MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 38/2018

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 38         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 16 ianuarie 2018

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 627 din 17 octombrie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XVIII alin. (2) teza întâi din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 629 din 17 octombrie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv”, cuprinsă în art. XVIII alin. (2) teza întâi din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor  judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

5. - Hotărâre privind trecerea din domeniul public în domeniul privat al statului a unor construcţii şi amenajări la terenuri din cadrul unor imobile aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, situate în judeţele Sibiu, Vâlcea, Timiş, Braşov, Dolj, Constanţa, Alba, Arad, Gorj, Cluj şi municipiul Bucureşti, în vederea scoaterii din funcţiune şi casării acestora şi pentru actualizarea anexei nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

17. - Decizie privind încetarea exercitării cu caracter temporar prin detaşare de către doamna Alexandra Cerasela Pană a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Turismului

 

18. - Decizie privind eliberarea, la cerere, a domnului Aurelian-Felix Rache din funcţia de consilier de stat la Departamentul pentru strategii guvernamentale din cadrul aparatului de lucru al Guvernului

 

19. - Decizie pentru eliberarea, la cerere, a doamnei Daniela-Meri Mocanu din funcţia de consilier de stat în cadrul aparatului propriu de lucru al prim-ministrului

 

20. - Decizie privind eliberarea doamnei Ioana-Andreea Lambru din funcţia de secretar general adjunct al Guvernului, cu rang de secretar de stat

 

21. - Decizie privind eliberarea doamnei Elena Repede, la cerere, din funcţia de director de cabinet al prim-ministrului, cu rang de secretar de stat, în cadrul aparatului propriu de lucru al prim-ministrului

 

22. - Decizie privind unele măsuri pentru exercitarea funcţiei de secretar general al Guvernului

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 627

din 17 octombrie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XVIII alin. (2) teza întâi din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Constantin Rancea în Dosarul nr. 39.778/245/2013 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 955D/2016.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.454D/2016, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă şi ale art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de David Brânzei, prin reprezentant Roxana Brânzei, în Dosarul nr. 38.984/245/2013 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia civilă.

4. La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei de neconstituţionalitate, prin reprezentant, lipsind cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea cauzelor. Partea prezentă este de acord cu măsura conexării. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de conexare a cauzelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.454D/2016 la Dosarul nr. 955D/2016, care a fost primul înregistrat

6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantei autorului excepţiei de neconstituţionalitate din Dosarul nr. 1.454D/2016 care solicită admiterea acesteia, în acest sens, arată că, prin imposibilitatea exercitării căii de atac a recursului care priveşte strict motive de nelegalitate, se ajunge la o situaţie paradoxală în care hotărârile judecătoreşti sunt considerate legale, în condiţiile în care instanţele judecătoreşti (prima instanţă şi apel) au încălcat, în mod flagrant, legea. În continuare, prezintă aspecte care privesc fondul litigiului în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate.

7. Mai arată că dispoziţiile legale criticate încalcă accesul liber la justiţie şi dreptul la apărare, precum şi dreptul la liberă circulaţie consacrat prin art. 25 din Legea fundamentală.

8. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere jurisprudenţa Curţii, spre exemplu Decizia nr. 517 din 7 iulie 2015.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

9. Prin Decizia civilă nr. 110 din 16 martie 2016, astfel cum a fost completată prin Decizia civilă nr. 175 din 13 aprilie 2016, pronunţate în Dosarul nr. 39.778/245/2013, Curtea de Apel Iaşi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Constantin Rancea într-o cauză privind soluţionarea recursului formulat împotriva unei decizii a Tribunalului Iaşi prin care a fost respins apelul formulat de acesta împotriva unei sentinţe prin care a fost admisă, în parte, acţiunea privind partajarea bunurilor comune şi lichidarea regimului matrimonial.

10. Prin Decizia nr. 279 din 8 iunie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 38.984/245/2013, Curtea de Apel Iaşi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 483 alin, (2) din Codul de procedură civilă şi art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, excepţie ridicată de David Brânzei, prin reprezentant Roxana Brânzei, într-o cauză privind soluţionarea recursului formulat împotriva unei decizii a Tribunalului Iaşi, prin care a fost respins apelul formulat de acesta împotriva unei sentinţe prin care s-a reţinut obligaţia la plata unei pensii lunare de întreţinere în favoarea minorului şi a stabilit un program de vizitare.

11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate îngrădesc dreptul de a se adresa unei instanţe de recurs „pentru a putea repara o ilegalitate făcută de instanţa de fond şi instanţa de apel11. Astfel, se apreciază că dispoziţiile art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „cererile de împărţeală judiciară, indiferent de valoare nu sunt supuse recursului”, încalcă accesul liber la justiţie.

12. Se mai susţine că nu există o motivare obiectivă şi rezonabilă pentru ca numai o categorie de justiţiabili să poată declara calea de atac a recursului. Astfel, nu există un raport rezonabil de proporţionalitate între cerinţele de interes general referitoare la buna administrare a justiţiei şi protecţia drepturilor fundamentale ale individului. Este afectat interesul individual, respectiv cel al persoanei care a recurs la controlul justiţiei în vederea protecţiei drepturilor şi intereselor sale subiective. Efectele aplicării dispoziţiilor legale criticate sunt de natură să restrângă nejustificat accesul liber la justiţie şi să afecteze grav efectivitatea exercitării unei căi de atac.

13. Curtea de Apel Iaşi - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată, în esenţă, că dispoziţia legală criticată dă expresie principiului accesului liber la justiţie, instituirea unei singure căi de atac fiind menită să contribuie la realizarea dreptului la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil. Criteriul valoric adăugat celui al naturii cauzei, în funcţie de care se determină regimul căilor de atac aplicabil, nu oferă temei de discriminare. Instituirea unor reguli speciale privind exercitarea căilor de atac nu contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art. 21, atât timp cât, potrivit celor prevăzute de art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă, părţilor interesate le este asigurată posibilitatea de a formula o cale de atac împotriva hotărârii judecătoreşti considerate defavorabile.

14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

15. Guvernul apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.

16. Avocatul Poporului precizează că îşi menţine punctul de vedere anterior exprimat, în sensul constituţionalităţii textului legal criticat, acesta fiind reţinut, spre exemplu, în deciziile nr. 375 din 7 iunie 2016 şi nr. 500 din 30 iunie 2015.

17. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

18. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din actele de sesizare, îl constituie prevederile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, şi ale art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

20. În legătură cu obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, potrivit art. XVIII alin. (1) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 12 februarie 2013: „(1) Dispoziţiile art. 483 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, se aplică proceselor pornite începând cu data de 1 ianuarie 2016. “Acest termen a fost prorogat în mod succesiv, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2015 pentru prorogarea unor termene prevăzute de Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 964 din 24 decembrie 2015, şi prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2016 pentru prorogarea unor termene, precum şi pentru instituirea unor măsuri necesare pregătirii punerii în aplicare a unor dispoziţii din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.009 din 15 decembrie 2016, astfel încât dispoziţiile art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă se vor aplica proceselor pornite începând cu data de 1 ianuarie 2019.

21. Prin urmare, având în vedere faptul că procesele în cadrul cărora s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă sunt începute la 3, respectiv 9 decembrie 2013, Curtea reţine că se aplică dispoziţiile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013.

22. Totodată, Curtea observă că, din susţinerile autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, reiese că aceştia critică numai teza referitoare la cererile de împărţeală judiciară, indiferent de valoare, prevăzute de art. 94 pct. 1 lit. i) din Codul de procedură civilă, date în competenţa judecătoriei, respectiv cererile prevăzute de art. 94 pct. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă date în competenţa instanţei de tutelă şi familie. Prin urmare, având în vedere susţinerile autorilor, precum şi faptul că obiectul acţiunilor îl reprezintă soluţionarea cererilor prevăzute de art. 94 pct. 1 lit. a) şi lit. i) din Codul de procedură civilă, Curtea reţine că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. XVIII alin. (2) teza întâi din Legea nr. 2/2013, care au următorul cuprins: „în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la data de 31 decembrie 2016 inclusiv nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-/) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată. În cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv. De asemenea, în aceste procese nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului.”

23. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 24 privind dreptul la apărare şi art. 129 privind folosirea căilor de atac.

24. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorii acesteia sunt nemulţumiţi de faptul că hotărârile pronunţate în cererile date de Codul de procedură civilă în competenţa Instanţei de tutelă şi de familie, precum şi în cele de împărţeală judiciară, indiferent de valoare, cereri prevăzute de art. 94 pct. 1 lit. a) şi, respectiv, lit. i) din Codul de procedură civilă, nu sunt supuse recursului, beneficiind, astfel, numai de calea de atac a apelului.

25. În continuare, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate reglementează cu privire la faptul că hotărârile pronunţate în cererile date în competenţa instanţei de tutelă şi de familie, precum şi cele de împărţeală judiciară, indiferent de valoare, nu sunt supuse recursului. Legiuitorul a stabilit competenţa judecătoriei să judece, ca primă instanţă, cererile în materia dreptului familiei, precum şi în materia partajului judiciar, iar tribunalului, potrivit art. 95 pct. 2 din Codul de procedură civilă, competenţa să judece apelurile formulate împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii. Prin urmare, legiuitorul a stabilit, în materia cererilor mai sus menţionate, dublul grad de jurisdicţie. Întrucât apelul este o cale devolutivă de atac, persoanele în cauză beneficiază de o examinare în fond a cauzei lor atât în faţa judecătoriei, cât şi a tribunalului.

26. Curtea, în jurisprudenţa sa, a reţinut că principiul triplului grad de jurisdicţie nu este un principiu constituţional, care să impună legiuitorului garantarea accesului persoanelor la trei grade de jurisdicţie. Legea fundamentală nu consacră numărul gradelor de jurisdicţie ale unui proces, iar, potrivit art. 126 alin. (2) coroborat cu art. 129 din Constituţie, stabilirea căilor de atac este de competenţa exclusivă a legiuitorului (Decizia nr. 25 din 3 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial României, Partea I, nr. 215 din 31 martie 2015, paragraful 15).

27. Curtea a mai statuat că accesul liber la justiţie nu are semnificaţia accesului la toate structurile judecătoreşti şi la toate căile de atac prevăzute de lege. Accesul liber la justiţie implică, prin natura sa, o reglementare din partea statului şi poate fi supus unor limitări, atât timp cât nu este atinsă substanţa dreptului, în acest sens statuând şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudenţa sa, de exemplu prin Hotărârea din 26 ianuarie 2006, pronunţată în Cauza Lungoci împotriva României, paragraful 36, publicată în Monitorul Oficial României, Partea I, nr. 588 din 7 iulie 2006. Mai mult, nicio dispoziţie cuprinsă în Legea fundamentală nu instituite obligaţia legiuitorului de a garanta parcurgerea, în fiecare cauză, a tuturor gradelor de jurisdicţie, ci, dimpotrivă, potrivit art. 129 din Constituţie, căile de atac pot fi exercitate în condiţiile legii. Legea fundamentală nu cuprinde dispoziţii referitoare la obligativitatea existenţei tuturor căilor de atac, ci reglementează accesul general neîngrădit la justiţie al tuturor persoanelor pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor lor legitime, precum şi dreptul tuturor părţilor interesate de a exercita căile de atac prevăzute de lege. De asemenea, Curtea a reţinut că, instituind reguli speciale privind exercitarea căilor de atac, legiuitorul trebuie să asigure părţilor interesate posibilitatea de a formula o cale de atac împotriva hotărârii judecătoreşti considerate defavorabile, iar lipsa oricărei căi de atac împotriva unei hotărâri pronunţate în instanţă echivalează cu imposibilitatea exercitării unui control judecătoresc efectiv, dreptul de acces liber la justiţie devenind, astfel, un drept iluzoriu şi teoretic (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 192 din 3 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 2 iulie 2014, paragraful 13, cu referire la deciziile nr. 99 din 23 mai 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 21 august 2000, nr. 230 din 16 noiembrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 665 din 16 decembrie 2000, nr. 226 din 18 mai 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 7 iunie 2004, nr. 572 din 3 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.144 din 19 decembrie 2005, sau nr. 500 din 15 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 18 iulie 2012).

28. De asemenea, în cazuri precum în situaţia din prezentele cauze, Curtea a reţinut că autorii excepţiei au avut acces la judecarea cauzei în primă instanţă, precum şi în apel, care, potrivit art. 476 alin. (1) din Codul de procedură civilă, provoacă o nouă judecată asupra fondului, instanţa de apel statuând atât în fapt, cât şi în drept, astfel încât nu poate fi reţinută încălcarea dreptului lor de acces la justiţie, a dreptului la un proces echitabil şi nici a dreptului la apărare.

29. De asemenea, Curtea, prin Decizia nr. 292 din 4 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 635 din 3 august 2017, a reţinut că legiuitorul, în materia căilor extraordinare de atac, are posibilitatea de a reglementa condiţii de admisibilitate a acestora, care sunt circumscrise materiei în care a fost pronunţată hotărârea, precum în cazul de faţă.

30. Prin urmare, critica de neconstituţionalitate privind încălcarea art. 21 şi art. 24 din Constituţie este neîntemeiată.

31. Referitor la critica raportată la art. 129 din Constituţie privind exercitarea căilor de atac în condiţiile legii, Curtea a stabilit că această normă din Legea fundamentală lasă la latitudinea legiuitorului reglementarea căilor de atac, ceea ce îi permite acestuia să excepteze de la exercitarea lor, atunci când consideră că se impune, anumite hotărâri judecătoreşti (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.341 din 19 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 811 din 3 decembrie 2010 sau Decizia nr. 246 din 15 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 273 din 25 aprilie 2012).

32. Referitor la invocarea, direct în faţa Curţii, cu ocazia dezbaterilor în şedinţă publică, a neconstituţionalităţii dispoziţiilor legale criticate, în raport de art. 25 din Constituţie privind libera circulaţie, Curtea constată că nu a fost legal sesizată, deoarece nici în cererea prin care s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate în faţa instanţei şi nici în încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale nu se regăsesc aceste critici. Or, potrivit art. 146 lit. d) din Legea fundamentală, Curtea se pronunţă numai „asupra excepţiilor de neconstituţionalitate [...] ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial. De asemenea, conform art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, „Sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi [... ]” (a se vedea, în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 68 din 5 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 149 din 27 februarie 2008).

33, Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin, (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Constantin Rancea şi Brânzei David, prin reprezentant Brânzei Roxana, în dosarele nr. 39.778/245/2013 şi nr. 38.984/245/2013 ale Curţii de Apel Iaşi - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. XVIII alin. (2) teza întâi din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Iaşi - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 17 octombrie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Andreea Costin

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 629

din 17 octombrie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv”, cuprinsă în art. XVIII alin. (2) teza întâi din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XVIII din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea „Pico Do Prodexim” - S.R.L. din Buzău în Dosarul nr. 4.782/114/2013 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.237D/2016.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 2.928D/2016, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 483 alin. (2) din Codul de procedura civilă, excepţie ridicată de Societatea „Alfa Car” - S.R.L. din comuna Costache Negri, judeţul Galaţi, în Dosarul nr. 7.539/200/2015 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de conexare a cauzelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.928D/2016 la Dosarul nr. 1.237D/2016, care a fost primul înregistrat.

6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere Decizia nr. 369 din 30 mai 2017.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

7. Prin încheierea din 28 iunie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 4.782/114/2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia a li-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XVIII din Legea nr. 2/2013, excepţie ridicată de Societatea „Pico Do Prodexim” - S.R.L. din Buzău, într-o cauză privind soluţionarea recursului formulat împotriva unei decizii a Curţii de Apel prin care a fost respins apelul autoarei excepţiei de neconstituţionalitate. Prin hotărârea apelată, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a fost obligată la plata unei sume de bani.

8. Prin încheierea din 27 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 7.539/200/2015, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea „Alfa Car” - S.R.L. din comuna Costache Negri, judeţul Galaţi, într-o cauză privind soluţionarea recursului formulat împotriva unei decizii a Tribunalului Buzău, prin care a fost respins apelul formulat de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate. Prin hotărârea apelată, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a fost obligată la plata unei sume de bani.

9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că pragul valoric al obiectului litigiului şi data declanşării procesului nu pot constitui criterii de natură să justifice instituirea unui tratament juridic diferit în privinţa exercitării căii de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti pronunţate, pentru aceleaşi categorii de litigii. Soluţia legislativă criticată creează o situaţie de inegalitate juridică în cadrul aceleiaşi categorii de justiţiabili, diferenţa de valoare a obiectului pricinii neputând fi considerată un criteriu suficient, de natură să asigure o judecată echitabilă, care să conducă la cercetarea şi aprecierea tuturor aspectelor relevante pentru pronunţarea unei soluţii diferite.

10. Se mai susţine că, prin dispoziţiile legale criticate, se încalcă principiul egalităţii în faţa legii, întrucât calea de atac a recursului este deschisă numai în situaţia în care obiectul cererii ar avea o anumită valoare. Limitarea posibilităţii de a exercita calea de atac a recursului raportat la un criteriu valoric creează un dezavantaj nejustificat părţii care are o cerere cu o valoare sub pragul stabilit, însă are o hotărâre judecătorească afectată de un motiv de nelegalitate. De asemenea, prin dispoziţiile legale criticate se încalcă şi accesul liber la justiţie, deoarece deschid calea de atac a recursului numai acelor persoane care au cauze al căror obiect respectă un anumit criteriu valoric.

11. Se mai arată că în condiţiile în care o hotărâre nelegală poate fi desfiinţată doar dacă priveşte o cauză al cărui obiect are o anumită valoare, sunt încălcate şi dispoziţiile constituţionale ale art. 124.

12. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile legale criticate nu încalcă dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea acestuia într-un termen rezonabil, nu instituie discriminări şi nu contravin principiului egalităţii de tratament între subiectele de drept, în condiţiile în care Curtea Constituţională a statuat că este de competenţa exclusivă a legiuitorului instituirea regulilor de desfăşurare ale procesului în faţa instanţelor judecătoreşti, soluţie care reiese şi din dispoziţiile art. 126 alin. (2) din Constituţie.

13. Curtea de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Accesul liber la justiţie nu înseamnă accesul în toate cazurile la toate căile de atac, legiuitorul putând institui, în considerarea unor situaţii juridice deosebite, reguli speciale de procedură şi modalităţi speciale de executare a acestora,

14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

15. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată.

16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în încheierile de sesizare a Curţii Constituţionale, îl constituie prevederile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, şi ale art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

19. În legătură cu obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, potrivit art. XVIII alin. (1) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 12 februarie 2013, „(1) Dispoziţiile art. 483 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, se aplică proceselor pornite începând cu data de 1 ianuarie 2016. “Acest termen a fost prorogat în mod succesiv, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2015 pentru prorogarea unor termene prevăzute de Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 964 din 24 decembrie 2015, şi prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2016 pentru prorogarea unor termene, precum şi pentru instituirea unor măsuri necesare pregătirii punerii în aplicare a unor dispoziţii din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.009 din 15 decembrie 2016, astfel încât dispoziţiile art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă se vor aplica proceselor pornite începând cu data de 1 ianuarie 2019.

20. Având în vedere faptul că procesul în cadrul căruia s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă este început în anul 2015, Curtea reţine că se aplică dispoziţiile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013.

21. Totodată, din susţinerile autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, reiese că aceştia critică numai teza referitoare la pragul valoric al cererilor evaluabile în bani, care, în privinţa art. XVIII din Legea nr. 2/2013, este de 1.000.000 lei inclusiv, astfel încât Curtea reţine că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie sintagma „precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000,000 lei inclusiv”, cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013.

22. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 alin (1) privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii, art. 21 alin. (1) privind accesul liber la justiţie, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi art. 124 privind înfăptuirea justiţiei.

23. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 369 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv”, cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, este neconstituţională.

24. În esenţă, Curtea a reţinut că, din moment ce legiuitorul a reglementat calea de atac a recursului, acesta trebuie să asigure egalitatea juridică a cetăţenilor în utilizarea acestei căi de atac, chiar dacă este una extraordinară. Legiuitorul poate institui un tratament juridic diferit pentru exercitarea căii de atac a recursului, reglementând anumite situaţii în care nu se poate formula recurs, însă acest tratament juridic diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice în mod obiectiv şi raţional, în respectul principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituţie. În consecinţă, legiuitorul nu are îndreptăţirea constituţională de a bloca, în funcţie de valoarea pretenţiei deduse judecăţii, accesul la calea de atac a recursului, deoarece pune ab initio cetăţenii într-o situaţie diferită, fără a avea o justificare obiectivă şi rezonabilă, contrar art. 16 alin. (1) din Constituţie. Aşadar, prin impunerea unui prag valoric al cererii pentru accesul la calea de atac a recursului, legiuitorul nu asigură egalitatea juridică a cetăţenilor în accesul la această cale extraordinară de atac, parte componentă a dreptului la un proces echitabil. Prin urmare, sintagma „precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv”, cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, contravine, pe lângă dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie, şi celor ale art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală.

25. Curtea a mai arătat că recursul este parte a mecanismului pus la îndemâna instanţei supreme de a realiza interpretarea şi aplicarea unitară a legii, rol consacrat de art. 126 alin. (3) din Constituţie, precum şi a garanţiilor dreptului la un proces echitabil, în sensul că cetăţeanul trebuie să fie încredinţat de faptul că i s-a aplicat corect legea la judecata în fond şi că au fost respectate normele de ordine publică referitoare la compunerea instanţei sau competenţa instanţei, alte reguli de procedură apreciate ca fiind importante, cerinţele referitoare la motivarea hotărârii sau autoritatea de lucru judecat. Este adevărat că recursul în interesul legii este un alt element al mecanismului de interpretare şi aplicare unitară a legii, însă acesta se aplică numai în situaţiile în care există o jurisprudenţă neunitară de o anumită consistenţă. Mai mult, recursul în interesul legii acoperă situaţiile pentru viitor, el nefiind un remediu direct, nemijlocit al persoanei pentru revenirea la starea de legalitate în cazul concret dedus judecăţii. Prin urmare, în vederea unificării jurisprudenţei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu are numai rolul de a soluţiona recursuri în interesul legii, ci şi pe acela de a casa hotărârile instanţelor inferioare care nu sunt conforme cu regulile de drept aplicabile.

26. Întrucât recursul se soluţionează de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, în cazurile anume prevăzute de lege, de instanţa ierarhic superioară celei care a pronunţat hotărârea atacată, Curtea a reţinut că, în cazul recursurilor ce intră în competenţa de soluţionare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dispoziţiile legale criticate introduc o dublă măsură în privinţa evaluării legalităţii hotărârilor judecătoreşti, stabilind, pe de-o parte, că instanţa supremă îşi exercită acest rol numai în anumite situaţii şi, pe de altă parte, că îşi exercită acest rol numai atunci când cererile evaluabile în bani au o anumită valoare. Prin urmare, în cazul recursurilor ce intră în competenţa de soluţionare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sintagma „precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv”, cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, contravine şi dispoziţiilor art. 126 alin. (3) din Constituţie.

27. În consecinţă, având în vedere art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, precum şi data sesizării Curţii Constituţionale (28 iunie 2016, respectiv 27 octombrie 2016), excepţia de neconstituţionalitate urmează a fi respinsă ca devenită inadmisibilă. În aceste condiţii, potrivit jurisprudenţei Curţii, reprezentată, de exemplu, prin Decizia nr. 22 din 21 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 9 martie 2015, paragraful 18, sau Decizia nr. 365 din 2 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 22 august 2016, paragraful 40, în temeiul Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017, prezenta decizie poate constitui motiv de revizuire, conform art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă [a se vedea, pe larg, şi Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016, paragrafele 19-23].

28. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin, (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv”, cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, excepţia ridicată de Societatea „Pico Do Prodexim” - S.R.L. din Buzău în Dosarul nr. 4.782/114/2013 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă şi de Societatea Alfa Car - S.R.L. din comuna Costache Negri, judeţul Galaţi, în Dosarul nr. 7.539/200/2015 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă şi Curţii de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 17 octombrie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Andreea Costin

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind trecerea din domeniul public în domeniul privat al statului a unor construcţii şi amenajări la terenuri din cadrul unor imobile aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, situate în judeţele Sibiu, Vâlcea, Timiş, Braşov, Dolj, Constanţa, Alba, Arad, Gorj, Cluj şi municipiul Bucureşti, în vederea scoaterii din funcţiune şi casării acestora şi pentru actualizarea anexei nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 10 alin. (2) şi al art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, având în vedere art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 112/2000 pentru reglementarea procesului de scoatere din funcţiune, casare şi valorificare a activelor corporale care alcătuiesc domeniul public al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, aprobată prin Legea nr. 246/2001, art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă actualizarea valorilor de inventar ale bunurilor imobile din domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 1, ca urmare a reevaluării efectuate în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - Se aprobă trecerea din domeniul public în domeniul privat al statului a unor părţi de imobile aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, constituite din construcţii şi amenajări la terenuri, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 2, în vederea scoaterii din funcţiune şi casării acestora.

Art. 3. - Ministerul Apărării Naţionale îşi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenţa cantitativ-valorică şi, în colaborare cu Ministerul Finanţelor Publice, va opera modificarea corespunzătoare a anexei nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4. - Anexele nr. 1*) şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul apărării naţionale,

Mihai-Viorel Fifor

p. Ministrul finanţelor publice,

Daniela Pescaru,

secretar de stat

 

Bucureşti, 10 ianuarie 2018.

Nr. 5.


*) Anexa nr. 1 nu se publică, fiind clasificată potrivit legii.

 

ANEXA Nr. 2

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale unor părţi de imobile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, constituite din construcţii şt amenajări la terenuri, care se trec în domeniul privat al statului în vederea scoaterii din funcţiune şi casării acestora

 

Nr. crt.

Nr. M.F.P.

Codul de clasificare

Denumirea bunului din domeniul public al statului

Adresa imobilului

Elemente-cadru de descriere tehnică, construcţii cu destinaţie specială şi amenajări la teren aferente imobilului propuse pentru trecere în domeniul privat al statului şi valoarea contabilă totală a acestora propusă pentru diminuare din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului/nr. CF/nr. cadastral

Persoana juridică - administrator al imobilului/CUI

0

1

2

3

4

5

6

1.

103602 - parţial

8.19.01

Imobil 2629 Bucureşti, parţial

Bulevardul Ghencea nr. 43 A,

sectorul 6,

municipiul Bucureşti

1. Construcţii:

Pavilionul 11:

- suprafaţa construită = 126,45 mp;

- valoarea contabilă = 19.342,90 lei.

Pavilionul T 2:

- suprafaţa construită = 249,69 mp;

- valoarea contabilă = 628,07 lei.

Pavilionul P1:

- suprafaţa construită = 79,30 mp;

- valoarea contabilă = 2.851,73 lei.

Pavilionul P 2:

- suprafaţa construită = 210,58 mp;

- valoarea contabilă = 9.261,72 lei.

Pavilionul P 3:

- suprafaţa construită = 200,08 mp;

- valoarea contabilă = 39.156,60 lei.

Pavilionul P 4:

- suprafaţa construită = 200,08 mp;

- valoarea contabilă = 44.104,88 lei.

Pavilionul T 3:

- suprafaţa construită = 63,36 mp;

- valoarea contabilă = 130.639,86 iei.

Pavilionul U:

- suprafaţa construită = 61,06 mp;

- valoarea contabilă = 56.252,62 iei.

Pavilionul U 1:

- suprafaţa construită = 66,00 mp;

- valoarea contabilă = 4.882,71 lei.

Pavilionul U 2:

- suprafaţa construită = 66,00 mp;

- valoarea contabilă = 4.882,71 lei.

Pavilionul S 1:

- suprafaţa construită = 28,00,00 mp;

- valoarea contabilă = 11.605,74 lei.

Pavilionul S 2:

- suprafaţa construită = 28,00 mp;

- valoarea contabilă = 15.702,05 lei.

Total valoare contabilă: imobil 2629 - parţial = 339.311,59 lei

CF nr. 204587 Bucureşti/nr. cadastral 204587

Ministerul Apărării Naţionale 4183229

2.

104072 - parţial

8.19.01

Imobil 380 Sibiu, parţial

Strada Revoluţiei nr. 3-5,

municipiul Sibiu,

judeţul Sibiu

1. Construcţii:

Pavilionul R 5:

- suprafaţa construită = 1.261,06 mp;

- valoarea contabilă = 32 702,18 lei

Total valoare contabilă: imobil 380 - parţial = 32,702,18 lei

CF nr. 119807 Sibiu/nr. cadastral 119807;

CF nr. 119808 Sibiu/nr. cadastral 119808; CF nr. 119809 Sibiu/nr. cadastral 119809.

Ministerul Apărării Naţionale 4183229

3.

103905 - parţial

8.19.01

Imobil 481 Râmnicu Vâlcea, parţial

Municipiul Râmnicu Vâlcea,

str. Ştirbei Vodă nr. 140,

judeţul Vâlcea

1. Construcţii:

Pavilionul Y 7:

- suprafaţa construită = 88,00 mp;

- valoarea contabilă = 10.019,11 lei

Total valoare contabilă: imobil 481 – parţial = 10.019,11 lei

CF nr. 43225 Râmnicu Vâlcea/ nr. cadastral 43225.

Ministerul Apărării Naţionale 4183229

 

4.

106614 - parţial

8.19.01

Imobil 1368 Giroc, parţial

comuna Giroc,

judeţul Timiş

1. Construcţii:

Pavilionul Cc 1:

- suprafaţa construită = 7,00 mp;

- valoarea contabilă = 0,14 lei.

Pavilionul Cc 2:

- suprafaţa construită = 21,00 mp;

- valoarea contabilă = 0,84 lei.

Pavilionul Cc 3:

- suprafaţa construită = 16,00 mp;

- valoarea contabilă = 0,45 lei.

Pavilionul D 1:

- suprafaţa construită = 400,18 mp;

- valoarea contabilă = 36,28 lei.

Pavilionul D 14:

- suprafaţa construită = 400,18 mp;

- valoarea contabilă = 36,28 lei.

Pavilionul D 15:

- suprafaţa construită = 400,18 mp;

- valoarea contabilă = 36,28 lei.

Pavilionul F 1:

- suprafaţa construită = 896,00 mp;

- valoarea contabilă = 83,30 lei.

Pavilionul F 2:

- suprafaţa construită = 896,00 mp;

- valoarea contabilă = 83,30 lei.

Pavilionul G:

- suprafaţa construită = 361,00 mp;

- valoarea contabilă = 24,66 lei.

Pavilionul Gm:

- suprafaţa construită = 28,00 mp;

- valoarea contabilă = 10.711,94 lei.

Pavilionul I:

- suprafaţa construită = 324,00 mp;

- valoarea contabilă = 29,26 lei.

Pavilionul H 3:

- suprafaţa construită = 71,00 mp;

- valoarea contabilă = 3,80 lei.

Pavilionul H 5:

- suprafaţa construită = 71,00 mp;

- valoarea contabilă = 3,80 lei.

Pavilionul M:

- suprafaţa construită = 124,00 mp;

- valoarea contabilă = 7,10 lei.

Pavilionul M 2:

- suprafaţa construită = 173,00 mp;

- valoarea contabilă = 10,30 lei.

Pavilionul Ms:

- suprafaţa construită = 31,00 mp;

- valoarea contabilă = 0,67 lei.

Pavilionul R 5:

- suprafaţa construită = 493,00 mp;

- valoarea contabilă = 38,90 lei.

Pavilionul R 6:

- suprafaţa construită = 493,00 mp;

- valoarea contabilă = 38,90 lei.

Pavilionul R 8:

- suprafaţa construită = 493,00 mp;

- valoarea contabilă = 38,90 lei.

Pavilionul Po1:

- suprafaţa construită = 25,00 mp;

- valoarea contabilă = 6.638,86 lei.

Pavilionul Po2:

- suprafaţa construită = 23,00 mp;

- valoarea contabilă = 5.401,10 lei.

Pavilionul Z1:

- suprafaţa construită = 5,00 mp;

- valoarea contabilă = 0,60 lei.

Pavilionul V:

- suprafaţa construită = 15,00 mp;

- valoarea contabilă = 1,70 lei.

2. Amenajări la terenuri:

Drumuri şi alei interioare asfaltate:

- suprafaţa construită = 1.140,00 mp;

- valoarea contabilă = 0,05 lei.

Reţea alimentare cu energie electrică:

- suprafaţa construită = 1.006,00 ml;

- valoarea contabilă = 2,09 lei.

Împrejmuire sârmă ghimpată pe un rând:

- suprafaţa construită = 200,00 ml;

- valoarea contabilă = 0,59 lei.

Total valoare contabilă: imobil 1368 -

parţial = 23.230.09 lei

CF nr. 410945 Giroc/Nr. cadastral 410945

Ministerul Apărării Naţionale 4183229

 

5.

104122 - parţial

8.19.01

Imobil 3150 – parţial

Comuna Ucea, judeţul Braşov

1. Construcţii:

Pavilionul A:

- suprafaţa construită = 136,00 mp;

- valoarea contabilă = 15,00 lei.

2. Amenajări la terenuri: Reţea de apă:

- suprafaţa construită = 15,00 ml;

- valoarea contabilă - 403,31 Iei.

Reţea de canalizare:

- suprafaţa construită = 20,00 ml;

- valoarea contabilă = 403,31 lei.

Reţea electrică subterană:

- suprafaţa construită = 50,00 ml;

- valoarea contabilă = 0,20 lei.

Platouri betonate sau asfaltate:

- suprafaţa construită = 140,00 mp;

- valoarea contabilă = 3.274,56 lei.

Platforme betonate:

- suprafaţa construită = 160,00 mp;

- valoarea contabilă = 4.226,40 lei.

Drumuri şi alei interioare betonate:

- suprafaţa construită = 120,00 mp;

- valoarea contabilă = 2.455,92 lei.

Total valoare contabilă: Imobil 3150 - parţial = 10.778.70 lei

CF nr. 105440 Ucea/Nr. cadastral 105440;

CF nr. 105441 Ucea/Nr. cadastral 105441,

Ministerul Apărării Naţionale 4183229

6.

103880 - parţial

8.19.01

Imobil 2810 Podari, parţial

Comuna Podari, judeţul Dolj,

Municipiul Craiova,

bulevardul Nicolae Romanescu nr. 221,

judeţul Dolj

1. Construcţii:

Pavilionul P 1:

- suprafaţa construită = 250,00 mp;

- valoarea contabilă = 104.521,75 lei.

Pavilionul P:

- suprafaţa construită = 134,00 mp;

- valoarea contabilă = 11.667,50 lei.

Pavilionul R:

- suprafaţa construită = 293,00 mp;

- valoarea contabilă = 13.612,25 lei.

Pavilionul S:

- suprafaţa construită = 300,00 mp;

- valoarea contabilă = 25.273,90 lei.

Total valoare contabilă: Imobil 2810 -

parţial = 155.075,40 lei

CF nr. 32329 Podari/Nr. cadastral 32329;

CF nr. 209316 Craiova/Nr. cadastral 209316;

CF nr. 209164 Craiova/Nr. cadastral 209164.

Ministerul Apărării Naţionale 4183229

7.

107157 - parţial

8.19.01

Imobil 1895 Constanţa, parţial

Municipiul Constanţa,

judeţul Constanţa

1. Construcţii:

Pilon metalic cu H - 42,00 m:

- suprafaţa construită = 22,55 mp;

- valoarea contabilă = 2.472,96 lei.

Total valoare contabilă: imobil 1895 - parţial = 2.472.96 lei

CF nr. 231996 Constanta/Nr. cadastral 231996.

Ministerul Apărării Naţionale 4183229

 

8.

103868 - parţial

8.19.01

Imobil 1228 Craiova, parţial

Municipiul Craiova,

Strada Tancodromului nr. 10,

judeţul Dolj

1. Construcţii:

Pavilionul V:

- suprafaţa construită = 47,00 mp;

- valoarea contabilă = 486,25 lei.

Pavilionul X:

- suprafaţa construită = 49,00 mp;

- valoarea contabilă = 1.458,50 lei;

Pavilionul I:

- suprafaţa construită = 15,00 mp;

- valoarea contabilă = 2.026,70 lei.

Total valoare contabilă: imobil 1228 - parţial = 3.971,45 lei

CF nr. 219195 Craiova/Nr. cadastral 23538

Ministerul Apărării Naţionale 4183229

9.

103959 - parţial

8.19.01

Imobil 1065

Alba Iulia, parţial

Municipiul Alba Iulia,

judeţul Alba

1. Construcţii:

Pavilionul H:

- suprafaţa construită = 37,00 mp;

- valoarea contabilă = 33.740,95 lei.

Total valoare contabilă: Imobil 1065 -

parţial = 33.740.95 lei

CF nr. 85784 Alba Iulia/Nr. cadastral 85784

Ministerul Apărării Naţionale 4183229

10.

106605 - parţial

8.19.01

Imobil 2620 Dud-Tăuţ, parţial

Comuna Dud-Tăuţ,

localitatea Târnova,

judeţul Arad

1. Construcţii:

Pavilionul M:

- suprafaţa construită = 385,00 mp;

- valoarea contabilă = 8.839,60 lei.

Pavilionul N:

- suprafaţa construită = 180,00 mp;

- valoarea contabilă = 14.247,00 iei.

Pavilionul P:

- suprafaţa construită = 120,00 mp;

- valoarea contabilă = 5.698,80 lei.

Total valoare contabilă: Imobil 2620 - parţial = 28.785.40 lei

CF nr. 300760 Dud-Tăuţ/Nr. cadastral 300760;

CF nr. 301096 Târnova/Nr. cadastral 301096.

Ministerul Apărării Naţionale 4183229

11.

103928 - parţial

8.19.01

Imobil 341 Târgu Jiu, parţial

Municipiul Târgu Jiu,

strada Tudor Vladimirescu nr. 131,

judeţul Gorj

1. Construcţii:

Pavilionul I:

- suprafaţa construită = 912,00 mp;

- valoarea contabilă = 136.146,30 lei.

Total valoare contabilă: Imobil 341 - parţial = 136.146,30 lei

CF nr. 47394 Târgu Jiu/Nr. cadastral 47394;

CF nr. 47395 Târgu Jiu/Nr. cadastral 47395;

CF nr. 47396 Târgu Jiu/Nr. cadastral 47396,

Ministerul Apărării Naţionale 4183229

12.

106703 - parţial

8.19.01

Imobil 2729 Jucu, parţial

Comuna Jucu,

judeţul Cluj

1. Construcţii:

Pavilionul S:

- suprafaţa construită = 224,00 mp;

- valoarea contabilă = 36.192,32 lei.

Pavilionul S 1:

- suprafaţa construită = 278,00 mp;

- valoarea contabilă = 60.492,89 lei.

Total valoare contabilă: Imobil 2729 - parţial = 96.685.21 lei

CF nr. 51480 Jucu, Nr. cadastral 51480; CF nr. 51274 Jucu, Nr. cadastral 51274; CF nr. 51479 Jucu, Nr. cadastral 51479; CF nr. 51481 Jucu, Nr. cadastral 51481.

Ministerul Apărării Naţionale 4183229

13.

103839 - parţial

8.19.01

Imobil 2900 Budeşti, parţial

Comuna Budeşti,

judeţul Vâlcea

1. Construcţii:

Pavilionul C 5:

- suprafaţa construită = 49,40 mp;

- valoarea contabilă = 5.788,98 lei.

Pavilionul L1:

- suprafaţa construită = 116,20 mp;

- valoarea contabilă = 50.130,67 lei.

Pavilionul L 2:

- suprafaţa construită =11,50 mp;

- valoarea contabilă = 13.841,72 lei.

Pavilionul L 3:

- suprafaţa construită = 3,20 mp;

- valoarea contabilă = 36.911,24 lei.

Pavilionul L 4:

- suprafaţa construită = 23,30 mp;

- valoarea contabilă = 32.532,06 lei;

Pavilionul L 5:

- suprafaţa construită = 186,20 mp;

- valoarea contabilă = 60.156,80 lei.

Total valoare contabilă: Imobil 2900 -

parţial = 199.361,47 lei

CF nr. 35332 Budeşti/nr. cadastral 35332;

CF nr. 35333 Budeşti/nr. cadastral 35333.

Ministerul Apărării Naţionale 4183229

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind încetarea exercitării cu caracter temporar prin detaşare de către doamna Alexandra Cerasela Pană a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Turismului

 

În temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b), art. 89 alin. (21) şi al art. 92 alin. (11) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii încetează exercitarea cu caracter temporar prin detaşare a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Turismului, de către doamna Alexandra Cerasela Pană.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Secretarul general adjunct al Guvernului,

Marius-Iulian Carabulea

 

Bucureşti, 16 ianuarie 2018.

Nr. 17.

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind eliberarea, la cerere, a domnului Aurelian-Felix Rache din funcţia de consilier de stat la Departamentul pentru strategii guvernamentale din cadrul aparatului de lucru al Guvernului

 

Având în vedere Cererea domnului Aurelian-Felix Rache, înregistrată la Cabinetul Prim-Ministrului cu nr. 5/226 în data de 16 ianuarie 2018,

în temeiul art. 15 lit. c) şi art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 1 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 596/2017 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru strategii guvernamentale şi pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 21/2017 privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Secretariatului General al Guvernului,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Aurelian-Felix Rache se eliberează, la cerere, din funcţia de consilier de stat la Departamentul pentru strategii guvernamentale din cadrul aparatului de lucru al Guvernului.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Secretarul general adjunct al Guvernului,

Marius-Iulian Carabulea

 

Bucureşti, 16 ianuarie 2018.

Nr. 18.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

pentru eliberarea, la cerere, a doamnei Daniela-Meri Mocanu din funcţia de consilier de stat în cadrul aparatului propriu de lucru al prim-ministrului

 

Având în vedere Cererea doamnei Daniela-Meri Mocanu înregistrată la Cabinetul Prim-Ministrului cu nr. 5/229 din data de 16 ianuarie 2018,

în temeiul art. 1 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 99/2008, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 15 lit. c), al art. 19 şi al art. 21 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Daniela-Meri Mocanu se eliberează, la cerere, din funcţia de consilier de stat în cadrul aparatului propriu de lucru al prim-ministrului.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Secretarul general adjunct al Guvernului,

Marius-Iulian Carabulea

 

Bucureşti, 16 ianuarie 2018.

Nr. 19.

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind eliberarea doamnei Ioana-Andreea Lambru din funcţia de secretar general adjunct al Guvernului, cu rang de secretar de stat

 

În temeiul art. 15 lit. b) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 1 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 99/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Ioana-Andreea Lambru se eliberează din funcţia de secretar general adjunct al Guvernului, cu rang de secretar de stat.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Roxana-Cezarina Bănică

 

Bucureşti, 16 ianuarie 2018.

Nr. 20.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind eliberarea doamnei Elena Repede, la cerere, din funcţia de director de cabinet al prim-ministrului, cu rang de secretar de stat, în cadrul aparatului propriu de lucru al prim-ministrului

 

Având în vedere prevederile art. 1 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 99/2008, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi Cererea doamnei Elena Repede, înregistrată la Cabinetul prim-ministrului cu nr. 5/230 din 16 ianuarie 2018,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Elena Repede se eliberează, la cerere, din funcţia de director de cabinet al prim-ministrului, cu rang de secretar de stat, în cadrul aparatului propriu de lucru al prim-ministrului.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Roxana-Cezarina Bănică

 

Bucureşti, 16 ianuarie 2018.

Nr. 21.

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind unele măsuri pentru exercitarea funcţiei de secretar general al Guvernului

 

Având în vedere cererea doamnei Roxana-Cezarina Bănică, înregistrată la Cabinetul prim-ministrului cu nr. 5/233 din 16 ianuarie 2018,

în temeiul art. 15 lit. b), art. 19 şi al art. 22 alin. (1) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 1 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 99/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Art. 1. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Roxana-Cezarina Bănică se eliberează, la cerere, din funcţia de secretar general al Guvernului, cu rang de ministru.

Art. 2. - Începând cu data prevăzută la art. 1, doamna Ioana-Andreea Lambru se numeşte în funcţia de secretar general al Guvernului, cu rang de ministru.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Roxana-Cezarina Bănică

 

Bucureşti, 16 ianuarie 2018.

Nr. 22.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.