentarului, metodelor de colectare şi metodologiilor reproiectate pentru cercetările statistice în domeniu

Analiza şi preluarea datelor din surse administrative în scopul producerii de indicatori din domeniul statisticii pieţei muncii

2020

Reducerea sarcinii de răspuns din partea agenţilor economici pentru producerea de indicatori statistici în domeniul statisticilor privind salariile

Implementarea metodelor modeme de culegere a datelor prin cercetările statistice adresate gospodăriilor populaţiei (CAPI/CAWI)

În funcţie de disponibilitatea resurselor financiare

Îmbunătăţirea calităţii datelor şi reducerea timpului de prelucrare şi diseminare a informaţiilor

 

Responsabil: Direcţia generală de demografie şi statistică socială

 

5.6. Statistica educaţiei ţi a sănătăţii

Obiectiv: Alinierea statisticilor în domeniile educaţiei şi sănătăţii la noile schimbări europene de ordin metodologic; definirea rolului şi responsabilităţilor INS şi a autorităţilor din domeniile vizate în procesul de elaborare a datelor statistice; fluidizarea fluxului de colectare a datelor privind statisticile de educaţie şi sănătate Acţiuni, termene, rezultate

 

Acţiunea

Termen

Rezultat

Cooperarea cu deţinătorii de date din surse administrative pentru creşterea calităţii datelor, în vederea integrării acestora în sistemul statistic naţional

2018-2019

a) statistici armonizate cu reglementările europene bazate pe seturi de date administrative;

b) reducerea sarcinii de răspuns a furnizorilor de date;

c) eliminarea dublei colectări a datelor (INS şi MEN) pentru o parte dintre indicatorii din domeniul educaţiei.

Reproiectarea sistemului informaţional din domeniul statisticii sănătăţii

2018-2019

a) calitate îmbunătăţită a statisticilor produse în domeniu;

b) surse primare de date dezvoltate/create, necesare producerii statisticilor europene în domeniu.

Promovarea parteneriatului cu deţinătorii de surse administrative din domeniul sănătăţii pentru îmbunătăţirea calităţii datelor Sistemului conturilor de sănătate în România

2018-2019

Statistici de calitate/cu calitate ameliorată produse în conformitate cu cerinţele Regulamentului (UE) nr. 359/2015 al Comisiei din 4 martie 2015 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.338/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte statisticile referitoare la cheltuielile şi sursele de finanţare în domeniul sănătăţii

 

Responsabil: Direcţia generală de demografie şi statistică socială

 

5.7. Statistica veniturilor şi condiţiilor de viaţă

Obiectiv: Dezvoltarea şi adaptarea metodologiilor de calcul al unor indicatori comparabili pe plan european, adaptarea şi armonizarea regulamentelor europene la legislaţia naţională, în vederea promovării unei creşteri durabile, inteligente şi inclusive. Acţiuni, termene, rezultate

 

Acţiunea

Termen

Rezultat

îmbunătăţirea calităţii indicatorilor privind sărăcia şi incluziunea socială prin utilizarea informaţiilor din sursele statistice şi administrative

2018-2019

a) estimaţii cu nivel de calitate îmbunătăţit;

b) metode de estimare mixte (prin combinare de surse statistice cu surse administrative) implementate.

Implementarea metodelor moderne de culegere a datelor din gospodăriile populaţiei CAPI/CAWI în anchetele din domeniul condiţiilor de viaţă

În funcţie de disponibilitatea resurselor materiale

Îmbunătăţirea calităţii datelor şi reducerea timpului de prelucrare şi diseminare a informaţiilor

Implementarea metodologiilor armonizate la nivel european şi corelate cu Strategia de modernizare a statisticilor sociale europene şi cu Strategia naţională

2019-2020

Statistici comparabile la nivel european conform metodologiilor europene revizuite în cadrul Strategiei de modernizare a statisticilor sociale

 

Responsabil: Direcţia generală de demografie şi statistică socială

 

5.8. Statistica agricolă

Obiectiv: Furnizarea de statistici în domeniul agriculturii necesare dezvoltării şi monitorizării Politicii agricole comune şi politicilor naţionale care să reflecte obiectivele strategice şi ale programului de guvernare referitoare la eficientizarea sectorului agricol şi dezvoltarea rurală

Acţiuni, termene, rezultate

 

Acţiunea

Termen

Rezultat

Îmbunătăţirea calităţii datelor din domeniul statisticii agricole, astfel încât să răspundă noilor cerinţe ale SSE şi cerinţelor la nivel naţional

anual

Consolidarea sistemului statistic agricol

Investigarea surselor administrative şi studierea posibilităţii de utilizare a acestora pentru realizarea statisticilor agricole

anual

Creşterea calităţii statisticilor agricole şi reducerea sarcinii de răspuns

Abordarea integrată a statisticilor agricole prin implementarea regulamentului privind statisticile integrate la nivel de exploataţie agricolă (Integrated Farm Statistics - IFS);

2020

Asigurarea coerenţei între diferitele statistici agricole sub aspectul eficienţei costurilor

Acţiunea

Termen

Rezultat

Armonizarea şi implementarea reglementărilor europene în vederea realizării Recensământului general agricol RGA2020

2020

Pregătirea cadrului legislativ, administrativ şi organizaţional al RGA2020 prin:

a) definirea obiectivelor viitorului recensământ;

b) stabilirea tipului de recensământ, a metodelor de colectare şi a modului de organizare;

c) definirea instituţiilor cu responsabilităţi în pregătirea, organizarea şi desfăşurarea recensământului;

d) elaborarea proiectului de lege privind Recensământul general agricol 2020;

e) elaborarea proiectului de buget;

f) elaborarea instrumentarului statistic.

 

Responsabil: Direcţia generală de statistică economică

 

5.9. Statistica mediului

Obiectiv: Consolidarea calităţii conturilor de mediu; furnizarea de informaţii pentru implementarea Strategiei Europa 2020 Acţiuni, termene, rezultate

 

Acţiunea

Termen

Rezultat

Corelarea indicatorilor statistici cu privire la implementarea aspectelor politicii de mediu şi planificării economice

anual

Îmbunătăţirea promptitudinii, inclusiv dezvoltarea pre-estimărilor

Implementarea Regulamentului (UE) nr. 538/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 691/2011 privind conturile economice de mediu europene, a statisticilor de mediu şi forestiere

2019

Îmbunătăţirea contului cheltuielilor de protecţie a mediului, contului sectorului bunurilor şi serviciilor de mediu

Implementarea culegerilor de date în conformitate cu metodologiile Eurostat, pe bază de voluntariat, pentru domenii suplimentare; adaptarea metodologiilor la specificul naţional

2020

Obţinerea de indicatori pentru domeniile: ape şi păduri, subvenţii de mediu şi transferuri similare şi cheltuielile de gestionare a mediului

Monitorizarea indicatorilor privind implementarea Strategiei naţionale de dezvoltare durabilă

permanent

Dezvoltarea de noi indicatori şi actualizarea celor existenţi

Consolidarea calităţii datelor pentru conturile de mediu deja implementate

2020

Date statistice îmbunătăţite din punctul de vedere al calităţii

 

Responsabil: Direcţia generală de statistică economică

 

5.10. Statistici de întreprindere; statistica structurală

Obiectiv: Implementarea noilor concepte şi metode ale cadrului general privind statisticile de întreprindere pentru a răspunde obiectivelor politice de dezvoltare economică, de impact al globalizării economice; furnizarea de informaţii pentru implementarea politicii Europa 2020 privind creşterea economică durabilă Acţiuni, termene, rezultate

 

Acţiunea

Termen

Rezultat

Implementarea cercetării statistice privind lanţul valorii globale şi externalizarea internaţională

gradual până în anul 20201)

Dezvoltarea de noi informaţii statistice şi îmbunătăţirea celor existente pentru a răspunde obiectivelor politice de dezvoltare economică, de impact al globalizării economice

Identificarea de noi indicatori statistici şi metode de legături între date pentru întreprinderile mici şi mijlocii

gradual până în anul 20201)

Indicatori statistici care să măsoare activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii

Colectarea de informaţii privind utilizarea tehnologiei 3D printing şi a serviciilor eGuvernare

gradual până în anul 20201)

Furnizarea de informaţii pentru implementarea politicii Europa 2020

Realizarea de activităţi pregătitoare pentru a putea răspunde viitoarelor prevederi legale, linii directoare şi metodologii referitoare la statistica transportului

gradual până în anul 2020 1)

a) inventar al indicatorilor, surselor de informaţii privind transportul de pasageri pe căi navigabile interioare;

b) adaptarea instrumentelor pentru producerea de indicatori privind transportul de pasageri pe căi navigabile interioare, privind transportul intermodal;

c) identificarea surselor de informaţii pentru producerea de indicatori privind mobilitatea pasagerilor.

 

Responsabil: Direcţia generală de statistică economică


1) În funcţie de termenul de implementare a Regulamentului FRIBS.

 

5.11. Indicatori economici pe termen scurt

Obiectiv: Furnizarea de informaţii pentru implementarea politicilor naţionale şi politicii Europa 2020 privind creşterea economică durabilă

Acţiuni, termene, rezultate

 

Acţiunea

Termen

Rezultat

Dezvoltarea de indicatori statistici pentru monitorizarea obiectivelor iniţiativelor „O uniune a inovaţiei” şi „Spaţiul european de cercetare”, în care cercetătorii, cunoştinţele ştiinţifice şi tehnologice circulă liber şi deschis

gradual până în anul 2020

Furnizarea de informaţii pentru implementarea politicilor naţionale şi politicii Europa 2020 privind creşterea economică durabilă

Diversificarea surselor de date administrative şi dezvoltarea metodelor de consolidare a datelor din surse statistice şi surse administrative

gradual până în anul 2020

Reducerea sarcinii de răspuns şi asigurarea calităţii datelor statistice din domeniu

Dezvoltarea de statistici de calitate în domeniul energiei şi schimbărilor climatice; dezvoltarea de indicatori în domeniul energiei pentru a răspunde priorităţii „O Uniune Europeană a energiei”

2020

a) asigurarea suportului pentru politicile UE şi pentru cele naţionale;

b) furnizarea de informaţii necesare pentru monitorizarea statisticii energiei şi schimbărilor climatice;

c) calculul unor indicatori care să susţină Agenda 2030 pentru energie şi schimbări climatice.

Dezvoltarea de statistici în zonele-cheie unde întreprinderile sunt „centrul de interes”, cum ar fi: statisticile pe termen scurt, cercetare, dezvoltare, inovare şi turism, cu o atenţie deosebită pentru asigurarea datelor în domeniile cu valoare adăugată mare din industrie şi servicii

începând cu anul 2018

Elaborarea de indicatori care să răspundă noilor cerinţe impuse de modificările de regulamente în domeniu

Implementarea cerinţelor noului regulament integrat al statisticii de întreprindere FRIBS

gradual până în anul 2020 1)

Adaptarea sistemului informaţional statistic al statisticii de întreprindere din România la noile cerinţe prevăzute în regulament

 

Responsabil: Direcţia generală de statistică economică

 

1) În funcţie de termenul de implementare a Regulamentului FRIBS.

 

5.12. Statisticile comerţului internaţional cu bunuri

Obiectiv: Asigurarea calităţii datelor statistice de comerţ internaţional cu bunuri, luând în considerare strategia Uniunii Europene de reducere, până în anul 2020, a sarcinii administrative impuse de Sistemul statistic european, în general, şi de sistemul statistic Intrastat, în particular, asupra furnizorilor de date statistice Acţiuni, termene, rezultate

 

Acţiunea

Termen

Rezultat

îmbunătăţirea consistenţei dintre statisticile de comerţ internaţional cu bunuri (intra- şi extracomunitar) şi statisticile balanţei de plăţi

2018

Reevaluarea coeficientului de transformare CIF-FOB pentru importuri

Integrarea cadrului legal al statisticilor de comerţ exterior în regulamentul FRIBS, în colaborare cu Eurostat şi statele membre UE

gradual până în anul 2020 1)

Adaptarea cadrului legal naţional pentru statisticile de comerţ internaţional cu bunuri la modificările din FRIBS

Modernizarea şi armonizarea continuă a sistemului statistic de comerţ extracomunitar cu bunuri, cu legislaţia şi cerinţele naţionale şi comunitare în domeniu

gradual până în anul 2020 1)

Adaptarea cadrului legal naţional pentru statisticile de comerţ internaţional cu bunuri la modificările Codului vamal comunitar

Implementarea Sistemului Statistic SIMSTAT (schimbul de microdate între toate statele membre UE) în producţia curentă - aspecte legate de colectare, confidenţialitate, validare

gradual până în anul 2020 1)

Sistemul SIMSTAT implementat în producţia curentă de date:

a) diversificarea surselor de date pentru cercetarea statistică Intrastat;

b) reducerea sarcinii de răspuns şi asigurarea calităţii datelor statistice din domeniu;

c) reconcilierea datelor statistice de comerţ intra-UE ale României cu datele statistice în oglindă ale principalilor parteneri comerciali.

Dezvoltarea de noi indicatori statistici prin asigurarea legăturii dintre datele din Registrul statistic al întreprinderilor şi datele statistice de comerţ exterior pe caracteristici de întreprindere

2018

Creşterea eficienţei şi eficacităţii proceselor de producţie statistică şi furnizarea de statistici pe domenii-cheie legate de întreprinderi

 

Responsabil: Direcţia generală de statistică economică

 

1) În funcţie de termenul de implementare a Regulamentului FRIBS.

 

5.13. Registrul statistic

Obiectiv: Alinierea registrului statistic (REGIS) la cerinţele regulamentului FRIBS

 

Acţiunea

Termen

Rezultat

Implementarea definiţiei unităţii statistice în registrul statistic prin punerea în practică a regulilor operaţionale şi a metodologiei de profiling

gradual până în anul 2020 1)

Furnizarea de către REGIS a unităţilor statistice în conformitate cu regulamentul FRIBS

 

Responsabil: Direcţia generală de exploatare şi gestionare a surselor de date administrative


1) În funcţie de termenul de implementare a Regulamentului FRIBS.

 

Abrevieri

 

CAWI

Computer Assisted Web Interview

CE

Comisia Europeană

GIF

Cost, Insurance, Freight (cost, asigurare, navlu)

CIF/FOB

Soldul balanţei comerciale

FOB

Free on Board (liber la bord)

FRIBS

Framework Regulation Integrating Business Statistics (Regulamentul-cadru de integrare a statisticilor de întreprindere)

IFS

Integrated Farm Statistics

INS

Institutul Naţional de Statistică

DJS

Direcţii judeţene de statistică

PSNM

Programul statistic naţional multianual

RGA

Recensământul general agricol

RPL

Recensământul populaţiei şi locuinţelor

SDSSN

Strategia de dezvoltare a Sistemului statistic naţional

SEC

Sistemul european de conturi

SIMS

Single Market Statistics (Statistica pieţei unice)

SSE

Sistem statistic european

SSN

Sistem statistic naţional

UE

Uniunea Europeană

MEN

Ministerul Educaţiei Naţionale

SIMSTAT

Schimb de date în toate statele membre UE

REGIS

Registru statistic

 

ACTE ALE COLEGIULUI MEDICILOR DIN ROMÂNIA

 

COLEGIUL MEDICILOR DIN ROMÂNIA

 

DECIZIE

privind stabilirea cuantumului taxei de evaluare profesională în vederea recunoaşterii titlurilor de medic specialist

 

În temeiul art. 414 şi 439 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 3 alin. (2) din Normele privind recunoaşterea diplomelor, certificatelor şi titlurilor de medic specialist, eliberate de un stat terţ, altul decât Australia, Canada, Israel, Noua Zeelandă şi Statele Unite ale Americii, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 764/2017,

Consiliul naţional al Colegiului Medicilor din România decide:

Art. 1. - Cuantumul taxei de evaluare profesională în vederea recunoaşterii titlurilor de medic specialist este de 100 lei.

Art. 2. - În cazul în care evaluarea profesională presupune şi o probă de aptitudini, cuantumul taxei se dublează.

Art. 3. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Colegiului Medicilor din România,

Gheorghe Borcean

 

Bucureşti, 15 decembrie 2017.

Nr. 31.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.