MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 51/2018

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 51         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 18 ianuarie 2018

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

20. - Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, precum şi pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 83/2003 privind aprobarea posturilor de inspecţie la frontieră organizate în punctele de trecere a frontierei stabilite pentru importul, exportul şi tranzitul tipurilor de mărfuri supuse controalelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, precum şi condiţiile de aprobare a posturilor de inspecţie la frontieră responsabile pentru controalele sanitare veterinare ale animalelor vii provenite din ţări terţe şi pentru controalele sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor ale produselor alimentare şi hranei pentru animale provenite din ţări terţe

 

37. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, precum şi pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 83/2003 privind aprobarea posturilor de inspecţie la frontieră organizate în punctele de trecere a frontierei stabilite pentru importul, exportul şi tranzitul tipurilor de mărfuri supuse controalelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, precum şi condiţiile de aprobare a posturilor de inspecţie la frontieră responsabile pentru controalele sanitare veterinare ale animalelor vii provenite din ţări terţe şi pentru controalele sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor ale produselor alimentare şi hranei pentru animale provenite din ţări terţe

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.576/161/2017. - Ordin al ministrului transporturilor şi al ministrului afacerilor interne pentru aprobarea Regulamentului de gestionare a situaţiilor de urgenţă specifice tipului de risc căderi masive de zăpadă şi riscurile asociate acestora

 

5.676/2017. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale privind aprobarea unor programe şcolare pentru învăţământul primar şi pentru învăţământul gimnazial

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, precum şi pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 83/2003 privind aprobarea posturilor de inspecţie la frontieră organizate în punctele de trecere a frontierei stabilite pentru importul, exportul şi tranzitul tipurilor de mărfuri supuse controalelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, precum şi condiţiile de aprobare a posturilor de inspecţie la frontieră responsabile pentru controalele sanitare veterinare ale animalelor vii provenite din ţări terţe şi pentru controalele sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor ale produselor alimentare şi hranei pentru animale provenite din ţări terţe

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71 din 5 octombrie 2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, precum şi pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 83/2003 privind aprobarea posturilor de inspecţie la frontieră organizate în punctele de trecere a frontierei stabilite pentru importul, exportul şi tranzitul tipurilor de mărfuri supuse controalelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, precum şi condiţiile de aprobare a posturilor de inspecţie la frontieră responsabile pentru controalele sanitare veterinare ale animalelor vii provenite din ţări terţe şi pentru controalele sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor ale produselor alimentare şi hranei pentru animale provenite din ţări terţe, publicată În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 799 din 10 octombrie 2017, cu următoarele modificări şi completări:

1. La articolul I punctul 4, alineatul (1) al articolului 66 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 66. - (1) Autoritatea este condusă de un preşedinte cu rang de secretar de stat, medic veterinar, şi de 3 vicepreşedinţi, din care minimum 2 medici veterinari, cu rang de subsecretar de stat, numiţi prin decizie a prim-ministrului, pentru o perioadă de 5 ani.”

2. La articolul I, după punctul 4 se introduce un nou punct, punctul 41, cu următorul cuprins:

„41. La articolul 66, după alineatul (4) se introduc două noi alineate, alineatele (5) şi (6), cu următorul cuprins:

«(5) Personalul care deţine funcţii publice de conducere din cadrul Autorităţii şi al unităţilor din subordinea acesteia trebuie să deţină, în exercitarea funcţiei, certificat de securitate, respectiv autorizaţie de acces la informaţii clasificate.

(6) Pentru ocuparea posturilor aferente funcţiilor publice de conducere prevăzute la alin. (5) este necesară obţinerea de către instituţia publică, în condiţiile legii, a avizului pozitiv privind acordarea certificatului de securitate, respectiv a autorizaţiei de acces la informaţii clasificate.»“

3. La articolul I, după punctul 5 se introduc două noi puncte, punctele 51 şi 52, cu următorul cuprins:

„51. După articolul 11 se introduc nouă noi articole, articolele 111 -119 cu următorul cuprins:

«Art. 111. - (1) Programele naţionale anuale şi multianuale în domeniul sănătăţii animalelor şi pentru siguranţa alimentelor, programe aprobate şi finanţate de Comisia Europeană din bugetul general al Uniunii Europene, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 652/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 mai 2014 de stabilire a unor dispoziţii pentru gestionarea cheltuielilor privind lanţul alimentar, sănătatea şi bunăstarea animalelor, precum şi sănătatea plantelor si materialul de reproducere a plantelor, de modificare a Directivelor 98/56/CE. 2000/29/CE şi 2008/90/CE ale Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 178/2002, (CE) nr. 882/2004 şi (CE) nr. 396/2005 ale Parlamentului European şi ale Consiliului, a Directivei 2009/128/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 1.107/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de abrogare a Deciziilor 66/399/CEE, 76/894/CEE şi 2009/470/CE ale Consiliului, se implementează de Autoritate, ca autoritate de implementare.

(2) Implementarea programelor este responsabilitatea autorităţii de implementare. Autoritatea de implementare este responsabilă pentru derularea corespunzătoare, în termenele asumate, a programelor prevăzute la alin. (1).

Art. 112. - prin prezenta ordonanţă se stabileşte cadrul financiar general pentru gestionarea în lei şi euro a asistenţei financiare nerambursabile alocate României, de către Comisia Europeană pe baza programelor naţionale anuale şi multianuale în domeniul sănătăţii animalelor şi pentru siguranţa alimentelor, în scopul de a evalua evoluţia epidemiologică a bolilor şi capacitatea de a lua măsuri specifice pentru controlul şi eradicarea acestora.

Art. 113. - În cazul în care apariţia sau evoluţia uneia dintre bolile animalelor sau zoonozelor aprobate prin legislaţia Comisiei Europene este susceptibilă să constituie o ameninţare pentru starea de sănătate a Uniunii Europene şi pentru a proteja Uniunea Europeană de introducerea uneia dintre respectivele boli sau zoonoze, Autoritatea poate include în programele naţionale anuale şi multianuale în domeniul sănătăţii animalelor şi pentru siguranţă alimentelor măsuri care urmează să fie puse în aplicare pe teritoriile unor ţări învecinate în cooperare cu autorităţile din ţările respective.

Art. 114. - (1) Autoritatea este autorizată să implementeze programele stabilite prin decizii ale Comisiei Europene, în limita plafoanelor anuale aprobate pentru România. Cheltuielile necesare implementării programelor se suportă din bugetul Autorităţii aprobat anual cu această destinaţie, respectiv bugetul de stat, bugetul fondurilor externe nerambursabile şi bugetul instituţiilor finanţate parţial din venituri proprii.

(2) Autoritatea asigură gestionarea financiară a programelor stabilite prin decizii ale Comisiei Europene, prin conturi deschise la Trezoreria Statului în structura clasificaţiei bugetare şi a bugetului aprobat potrivit prevederilor legale în vigoare.

(3) Conturile aferente gestionării financiare a programelor stabilite prin decizii ale Comisiei Europene sunt deschise pe numele Autorităţii, pe naturi de cheltuieli, după cum urmează:

a) cofinanţare publică;

b) contribuţia financiară a Uniunii Europene;

c) cheltuieli neeligibile.

(4) Sumele în valută, rambursate de Comisia Europeană pentru realizarea programelor naţionale anuale şi multianuale în domeniul sănătăţii animalelor şi siguranţă alimentelor asigurate din bugetul de stat, se încasează în conturile deschise la băncile comerciale, pe seama Autorităţii, şi se virează, în condiţiile legii, bugetelor din care au fost acordate.

(5) Cheltuielile necesare implementării programelor naţionale anuale şi multianuale în domeniul sănătăţii animalelor şi siguranţă alimentelor aprobate cu prefinanţare se suportă din bugetul Autorităţii aprobat anual cu această destinaţie, respectiv «Bugetul fondurilor externe nerambursabile]». Sumele în valută, primite de la Comisia Europeană pentru realizarea programelor naţionale anuale şi multianuale în domeniul sănătăţii animalelor şi siguranţa alimentelor, ca prefinanţare, se gestionează prin conturile deschise pe seama Autorităţii la băncile comerciale. Sumele în valută se licitează, iar echivalentul în lei se transferă ulterior în conturile deschise la Trezoreria Statului, în structura clasificaţiei bugetare şi a bugetului aprobat potrivit prevederilor legale în vigoare.

(6) Sumele aferente programelor naţionale anuale şi multianuale în domeniul sănătăţii animalelor şi pentru siguranţă alimentelor, existente în conturile Autorităţii şi ale unităţilor subordonate, nu sunt supuse executării silite pe perioada de valabilitate a deciziilor de finanţare, cu excepţia situaţiei în care executarea silită priveşte creanţe bugetare rezultate din aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare.

(7) Sumele aferente plăţii unor debite datorate bugetului Uniunii Europene, pentru nereguli, precum şi sumele aferente efectuării plăţilor ca urmare a hotărârilor judecătoreşti definitive se suportă din bugetul Autorităţii aprobat anual cu această destinaţie.

Art. 115. - (1) Contribuţia financiară a Uniunii Europene, aferentă fondurilor alocate de Uniunea Europeană pentru sănătatea animalelor şi pentru siguranţa alimentelor, se alocă şi se derulează în baza prevederilor regulamentelor europene în materie şi a deciziilor Comisiei Europene.

(2) Sumele transferate de Comisia Europeană din fondurile alocate de Uniunea Europeană pentru sănătatea animalelor şi pentru siguranţa alimentelor către Autoritate, sub forma prefinanţării, vor fi utilizate pentru susţinerea începerii şi/sau implementării programelor, în vederea derulării corespunzătoare a acestora.

Art. 116. - (1) Autoritatea poate supune aprobării Comisiei Europene programe naţionale anuale şi multianuale în domeniul sănătăţii animalelor şi pentru siguranţa alimentelor, în funcţie de situaţia epidemiologică naţională şi regională.

(2) Creditele de angajament şi creditele bugetare necesare implementării programelor naţionale anuale şi multianuale de supraveghere a bolilor se stabilesc în conformitate cu programele României comunicate şi acceptate de principiu de Comisia Europeană.

Art. 117. - (1) structurile de specialitate din cadrul Autorităţii desemnate pentru elaborarea, implementarea şi monitorizarea programelor naţionale anuale şi multianuale în domeniul sănătăţii animalelor şi pentru siguranţa alimentelor finanţate din fondurile alocate de Uniunea Europeană au obligaţia îndosarierii şi păstrării în bune condiţii a tuturor documentelor aferente proiectului.

(2) Autoritatea, respectiv unităţile subordonate acesteia au obligaţia de a asigura accesul neîngrădit al autorităţilor naţionale cu atribuţii de verificare, control şi audit, al serviciilor Comisiei Europene, al Curţii Europene de Conturi, al reprezentanţilor serviciului specializat al Comisiei Europene - Oficiul European pentru Lupta Antifraudă (OLAF), precum şi al reprezentanţilor Departamentului pentru Lupta Antifraudă (DLAF), în limitele competenţelor ce le revin, în cazul în care aceştia efectuează verificări/controale/audit la faţa locului şi solicită declaraţii, documente sau informaţii.

(3) în cazul nerespectării prevederilor alin. (1) şi (2), Autoritatea poate primi corecţii financiare stabilite de Comisia Europeană în cadrul misiunilor de audit.

Art. 118. - Autoritatea, prin direcţiile sanitare-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, îndeplineşte atribuţiile delegate privind implementarea tehnică a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală şi a Programului operaţional pentru pescuit şi afaceri maritime.

Art. 119. - Prin hotărâre a Guvernului se aprobă cuantumul sumelor acordate pentru susţinerea realizării acţiunilor prevăzute în programele cofinanţate şi aprobate de către Uniunea Europeană.»

52. La articolul 15, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

«(2) Pentru efectuarea în exploataţiile nonprofesionale a unor activităţi sanitare-veterinare cuprinse în programul acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor, precum şi a altor acţiuni prevăzute în alte programe naţionale, pe care Autoritatea trebuie să le pună în aplicare, direcţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti pot încheia contracte cu medicii veterinari, organizaţi în condiţiile legii, sau pot angaja personal sanitar-veterinar propriu, în condiţiile legii.»“

4. La articolul I, după punctul 6 se introduce un nou punct, punctul 61, cu următorul cuprins:

„61. La articolul 51, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

«(4) în exercitarea atribuţiilor de serviciu, personalul Autorităţii şi al unităţilor din subordinea sa, cu excepţia personalului auxiliar, are calitatea de inspector al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.»“

5. La articolul I, punctul 7 se abrogă.

6. La articolul I, după punctul 7 se introduce un nou punct, punctul 71, cu următorul cuprins:

„71. Anexa nr. 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

 

«ANEXA Nr. 1

 

Definirea termenilor

 

1. Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - autoritate de reglementare în domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului şi în coordonarea prim-ministrului, prin Cancelaria prim-ministrului;

2. activitate sanitar-veterinară - activitatea desfăşurată pe teritoriul României de un medic veterinar în limitele de competenţă ale serviciilor sanitar-veterinare prevăzute de prezenta ordonanţă;

3. activitate sanitar-veterinară publică - activitate sanitar-veterinară strategică, de interes naţional, efectuată în limitele de competenţă ale serviciilor sanitar-veterinare, pentru aplicarea strategiilor şi politicilor guvernamentale de apărare şi îmbunătăţire a statusului de sănătate a animalelor, pentru protecţia sănătăţii publice, a animalelor, protecţia mediului şi siguranţa alimentelor;

4. activitate sanitar-veterinară de liberă practică - activitate sanitar-veterinară, alta decât cea publică, efectuată de medicii veterinari de liberă practică potrivit legii;

5. autoritate sanitar-veterinară a pentru siguranţa alimentelor - autoritate centrală sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, ce are atribuţii în domeniile de competenţă ale serviciilor sanitar-veterinare sau orice altă autoritate din domeniul sanitar-veterinar, căreia i s-au delegat aceste puteri şi competenţe;

6. autoritate centrală sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor - serviciul sanitar-veterinar central al României, ce are responsabilitatea elaborării şi implementării strategiilor guvernamentale în domeniul sanitar-veterinar, a definirii competenţelor şi atribuţiilor serviciilor sanitar-veterinare, a stabilirii, gestionării, realizării şi controlului activităţilor sanitar-veterinare publice;

7. autoritate sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană - serviciu public sanitar-veterinar descentralizat, subordonat tehnic şi administrativ autorităţii centrale, sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, având autoritatea şi responsabilitatea aplicării strategiilor guvernamentale în domeniul sanitar-veterinar pe teritoriul judeţului respectiv, a gestionării, realizării şi controlului activităţilor sanitar-veterinare publice la acest nivel, precum şi alte competenţe delegate de autoritatea centrală sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor este reprezentată de direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti;

8. autoritate locală sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor - autoritatea de la nivelul circumscripţiilor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor oficiale, subordonată tehnic şi administrativ autorităţii judeţene sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, respectiv a municipiului Bucureşti, care are responsabilitatea realizării, gestionării şi notificării activităţilor sanitar-veterinare publice; este reprezentată de medicul veterinar oficial;

9. medic veterinar oficial - medicul veterinar angajat şi retribuit de stat, desemnat pentru a realiza activităţile sanitar-veterinare stabilite de autoritatea sanitar-veterinară la care îşi desfăşoară activitatea;

10. medic veterinar de liberă practică - medicul veterinar care efectuează activităţi sanitar-veterinare de liberă practică în condiţiile legii;

11. medic veterinar de liberă practică împuternicit - medicul veterinar de liberă practică împuternicit de autoritatea sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, pe bază de contract, să efectueze unele activităţi sanitar-veterinare publice în condiţiile legii;

12. state membre - statele membre ale Uniunii Europene;

13. ţări terţe - orice alt stat decât statele cu care România a încheiat acorduri, convenţii sau alte înţelegeri internaţionale privind domeniul sanitar-veterinar;

14. animal - mamifere, păsări domestice şi sălbatice, peşti, albine, viermi de mătase, batracieni, moluşte, gasteropode, crustacee şi tunicate;

15. punerea sub sechestru veterinar - procedură ce constituie o atribuţie a autorităţilor sanitar-veterinare şi care constă în interzicerea punerii pe piaţă, comercializării şi mişcării unor animale vii, produse germinative de origine animală şi a altor produse supuse supravegherii şi controlului sanitar-veterinar, precum şi în cazarea sau depozitarea acestora în spaţiile desemnate de autoritatea sanitar-veterinară, în vederea stabilirii destinaţiei finale sau distrugerii ori procesării adecvate a acestora;

16. confiscare - scoaterea din consumul uman, punerea sub restricţii sanitar-veterinare şi dirijarea pentru prelucrare tehnică sau, după caz, pentru distrugere a produselor şi subproduselor supuse supravegherii şi controlului sanitar-veterinar, care la controlul sanitar-veterinar sunt declarate necorespunzătoare pentru consumul uman;

17. distrugere - neutralizarea deşeurilor de origine animală prin incinerare, coincinerare sau îngropare;

18. ucidere - aplicarea unei metode (utilizarea pistolului cu glonţ liber sau a puştii, electrocutarea, expunerea la dioxid de carbon etc.) care să cauzeze o moarte sigură, precum şi injectarea unei supradoze de medicament cu proprietăţi anestezice sau a unui produs autorizat pentru eutanasie;

19. tăiere - provocarea morţii unui animal prin sângerare, pentru a obţine produse destinate consumului uman;

20. neregulă, creanţe bugetare rezultate din nereguli şi autorităţi cu competenţe în gestionarea fondurilor europene - au înţelesurile prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare;

21. contribuţia financiară a Uniunii Europene - sumele care se transferă Autorităţii de către Comisia Europeană, cu titlu de contribuţie financiară nerambursabilă acordată României de către Uniunea Europeană, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 652/2014;

22. beneficiar - Autoritatea şi unităţile subordonate, care au obligaţia de a pune în aplicare măsuri adecvate de eradicare, combatere şi supraveghere a numărului focarelor epidemice de boli ale animalelor şi de zoonoze, care prezintă un risc pentru sănătatea umană şi animală, precum şi prevenirea unor astfel de focare epidemice, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 652/2014;

23. prefinanţare - sumele transferate de către Comisia Europeană din fondurile alocate de Uniunea Europeană pentru sănătate animală şi siguranţa alimentelor sub forma avansurilor pentru susţinerea începerii şi/sau pe parcursul implementării proiectelor aprobate anual de Comisia Europeană, în vederea derulării corespunzătoare a acestora;

24. cofinanţare publică - orice contribuţie pentru finanţarea cheltuielilor eligibile, din sumele aprobate în bugetul Autorităţii, în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, necesare implementării programelor naţionale anuale şi multianuale în domeniul sănătăţii animalelor şi pentru siguranţa alimentelor, aprobate anual prin decizii ale Comisiei Europene;

25. cheltuieli eligibile - cheltuielile efectuate de Autoritate, aferente programelor naţionale anuale şi multianuale în domeniul sănătăţii animalelor şi pentru siguranţa alimentelor, care pot fi finanţate atât din contribuţia financiară a Uniunii Europene, cât şi din cofinanţarea publică, conform reglementărilor legale ale Uniunii Europene şi naţionale în vigoare privind eligibilitatea cheltuielilor;

26. cheltuieli neeligibile - cheltuielile efectuate de Autoritate, aferente programelor naţionale anuale şi multianuale în domeniul sănătăţii animalelor şi pentru siguranţa alimentelor, care nu sunt eligibile în conformitate cu prevederile deciziilor Comisiei Europene, dar care sunt necesare realizării programelor în totalitate, respectiv sumele necesare pentru acoperirea plăţii taxei pe valoarea adăugată, aferentă livrărilor de bunuri, prestărilor de servicii şi execuţiei de lucrări, finanţate integral sau parţial din contribuţia financiară a Uniunii Europene; sumele necesare acoperirii diferenţelor nefavorabile de curs valutar; comisioanele bancare şi altele asemenea;

27. valoarea totală a programului-totalul fondurilor aferente cheltuielilor necesare implementării fiecărui program, format din contravaloarea prefinanţării, cofinanţării publice, contribuţiei financiare a Uniunii Europene şi a cheltuielilor neeligibile;

28. programe - documentele de programare elaborate de Autoritate şi aprobate anual de Comisia Europeană, respectiv programele naţionale anuale şi multianuale în domeniul sănătăţii animalelor şi pentru siguranţa alimentelor;

29. structuri de implementare - Autoritatea, cu rol de autoritate de implementare, şi unităţile subordonate acesteia;

30. decizie de finanţare - decizia anuală a Comisiei Europene prin care se stabilesc programele naţionale finanţate, durata de execuţie, valoarea fiecărui program, cheltuielile eligibile, drepturile şi obligaţiile părţilor, precum şi alte dispoziţii şi condiţii specifice fiecărui program.»“

7. La articolul III, alineatele (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(3) Direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene prevăzute la alin. (2) preiau de la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, pe bâză de protocol de predare-preluare, bunurile mobile şi imobile ale posturilor de inspecţie la frontieră stabilite pe baza situaţiilor financiare anuale întocmite potrivit prevederilor art. 28 alin. (11) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în termen de maximum 90 de zile de la intrarea în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la alin. (1).

(4) încadrarea personalului preluat potrivit prevederilor alin. (2) se realizează cu respectarea procedurii şi regimului juridic aplicabil acestei categorii de personal, în termen de maximum 90 de zile de la intrarea în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la alin. (1).”

8. Articolul IV se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. IV. - De la data încheierii protocolului de predare-preluare prevăzut la art. III alin. (3) finanţarea cheltuielilor necesare desfăşurării activităţii posturilor de inspecţie la frontieră se asigură de către direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene prin bugetul aprobat pe anul 2018.”

9. La articolul V, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) Direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene care preiau activitatea posturilor de inspecţie la frontieră se subrogă în toate drepturile şi obligaţiile ce decurg din raporturile juridice ale instituţiei cu terţii, legate de domeniul de activitate al posturilor de inspecţie la frontieră în care Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor este parte.”

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

PETRU-GABRIEL VLASE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 15 ianuarie 2018.

Mr. 20.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, precum şi pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 83/2003 privind aprobarea posturilor de inspecţie la frontieră organizate în punctele de trecere a frontierei stabilite pentru importul, exportul şi tranzitul tipurilor de mărfuri supuse controalelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, precum şi condiţiile de aprobare a posturilor de inspecţie la frontieră responsabile pentru controalele sanitare veterinare ale animalelor vii provenite din ţări terţe şi pentru controalele sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor ale produselor alimentare şi hranei pentru animale provenite din ţări terţe

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1)şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, precum şi pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 83/2003 privind aprobarea posturilor de inspecţie la frontieră organizate în punctele de trecere a frontierei stabilite pentru importul, exportul şi tranzitul tipurilor de mărfuri supuse controalelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, precum şi condiţiile de aprobare a posturilor de inspecţie la frontieră responsabile pentru controalele sanitare veterinare ale animalelor vii provenite din ţări terţe şi pentru controalele sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor ale produselor alimentare şi hranei pentru animale provenite din ţări terţe şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 12 ianuarie 2018.

Nr. 37.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

Nr. 1.576 din 27 octombrie 2017

Nr. 161 din 28 decembrie 2017

 

ORDIN

pentru aprobarea Regulamentului de gestionare a situaţiilor de urgenţă specifice tipului de risc căderi masive de zăpadă şi riscurile asociate acestora

 

În conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) lit. a) şi al nr. crt. 3 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc,

în temeiul art. 8 alin. (1) şi (3) din Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, al art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 21/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul transporturilor şi ministrul afacerilor interne emit prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul de gestionare a situaţiilor de urgenţă specifice tipului de risc căderi masive de zăpadă şi riscurile asociate acestora, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Autorităţile şi structurile implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice tipului de risc căderi masive de zăpadă şi riscurile asociate acestora vor lua măsuri pentru ducerea la îndeplinire a prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României Partea I.

 

Ministrul transporturilor,

Ministrul afacerilor interne,

Felix Stroe

Carmen Daniela Dan

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

de gestionare a situaţiilor de urgenţă specifice tipului de risc căderi masive de zăpadă şi riscurile asociate acestora

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

1.1. Cadrul general privind gestionarea situaţiei de urgenţă generate de căderile masive de zăpadă şi riscurile asociate - scop, obiective, obiect de reglementare, definiri de termeni specifici

Art. 1. - În conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) pct. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 21/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 4 alin. (1) lit. a) şi anexei nr. 1, nr. crt. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, Ministerul Transporturilor asigură, în calitate de autoritate responsabilă cu rol principal, managementul riscurilor generate de căderile masive de zăpadă şi a riscurilor asociate acestora.

Art. 2. - Scopul prezentului regulament îl constituie stabilirea modului în care Ministerul Transporturilor gestionează situaţiile de urgenţă generate de riscul căderi masive de zăpadă şi riscurile asociate acestora, în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările şi completările ulterioare, şi Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc.

Art. 3. - Obiectivele gestionării tipului de risc căderi masive de zăpadă şi riscurile asociate acestora vizează:

a) stabilirea atribuţiilor structurilor operative ale entităţilor Ministerului Transporturilor, implicate În acţiunile de prevenire şi restabilire a stării de normalitate în situaţia căderilor masive de zăpadă şi a riscurilor asociate;

b) stabilirea în comun cu structurile care asigură funcţii de sprijin în situaţia manifestării tipului de risc şi a riscurilor asociate acestuia a modului de acţiune pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin în vederea asigurării domeniilor de acţiune;

c) pregătirea personalului, entităţilor participante la gestionarea riscului, conform atribuţiilor stabilite pe domenii de acţiune şi tip de risc;

d) asigurarea unei capacităţi optime de acţiune şi intervenţie pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de căderile masive de zăpadă, precum şi a celor generate de riscurile asociate;

e) stabilirea modului de acţiune a structurilor implicate în gestionarea tipului de risc căderi masive de zăpadă şi a riscurilor asociate acestora privind prevenirea, pregătirea, răspunsul, investigarea/evaluarea posteveniment şi refacerea/reabilitarea, urmărind, în principal:

- prevenirea populaţiei şi menţinerea încrederii acesteia în capacitatea de intervenţie şi de gestionare a situaţiilor de urgenţă;

- salvarea şi protejarea vieţilor omeneşti;

- protejarea proprietăţii şi a mediului înconjurător în măsura în care este posibil;

- asigurarea continuităţii activităţilor pe modurile de transport (aerian, feroviar, naval şi rutier), inclusiv la metrou.

Art. 4. - Prezentul regulament stabileşte modul de acţiune în domeniile prevenire, pregătire, răspuns, evaluare/investigare posteveniment şi refacere-reabilitare şi revenire la starea de normalitate în activităţile de transport (aerian, feroviar, naval şi rutier) în situaţia căderilor masive de zăpadă şi a riscurilor asociate.

Art. 5. - Prezentul regulament utilizează termeni şi expresii având înţelesul definit în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, republicată, cu modificările ulterioare, şi Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 referitoare la: autoritate responsabilă cu rol principal, autoritate responsabilă cu rol secundar, capabilitate, funcţie de sprijin (FS), risc asociat, situaţie de urgenţă, monitorizarea situaţiei de urgenţă, factor de risc, tipuri de risc, gestionarea situaţiilor de urgenţă, prevenire, pregătire, răspuns, investigare/evaluare posteveniment, refacere/ reabilitare, precum şi termeni şi expresii având înţelesul definit de ANM şi MT:

a) ninsori abundente reprezintă un volum mare de precipitaţii sub formă de ninsoare (densitate mare a fulgilor, determinând reducerea semnificativă a vizibilităţii orizontale), la scară naţională sau regional, într-un interval scurt de timp;

b) căderi masive de zăpadă reprezintă efectul cumulat al mai multor episoade de ninsori abundente, în aceeaşi zonă, într-un interval scurt de timp, care nu permit intervenţia pentru înlăturarea urmărilor ninsorilor abundente;

c) blocarea căilor de transport poate surveni ca urmare a căderilor masive de zăpadă sau ninsorilor abundente sau din alte cauze (furtuni sau viscol, care provoacă ruperea şi căderea copacilor pe căile de transport, depunerea unor suluri de zăpadă, avalanşe, căderi de pietre, fisuri sau distrugeri semnificative ale infrastructurii feroviare, rutiere, aeroportuare şi portuare)

1.2. Tipul de risc căderi masive de zăpadă şi riscurile asociate acestora, ninsori abundente şi blocarea căilor de transport feroviare şi rutiere

Art. 6. - (1) Căderile masive de zăpadă şi ninsorile abundente pot duce la blocarea unor activităţi de transport astfel:

1. Pe modul de transport aerian, stratul gros de zăpadă depus pe pistele de decolare-aterizare, pe căile de rulare şi pe elementele de balizaj, precum şi reducerea accentuată a vizibilităţii blochează temporar activitatea de zbor, ducând la anulări sau întârzieri de curse aeriene.

2. Pe modul de transport naval: stratul de zăpadă influenţează activităţile din porturi, întârziind timpii de operare a navelor.

3. Pe modul de transport feroviar, stratul de zăpadă poate bloca transportul pe liniile de cale ferată şi poate perturba activitatea în gări, triaje, precum şi a regulatoarelor de circulaţie a trenurilor.

4. Pe modul de transport rutier grosimea stratului de zăpadă sau reducerea accentuată a vizibilităţii poate bloca circulaţia autovehiculelor pe toate categoriile de drumuri.

(2) Consecinţele căderilor masive de zăpadă şi a ninsorilor abundente pot fi:

- punerea în pericol a vieţii sau sănătăţii persoanelor;

- blocarea activităţii economice;

- Întreruperi ale furnizării energiei electrice, termice, gazelor şi apei potabile;

- izolarea unor localităţi şi imposibilitatea aprovizionării cu alimente şi medicamente a populaţiei şi animalelor;

- blocarea evacuării persoanelor bolnave şi a femeilor gravide către unităţile spitaliceşti;

- deteriorarea unor construcţii din cauza greutăţii stratului de zăpadă;

- înrăutăţirea circulaţiei pietonale;

- deteriorări ale reţelelor de electricitate, telefonie, transmisii prin cablu, ruperea sau prăbuşirea de copaci din cauza greutăţii zăpezii şi avalanşe care pot bloca anumite căi rutiere sau feroviare.

Art. 7. - (1) Evaluarea riscurilor căderi masive de zăpadă şi asociate acestora şi emiterea avertizărilor/atenţionărilor se vor face în mod corespunzător potrivit „Procedurii de codificare a informărilor, atenţionărilor şi avertizărilor meteorologice care se emit în cazul producerii de fenomene meteorologice periculoase la scară naţională sau regională” (anexa nr. 1 la Ordinul ministrului mediului şi pădurilor şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 3.403/245/2012). Atenţionările şi avertizările meteorologice privind căderile masive de zăpadă/ninsorile abundente vor fi însoţite de un cod de culori atribuit astfel:

a) codul verde - folosit pentru zonele în care nu sunt prognozate căderi masive de zăpadă;

b) codul galben - asociat atenţionării meteorologice - în cazul în care căderile masive de zăpadă sunt specifice unei anumite perioade sau zone şi vor fi temporar periculoase pentru anumite activităţi;

c) codul portocaliu - asociat avertizării meteorologice - se aplică ninsorilor abundente şi căderilor masive de zăpadă, prevăzute a fi periculoase, cu un grad de intensitate mare;

d) codul roşu - asociat avertizării meteorologice - se aplică pentru ninsori abundente sau căderi masive de zăpadă prevăzute a fi periculoase, de intensitate mare şi cu efecte dezastruoase.

(2) Codurile de culoare asociate atenţionărilor/avertizărilor indică severitatea fenomenului/fenomenelor meteorologice prognozate la scară naţională şi exprimă de asemenea şi consecinţele probabile ale ninsorilor abundente sau căderilor masive de zăpadă astfel:

a) Atenţionare cod galben semnifică:

- pe timp scurt condiţiile de circulaţie pe modurile de transport pot deveni dificile şi pot produce perturbaţii;

- pe timp scurt şi pe arii restrânse se pot produce întreruperi ale alimentării cu energie electrică;

- pot fi provocate pagube în gospodării.

b) Avertizare cod portocaliu semnifică:

- condiţiile de circulaţie pe modurile de transport pot deveni foarte dificile şi pot produce perturbaţii, ducând la izolarea unor comunităţi;

- întreruperea navigaţiei şi a manevrelor pe căile navigabile interioare, porturi şi rade, din cauza scăderii vizibilităţii;

- se pot produce întreruperi ale alimentării cu energie electrică;

- pot fi provocate pagube în gospodării;

- se pot produce pagube importante în sectorul forestier;

- unele distrugeri pot afecta reţelele de apă, gaze şi comunicaţii.

c) Avertizare cod roşu semnifică:

- circulaţia riscă să devină impracticabilă, pe durată lungă, pe toate modurile de transport: aerian, feroviar, naval şi rutier, afectând grav activităţile umane şi viaţa economică;

- numeroase localităţi pot fi izolate, punând în pericol viaţa locuitorilor;

- reţelele de utilităţi şi telecomunicaţii pot suferi distrugeri importante timp de mai multe zile;

- se pot produce pagube materiale foarte importante;

- se pot produce pagube majore în sectorul forestier;

- Întreruperea navigaţiei şi a manevrelor pe căile navigabile interioare, porturi şi rade, din cauza scăderii vizibilităţii.

1.3. Atribuţiile tuturor autorităţilor/instituţiilor şi structurilor operative Implicate în acţiunile de prevenire, răspuns (coordonare operaţională şi măsuri de sprijin, până la restabilirea stării de normalitate), evaluare/ Investigare posteveniment şi refacere/reabilitare (acţiuni derulate până la starea de normalitate)

Art. 8. - (1) Principalele structuri cu rol în activitatea de prevenire sunt: Ministerul Transporturilor, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Mediului, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Apelor şi Pădurilor.

(2) Ministerul Transporturilor, prin entităţile din subordine şi de sub autoritate, asigură prevenirea populaţiei cu privire la consecinţele căderilor masive de zăpadă şi riscurile asociate, respectiv blocarea căilor de transport, astfel:

a) CNAIR - Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A. - afişează în permanenţă pe site-ul instituţiei starea drumurilor naţionale şi a autostrăzilor din punctul de vedere al condiţiilor de asigurare a deplasării autovehiculelor, indicând inclusiv sectoarele de drum sau autostrăzi restricţionate sau închise din punctul de vedere al circulaţiei rutiere.

b) C.N. CFR - S.A. afişează pe site-ul propriu starea infrastructurii feroviare, sectoare sau linii de cale ferată închise/restricţionate pentru circulaţia feroviară, întârzierile sau anulările de trenuri din cauza căderilor de zăpadă.

c) Administratorii de aeroporturi şi porturi înştiinţează operatorii economici, structurile operative ale Poliţiei de Frontieră Române, precum şi călătorii prin terminalele de îmbarcare-debarcare despre întârzierile şi anulările de curse sau de operare a navelor, din cauza căderilor masive de zăpadă.

d) ISCTR - Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier - emite atenţionări privind echiparea corespunzătoare pentru iarnă a autovehiculelor cu masa totală autorizată mai mare de 3,5 tone care tranzitează zonele supuse riscului de căderi masive de zăpadă şi ninsori abundente, în scopul prevenirii blocajelor rutiere.

(3) Ministerul Mediului, prin Administraţia Naţională de Meteorologie, emite prognoze, informări, atenţionări şi avertizări prin care înştiinţează instituţiile publice şi populaţia cu privire la căderile masive de zăpadă şi ninsori abundente.

(4) Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene:

a) analizează sesizările autorităţilor publice locale cu privire la calamităţile produse în urma inundaţiilor/alunecărilor de teren, care pot fi provocate în urma căderilor masive de zăpadă, şi colaborează cu Direcţia generală de administraţie publică din cadrul MDRAPFE pentru elaborarea de programe şi hotărâri de Guvern în vederea obţinerii fondurilor pentru refacerea Obiectivelor distruse de calamităţi:

b) întocmeşte şi centralizează listele spaţiilor de cazare la nivel naţional pentru sinistraţi;

c) verifică documentaţiile/rapoartele de sinteză, elaborate de către autorităţile administraţiei publice locale în urma calamităţilor produse.

(5) Autorităţile administraţiei publice locale atenţionează populaţia cu privire la necesitatea asigurării aprovizionării cu resurse necesare în caz de căderi masive de zăpadă şi, implicit, a posibilităţii de izolare a localităţilor, precum şi la necesitatea participării populaţiei la deblocarea acestora.

(6) Ministerul Sănătăţii emite atenţionări către populaţie privind necesitatea vaccinării preventive de sezon, a modului de îngrijire a sănătăţii, precum şi alte indicaţii medicale oferite chiar de la distanţă (în condiţiile izolării localităţilor) din cauza căderilor masive de zăpadă.

(7) Ministerul Apelor şi Pădurilor, prin Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor - INH-GA, emite informări/atenţionări/avertizări privind producerea unor fenomene hidrologice periculoase pe cursurile de apă.

Art. 9. - (1) Structurile cu rol determinant în acţiunile de răspuns sunt: Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul

Transporturilor, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul Apărării Naţionale, autorităţile administraţiei publice locale.

(2) Ministerul Afacerilor Interne coordonează integrat activitatea tuturor forţelor participante la intervenţie şi a celor care asigură misiuni de sprijin, prin şeful Departamentului pentru situaţii de urgenţă, desemnat comandantul acţiunii conform Hotărârii Guvernului nr. 557/2016, numeşte comandantul intervenţiei cu consultarea autorităţile responsabile, participă cu structuri proprii (atunci când situaţia este critică) la deblocarea căilor rutiere, asigură prin structurile SMURD şi ale serviciilor judeţene/Bucureşti-Ilfov de ambulanţă asistenţa medicală de urgenţă şi/sau prim ajutor calificat, triaj medical şi transport la unităţile spitaliceşti al bolnavilor şi persoanelor care au nevoie de asistenţă medicală de urgenţă, asigură prin IGPR controlul şi dirijarea traficului rutier în condiţiile căderilor masive de zăpadă.

(3) Ministerul Afacerilor Interne, autorităţile administraţiei publice locale şi Ministerul Sănătăţii acţionează pentru:

- identificarea persoanelor fără adăpost şi asigurarea transportului, adăpostirii şi a hranei şi apei pentru aceştia;

- identificarea şi evacuarea persoanelor cu nevoi de asistenţă medicală de urgenţă (bolnavi cardiaci, persoane dializate, femei gravide), în vederea acordării asistenţei medicale de urgenţă şi transportului pentru acordarea asistenţei medicale în faza spitalicească.

(4) Ministerul Sănătăţii, prin reţeaua de spitale publice, asigură asistenţei medicale spitalicească de specialitate pentru persoanele care au suferit din cauza căderilor masive de zăpadă, ca urmare a efectelor temperaturilor scăzute (degerături sau hipotermii), precum şi celor a căror stare s-a agravat datorită izolării localităţilor.

(5) Ministerul Sănătăţii, autorităţile administraţiei publice locale, împreună cu Ministerul Afacerilor Interne, acţionează pentru:

- identificarea persoanelor fără adăpost şi asigurarea transportului, adăpostirii, a hranei şi a apei, precum şi a asistenţei medicale la nevoie;

- identificarea şi evacuarea persoanelor cu nevoi de asistenţă medicală de urgenţă (bolnavi cardiaci, persoane dializate, femei gravide), în vederea acordării asistenţei medicale de urgenţă şi transportului acestora pentru acordarea asistenţei medicale în unităţile sanitare de pe raza judeţului de domiciliu.

(6) Autorităţile administraţiei publice focale (consilii judeţene, primării) intervin cu mijloacele proprii pentru prevenirea blocării drumurilor judeţene şi comunale, precum şi a străzilor, prin împrăştierea de material antiderapant şi deszăpezirea carosabilului cu ajutorul mijloacelor tehnice (utilaje multifuncţionale, autofreze, pluguri ataşate la mijloace auto etc.). De asemenea, acolo unde intervenţia nu poate fi asigurată cu mijloace proprii, încheie contracte de prestări servicii cu operatori economici în vederea îndeplinirii obligaţiilor în calitatea acestora de administratori ai drumurilor.

(7) Ministerul Apărării Naţionale execută misiuni de sprijin atunci când, din cauza căderilor masive de zăpadă sau ninsorilor abundente, forţele de intervenţie sunt depăşite, iar acţiunea de scoatere de sub izolare a unor localităţi şi de salvare a unor persoane impune acest lucru. Acţionează la solicitarea comandantului acţiunii transmisă prin intermediul CNCI/MAI, cu personal şi mijloace proprii care pot sprijini activităţile de deszăpezire şi de transport, potrivit planurilor de acţiune pe tipuri de risc/cooperare încheiate în acest sens.

(8) Ministerul Transporturilor, prin ordin al ministrului, constituie Comandamentul central de iarnă care coordonează activitatea comandamentelor operaţionale ale structurilor din compunere, asigurând intervenţia pentru deblocarea căilor de transport astfel:

a) CNAIR intervine, cu mijloacele din dotarea DRDP-urilor şi SDN-urilor din subordine, pentru prevenirea blocării drumurilor naţionale şi autostrăzilor prin împrăştierea de material antiderapant şi deszăpezirea carosabilului cu ajutorul mijloacelor tehnice (utilaje multifuncţionale, autofreze, pluguri ataşate la mijloace auto etc.).

b) C.N. CFR - S.A. intervine cu mijloace specifice căii ferate (pluguri, freze) pentru deblocarea liniilor de cale ferată şi cu structurile de deszăpezire cu care s-au încheiat contracte de prestări servicii pentru deszăpezirea staţiilor de cale ferată, triajelor, regulatoarelor de circulaţie etc.

c) Administratorii de porturi şi aeroporturi cu formaţiunile proprii de SPSU, precum şi cu structurile de deszăpezire cu care s-au încheiat contracte de prestări servicii acţionează pentru deblocarea elementelor de infrastructură portuară şi aeroportuară, la degivrarea suprafeţelor şi a aeronavelor/navelor (când este cazul).

Art. 10. - (1) Structurile responsabile pentru evaluarea/investigarea posteveniment în cazul căderilor masive de zăpadă, al ninsorilor abundente sau al blocării căilor de Circulaţie feroviara sau rutieră sunt MDRAPFE, MAI, Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul Public, autorităţile administraţiei publice şi Ministerul Transporturilor, pentru elementele de infrastructură proprii modurilor de transport.

(2) MAI evaluează/investighează consecinţele căderilor masive de zăpadă şi riscurilor asociate dacă, în urma acestora, s-au produs accidente rutiere şi ambuteiaje, precum şi blocarea anumitor sectoare de drumuri în vederea analizării reluării circulaţiei pe rute ocolitoare/variante alternative. Execută evaluarea/investigarea consecinţelor căderilor masive de zăpadă şi riscurilor asociate, dacă acestea au dus la blocarea căilor de transport.

(3) Ministerul Public, prin organele proprii de investigare, evaluează consecinţele şi stabileşte răspunderea juridică dacă, în urma căderilor masive de zăpadă, ninsorilor abundente sau blocării căilor rutiere şi feroviare de transport, au avut loc evenimente tragice, pierderea de vieţi sau rănirea gravă a unor persoane fie în accidente, fie din cauza izolării persoanelor sau localităţilor.

(4) Autorităţile administraţiei publice locale investighează şi evaluează consecinţele căderilor masive asupra drumurilor comunale şi judeţene şi stabilesc măsuri de deblocare a acestora de către mijloacele operatorilor cu care au încheiat contracte de prestări servicii în cooperare cu alte forţe pe care le solicită în situaţii complexe (structuri ale MAI, MApN, MT).

(5) Ministerul Transporturilor, prin structurile din subordine sau sub autoritate, investighează/evaluează consecinţele căderilor masive de zăpadă şi riscurilor asociate asupra elementelor de infrastructură feroviară (prin AFER, AGI FER şi C.N. CFR - S.A.), de infrastructură aeroportuară (prin AACR), de infrastructură rutieră (prin CNAIR) şi de infrastructură navală (prin administratorii de porturi şi ANR). Prin structurile din subordine investighează şi evaluează consecinţele căderilor masive de zăpadă şi ninsorilor abundente în special în ceea ce priveşte blocarea căilor de transport feroviare şi rutiere care traversează zone împădurite, din cauza copacilor căzuţi sub greutatea zăpezii, precum şi riscul măririi debitelor de apă din cauza cantităţii de zăpadă şi influenţa acestuia asupra căilor feroviare şi rutiere de transport, stabilind măsurile ce ţin de competenţele sale.

Art. 11. - (1) Pentru aplicarea măsurilor de refacere/reabilitare sunt implicate structurile: MT, MDRAPFE, ME şi autorităţile administraţiei publice locale.

(2) Ministerul Transporturilor, prin structurile din subordine sau sub autoritate, aplică măsuri de reabilitare a căilor rutiere (drumuri naţionale şi autostrăzi), feroviare, a aeroporturilor şi porturilor afectate de căderile masive de zăpadă şi riscurile asociate, de reluare a activităţilor de transport pe fiecare mod de transport, de reparare a elementelor de infrastructură specifice fiecărui mod de transport, a utilajelor folosite şi de refacere a stocurilor (dacă este cazul). Aceste activităţi sunt desfăşurate de administratorii de infrastructuri (C.N. CFR - S.A., CNAIR, administratorii de porturi şi aeroporturi).

(3) Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene analizează posibilitatea finanţării proiectelor privind reabilitarea infrastructurii pe modurile de transport afectate, ca urmare a căderilor masive de zăpadă şi ninsorilor abundente.

(4) Ministerul Economiei, prin administratorii/proprietarii de utilităţi, operatorii economici şi titularii de autorizaţii, asigură repunerea în funcţiune a acestora În vederea asigurării condiţiilor de revenire la normal.

(5) Autorităţile administraţiei publice locale aplică măsuri de reabilitare a drumurilor judeţene şi comunale afectate şi de reparare a lucrărilor de artă de-a lungul acestora.

1.4. Identificarea documentelor de referinţă/reglementări aplicabile în activitatea de gestionare a riscului căderi masive de zăpadă şi a riscurilor asociate acestora, a ninsorilor abundente şi blocarea căilor feroviare şi rutiere de transport

Art. 12. - Documente de referinţă/reglementări aplicabile în activitatea de gestionare a tipurilor de risc „căderi masive de zăpadă” şi a riscurilor asociate acestora:

- Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, republicată, cu modificările ulterioare;

- Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc;

- Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, cu modificările ulterioare;

- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordonanţa Guvernului nr. 26/2011 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 18/2012, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordinul ministrului mediului şi pădurilor şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 3.403/245/2012 pentru aprobarea procedurilor de codificare a informărilor, atenţionărilor şi avertizărilor meteorologice şi hidrologice;

- Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.352/2017 pentru organizarea şi funcţionarea Centrului operativ pentru situaţii de urgenţă cu activitate permanentă din cadrul Ministerului Transporturilor;

- Ordinul ministrului transporturilor nr. 722/2017 pentru organizarea şi funcţionarea Comitetului ministerial pentru situaţii de urgenţă din cadrul Ministerului Transporturilor;

- Ordinul ministrului delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine şi al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, nr. 289/2.170/2013 pentru aprobarea reglementării tehnice „Normativ privind prevenirea şi combaterea înzăpezirii drumurilor publice”, indicativ AND 525- 2013, cu modificările şi completările ulterioare;

- Instrucţiuni pentru preîntâmpinarea şi combaterea înzăpezirilor la calea ferată nr. 311 din 2004, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 416/2004*);

- Normele metodologice privind condiţiile de închidere a circulaţiei şi de instituire a restricţiilor de circulaţie în vederea executării de lucrări în zona drumului public şi/sau pentru protejarea drumului, aprobate prin Ordinul ministrului de interne şi al ministrului transporturilor nr. 1.112/411/2000;

- Normele tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.295/2017;

- Anexa nr. 14 la Convenţia de la Chicago, volumul 1, DOC ICAO 9137, DOC ICAO 9126;

- Reglementarea aeronautică civilă română RACR - AD - PETA - Proiectarea şi exploatarea tehnică a aerodromurilor, ediţia 2/2015.


*) Instrucţiunile pentru preîntâmpinarea şi combaterea înzăpezirilor la calea ferată nr. 311 din 2004, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 416/2004 nu au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

1.5. Definirea pragurilor de apărare, a nivelurilor de urgenţă şi a nivelurilor de gravitate pe timpul căderilor masive de zăpadă şi a riscurilor asociate; explicaţii privind clasificările utilizate, competenţe de clasificare, notificare şt comunicare către alte autorităţi

Art. 13. - (1) Pentru gestionarea riscului căderi masive de zăpadă şi riscurilor asociate, ninsori abundente şi blocarea căilor rutiere şi feroviare, se stabilesc niveluri de urgenţă în care acţiunile forţelor de intervenţie pot fi corelate cu atenţionările şi avertizările meteorologice.

(2) Structurile participante la gestionarea riscului căderi masive de zăpadă şi a riscurilor asociate acestora, ninsori abundente şi blocarea căilor rutiere şi feroviare, execută următoarele activităţi specifice nivelului de urgenţă corelat codurilor de atenţionare şi avertizare meteorologice;

1. Codul galben:

a) Ministerul Mediului, prin Administraţia Naţională de Meteorologie, emite atenţionarea de cod galben, prognozând perioada, manifestările posibile, intensitatea, aria de desfăşurare şi evoluţia probabilă ulterioară;

b) Ministerul Transporturilor, prin structurile din subordine sau sub autoritate, stabileşte măsuri pentru:

- identificarea zonei/ariei probabile de manifestare a riscului, a elementelor de infrastructură supuse acestuia şi previzionarea posibilelor consecinţe;

- stabilirea activităţilor de pregătire, protecţie şi intervenţie ale entităţilor MT participante (sucursalele regionale ale C.N. CFR - S.A., structurile CNAIR, administratorii porturilor şi aeroporturilor), în cadrul planurilor operative de acţiune pe timp de iarnă elaborate la nivel local şi central, pentru diminuarea şi limitarea consecinţelor căderilor masive de zăpadă/ninsorilor abundente, specifice codului, precum şi pentru deblocarea căilor de transport (unde se impune);

c) Ministerul Afacerilor Interne stabileşte, prin IGPR, măsuri pentru atenţionarea participanţilor la trafic privind posibila înrăutăţire â condiţiilor de circulaţie a autovehiculelor, necesitatea echipării adecvate a acestora, zonele supuse riscului, precum şi recomandări privind circulaţia pe drumurile publice în perioada vizată. Atenţionează cu structurile proprii care intervin, executând misiuni de sprijin cu privire la pregătirea pentru intervenţie.

d) Autorităţile administraţiei publice locale din zona supusă riscului verifică viabilitatea planurilor proprii de acţiune pe timp de iarnă, atenţionează structurile cu care au încheiat contracte de prestări servicii de deszăpezire cu privire la pregătirea personalului, mijloacelor tehnice şi a stocurilor în vederea intervenţiei, atenţionează populaţia cu privire la evoluţia vremii şi necesitatea aprovizionării suplimentare.

e) Ministerul Apărării Naţionale transmite atenţionarea structurilor subordonate şi verifică pregătirea pentru intervenţie a capabilităţilor destinate îndeplinirii misiunilor de sprijin în situaţia căderilor masive de zăpadă, ninsorilor abundente şi blocărilor căilor feroviare şi rutiere.

f) Ministerul Economiei atenţionează administratorii/ proprietarii de utilităţi privind necesitatea pregătirii pentru intervenţie în cazul afectării reţelelor de utilităţi de către căderi masive de zăpadă, precum şi asupra verificării asigurării stocurilor necesare unei astfel de evoluţii a vremii.

2. Codul portocaliu;

a) Ministerul Mediului, prin Administraţia Naţională de Meteorologie, emite avertizarea de cod portocaliu, prognozând perioada, manifestările iminente, intensitatea, aria de desfăşurare şi evoluţia probabilă ulterioară;

b) Ministerul Transporturilor, prin structurile din subordine sau sub autoritate, stabileşte măsuri pentru;

- evaluarea necesarului de forţe şi mijloace participante la intervenţie din cadrul entităţilor MT (sucursalele regionale ale C.N. CFR - S.A., DRDP-urile şi SDN-urile aparţinând CNAIR din zonele supuse riscului);

- concentrarea în cel mai scurt timp a forţelor şi mijloacelor pentru deblocarea în primă fază a căilor de acces importante (principalele autostrăzi şi drumuri naţionale), linii principale de cale ferată, aeroporturi internaţionale, porturi importante;

- participarea, în cooperare cu alte forţe şi mijloace de intervenţie, prioritar, pentru salvarea în mod oportun de vieţi omeneşti, stabilirea căilor de comunicaţie cu localităţile izolate şi asigurarea condiţiilor pentru executarea transporturilor de aprovizionare, evacuare şi asistenţă medicală de urgenţă;

- repararea şi punerea în funcţiune a podurilor şi viaductelor (suporţi pentru reţelele de utilităţi publice) de pe drumurile naţionale şi autostrăzile supuse manifestării riscului (dacă este cazul);

- refacerea capacităţilor de intervenţie după desfăşurarea acţiunii;

- stabileşte în colaborare cu MAI, prin ISCTR, restricţii privind circulaţia rutieră pentru autovehiculele cu masa totală autorizată mai mare de 3,5 tone şi prin CNAIR restricţii pe anumite sectoare de drum, în raport cu posibilităţile de intervenţie şi cu evoluţia nefavorabilă a vremii.

c) Ministerul Afacerilor Interne coordonează activitatea forţelor şi mijloacelor de intervenţie, asigură prin IGPR echipaje de poliţie rutieră în punctele de circulaţie rutieră intense, în scopul dirijării traficului pe rutele principale sau pe varientări în raport cu consecinţele căderilor masive de zăpadă;

- în raport cu evoluţia vremii şi de capacitatea forţelor de intervenţie stabileşte restricţionări ale circulaţiei pentru anumite categorii de autovehicule sau sectoare de drum, de comun acord cu MT (prin ISCTR şi CNAIR);

- intervine, prin structurile specializate, pentru salvarea persoanelor izolate din cauza căderilor masive de zăpadă şi a celor cu nevoi de asistenţă medicală din localităţile izolate, pentru acordarea asistenţei medicale de urgenţă şi transportul la unităţile spitaliceşti.

d) Autorităţile administraţiei publice locale din zona supusă riscului intervin cu SVSU şi structurile de prestări servicii de deszăpezire pentru deszăpezirea drumurilor judeţene şi comunale, pentru prevenirea izolării localităţii şi asigurarea condiţiilor normale de aprovizionare a populaţiei şi de desfăşurare a activităţilor economice.

e) Ministerul Sănătăţii asigură asistenţă medicală de specialitate în unităţile sanitare din reţeaua publică.

f) Ministerul Apărării Naţionale, la solicitarea comandantului acţiunii transmisă prin CNCI/MAI, asigura misiuni de sprijin în conformitate cu prevederile legislative în vigoare.

g) Ministerul Economiei, prin administratorii/proprietarii de reţele de utilităţi, acţionează la solicitarea conducătorului acţiunii prin organele administraţiei publice locale sau prin CNCI/MAI, pentru remedierea deranjamentelor şi avariilor cauzate.

3 .Codul roşu:

a) Ministerul Mediului, prin Administraţia Naţională de Meteorologie, emite avertizarea de cod roşu, prognozând perioada, intensitatea manifestării, aria de desfăşurare şi evoluţia probabilă.

b) Ministerul Transporturilor, prin structurile din subordine sau sub autoritate, stabileşte măsuri pentru:

- identificarea blocajelor pe căile de transport şi a consecinţelor acestora asupra activităţii populaţiei şi asupra activităţii economice;

- intervenţia tuturor forţelor disponibile din cadrul entităţilor MT (sucursalele regionale ale C.N. CFR - S.A., direcţiile şi secţiile teritoriale ale CNAIR, administratorii de porturi şi aeroporturi), pentru deblocarea căilor de transport şi coordonarea celorlalte instituţii implicate în gestionarea situaţiei de urgenţă create de căderile masive de zăpadă/ninsorile abundente, care asigură funcţii de sprijin;

- participarea tuturor forţelor şi mijloacelor de intervenţie pentru salvarea în mod oportun de vieţi omeneşti, stabilirea căilor de comunicaţie cu localităţile izolate şi asigurarea condiţiilor pentru executarea transporturilor de aprovizionare, evacuare şi asistenţă medicală de urgenţă;

- repararea şi punerea în funcţiune a elementelor de infrastructură afectate;

- refacerea capacităţilor de intervenţie după desfăşurarea acţiunii;

- de comun acord cu MAI stabileşte sectoarele de drum închise circulaţiei rutiere, iar pentru sectoarele de linii sau magistrale feroviare închiderea se face la propunerea AFER pe anumite direcţii şi perioade determinate;

- administratorii de aeroporturi propun, dacă se impune, închiderea unor aeroporturi sau porturi.

c) Ministerul Afacerilor Interne coordonează activitatea forţelor de intervenţie şi a celor care execută misiuni de sprijin, asigură, prin structurile specializate ale IGPR, echipaje de poliţie rutieră în punctele de circulaţie rutieră critice, în scopul dirijării traficului pe rutele principale sau pe varientări în raport cu consecinţele căderilor masive de zăpadă; conform evoluţiei vremii şi capacităţii forţelor de intervenţie stabileşte închiderea unor sectoare de drum pe o perioadă determinată de comun acord cu MT (prin ISCTR şi CNAIR);

- intervine prin structurile specializate pentru salvarea persoanelor izolate din cauza căderilor masive de zăpadă şi a celor cu nevoi de asistenţă medicală din localităţile izolate, pentru acordarea asistenţei medicale de urgenţă şi transportul la unităţile spitaliceşti;

- solicită intervenţia structurilor care asigură funcţii de sprijin în locurile critice.

d) Autorităţile administraţiei publice locale din zona supusă riscului intervin cu SVSU şi structurile de prestări servicii de deszăpezire pentru deszăpezirea drumurilor judeţene şi comunale, pentru prevenirea izolării localităţii şi asigurarea condiţiilor normale de aprovizionare a populaţiei şi de desfăşurare a activităţilor economice.

e) Ministerul Sănătăţii asigură prin reţeaua publică de spitale asistenţa medicală de specialitate.

f) Ministerul Apărării Naţionale, la solicitarea comandantului acţiunii transmisă prin CNCI/MAI, asigură misiuni de sprijin în conformitate cu prevederile legislative în vigoare.

g) Ministerul Economiei, prin administratorii/proprietarii de reţele de utilităţi, acţionează la solicitarea conducătorului acţiunii prin organele administraţiei publice locale sau prin CNCI/MAI, pentru remedierea deranjamentelor şi avariilor cauzate.

Art. 14. - În ceea ce priveşte stabilirea nivelurilor de gravitate, acestea nu pot fi determinate decât în corelaţie cu consecinţele manifestării riscului căderi masive de zăpadă şi a riscurilor asociate - ninsori abundente şi blocarea căilor feroviare şi rutiere.

Astfel, se poate considera că riscurile au avut consecinţe foarte grave dacă manifestarea lor a provocat pierderi de vieţi omeneşti ca urmare a hipotermiei şi izolării sau au dus la lipsa aprovizionării pe o perioadă însemnată a unor comunităţi umane şi consecinţe grave, dacă au dus la importante pagube materiale şi perturbarea activităţii economice pe o anumită perioadă de timp.

1 6. Clasificarea zonelor şi stabilirea limitelor/distanţelor pentru care se asigură măsurile de răspuns în situaţii de urgenţă

Art. 15. - În cazul riscului căderi masive de zăpadă şi riscurilor asociate ninsori abundente şi blocarea căilor rutiere şi feroviare, măsurile de răspuns se aplică de-a lungul acestora, în zonele sau porţiunile afectate, în scopul asigurării continuităţii circulaţiei rutiere şi feroviare. În cazul transportului aerian şi naval măsurile se aplică în incinta aeroporturilor şi porturilor. Intervenţia se execută potrivit zonelor şi sectoarelor de responsabilitate ale structurilor subordonate ale administratorilor de infrastructură rutieră, feroviară, precum şi a administratorilor de porturi şi aeroporturi. Astfel se delimitează următoarele elemente:

- zona de responsabilitate a CNAIR - reprezentată de reţeaua drumurilor naţionale şi autostrăzilor în funcţiune pe care se desfăşoară trafic rutier în condiţiile riscurilor prezentate mai sus;

- zona de responsabilitate a C.N. CFR - SA. - reprezentată de infrastructura feroviară naţională din administrare;

- zonele de responsabilitate a celor 7 DRDP-uri, subdiviziuni ale CNAIR, pentru reţeaua de drumuri naţionale şi autostrăzi din competenţa teritorială;

- zonele de responsabilitate ale celor 8 sucursale regionale ale C.N. CFR - S.A. pentru infrastructura feroviară delimitată teritorial;

- sectoarele de responsabilitate ale SDN-urilor, subdiviziuni ale DRDP-urilor pentru porţiunile de drumuri naţionale şi autostrăzi repartizate;

- sectoarele de responsabilitate ale districtelor de intervenţie pe calea ferată pentru infrastructura feroviară repartizată;

- zonele administrative ale porturilor şi aeroporturilor.

 

CAPITOLUL II

Organizarea gestionării situaţiilor de urgenţă generate de căderile masive de zăpadă şi riscurile asociate acestora

 

2.1. Constituirea organismelor dedicate în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă

Art. 16. - Pentru asigurarea managementului situaţiilor de urgenţă, la nivelul Ministerului Transporturilor s-au constituit şi funcţionează Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţă şi Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă.

Art. 17. - În conformitate cu prevederile art. 13 din Regulamentul-cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.491/2004, cu modificările ulterioare, şi ale Ordinului ministrului transporturilor nr. 722/2017, atribuţiile Comitetului ministerial pentru situaţii de urgenţă al Ministerului Transporturilor sunt:

- elaborează, prin direcţiile de specialitate şi unităţile din subordinea şi de sub autoritatea ministerului, planuri, materiale, centralizatoare etc. pentru situaţii de urgenţă sau fenomene meteorologice periculoase etc.;

- elaborează, împreună cu instituţiile abilitate, cu direcţiile generale, direcţiile şi serviciile care au membri desemnaţi în comitetul ministerial, regulamentele şi procedurile privind gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice principalelor tipuri de risc, din domeniul de activitate;

- avizează planurile proprii anuale pentru asigurarea cu resurse umane, materiale şi financiare necesare gestionării situaţiilor de urgenţă, elaborate de către direcţiile generale, direcţiile şi serviciile care au membri desemnaţi în comitetul ministerial, în vederea constituirii planului general al ministerului;

- informează Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, denumit în continuare CNSSU, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi prin Centrul operaţional de comandă al Guvernului, asupra stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă şi iminenţei ameninţării acestora;

- evaluează situaţia de urgenţă produsă, în domeniul de competenţă, stabileşte măsuri specifice pentru gestionarea acesteia, inclusiv privind prealarmarea serviciilor de urgenţă din domeniul de competenţă al Ministerului Transporturilor, şi propune, după caz, declararea stării de alertă sau instituirea stării de urgenţă;

- informează CNSSU asupra activităţilor desfăşurate;

- asigură monitorizarea şi evaluarea pericolelor şi riscurilor specifice, precum şi a efectelor negative ale acestora;

- sprijină, prin organele cu atribuţii privind transportul, activitatea de evacuare a persoanelor şi animalelor, precum şi activitatea logistică în situaţii de urgenţă;

- sprijină şi colaborează cu organele cu atribuţii privind asigurarea asistenţei medicale de urgenţă prin unităţile sanitare aparţinătoare;

- face propuneri CNSSU pentru asigurarea mijloacelor materiale şi financiare necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă specifice.

Art. 18. - Atribuţiile Centrului operativ pentru situaţi de urgenţă sunt stabilite în conformitate cu prevederile art. 13 din Regulamentul-cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.491/2004, cu modificările ulterioare, şi ale Ordinului ministrului transporturilor nr. 1.352/2017:

- primeşte şi monitorizează informaţiile cu privire la evenimentele care reprezintă situaţii de urgenţă sau care sunt potenţial generatoare de situaţii de urgenţă în domeniul transporturilor, precum şi alte evenimente şi informează operativ conducerea Ministerului Transporturilor;

- asigură legătura permanentă cu centrele operative şi/sau cu celulele de criză de la unităţile din subordine sau de sub autoritatea Ministerului Transporturilor, prin intermediul dispeceratelor specializate sau prin intermediul reprezentanţilor desemnaţi ai acestora;

- aplică regulamentele şi procedurile privind gestionarea situaţiilor de urgenţă şi a planurilor de intervenţie şi cooperare specifice;

- centralizează şi transmite operativ la Centrul de comandă al Guvernului şi la Centrul Naţional de Conducere Integrată date şi informaţii privind apariţia şi evoluţia stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă specifice;

- asigură transmiterea operativă a deciziilor, dispoziţiilor şi ordinelor primite în cadrul centrului operativ, prin menţinerea legăturilor de comunicaţii cu centrele operative implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, cu dispeceratele integrate pentru apeluri de urgenţă şi cu dispeceratele specializate proprii serviciilor şi forţelor care intervin în acest scop;

- centralizează solicitările primite cu scopul de a asigura resursele necesare pentru îndeplinirea funcţiilor de sprijin privind situaţiile de urgenţă;

- difuzează către componentele Sistemului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, la autorităţile şi entităţile interesate, documentele emise de comitetul ministerial privind activitatea preventivă şi de intervenţie (cu avizul preşedintelui comitetului ministerial sau al înlocuitorului legal al acestuia);

- întocmeşte informări periodice privind situaţia operativă sau stadiul îndeplinirii hotărârilor adoptate;

- este punctul de contact cu secretariatul tehnic permanent din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă;

- îndeplineşte atribuţiile specifice din domeniul protecţiei civile;

- îndeplineşte orice alte atribuţii şi sarcini privind managementul situaţiilor de urgenţă;

- pe timpul situaţiilor de urgenţă, după convocarea comitetului ministerial, centrul operativ va fi coordonat direct de către preşedintele comitetului ministerial;

- coordonează informaţional activitatea Comandamentului Central de Iarnă pe timpul căderilor masive de zăpadă, ninsorilor abundente şi blocării căilor rutiere şi feroviare.

Art. 19. - Pentru perioada de iarnă, când sunt prognozate căderi masive de zăpadă, ninsori abundente şi blocarea căilor de transport sau alte fenomene specifice anotimpului (viscol, polei), funcţionează, prin ordin al Ministrului Transporturilor emis anual, Comandamentul Central de Iarnă, în alcătuirea căruia intră reprezentanţi ai entităţilor din subordine sau sub autoritate, grupuri de suport tehnic, centre de conducere şi coordonare şi titulari de autorizaţie, care acţionează integrat, în baza atribuţiilor stabilite, printre care sunt menţionate:

- asigurarea informării populaţiei cu privire la starea liniilor de cale ferată, restricţii În circulaţia trenurilor pe anumite tronsoane, a drumurilor naţionale şi autostrăzilor (sectoare de drum afectate, restricţionate sau închise ca urmare a condiţiilor meteorologice) prin softurile specifice şi postarea pe site-urile C.N. CFR - S.A. şi CNAIR;

- coordonarea structurilor operaţionale ale MT pentru intervenţie în cazul căderilor masive de zăpadă, ninsorilor abundente şi blocarea căilor rutiere şi feroviare;

- asigurarea informaţiilor necesare CNCI/MAI pentru coordonarea tuturor forţelor de intervenţie, inclusiv pentru căderile masive de zăpadă şi riscurile asociate;

- întocmirea sintezelor privind activităţile desfăşurate, forţe care intervin, consum de materiale, porţiuni/sectoare de drum dezafectate sau care necesită intervenţie, situaţia stocurilor de materiale antiderapante, drumuri sau localităţi blocate, persoane blocate în traficul rutier etc.;

- alte atribuţii stabilite prin ordin de ministru.

Art. 20. - Entităţile din subordinea sau sub autoritatea Ministerului Transporturilor înfiinţează structuri operaţionale, care intră în componenţa Comandamentului Central de lamă, capabile să gestioneze inclusiv situaţiile de urgenţă determinate de căderile masive de zăpadă astfel:

a) Comandamentul Operaţional al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A. Îndeplineşte şi rolul de dispecerat pentru unităţile din sectorul de drumuri naţionale şi autostrăzi, asigură permanent informaţii privind starea drumurilor naţionale şi autostrăzilor în condiţii normale sau în situaţii de urgenţă. Concentrează forţele şi mijloacele proprii pentru deblocarea drumurilor naţionale şi autostrăzilor în cazul căderilor masive de zăpadă în zonele cele mai afectate, ţine permanent legătura cu CNCI/MAI. Poate dispune, cu avizul IGPR, închiderea temporară a unor autostrăzi şi drumuri naţionale, ca urmare a căderilor masive de zăpadă, sau interzicerea circulaţiei vehiculelor cu masa totală autorizată mai mare sau egală cu 7,5 tone.

b) Comandamentul Operaţional al Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier îndeplineşte funcţia de dispecerat pentru unităţile teritoriale care se ocupă cu verificarea documentelor autovehiculelor cu masa maximă admisă > 3,5 tone, a echipării acestora cu anvelope de iarnă şi cu lanţuri antiderapante pe sectoarele de drumuri naţionale supuse restricţiilor de circulaţie din cauza căderilor masive de zăpadă sau ninsorilor abundente, în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 26/2011 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 18/2012, cu modificările şi completările ulterioare.

c) Comandamentul Operaţional al Companiei Naţionale de Căi Ferate (CNCF CFR - S.A.) îndeplineşte funcţia de siguranţă pentru structurile din sectorul căilor ferate, având în componenţă şi personal de la SN TFC CFR Călători - S.A. şi SN TFM CFR Marfă - S.A., utilizând logistica tehnică de la societăţile menţionate, precum şi de la alţi operatori de transport feroviar. Poate dispune condiţii speciale de circulaţie a trenurilor, restricţionarea sau anularea circulaţiei trenurilor şi închideri temporare de linii de cale ferată supuse riscului de înzăpezire.

d) Comandamentul Operaţional al Autorităţii Navale Române îndeplineşte funcţia de dispecerat pentru unităţile din sectorul transporturilor navale. Împreună cu administraţiile portuare şi de căi navigabile interioare stabilesc măsurile ce se impun în situaţia căderilor masive de zăpadă pentru asigurarea transportului naval. Poate dispune restricţionarea şi închiderea navigaţiei fluviale sau accesul în porturi conform legislaţiei specifice.

e) Comandamentul Operaţional al Autorităţii Aeronautice Civile Române cu un dispecerat la sediu pentru monitorizarea disponibilităţii tehnice a aeroporturilor şi altui la ROMATSA pentru situaţia meteorologică la aeroporturi (biroul NOTAM), împreună cu administratorii de aeroporturi stabilesc măsurile necesare pentru asigurarea zborurilor, în situaţia căderilor masive de zăpadă şi ninsorilor abundente.

f) Comandamentele operaţionale de la nivelul aeroporturilor asigură implementarea planurilor de deszăpezire aprobate de Autoritatea Aeronautica Civilă Română.

2.2. Responsabilităţile structurilor din cadrul autorităţilor publice centrale, a celor din subordinea/coordonarea ori de sub autoritatea acestora, respectiv a structurilor teritoriale, autorităţilor locale şi operatorilor economici care au responsabilităţi directe ori care asigură sprijin în managementul tipului de risc căderi masive de zăpadă şi riscurile asociate pe domenii de acţiune.

2.2.1. Reglementare

Art. 21. - Ministerul Afacerilor Interne, prin IGPR, emite dispoziţii cu privire la circulaţia rutieră pe timp de iarnă, dacă situaţia o impune.

Art. 22. - Ministerul Transporturilor, prin structurile din subordine sau sub autoritate, emite ordine de ministru şi dispoziţii referitoare la constituirea pe timp de iarnă a Comandamentului Central de lamă, precum şi la diferite reglementări ale transporturilor aerian, naval, feroviar şi rutier în condiţiile căderilor masive de zăpadă, ninsorilor sau blocării căilor rutiere şi feroviare, dacă situaţia o impune.

Art. 23. - MDRAPFE, prin autorităţile publice centrale şi locale, poate dispune anumite reglementări referitoare la aprovizionarea şi conduita membrilor comunităţilor umane în situaţia căderilor masive de zăpadă, ninsorilor abundente şi blocării căilor rutiere şi feroviare.

2.2.2. Prevenire şi pregătire

Art. 24. - Ministerul Mediului, prin Administraţia Naţională de Meteorologie, în situaţiile în care sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase, emite în conformitate cu anexa nr. 1 la Ordinul ministrului mediului şi pădurilor şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 3.403/245/2012 informări, atenţionări sau avertizări meteorologice, la scară naţională sau regional, după caz, în care se prezintă succint fenomenul, intensitatea, zonele care pot fi afectate, momentul probabil al începerii acestuia şi durata, îndeplinind pe domeniul său un rol de prevenire.

Art. 25. - Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General al Poliţiei Române, asigură prevenirea participanţilor la trafic asupra sectoarelor de drum blocate şi variantelor de deplasare, precum şi controlul asupra pregătirii acestora pentru situaţiile de urgenţă create de căderi masive de zăpadă (cauciucuri de iarnă, lanţuri antiderapante, unelte de deszăpezire etc.).

Art. 26. - Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale stabilesc măsuri organizatorice şi acţiuni de pregătire şi de prevenire pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de căderile masive de zăpadă şi riscurile asociate acestora, precum şi de alte tipuri de riscuri specifice anotimpului, cum ar fi:

- constituirea grupelor operative la nivelul instituţiilor şi administraţiei publice locale;

- elaborarea planurilor de aprovizionare cu materiale necesare anotimpului rece;

- asigurarea cu tehnică specifică;

- finalizarea planurilor de reparaţii ale tehnicii specifice pentru intervenţia pe timp de iarnă;

- întocmirea planurilor operative de acţiune pe timpul iernii.

Art. 27. - Ministerul Transporturilor, prin structurile din subordine şi sub autoritate, asigură activitatea de prevenire şi de pregătire a intervenţiei, astfel:

1. CNAIR:

- previne populaţia asupra stării drumurilor naţionale şi autostrăzilor, sectoarelor de drum în lucru, restricţionate sau închise circulaţiei publice, prin afişare pe site-ul propriu a situaţiei generale. Pe timp de iarnă înfiinţează Comandamentul operativ care funcţionează în cadrul Comandamentului Central de lamă al MT.

- în baza Planului întocmit anual, sub forma instrucţiunilor AND - 525- ...(anul) pregăteşte acţiunile pe timp de iarnă ale structurilor proprii, inclusiv în cazul căderilor masive de zăpadă, ninsorilor abundente şi blocării căilor rutiere, asigurând prin DRP-uri şi SDN-uri resursele umane, mijloacele tehnice şi stocurile de material antiderapant şi carburant necesare pentru perioada 01.10-31.03 a fiecărui an. În raport cu contractele încheiate la nivel central, cu furnizorii de material antiderapant şi carburanţi, realizează stocurile necesare prevăzute în plan, în mod eşalonat, astfel încât să asigure întregul necesar, până la începerea ninsorilor (de exemplu, în proporţie de 70% până la sfârşitul lunii septembrie, restul până la sfârşitul lunii noiembrie).

- execută activităţile prevăzute în planurile proprii de mentenanţă a tehnicii şi utilajelor specifice (utilajele multifuncţionale, frezele de zăpadă, basculante, buldozere etc.), precum şi cele referitoare la achiziţiile de mijloace tehnice specifice noi.

2. C.N. CFR - S.A.:

- asigură informarea conducerii ministerului şi populaţiei privind starea liniilor şi instalaţiilor feroviare. Pe baza informaţiilor primite de la operatorii economici întocmeşte note informative privind restricţionarea unor linii de cale ferată, anularea unor trenuri sau restricţionarea circulaţiei feroviare pe anumite porţiuni de CF, anulări sau întârzieri de trenuri.

- în calitate de gestionar al infrastructurii feroviare publice, împreună cu operatorii de transport feroviar, pun în aplicare prevederile Instrucţiunilor pentru preîntâmpinarea şi combaterea înzăpezirilor la calea ferată nr. 311 din 2004, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 416/2004*. Potrivit acestor instrucţiuni, conducerile sucursalelor regionale de cale ferată trebuie să ia măsuri ca până la 1 septembrie secţiile de întreţinere a căii ferate împreună cu operatorii de transport feroviar să întocmească Planul de acţiune pentru combaterea înzăpezirilor.

- stabileşte staţiile, depourile, complexele, care elaborează planuri speciale pentru prevenirea şi combaterea înzăpezirilor. Aceste planuri, de regulă, trebuie să cuprindă: graficul porţiunilor înzăpezite, modul de deszăpezire din linia curentă şi din staţiile şi nodurile mari de CF, numărul de lucrători necesari, mijloace (trenuri de lucru şi de intervenţie, pluguri de zăpadă etc.), unelte şi îmbrăcăminte de protecţie, locurile pentru încălzirea, hrana şi odihna lucrătorilor, locurile comandamentelor centrale, locurile de reşedinţă şi de staţionare a plugurilor de zăpadă. De asemenea, aceste planuri sunt corelate cu planurile tehnice de exploatare ale fiecărei staţii (PTE) şi se actualizează de câte ori intervin modificări.

- pe timp de iarnă activitatea de deszăpezire la calea ferată este coordonată de Comandamentul Operativ al C.N. CFR - S.A. care funcţionează în cadrul Comandamentului Central de Iarnă. De asemenea, la nivel regional/local funcţionează; comandamentele sucursalelor regionale subordonate comandamentului central al C.N. CFR - S.A., comandamentele locale de la regulatoarele de circulaţie şi centrele zonale de marfă, subordonate comandamentelor regionale şi comandamente locale la staţii, depouri, secţii de exploatare locomotive şi remize de locomotive, revizii de vagoane, postrevizie, secţiile L, CT, IFTE, PAE.

- Informaţiile privind blocarea căilor feroviare se transmit de jos în sus, prin centralele RC pe secţii, telefoane automate CFR, prin RTF cu trenurile în circulaţie, prin instalaţia de teleconferinţe. Prin aceleaşi mijloace se transmit de sus în jos deciziile de intervenţie. În planurile de acţiune ale sucursalelor regionale sunt trecute liniile de CF care prezintă risc de înzăpezire asupra cărora se va acţiona cu precădere.

 

*) Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 416/2004 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

3. Administratorii de aeroporturi şi porturi previn publicul referitor la anularea unor curse aeriene sau operări de nave din cauza căderilor masive de zăpadă sau ninsori abundente. Aeroporturile şi porturile de sub autoritatea MT, pentru zona lor de responsabilitate, pregătesc servicii private pentru situaţii de urgenţă şi încheie contracte de prestări servicii de deszăpezire cu formaţiuni de profil, în vederea intervenţiei pe timp de iarnă. Modul de acţiune şi resursele sunt prevăzute în planurile proprii de acţiune, avizate de administratori (inclusiv stocurile de material antiderapant, soluţii de degivrare şi carburant necesare operaţiunilor pe timp de iarnă).

4. ISCTR, împreună cu organele IGPR, previne conducătorii autovehiculelor cu masa mai mare de 3,5 tone asupra necesităţii echipării corespunzătoare pentru iarnă a autovehiculelor, instituie restricţionări ale circulaţiei acestor autovehicule pe anumite sectoare de drum şi execută controlul privind echiparea pentru iarnă a autovehiculelor.

Art. 28. - Pregătirea intervenţiei ca urmare a informărilor/atenţionărilor/avertizărilor ce vizează fenomene meteorologice periculoase ce pot avea drept consecinţă blocarea căilor rutiere se împarte în: pregătire iniţială, care se derulează în perioada aprilie-octombrie, şi pregătirea imediată, de la emiterea informării/atenţionării sau avertizării meteorologice, la scară naţională sau regională, şi până la intrarea acesteia în vigoare.

Art. 29. - În pregătirea iniţială, administratorii de infrastructuri (aeriană, rutieră, navală, feroviară) iau, de regulă, următoarele măsuri:

1. realizarea contractelor cu firmele furnizoare de material antiderapant şi de degivrare, a contractelor de asigurare cu carburant pe timp de iarnă, a contractelor de achiziţii materiale şi utilaje de deszăpezire, a contractelor de mentenanţă şi de reparaţii tehnice ale utilajelor de deszăpezire;

2. Întreţinerea şi conservarea tehnicii de deszăpezire şi degivrare;

3. asigurarea stocurilor necesare de material antiderapant, de degivrare şi de carburant;

4. alte măsuri de reparare sau înlăturare a avariilor sau distrugerilor provocate pe timpul căderilor masive de zăpadă;

5. elaborarea documentelor necesare constituirii comandamentelor operative de iarnă pentru sezonul următor;

6. stabilirea resurselor umane, financiare şi materiale necesare intervenţiilor pe timp de iarnă.

Art. 30. - În pregătirea imediată persoanele prevăzute la art. 29 iau, de regulă, următoarele măsuri:

1. convocarea şedinţei de pregătire a comandamentelor şi reverificarea principalelor sarcini prevăzute în planurile de acţiune (semnale, praguri de acţiune, echipe de conducere, operative şi de asigurare a permanenţei şi atribuţiile acestora, mijloace de comunicaţii, de intervenţie, de sprijin al populaţiei, de informare, flux informativ etc.);

2. verificarea asigurării resurselor umane, a materialelor şi mijloacelor necesare;

3. solicitări privind sprijinul suplimentar în situaţii complexe.

2.2.3. Răspuns

Art. 31. - Instituţiile din cadrul MAI asigură următoarele:

1. Centrul Naţional de Conducere Integrată asigură coordonarea operaţională a intervenţiei structurilor MAI şi a structurilor care sprijină acţiunea/acţiunile de intervenţie, inclusiv în cazul căderilor masive de zăpadă, ninsorilor abundente sau blocării căilor rutiere şi feroviare; asigură schimbul de date şi informaţii cu celelalte centre operative pentru situaţii de urgenţă, primeşte şi centralizează datele necesare informării oportune a preşedintelui CNSSU.

2. Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă asigură coordonarea unitară şi permanentă a activităţilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă, acordarea asistenţei medicale de urgenţă, precum şi pentru evacuarea persoanelor aflate în situaţii critice, inclusiv în cazul căderilor masive de zăpadă, ninsorilor abundente şi blocării căilor feroviare şi rutiere, cu excepţia coordonării activităţilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă pentru sectorul transporturilor navale.

3. Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale îndeplineşte, potrivit competenţelor, atribuţiile referitoare la cazare, adăpostire, hrănire şi suplimentarea cu medicamente, în conformitate cu prevederile pct. 6 subpct. 6.2.2 lit. b), subpct. 6.3.1. lit. a), subpct. 6.3.2. lit. c) şi pct. 8 subpct. 8.2. lit. b) din anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 557/2016.

4. Alte structuri desemnate participă la deblocarea căilor de transport şi scoaterea de sub izolare a unor localităţi atunci când situaţia depăşeşte posibilităţile forţelor de intervenţie destinate, precum şi la evacuarea cu mijloace specifice a unor persoane aflate în dificultate.

5. Prefectul, în calitatea sa de preşedinte al comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, informează permanent, prin Direcţia generală pentru relaţiile cu instituţiile prefectului, conducerea MAI cu privire la măsurile întreprinse şi evoluţia situaţiei operative din teren.

Art. 32. - Ministerul Apărării Naţionale poate participa la îndeplinirea funcţiilor de sprijin repartizate, potrivit planului de acţiune/cooperare încheiat la nivel local, pentru gestionarea acestui tip de risc, atunci când situaţia depăşeşte posibilităţile forţelor de intervenţie ale autorităţii publice responsabile cu rol principal.

Art. 33. - Ministerul Economiei, prin grija administratorilor/ proprietarilor de reţele de utilităţi, asigură repunerea în funcţiune a reţelelor de utilităţi afectate de căderile masive de zăpadă sau ninsorile abundente.

Art. 34. - Autorităţile administraţiei publice locale, prin comitetele locale pentru situaţii de urgenţă şi centrele locale de conducere şi coordonare a intervenţiei, sub coordonarea MAI, asigură intervenţia pentru deblocarea căilor de transport rutiere judeţene şi comunale pentru buna aprovizionare a populaţiei, identificarea persoanelor aflate în pericol, desfăşurarea în condiţii bune a activităţii economice, precum şi acordarea de ajutoare de primă necesitate persoanelor aflate în condiţii de izolare. Cooperează în acest sens, când situaţia o impune, cu forţele şi mijloacele CNAIR/MT.

Art. 35. - Ministerul Sănătăţii participă, prin reţeaua publică de spitale, la acordarea asistenţei medicale în faza spitalicească pentru persoanele izolate din cauza căderilor masive de zăpadă sau ninsorilor abundente, precum şi în cazul blocării căilor rutiere sau feroviare.

Art. 36. - Ministerul Transporturilor, prin structurile din subordine şi sub autoritate, pune în aplicare intervenţia pentru gestionarea situaţiei de urgenţă determinate de căderile masive de zăpadă, ninsorile abundente şi blocarea căilor rutiere şi feroviare.

Art. 37. - Intervenţia pe modurile de transport cuprinde:

1. Deblocarea căilor de transport:

Rutiere:

- Înlăturarea copacilor, panourilor publicitare, stâlpilor reţelei electrice prăbuşite de vânt/viscol pe carosabil;

- înlăturarea stratului de zăpadă de pe carosabil;

- ridicarea autovehiculelor blocate de zăpadă pe carosabil şi dispunerea lor în locuri care să nu afecteze deblocarea carosabilului;

- înlăturarea efectului de derapaj prin împrăştierea de material antiderapant (sare, soluţii de clorură de calciu sau ecologice) pe porţiunile de carosabil greu accesibil în condiţiile ninsorilor abundente sau căderilor masive de zăpadă;

- transportul şi depozitarea zăpezii din locurile care nu au refugii de depozitare temporară, în locuri special destinate;

- repunerea în funcţiune a instalaţiilor şi panourilor de semnalizare şi de avertizare afectate.

Feroviare:

- Înlăturarea copacilor, panourilor publicitare, stâlpilor reţelei electrice prăbuşite de vânt/viscol pe calea ferată;

- Înlăturarea stratului de zăpadă de pe calea ferată până la limita posibilei circulaţii;

- repunerea în funcţiune a instalaţiilor şi panourilor de comandă, semnalizare şi avertizare afectate;

- remedierea reţelei electrice feroviare afectate.

Aeriene:

- înlăturarea stratului de zăpadă de pe pistele de decolare-aterizare şi căile de rulare;

- deblocarea accesului spre remize, hangare, locuri de parcare;

- repunerea în funcţiune a instalaţiilor şi panourilor de comandă, semnalizare afectate;

- curăţarea elementelor de balizaj;

- executarea degivrării la aeronave;

- repunerea în funcţiune a reţelelor de utilităţi aeroportuare;

- platforme de staţionare aeronave.

Navale:

- înlăturarea stratului de zăpadă din zonele de acostare şi căile de acces în incinta porturilor;

- deblocarea accesului spre remize, magaziile de depozitare marfă, locurile de acostare;

- repunerea în funcţiune a instalaţiilor şi panourilor de comandă, semnalizare afectate;

- repunerea în funcţiune a reţelelor de utilităţi portuare.

Metrou:

- înlăturarea straturilor de zăpadă şi de gheaţă pe căile de acces de la intrarea în staţiile de metrou;

- aplicarea de materiale antiderapante pe căile de acces de la intrarea în staţiile de metrou,

2. Reabilitarea elementelor de infrastructură ale modurilor de transport afectate de căderile masive de zăpadă şi ninsorile abundente (poduri, viaducte, reţele de utilităţi din zona podurilor/viaductelor deteriorate),

3. Scoaterea de sub izolare a unor localităţi şi evacuarea persoanelor:

- participarea unor forţe şi mijloace ale entităţilor Ministerului Transporturilor la deblocarea căilor de transport spre localităţile izolate;

- evacuarea persoanelor surprinse de căderile masive de zăpadă sau ninsorile abundente în locuri izolate sau greu accesibile,

2.2.4. Evaluare/Investigare posteveniment

Art. 38. - Autorităţile administraţiei publice locale numesc comisii care evaluează/investighează consecinţele căderilor masive de zăpadă, ninsorilor abundente şi blocării căilor feroviare şi rutiere de circulaţie în urma cărora au fost afectate drumuri judeţene şi comunale, lucrări de artă de-a lungul căilor feroviare sau rutiere de circulaţie, dacă acestea se află în administrarea domeniului public, precum şi activitatea economică locală. Drumurile judeţene şi comunale pot suferi deprecieri ale carosabilului, iar ca urmare a intervenţiei pot fi afectate scuaruri, sensuri giratorii, parapete, precum şi marcajele rutiere şi indicatoarele rutiere. Pasarelele sau podurile pot suferi modificări din cauza greutăţii zăpezii acumulate. De asemenea, reţelele de energie electrică, telefonia prin cablu şi cablurile de semnal TV pot fi afectate de căderile masive de zăpadă. Comisiile întocmesc rapoarte cu pagubele evaluate şi propun măsuri de revenire la normal.

Art. 39. - MAI prin IGPR evaluează/investighează consecinţele căderilor masive de zăpadă şi riscurilor asociate, dacă în urma acestora s-au produs accidente rutiere şi ambuteiaje, solicitând, atunci când este cazul, cooperarea reprezentanţilor ISCTR/MT, dacă sunt implicate autovehicule cu masa totală mai mare de 3,5 tone. Stabilesc de asemenea sectoare de drumuri necesare reluării circulaţiei pe rute ocolitoare/varientări dacă anumite porţiuni devin improprii circulaţiei rutiere.

Art. 40. - Ministerul Transporturilor, prin structurile din subordine sau sub autoritate, numeşte comisii care investighează/evaluează consecinţele căderilor masive de zăpadă şi riscurilor asociate asupra elementelor de infrastructura feroviară (prin AFER, AGIFER şi C.N. CFR - S.A.), de infrastructură aeroportuară (prin AACR şi administratorul de aeroport), de infrastructură rutieră (prin CNAIR) şi de infrastructură navală (prin administratorii de porturi şi ANR), împreună cu operatorii economici şi asigurătorii (acolo unde este cazul). Sunt evaluate pagubele şi stabilite măsurile de revenire la normal.

2.2.5. Refacere/Reabilitare

Art. 41. - Ministerul Transporturilor, prin structurile din subordine sau sub autoritate, aplică măsuri de refacere/reabilitare astfel:

1. CNAIR:

- după deblocarea drumurilor naţionale şi autostrăzilor, continuă activitatea de înlăturare a zăpezii de pe carosabil, în scopul evitării formării peliculelor de gheaţă şi contracararea acestora, în cazul formării, prin împrăştierea de material antiderapant;

- execută lucrări de reparare a indicatoarelor rutiere afectate şi de reinstalare a lor, reparare şi consolidare a parapetelor şi pasarelelor afectate, precum şi lucrări permise de anotimp pentru refacerea carosabilului (când este cazul).

2. C.N. CFR - S.A. şi operatorii economici continuă operaţiunile de înlăturare a zăpezii de pe toate categoriile de linii CF, de repunere în funcţiune a elementelor de semnalizare şi atenţionare la calea ferată afectate, de reparare a pasajelor şi viaductelor afectate, de dezafectare a staţiilor CF, regulatoarelor de circulaţie şi triajelor în scopul asigurării circulaţiei normale a trenurilor.

Art. 42. - Administratorii de aeroporturi şi porturi continuă lucrările de deszăpezire la celelalte elemente de infrastructură aeroportuară şi portuară, de reparare şi repunere în funcţiune a elementelor afectate. Solicită intervenţia administratorilor/ proprietarilor de utilităţi atunci când acestea sunt afectate, în scopul asigurării continuităţii activităţilor aeroportuare/portuare în condiţii normale.

Art. 43. - Autorităţile administraţiei publice locale continuă activitatea de deszăpezire pentru deblocarea tuturor localităţilor şi asigurarea în condiţii normale a aprovizionării acestora; stabileşte măsuri de protecţie socială pentru persoanele fără adăpost, a bătrânilor rămaşi singuri, a persoanelor cu afecţiuni grave de sănătate fără îngrijitori etc.; aplică măsuri de reparare şi reinstalare a indicatoarelor rutiere afectate pe drumurile judeţene şi comunale; de reparare a lucrărilor de artă de-a lungul comunicaţiilor feroviare sau rutiere aparţinând domeniului public afectate; alte măsuri.

Art. 44. - Ministerul Economiei urmăreşte furnizarea normală a energiei, gazelor, apei, căldurii, către populaţia din zonele afectate, iar prin administratorii/proprietarii de utilităţi (energie, gaze, apă, termoficare, telecomunicaţii) asigură repunerea în funcţiune a acestora acolo unde au suferit avarii, în vederea asigurării condiţiilor de revenire la normal.

 

CAPITOLUL III

Prevenire

 

3.1. Identificarea/Evaluarea şi controlul riscurilor şi pericolelor

Art. 45. - (1) Căderile masive de zăpadă şi ninsorile abundente afectează elementele de infrastructură ale modurilor de transport, astfel:

a) Pe calea ferată:

- reţeaua electrică şi de semnalizare;

- liniile de cale ferată, care la o anumită dimensiune a stratului de zăpadă depus pot fi inoperabile sau operabile după curăţarea stratului de zăpadă;

- poduri sau viaducte de pe care înlăturarea stratului de zăpadă este dificilă;

- infrastructura de dirijare a trenurilor pe calea ferată;

- materialul rulant pentru care se restricţionează circulaţia.

b) Pe drumurile naţionale şi autostrăzi:

- marcaje, semnale şi indicatoare, panouri electrice de semnalizare, semafoare etc.;

- carosabilul peste care s-a depus un strat gros de zăpadă sau a fost supus avalanşelor şi alunecărilor de teren;

- poduri şi viaducte de pe care înlăturarea stratului de zăpadă este dificilă.

c) Infrastructura aeroportuară:

- pistele de decolare-aterizare peste care s-a depus strat gros de zăpadă;

- instalaţiile de balizaj şi semnalizare;

- aeronavele garate în aer liber care necesită operaţiuni specifice de pregătire pentru zbor;

- platforme de staţionare aeronave.

d) Infrastructura portuară:

- instalaţii de încărcare-descărcare;

- instalaţii de semnalizare şi balize;

- instalaţii de alimentare cu energie electrică şi cu apă pentru nave;

- căile de acces către locurile de acostare nave.

e) La metrou:

- intrările de acces în staţiile de metrou;

- elementele de ventilaţie, de alimentare cu energie electrică şi semnalizare situate în spaţiile deschise.

(2) Maniera în care aceste elemente sunt controlate permanent şi se acţionează pentru asigurarea bunei funcţionări în cazul căderilor masive de zăpadă sau ninsorilor abundente determină blocarea sau normalitatea transportului pe modul respectiv. Controlul se poate realiza printr-o corectă evaluare a urmărilor fenomenelor meteorologice vizate, căderile masive de zăpadă şi ninsorile abundente şi consecinţelor acestora - blocarea căilor de transport; o pregătire adecvată în vederea intervenţiei; o colaborare permanentă între toate structurile de intervenţie; mijloace tehnice, utilaje şi materiale asigurate la timp şi în punctele-cheie; o informare permanentă între factorii decizionali şi acţionali.

3.2 Evidenţierea generică a tipologiei surselor de risc fără nominalizarea expresă a acestora

Art. 46. - (1) Căderile masive de zăpadă, ninsorile abundente şi blocarea căilor rutiere şi feroviare pot pune vieţile oamenilor în pericol dacă nu se acţionează la timp pentru salvarea lor, pentru aprovizionarea la timp a comunităţilor izolate, pentru acordarea la timp a asistenţei medicale de urgenţă celor care au nevoie (situaţii de hipotermie, degerături etc.). Factorul esenţial în cazul intervenţiei trebuie să rămână salvarea vieţilor omeneşti.

(2) De asemenea, căderile masive de zăpadă şi ninsorile abundente perturbă activitatea economică şi pot provoca pagube materiale mari, în situaţia acumulărilor cantitative de zăpadă pe suprafaţa/acoperişul unor obiective sau lucrări de artă sau pe reţelele de utilităţi, scoţându-le temporar din funcţiune.

(3) Avalanşele de zăpadă - uneori consecinţă a căderilor masive de zăpadă sau ninsorilor abundente - pot bloca anumite sectoare de CF sau de drumuri şi implicit activitatea de transport pe aceste moduri.

(4) De asemenea, pe timpul intervenţiilor privind deblocarea căilor de transport şi înlăturarea stratului de zăpadă de pe anumite elemente de infrastructură se poate pune în pericol sănătatea lucrătorilor care intervin, în absenţa unor echipamente de protecţie şi utilaje adecvate.

3.3. Menţionarea măsurilor şi acţiunilor preventive

Art. 47. - Ministerul Transporturilor adoptă acţiuni preventive în următoarele domenii:

1. Elaborarea planurilor operative: C.N. CFR - S.A. şi operatorii economici feroviari, CNAIR, administratorii de porturi, de căi navigabile interioare, de aeroporturi şi METROREX elaborează din timp planurile operative proprii de intervenţie pe timp de iarnă pentru asigurarea traficului naval/fluvial, aerian şi cu metroul, astfel încât acestea să fie funcţionale în perioada 1.10-31.03;

2. Prevenirea călătorilor şi a celorlalţi participanţi la trafic privind evoluţia condiţiilor meteorologice prin emiterea codurilor de atenţionare şi avertizare, privind închiderea circulaţiei sau restricţionări impuse de căderile masive de zăpadă şi riscurile asociate, afişate de structurile MT pe site-urile administratorilor pe fiecare mod de transport (site-urile C.N. CFR-S.A., CNAIR, Autorităţii Aeriene Civile Române, ISCTR, Autorităţii Navale Române şi Metrorex), precum şi prin anunţuri în mass-media şi în terminalele de îmbarcare-debarcare călători (gări, porturi, aeroporturi);

3. Punerea în aplicare de către CNAIR şi C.N. CFR - S.A., începând cu luna aprilie a fiecărui an, a Planurilor de revizie şi de aprovizionare cu mijloace şi utilaje tehnice necesare asigurării deblocării circulaţiei pe drumurile publice şi pe CF în perioada de iarnă (autofreze şi alte autospeciale, pluguri de zăpadă etc.), astfel încât acestea să fie operaţionale începând cu 1.10.;

4. Efectuarea acţiunilor de împădurire, protecţie şi instalare a gardurilor de protecţie pe porţiunile de drum şi CF posibil a fi blocate de sulurile de zăpadă, care se formează pe timp de viscol, până la 30 noiembrie;

5. Altele:

- asigurarea stocurilor de material antiderapant şi soluţii de degivrare conform planurilor proprii;

- pregătirea personalului de conducere şi intervenţie de la fiecare structură;

- asigurarea mijloacelor de protecţie şi a timpului de refacere necesar pentru personalul de intervenţie.

Art. 48. - MM prin ANM:

- emite şi transmite în permanenţă către instituţii şi populaţie atenţionări şi avertizări meteorologice privind căderile masive de zăpadă şi ninsori abundente.

Art. 49. - MAI prin IGPR:

- atenţionează participanţii la trafic şi populaţia privind conduita şi restricţiile de circulaţie ca urmare a căderilor masive de zăpadă, ninsorilor abundente şi blocării căilor rutiere şi feroviare;

- emite limitări şi recomandări privind circulaţia în astfel de condiţii.

3.4. Existenţa elementelor de infrastructură critică specifice

Art. 50. - În activităţile de transport, principalele elemente de infrastructură critică pot fi:

a) pe modul de transport aerian aeroporturile cu elementele definitorii: pista de decolare-aterizare, turnul de control, elementele de balizaj şi semnalizare;

b) pe modul de transport feroviar:

1. Liniile principale de CF, în special cele cu conexiune internaţională, cele de utilitate aparţinând Sistemului de Securitate Naţională, cele racordate la centrele de aprovizionare;

2. Staţiile CF importante,

3. Triajele:

4. Sistemul de comandă-semnalizare-avertizare;

5. Poduri CF şi viaducte principale;

6. Reţeaua de electrificare CF;

7. Tunelurile şi reţeaua de metrou.

c) pe modul de transport naval:

1. Porturile cu elementele critice din componenţă;

2. Ecluzele;

3. Podurile importante peste cursurile de apă;

4. Elementele de semnalizare fluvială, portuară şi de balize.

d) pe modul de transport rutier:

1. Drumurile naţionale şi autostrăzile;

2. Sistemul de semnalizare şi avertizare şi cel de indicatoare şi marcaje rutiere;

3. Poduri şi viaducte principale;

4. Pasaje şi tuneluri rutiere importante.

3.5. Reglementări specifice pe linia prevenirii situaţiilor de urgenţă determinate de căderile masive de zăpadă şi riscurile asociate şi competenţe de emitere a acestora

Art. 51. - Sub aspectul general al reglementărilor privind prevenirea situaţiilor de urgenţă determinate de căderile masive de zăpadă şi riscurile asociate - ninsorile abundente şi blocarea căilor rutiere şi feroviare -, structurile enumerate la art. 8 din prezentul regulament au şi competenţele de emitere a acestora în acord cu legislaţia naţională.

Art. 52. - Activităţile specifice de reglementare a gestionării situaţiilor de urgenţă determinate de riscul de căderi masive de zăpadă, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, sunt atributul Comitetului ministerial pentru situaţii de urgenţă al Ministerului Transporturilor.

 

CAPITOLUL IV

Pregătire

 

4.1. Resurse umane materiale şi financiare necesare pentru desfăşurarea acţiunilor

Art. 53. - (1) Pregătirea pentru gestionarea riscului de căderi masive de zăpadă şi a riscurilor asociate se face conform planului de acţiune pe timp de iarnă întocmit anual de către fiecare entitate responsabilă din cadrul MT, în aceste planuri sunt materializate resursele umane, financiare şi materiale pentru sezonul 1.10-31,03,

(2) Sunt prevăzute resurse umane pentru încadrarea centrelor operative de conducere şi coordonare a intervenţiei, pentru echipele de asigurare a comunicaţiilor şi transmitere a informaţiilor/deciziilor (dispecerate), precum şi pentru echipele de intervenţie (organizate pe schimburi în cazul intervenţiilor de durată).

(3) Resursele financiare vizează alocările pentru achiziţii de mijloace tehnice, mijloace materiale şi de protecţie, mentenanţă, stocuri de carburanţi, material antiderapant şi degivrant, prestaţia suplimentară, alte cheltuieli prevăzute în plan.

(4) Resursele materiale se referă la mijloacele tehnice, consumabilele, sculele şi accesoriile acestora, necesar a fi asigurate pentru intervenţie, mijloacele tehnice din înzestrarea structurilor de conducere, de asigurare a suportului informaţional şi de protecţie a personalului, precum şi cele necesar a fi achiziţionate suplimentar.

4.2. Pregătirea personalului de conducere şi a celui de suport al deciziei

Art. 54. - (1) Personalul de conducere a intervenţiei în cazul de căderilor masive de zăpadă:

- ministrul şi secretarul de stat coordonator al domeniului situaţii de urgenţă;

- directorii direcţiilor de reglementare a domeniului de transport (DTA, DTF, DTN, DTR, DIRTAC);

- şefii structurilor de avizare pe modul de transport (AACR, AFER, ANR, ARR);

- administratorii de infrastructură (administratorii de aeroporturi, C.N. CFR - S.A. şi proprietarii de infrastructură feroviară, administratorii de porturi şi căi navigabile);

- şeful structurilor informative - comunicaţionale (şefii dispeceratelor din cadrul revizoratelor CF);

- şefii structurilor de conducere - coordonare a activităţilor de intervenţie (ai Revizoratului general al C.N. CFR - SA., ai Centrului operativ al CNAIR, ai centrelor operative de la aeroporturi şi porturi);

- şefii structurilor de intervenţie (şefii SPSU, echipelor de intervenţie ale C.N. CFR - S.A., CNAIR);

- comandanţii intervenţiei numiţi de C.N. CFR - S.A., CNAIR, administratorii de porturi şi aeroporturi.

(2) Cunoştinţele personalului enunţat mai sus sunt probate de activitatea în domeniul pe care îl conduc şi prin respectarea şi aplicarea reglementărilor specifice. Pregătirea personalului de conducere şi a celui de suport al deciziei se execută prin următoarele modalităţi:

- studiul actelor normative referitoare la modul de gestionare a situaţiilor de urgenţă (legi, hotărâri, ordonanţe, ordine de ministru etc.);

- participarea în cadrul aplicaţiilor şi exerciţiilor din domeniul situaţiilor de urgenţă planificate la nivel internaţional, naţional sau al componentelor SNMSU;

- planificarea şi conducerea exerciţiilor proprii în domeniul situaţiilor de urgenţă;

- participarea la cursuri de profil, de management al situaţiilor de urgenţă, conferinţe, dezbateri având ca subiect managementul situaţiilor de urgenţă;

- cunoaşterea permanentă a structurilor operative proprii, a capabilităţilor şi posibilităţilor de intervenţie ale acestora, precum şi a celor cu care se cooperează în domeniul situaţiilor de urgenţă;

- cunoaşterea conţinutului documentelor elaborate pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă şi a modului de acţiune a personalului din subordinea sau sub autoritatea ministerului, precum şi a celor cu care se cooperează.

4.3. Pregătirea personalului de intervenţie

Art. 55. - (1) Personalul de intervenţie poate fi considerat:

- echipajele SPSU din cadrul aeroporturilor şi porturilor, participante la intervenţie;

- echipajele din structura organizatorică a CNAIR, C.N. CFR - S.A.;

- personalul care execută serviciul în cadrul dispeceratelor şi revizoratelor;

- operatori economici ai administraţiei publice locale.

(2) Echipajele SPSU, ale entităţilor din subordinea sau sub autoritatea MT au propriile programe de pregătire, conform legislaţiei în vigoare, aprobate de şefii structurilor de care aparţin. De asemenea pot participa la cursuri de perfecţionare în domeniu organizate de structurile IGSU.

(3) Echipajele CNAIR, C.N. CFR - S.A. au propriul program de pregătire în acord cu legislaţia naţională în domeniu. Printre altele, acestea cuprind verificarea cunoştinţelor privind exploatarea şi întreţinerea utilajelor pe timp de iarnă, modul de folosire şi întreţinere a echipamentelor de protecţie, norme de lucru stabilite, proceduri specifice etc.

(4) Personalul de serviciu din centrele operative şi dispecerate aplică procedurile stabilite pentru astfel de situaţii. Personalul este inclus în planurile de pregătire de specialitate ale structurilor din care fac parte şi pot participa de asemenea la cursurile de perfecţionare a activităţii organizate de IGSU.

(5) Operatorii economici ai administraţiei publice locale pot participa la programe de pregătire subvenţionate de administraţia publică locală în domeniile specifice situaţiilor de urgenţă.

(6) Pregătirea personalului de intervenţie se face anual, pe baza programării la cursuri de instruire specifice în domeniu. Pregătirea personalului are în vedere:

- stabilirea din timp a competenţelor individuale în cadrul echipelor şi al echipajelor din cadrai structurii, a rolului şi obiectivelor stabilite pentru managementul tipului de risc;

- cunoaşterea modalităţilor de acordare a primului ajutor în situaţii de urgenţă;

- antrenarea, prin exerciţii, a personalului şi echipelor stabilite;

- participarea la exerciţii naţionale/internaţionale în domeniu;

- însuşirea prevederilor planului de intervenţie, potrivit competenţelor;

- însuşirea normelor de tehnica securităţii muncii pe timpul intervenţiei;

- asigurarea şi utilizarea echipamentelor de protecţie adecvate situaţiei.

4.4. Pregătirea resurselor necesare pentru Intervenţie

Art. 56. - Pentru pregătirea resurselor necesare acţiunilor de intervenţie, entităţile din subordinea/sub autoritatea Ministerului transporturilor care au în componenţă structuri operaţionale au în vedere:

- elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor de asigurare cu tehnică şi utilaje necesare deszăpezirii şi deblocării căilor rutiere şi feroviare:

- elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor anuale de mentenanţă şi reparaţii ale tehnicii şi utilajelor existente astfel încât până la începerea sezonului rece acestea să aibă reparaţiile şi întreţinerile planificate, finalizate, astfel încât acestea să fie operaţionale;

- elaborarea documentaţiei necesare achiziţionării şi achiziţionarea de tehnică şi utilaje specifice, precum şi de materiale antiderapante pe anul în curs şi elaborarea graficului de aprovizionare, astfel încât la începerea sezonului rece acestea să fie asigurate integral;

- elaborarea şi punerea în aplicare a planului de împăduriri de protecţie împotriva viscolului, prin montarea de garduri specifice, pe direcţiile şi în locaţiile unde s-au produs frecvent blocaje datorate sulurilor de zăpadă.

4.5. Reglementări specifice pe linia pregătirii în domeniul situaţiilor de urgenţă (competenţa de întocmire/aprobare a planului de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă menţionat la art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 557/2016)

Art. 57. - În acord cu prevederile art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 557/2016, entităţile MT implicate în gestionarea riscului „căderi masive de zăpadă” şi a riscurilor asociate elaborează propriile planuri de pregătire care includ pregătirea personalului, a resurselor de intervenţie şi a elementelor de infrastructură critică, mai puţin cele referitoare la „informarea şi pregătirea populaţiei pentru cunoaşterea modului de acţiune în sprijinul autorităţilor responsabile şi pentru asigurarea autoprotecţiei individuale şi colective”.

 

CAPITOLUL V

Răspuns (Coordonare operaţională şi misiuni de sprijin)

 

5.1. Coordonare operaţională

5.1.1. Structuri de suport al deciziei la nivel naţional, judeţean şi local

a) Modul de funcţionare la rutină şi modul de completare cu personal pe timpul situaţiilor de urgenţă de amploare şi intensitate deosebită/dezastrelor

Art. 58. - (1) La nivelul Ministerului Transporturilor în perioada de constituire a comandamentelor de iarnă, în absenţa codurilor de atenţionare şi avertizare, în cadrul comandamentelor operative şi dispeceratelor, execută serviciul operativ personalul din tură. Echipele de intervenţie se află la domiciliu, iar mijloacele de intervenţie se află parcate la locurile de parcare.

(2) La emiterea codului galben:

- membrii comandamentelor de iarnă, administratorii de infrastructură şi echipele de intervenţie sunt înştiinţate despre emiterea codului galben de către personalul din tură;

- mijloacele de intervenţie sunt pornite şi verificate;

- sunt stabilite forţele şi mijloacele care vor acţiona în prima intervenţie.

(3) La emiterea codului portocaliu:

- membrii comandamentelor operative şi dispeceratelor sunt organizaţi în ture de serviciu şi execută serviciul operativ permanent;

- echipele de intervenţie sunt organizate în ture asigurând prezenţa permanent şi intervenţia în mod gradual;

- mijloacele de intervenţie sunt în funcţiune conform graficului şi acţionează pe porţiunile repartizate.

(4) La emiterea codului roşu:

- la comandamentele operative şi dispecerate personalul asigură permanenţa la serviciu;

- echipele de intervenţie acţionează în totalitate conform graficului de rulaj la odihnă şi intervenţie, în cooperare cu structurile care asigură misiuni de sprijin;

- mijloacele de intervenţie sunt în funcţiune şi acţionează conform graficelor şi sectoarelor repartizate.

Art. 59. - (1) La nivelul Ministerului Afacerilor Interne activitatea Centrului Naţional de Conducere Integrată şi a centrelor operaţionale de la nivelul structurilor centrale sau locale aparţinând MAI se desfăşoară în regim 24 de ore din 24, fiind asigurate resursele umane şi materiale specifice gestionării activităţilor curente ce intră în competenţa structurii.

(2) La emiterea codului galben:

- sunt transmise atenţionările către structurile administraţiei publice locale;

- se verifică tehnica de intervenţie specifică tipului de risc;

- sunt emise informări şi avertizări pentru populaţie,

(3) La emiterea codului portocaliu:

- se activează grupele operative;

- se pregăteşte tehnica de intervenţie pentru dislocare în alte locaţii;

- se propune convocarea structurilor locale de decizie (comitete);

- se suplimentează personalul turelor operative (în funcţie de amploarea şi severitatea fenomenelor).

(4) La emiterea codului roşu:

- se activează CJCCI;

- se dislocă forţe şi mijloace din zonele mai puţin afectate;

- echipele de intervenţie acţionează în totalitate;

- se creşte capacitatea operaţională şi se verifică modul de pregătire a administratorilor de căi rutiere;

- se convoacă în şedinţă extraordinară comitetele judeţene şi locale pentru situaţii de urgenţă.

Art. 60. - (1) La nivelul autorităţilor administraţiei publice locale, activitatea se desfăşoară de către structurile cu atribuţii în regim normal de lucru.

(2) La emiterea codului galben:

- operatorii economici aflaţi sub contract şi echipele de intervenţie sunt înştiinţate despre emiterea codului galben;

- mijloacele de intervenţie sunt pornite şi verificate;

- sunt stabilite forţele şi mijloacele care vor acţiona în prima intervenţie.

(3) La emiterea codului portocaliu:

- se instituie permanenţa la nivelul primăriilor din zonele aflate sub avertizare;

- se convoacă comitetele judeţene sau locale pentru situaţii de urgenţă;

- echipele de intervenţie sunt organizate în ture asigurând prezenţa permanent şi intervenţia în mod gradual;

- se iau măsuri pentru identificarea persoanelor bolnave, a gravidelor şi a celor izolate în vederea transportului la spital sau în zone sigure;

- mijloacele de intervenţie sunt în funcţiune conform graficului şi acţionează pe porţiunile repartizate.

(4) La emiterea codului roşu:

- permanenţa este asigurată de o persoană cu funcţie de conducere (primar/viceprimar);

- echipele de intervenţie acţionează în totalitate conform graficului de rulaj la odihnă şi intervenţie, în cooperare cu structurile care asigură misiuni de sprijin;

- mijloacele de intervenţie sunt în funcţiune şi acţionează conform graficelor şi sectoarelor repartizate.

b) Modul de reprezentare în cadrul structurilor de suport al deciziei constituite la nivel strategic (CNCI, CNCCI)

Art. 61. - Ministerul Transporturilor, la instituirea codului roşu sau la solicitare, desemnează un reprezentant în cadrul CNCI pentru asigurarea legăturii cu operatorii din teren şi conducerea ministerului.

Art. 62. - Ministerul Energiei, la instituirea codului roşu sau la solicitare, desemnează un reprezentant în cadrul CNCI pentru asigurarea legăturii cu operatorii economici şi conducerea ministerului.

Art. 63. - MDRAPFE, la instituirea codului roşu sau la solicitare, desemnează un reprezentant în cadrul CNCI pentru asigurarea legăturii cu conducerea ministerului.

c) Organizarea de principiu pe timpul căderilor masive de zăpadă (structuri/funcţiuni)

1. conducere/comandă - are în responsabilitate intervenţia în ansamblu.

Art. 64. - (1) Conducerea operaţiunilor de intervenţie se realizează în sistem integrat, în funcţie de amploarea şi intensitatea fenomenelor meteorologice. La nivelul Ministerului Transporturilor, intervenţia în ansamblu pe timpul căderilor masive de zăpadă şi a riscurilor asociate - ninsori abundente şi blocarea căilor rutiere şi feroviare este coordonată de Comandamentul Central de Iarnă.

(2) CNAIR pune în aplicare planul de acţiune şi intervine cu echipajele SDN-urilor şi districtelor din subordine, fiecare în zona lor de responsabilitate, cu utilaje de deszăpezire (UNIMOG-uri, autofreze, tractoare şi autobasculante cu lame ataşate, screpere şi alte utilaje specifice), pentru deblocarea carosabilului pe drumurile naţionale şi autostrăzi. Atunci când situaţia o impune, concentrează echipajele şi mijloacele tehnice în zonele cele mai afectate, urmărind în primul rând deblocarea persoanelor aflate în autovehiculele înzăpezite. Împreună cu organele IGPR, atunci când este cazul, scoate autovehiculele împotmolite de pe carosabil pentru a facilita intervenţia pentru deblocarea traficului. De asemenea, când situaţia impune, se restricţionează sau se interzice traficul pe anumite sectoare în vederea eliberării carosabilului de zăpada căzută. În zonele de confluenţă cooperează cu mijloacele echipajelor contractate de autorităţile administraţiei publice locale pentru degajarea căilor de aprovizionare a localităţilor. De asemenea stabileşte măsuri pentru transportul şi depozitarea la locurile stabilite a zăpezii acumulate în punctele temporare de pe traseele rutiere.

(3) C.N. CFR - S A. În calitate de gestionar al infrastructurii feroviare, împreună cu operatorii economici, pune în aplicare planul de acţiune pentru eliberarea porţiunilor de cale ferată afectate de căderile masive de zăpadă şi ninsorile abundente. Mijloacele tehnice utilizate (vagoane plug de zăpadă WPZ, cu lama simetrică pentru liniile simple şi cu lama asimetrică pentru liniile duble; pluguri diesel - hidraulice, trenuri pentru curăţat, încărcat şi transportat zăpada, pluguri simple montate la locomotive) vor fi utilizate pentru deblocarea cu prioritate a liniilor directe principale, a staţiilor de cale ferată de pe acestea, precum şi a triajelor importante. Se va respecta de asemenea prioritatea de intervenţie pentru deblocarea trenurilor de transport persoane înzăpezite. Atunci când situaţia o impune, Revizoratul general/C.N. CFR - S.A. va suplimenta forţele şi mijloacele de intervenţie prin redislocare din alte sucursale regionale. De asemenea, când forţele de intervenţie sunt depăşite, se solicită şi ajutorul ISU locale.

(4) Administratorii de aeroporturi şi porturi pun în aplicare planurile proprii de acţiune astfel:

a) în aeroporturi echipajele SPSU sau formaţiunile cu care s-au încheiat contracte de prestări servicii de deszăpezire acţionează cu autofreze utilaje multifuncţionale şi autovehicule cu lama pentru deszăpezirea pistelor de decolare-aterizare, a căilor de rulare, hangarelor şi depozitelor, precum şi a instalaţiilor de balizaj şi altor elemente de infrastructură aeroportuară. Totodată, se execută şi operaţiuni de degivrare a suprafeţelor şi aeronavelor În vederea asigurării condiţiilor de zbor, precum şi de transport al zăpezii acumulate la locurile prestabilite conform planului de acţiune.

b) în porturi se execută deszăpezirea în regie proprie cu echipajele SPSU sau cu formaţiunile cu care s-au încheiat contracte de prestări servicii de deszăpezire, pentru eliberarea platformelor hangarelor, depozitelor şi altor elemente de infrastructură portuară necesară pentru operarea navelor. De asemenea se execută operaţiuni asemănătoare degivrării la nave şi transportul zăpezii la locurile prestabilite în planurile de acţiune.

(5) Operatori economici ai administraţiei publice locale, la solicitarea administratorilor de porturi sau aeroporturi, pot interveni atunci când forţele şi mijloacele acestora sunt depăşite.

(6) Coordonarea operaţională este realizată de către Ministerul Afacerilor Interne, care are structuri reprezentative în cadrul comandamentului, informaţiile esenţiale ajungând în Centrul Naţional de Conducere Integrată (al MAI), cu excepţia coordonării operaţionale pentru unităţile din sectorul transporturilor navale

2. Informaţii şi dispecerat

Art. 65. - Comandamentele operaţionale constituite de către entităţile Ministerului Transporturilor asigură, în situaţia riscului major şi a celor asociate, suportul informaţional şi decizional pentru conducerea ministerului, precum şi informaţiile necesare realizării coordonării intervenţiei de către MAI.

Art. 66. - Informaţiile privind blocarea căilor de transport ca urmare a ninsorilor abundente şi căderilor masive de zăpadă, precum şi din alte motive sunt transmise de dispeceratele teritoriale (ale direcţiilor/sucursalelor regionale, porturi, aeroporturi) către dispeceratele centrale. De la dispeceratele centrale informaţiile ajung la comandamentele operaţionale constituite în cadrul Comandamentului Central de Iarnă (conform schemei prevăzute în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul regulament).

3. Operaţii - planificare misiuni şi resurse, evacuare, asistenţă şi relaţii internaţionale, resurse umane (asigură componenta de conducere a acţiunilor de intervenţie în desfăşurare, respectiv cea de planificare a acţiunilor viitoare)

Art. 67. - (1) Administratorii de infrastructură feroviară, rutieră, aeroportuară şi portuară, prin comandamentele de iarnă constituite, asigură planificarea misiunilor şi resurselor pe timpul intervenţiei curente şi viitoare în raport cu disponibilul asigurat (personal, mijloace tehnice, stocuri).

(2) în situaţia în care forţele şi mijloacele proprii sunt depăşite, administratorul de infrastructură, prin comandantul acţiunii, solicită pe modul de transport respectiv sprijinul altor forţe destinate în această situaţie (ale MAI, MApN).

4. Logistică

Art. 68. - De regulă, logistica acţiunilor de intervenţie este prevăzută şi asigurată din timp conform planurilor proprii de intervenţie. În situaţia în care, din cauza intervenţiilor derulate pe perioade de timp mai mari, anumite stocuri sunt epuizate, acestea se completează concomitent cu acţiunea de intervenţie. De asemenea pot fi suplimentate inclusiv forţele şi mijloacele prin încheierea unor contracte de prestări de servicii de deszăpezire cu operatori privaţi disponibili.

5. Informare publică

Art. 69. - Activitatea de intervenţie pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă determinată de căderile masive de zăpadă, ninsorile abundente şi blocarea căilor feroviare şi rutiere se desfăşoară în mod transparent, fiind informată în mod oportun opinia publică. Organul abilitat din partea Ministerului Transporturilor în a emite comunicate şi informări ale instituţiei referitoare la activitatea de intervenţie în cazul acestui tip de risc şi riscurilor asociate este DCRSPON (Direcţia comunicare, relaţia cu sindicatele, patronatele şi organizaţiile neguvemamentale).

6. Comunicaţii şi informatică

Art. 70. - (1) Pe timpul gestionării situaţiilor de urgenţă generate de căderile masive de zăpadă, ninsori abundente şi blocarea căilor feroviare şi rutiere sunt utilizate sistemele de comunicaţii şi informatică specifice pentru fiecare mod de transport, din dotarea comandamentelor, centrelor şi dispeceratelor organizate la nivelul Ministerului Transporturilor.

(2) Soft-urile tehnicii de calcul pe fiecare mod de transport asigură afişarea şi vizualizarea rapidă a stării drumurilor şi autostrăzilor, a căii ferate, precum şi situaţia zborurilor şi operării navelor în aeroporturi şi porturi.

(3) Terminalul din COSU/MT al reţelei integrate de apeluri de urgenţă 112, la care populaţia apelează în mod curent pe timpul situaţiilor de urgenţă generate de căderile masive de zăpadă sau ninsori abundente, permite localizarea rapidă a persoanelor aflate în dificultate, precum şi a sectoarelor de drum sau CF blocate, semnalizate de cetăţeni. Informaţiile sunt transmise în mod operativ de către personalul de serviciu din COSU către Comandamentul Central de Iarnă.

7. Suport tehnic

Art. 71. - (1) Suportul, tehnic poate fi asigurat din consultanţi, experţi şi specialişti din aparatul propriu al ministerului sau din unităţile din subordinea sau sub autoritatea acestuia, precum şi reprezentanţi ai altor ministere, instituţii, servicii publice, manageri ai societăţilor comerciale şi regiilor autonome cu atribuţii în domeniul situaţiilor de urgenţă, cooptaţi în comitetul ministerial la solicitarea preşedintelui. În conformitate cu anexa nr. 1 la Ordinul ministrului transporturilor nr. 722/2017 membrii grupurilor de suport tehnic pot fi cooptaţi de la următoarele instituţii:

- Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă „URBAN-INCERC”;

- Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti:

- Institutul de Geografie al Academiei Române;

- Universitatea Bucureşti;

- Administraţia Naţională de Meteorologie;

- Regia Autonomă „Apele Române”;

- Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului I.N.C.D.F.P. Bucureşti;

- Centrul Naţional pentru Reducerea Riscului Seismic Bucureşti;

- Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN);

- Institutul de Fizică Nucleară;

- Inspectoratul de Stat în Construcţii - I.S.C.

(2) Suportul tehnic poate fi solicitat pe timpul activităţii componentei decizionale, componentei investigaţionale, dar şi pe timpul intervenţiei propriu-zise.

5.1.2 Structuri de intervenţie la nivel naţional/regional, judeţean şi local

a) Monitorizarea situaţiei operative şi arhitectura fluxului informaţional la nivel naţional/regional, judeţean şi local

Art. 72. - (1) Căderile masive şi riscurile asociate sunt monitorizate permanent în baza atenţionărilor şi avertizărilor meteorologice transmise de MM prin ANM, de către toate instituţiile publice întrucât aceste fenomene pot perturba activitatea economico-socială în aproape toate domeniile.

(2) Monitorizarea se execută de către personalul din centrele operative cu activitate permanentă, de centrele operative a căror activitate se permanentizează, precum şi de centrele de conducere şi coordonare a intervenţiei pe care aceste structuri le au în organigrame.

(3) între acestea se stabileşte fluxul informaţional-decizional în vederea conducerii şi coordonării unitare a intervenţiei.

b) Asigurarea legăturilor de comunicaţii între structuri

Art. 73. - Procesul informaţional-decizional între structurile cu responsabilităţi în gestionarea riscului „căderi masive de zăpadă” şi a riscurilor asociate - ninsori abundente şi blocarea căilor feroviare şi rutiere are următoarea arhitectură:

1. Centrul Operaţional de Comandă al Guvernului:

- subordonează operativ toate centrele operative permanente sau temporare şi primeşte informaţii referitoare la evoluţia situaţiei, acţiunile întreprinse, necesarul de resurse şi alte informaţii legate de evoluţia nefavorabilă a evenimentului;

- face propuneri Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă privind distribuirea sau concentrarea unor resurse în zonele afectate în raport cu solicitările şi ca urmare a analizei efectelor produse. Asigură informaţiile pentru generarea deciziei la nivel naţional şi transmite măsurile stabilite.

2. Centrul Naţional de Conducere Integrată al MAI:

- asigură monitorizarea situaţiei operative, furnizarea datelor şi informaţiilor cu privire la evoluţia situaţiei operative şi a măsurilor dispuse de autorităţi pentru limitarea şi eliminarea efectelor, coordonarea integrată a misiunilor structurilor M.A.I. şi suportul decizional pentru conducerea/persoana desemnată care realizează managementul integrat al acţiunilor în situaţii speciale şi de criză.

- pentru îndeplinirea atribuţiilor stabilite în competenţă, structurile C.N.C.I. asigură cooperarea intra şi interinstituţională CU celelalte centre operaţionale ale structurilor M.A.I. şi ale celorlalte instituţii cu responsabilităţi în domeniul situaţiilor de urgenţă.

- coordonarea integrată a măsurilor de răspuns se asigură de către secretarul de stat, şef al Departamentului pentru situaţii de urgenţă, sau de persoana desemnată, prin dispoziţie, de către aceştia

3. CCSU al MT, prin Comandamentul Central de Iarnă, centralizează informaţiile transmise de comandamentele de iarnă ale structurilor din subordinea sau sub autoritatea MT pe moduri de transport, concentrează forţele proprii de intervenţie în zonele afectate, elaborează sinteze periodice privind starea căilor de transport pe care le actualizează permanent, face propuneri conducerii ministerului pentru restricţionarea circulaţiei sau închiderea temporară a circulaţiei pe anumite moduri de transport, asigură înştiinţarea populaţiei privind restricţiile, prin site-urile proprii de pe internet şi prin anunţuri şi afişaje în terminalele de transport (gări, aerogări, porturi, staţii de metrou);

- centralizează datele primite de la structurile din subordinea sau sub autoritatea MT privind impactul căderilor masive de zăpadă asupra căilor de transport, acţiunile întreprinse, cereri de resurse (dacă este cazul), mod de acţiune la intervenţie, blocaje şi interdicţii şi alte informaţii pe care le analizează şi le transmite conform procedurii stabilite. Primeşte prin 112 diferite apeluri de urgenţă despre persoane, căi de comunicaţie, localităţi blocate şi le comunică în paralel şi la Comandamentul Central de Iarnă al MT, dacă acesta nu le-a primit direct. Informează COCG despre stadiul lucrărilor de intervenţie pe diferite moduri de transport. Asigură managementul informaţiei în cazul altor riscuri care ar putea apărea.

4. Centrele de coordonare şi conducere a intervenţiei de la nivelul judeţelor şi municipiului Bucureşti asigură analiza, evaluarea situaţiei şi coordonarea acţiunilor de intervenţie şi suportul decizional al comitetelor judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti.

5.1.3 Identificarea unei situaţii de urgenţă, notificarea şi activarea răspunsului - evenimente posibile

Art. 74. - (1) Având în vedere consecinţele căderilor masive de zăpadă şi a riscurilor asociate ninsori abundente şi blocarea căilor feroviare şi rutiere, prezentate în capitolele anterioare, se impune intervenţia oportună şi eficientă pentru limitarea şi înlăturarea acestora în mod gradual determinat de codurile de atenţionare şi avertizare emise de ANM, astfel:

1. Realizarea intervenţiei cu forţele şi mijloacele proprii pe drumurile naţionale şi autostrăzi:

a) Pe timpul situaţiilor de urgenţă determinate de ninsori abundente sau căderi masive de zăpadă, fluxul informaţional-decizional se concretizează astfel:

- la nivelul CNASR;

- la nivelul celor şapte Direcţii regionale de drumuri şi poduri (Bucureşti, Craiova, Timişoara, Cluj, Braşov, laşi, Constanţa);

- fiecare DRDP are un număr variabil de secţii de drumuri şi poduri în raport cu numărul de kilometri de drumuri naţionale sau autostrăzi administrate, care constituie comandamente operaţionale;

- fiecare SDN are un număr variabil de districte şi baze de deszăpezire care au personal operativ în serviciu permanent pe timpul situaţiei de urgenţă.

b) Când se instituie coduri de avertizare în diferite zone, se concentrează din timp mijloace de la mai multe districte în zona afectată. În situaţia când se instituie coduri de avertizare în toată ţara, intervenţia se realizează cu forţele de care se dispune teritorial, ale tuturor instituţiilor participante la gestionarea situaţiei de urgenţă.

c) De regulă, deszăpezirea pentru degajarea părţii carosabile începe după încetarea viscolului, dar în cazul căderilor masive de zăpadă se execută şi pe timpul ninsorii, pentru a împiedica blocarea definitivă a căilor de transport rutier şi pentru salvarea de vieţi omeneşti, sau intervenţia vehiculelor de urgenţă. Pentru a asigura continuitatea intervenţiei se impune rotaţia echipajelor şi asigurarea unui minimum de utilaje de rezervă pentru intervenţie.

2. Pe calea ferată:

a) Activitatea este dimensionată în raport cu atenţionările şi avertizările meteorologice astfel:

- Cod galben: atunci când sunt ninsori în general slabe sau moderate cantitativ, activitatea se desfăşoară normal, nu se acţionează la deszăpezire cu personal CFR, dar se pre-alarmează plugurile de zăpadă;

- Cod portocaliu: când ninge abundent, se reduce activitatea la manevră, se acţionează în patrulare cu pluguri de zăpadă şi personal L şi CT, minim, iar, după caz, personal MTV, conform programelor aprobate, cu anunţarea personalului care urmează să participe la activitate, iar aparatele de cale rămân pe „poziţia directă”;

- Cod roşu: când sunt căderi masive de zăpadă şi viscol, se întrerupe activitatea la manevră, plugurile de zăpadă sunt în acţiune, iar la activitate participă întregul personal prevăzut în planurile de acţiune.

b) Comandamentul central al CN CFR. - S.A. coordonează activitatea comandamentelor regionale, care la rândul lor coordonează activitatea comandamentelor locale de la regulatoarele de circulaţie şi marfă.

c) Comandamentul local ia măsuri pentru asigurarea circulaţiei normale a trenurilor, coordonează acţiunile de deszăpezire a liniilor curente, staţiilor, depourilor, secţiilor de exploatare locomotive, remizelor, PAE, revizii de vagoane, postrevizie, puncte de lucru şi instalaţii, precum şi pentru înlăturarea deranjamentelor apărute din cauza condiţiilor meteo.

d) La nivelul comandamentului local se stabileşte: necesarul de forţă de muncă, necesarul de trenuri IZ şi LZ, patrularea plugurilor de zăpadă, restricţii de circulaţie, introducerea dublei tracţiuni, închiderea liniilor, locurile de descărcare a zăpezii.

3. Intervenţia pe modul de transport aerian:

a) Căderile masive de zăpadă şi ninsorile abundente pot reduce sau anula zborurile aeronavelor. Acestea sunt dependente, în primul rând, de disponibilitatea infrastructurii aeroportuare şi de pregătirea pentru zbor a aeronavelor.

b) La nivelul Autorităţii Aeronautice Civile Române se constituie comandament operaţional, subordonat Comandamentului Central de lamă, care va coordona activităţile comandamentelor constituite de administratorii aeroportuari pentru intervenţia pe timp de iarnă.

c) La nivelul ROMATSA funcţionează dispeceratul NOTAM care furnizează informaţiile meteorologice la aeroporturi.

d) Acţiunea de intervenţie condusă de comandamentul operativ al administratorului de aeroport vizează acţiunile de deszăpezire a pistei de decolare-aterizare, a căilor de rulare, balizajului, a remizelor, hangarelor şi altor instalaţii aeroportuare, platforme de staţionare aeronave, precum şi acţiunile de degivrare a suprafeţelor şi aeronavelor.

e) în acest sens, în planurile de intervenţie pe timp de iarnă ale administratorilor de aeroport sunt prevăzute numărul de utilaje de deszăpezire şi degivrare, cantităţile de degivrant şi de carburant necesar acestor activităţi.

f) Intervenţia se execută fie cu echipaje proprii, fie prin contract cu firme specializate în acest domeniu, care sunt avizate de Autoritatea Aeronautică Civilă Română.

g) Administratorul aeroportului răspunde de activităţile de deszăpezire şi pregătire a aeronavelor pentru zbor, de restricţiona rea sau anularea zborurilor ca urmare a condiţiilor meteorologice, precum şi de înlăturarea deranjamentelor produse ca urmare a acestor condiţii meteorologice.

4. Intervenţia administratorilor de porturi şi de căi navigabile:

a) pentru contracararea efectelor căderilor masive de zăpadă, ninsorilor abundente şi blocării căilor navigabile se constituie comandamente operative, subordonate Comandamentului Central de Iarnă al MT. Acestea se constituie la nivelul Autorităţii Navale Române, precum şi al administraţiilor de porturi ale CN APM Constanţa, CN APDM Galaţi, CN APDF Giurgiu şi de căi navigabile ale CN ACN Constanţa şi SN AFDJ RA Galaţi;

b) comandamentul operativ al ANR cooperează şi schimbă informaţii cu comandamentele operative ale administraţiilor de porturi, CN APM Constanţa, CNAPDM Galaţi, CN APDF Giurgiu şi de căi navigabile ale CN ACN Constanţa şi SN AFDJ RA Galaţi;

c) comandamentele operative ale administraţiilor de porturi şi căi navigabile îşi coordonează activitatea proprie de intervenţie, în cazul căderilor masive de zăpadă, ninsorilor abundente şi blocării căilor de acces în porturi;

d) intervenţia comandamentelor operative ale porturilor se execută în mod gradual potrivit codurilor meteorologice transmise, astfel:

(i) cod galben:

- membrii comandamentelor operative ale administraţiilor de porturi şi căi navigabile şi echipele de intervenţie organizate de către Sucursala de servicii port asigură permanenţa la domiciliu, fiind pregătiţi pentru intervenţie la solicitarea telefonică a Dispeceratului portului;

- dispeceratul portului notifică operatorii portuari privind instituirea codului galben;

- şeful Sucursalei servicii port sau dispecerul sucursalei va alerta prestatorii de servicii cu care sunt încheiate contracte/convenţii pentru deszăpezire.

Se monitorizează în permanenţă evoluţia fenomenelor meteorologice.

(ii) cod portocaliu:

- membrii comandamentelor operative ale administraţiilor de porturi şi căi navigabile şi echipele de intervenţie alcătuite de către Sucursala de servicii port se organizează în ture de serviciu pentru asigurarea permanenţei conducerii şi intervenţiei efective;

- dispeceratul portului notifică operatorii portuari privind instituirea codului portocaliu;

- şeful Sucursalei servicii port sau dispecerul sucursalei va alerta prestatorii de servicii cu care sunt încheiate contracte/convenţii pentru deszăpezire să îşi organizeze corespunzător activitatea de intervenţie;

(iii) cod roşu:

- membrii comandamentelor operative ale administraţiilor de porturi şi căi navigabile şi echipele de intervenţie organizate de către Sucursala de servicii port asigură permanenţa la serviciu;

- se convoacă celulele de urgenţă şi grupele operative, se înştiinţează comandamentele operative ierarhice, COSU al MT, Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă, iar la nevoie se pune în aplicare Planul de alarmare în caz de situaţii de urgenţă a formaţiunilor/echipelor de intervenţie şi a salariaţilor;

- dispeceratul portului notifică operatorii portuari privind instituirea codului roşu;

- şeful Sucursalei servicii port sau dispecerul sucursalei va alerta prestatorii de servicii cu care sunt încheiate contracte/convenţii pentru deszăpezire să îşi organizeze activitatea de intervenţie cu caracter de permanenţă;

e) alertarea navelor aflate în staţionare, sub operare sau în marş, în baza atenţionărilor sau avertizărilor meteorologice emise de ANM se face de către ANR prin căpităniile de port (centrele RIS), prin intermediul avizelor către navigatori şi informare directă prin VHF (radiotelefon) în canalele 16, 67 şi 68 VHF. Mesajul de alertă trebuie să fie conform cerinţelor Codului de avertizare;

f) pentru activitatea de intervenţie a echipelor (SPSU sau firmele cu care s-au încheiat contracte), porturile au în dotare: utilaje multifuncţionale de deszăpezire şi împrăştiere de material antiderapant, autofreze, autocamioane/autobasculante, tractoare cu remorci pentru transport zăpadă, încărcătoare frontale, utilaje cu cupă, buldozere/excavatoare, tractoare cu lamă etc.;

g) intervenţia este condusă de către Sucursalele de servicii portuare sub supravegherea şi monitorizarea ofiţerilor de siguranţă portuară, iar raportarea rezultatelor se face de către şefii de sucursale către dispeceratele centrale ale administraţiilor de porturi şi de căi navigabile, care centralizează datele şi le transmit Comandamentului Central de lamă. Datele vor fi transmise la solicitare şi către ISU judeţene.

5.1.4. Înştiinţarea, avertizarea şi alarmarea autorităţilor şi populaţiei din zonele de risc

Art. 75. - (1) în situaţiile în care sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase, ANM emite, în conformitate cu Ordinul ministrului mediului şi pădurilor şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 3.403/245/2012, informări, atenţionări sau avertizări meteorologice, după caz. Astfel, atât populaţia, cât şi autorităţile publice ale statului român, centrale şi locale, sunt informate despre producerea fenomenelor meteorologice periculoase la scară naţională sau regională.

(2) în raport cu codul de avertizare emis, autorităţile transmit către populaţie recomandările care se impun, urmărind aplicarea unor măsuri preventive pe care atât populaţia, cât şi autorităţile trebuie să le aibă în vedere (măsuri suplimentare de aprovizionare, echiparea corespunzătoare a autovehiculelor, restricţii de circulaţie, măsuri de protecţie pentru persoanele fără adăpost, constituirea unor puncte de sprijin şi prim ajutor etc.).

Art. 76. - Ministerul Transporturilor, prin structurile din subordine şi sub autoritate, se asigură că pe site-urile proprii şi în principalele terminale pe căile de transport (aeroporturi, porturi, gări şi staţii CF) sunt transmise informaţiile cu privire la starea vremii şi măsurile de restricţionare care se impun, întârzieri ale mijloacelor de transport, amânări de curse sau trenuri, interdicţii de navigaţie (AACR prin administratorii de aeroporturi, ANR prin serviciile proprii, administraţiile de porturi şi căi navigabile prin dispeceratele centrale, AFER prin companiile CF), precum şi eventuale măsuri de adăpostire, protecţie, sprijin şi prim ajutor a călătorilor/pasagerilor. În acelaşi timp verifică pregătirea pentru intervenţie a structurilor proprii şi cunoaşterea principalelor măsuri din planurile de acţiune.

5.1.5. Implementarea acţiunilor de limitare şi înlăturare a situaţiilor de urgenţă, pe etape, potrivit specificului tipului de risc

a) Alocarea resurselor de intervenţie şi pregătirea resurselor de rezervă

Art. 77. - Având în vedere manifestarea căderilor masive de zăpadă, a ninsorilor abundente, pe suprafeţe variabile, se poate aprecia că:

- CNAIR va interveni cu forţele şi mijloacele de intervenţie a cel puţin două DRDP pe fiecare zonă geografică, cu jumătate din acestea când este vorba de jumătate de ţară şi cu toate forţele atunci când este vorba de întreaga ţară (situaţie mai puţin probabilă prin prisma statisticilor meteorologice). În cazul în care nu sunt întrebuinţate toate forţele şi mijloacele într-o situaţie ipotetică de cea mai mare dificultate, atunci pentru intervenţia pe regiuni sau zone se poate constitui şi o rezervă de forţe şi mijloace ale DRDP-urilor care nu sunt afectate. În situaţia cea mai grea, CNAIR poate solicita, în baza unor contracte de prestări servicii încheiate, intervenţia unor operatori privaţi sau persoane particulare proprietari de mijloace de deszăpezire.

- C.N. CFR - S.A. va aloca similar forţele şi mijloacele ca şi în cazul CNAIR, constituind rezervă de forţe şi mijloace specifice la nivelul sucursalelor regionale care nu sunt afectate. Singura diferenţă constă în faptul că în domeniul feroviar numărul operatorilor privaţi care ar putea avea utilaje specifice de deszăpezire este mic sau aproape inexistent.

- Administratorii de aeroporturi şi porturi vor întrebuinţa forţele şi mijloacele care intervin în regie proprie sau sub contract de prestări servicii de deszăpezire, putând crea rezerve în raport cu evoluţia situaţiei, prin încheierea altor contracte cu operatori privaţi sau proprietari de mijloace sau prin solicitarea sprijinului ISU local care în calitate de coordonator va solicita în sprijin forţe şi mijloace ale MAI sau MApN.

- Forţele de intervenţie ale MAI vor acţiona prioritar pentru salvarea vieţilor omeneşti, acordarea asistenţei medicale de urgenţă şi evacuarea la unităţile spitaliceşti, având posibilitatea să suplimenteze forţele pentru intervenţia zonală sau regională.

- MApN şi MAI vor interveni în sprijinul forţelor şi mijloacelor de intervenţie ale MT şi ale autorităţilor administraţiei publice locale, atunci când posibilităţile acestora sunt depăşite, la solicitarea comandantului acţiunii.

- Forţele de intervenţie ale autorităţilor administraţiei publice locale (formaţiuni SVSU sau contractori prestatori de servicii de deszăpezire) vor interveni pentru deblocarea drumurilor judeţene şi comunale şi scoaterea de sub izolare a unor localităţi, fiecare în zona de responsabilitate a UAT respective. Rezerva poate fi constituită prin apelarea la alţi proprietari de mijloace de deszăpezire, care să presteze sub contract astfel de operaţiuni.

b) Aplicarea planurilor de cooperare între autorităţile responsabile cu rol principal şi forţele de intervenţie

Art. 78. - La nivel teritorial cooperarea între forţele de intervenţie se execută în baza planurilor de intervenţie pe timp de iarnă elaborate de comitetele judeţene/locale. În afara acestora, sprijinul forţelor aparţinând altor structuri prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 la Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc se solicită de către comandantul acţiunii.

c) Stabilirea comandantului acţiunii şi intervenţiei

Art. 79. - Comandantul acţiunii - în cazul căderilor masive de zăpadă este stabilit în conformitate cu art. 11 alin. (3), (4) şi (5) din Hotărârea Guvernului nr. 557/2016.

Art. 80. - Comandantul intervenţiei se stabileşte în funcţie de modurile de transport, în conformitate cu prevederile art. 13 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 557/2016, pentru fiecare locaţie în parte, de către următoarele entităţi:

- C.N. CFR - S A. - transport feroviar;

- AACR - transport aerian;

- ANR - transport naval;

- METROREX - transport cu metroul;

- CNAIR - transport rutier (drumuri naţionale şi autostrăzi).

Aceste entităţi se subordonează operaţional comandantului acţiunii şi asigură conducerea forţelor şi mijloacelor în zona/sectorul de intervenţie. Întocmesc rapoarte de informare privind acţiunile întreprinse pe care le înaintează periodic la comandamentele operative constituite de C.N. CFR - S.A., AACR, ANR şi METROREX, CNAIR, care la rândul lor le vor înainta sintetic la Comandamentul Central de Iarnă. Sintezele se publică pe site-ul MT, putându-se vizualiza on-line starea modurilor de transport.

d) Aplicarea măsurilor de securitate a personalului de intervenţie

Art. 81. - Măsurile de securitate pentru personalul de intervenţie vizează următoarele aspecte:

- cunoaşterea şi aplicarea normelor de securitate pe timpul lucrului cu utilajele de deszăpezire, transport al zăpezii, deblocare a căilor rutiere (macarale, drujbe, utilaje de transport specifice);

- asigurarea şi utilizarea echipamentului de protecţie pe timp de iarnă (combinezoane, şube, mănuşi, încălţăminte de iarnă);

- asigurarea timpului de odihnă şi refacere, pentru personalul care acţionează într-o perioadă mai mare de 6 ore de lucru continuu;

- asigurarea şi cunoaşterea modului de folosire a truselor de prim ajutor;

- cunoaşterea regulilor de acordare a primului ajutor în caz de hipotermie şi degerături.

e) Desfăşurarea activităţilor de evacuare/salvare a persoanelor, animalelor, bunurilor şi relocarea în adăposturi de protecţie civilă/spaţii de cazare/tabere de sinistraţi

Art. 82. - (1) Situaţii în care se impune evacuarea:

- blocarea călătorilor în trenuri şi în autovehicule blocate în zăpadă în condiţiile în care rămânerea lor în continuare în mijloacele de deplasare le-ar pune viaţa în pericol;

- blocarea în situaţii similare a animalelor, iar punerea lor la adăpost este necesară din aceleaşi considerente, precum şi pentru evitarea pagubelor materiale în cazul decesului acestora.

(2) Evacuarea în aceste cazuri se poate executa cu mijloace feroviare (din staţiile cele mai apropiate din care circulaţia feroviară nu a fost afectată) sau autovehicule ale altor structuri (MAI, MApN) sau operatori economici.

- blocarea călătorilor în aeroporturi când traficul aerian este închis, iar continuarea călătoriei se impune a se efectua cu alte mijloace (rutiere sau feroviare).

(3) în acest caz se impune evacuarea călătorilor din aeroport până la cele mal apropiate staţii CF sau autogări, pentru continuarea călătoriei

(4) Dacă aceasta nu poate continua cu astfel de mijloace şi se impune un timp de aşteptare până la reluarea traficului aerian, atunci călătorilor li se va asigura, prin grija autorităţilor administraţiei publice locale şi operatorului aerian, un loc de adăpostire temporară (hoteluri, alte aerogări etc.), până la reluarea călătoriei cu mijloace aeriene.

- izolarea localităţilor din cauza căderilor masive de zăpadă şi ninsorilor abundente şi punerea în pericol a vieţilor cetăţenilor cu nevoi medicale urgente.

(5) în acest caz se impune concentrarea eforturilor tuturor forţelor de intervenţie din locaţia respectivă pentru a acorda primul ajutor necesar şi de a ie evacua către unităţile spitaliceşti.

(6) Evacuarea se va face cu orice mijloc de transport care poate circula, indiferent de proprietarul mijlocului (cu acceptul acestuia), către cea mai apropiată unitate spitalicească de primiri urgenţe, sub coordonarea MAI.

f) Desfăşurarea acţiunilor de prim ajutor medical/triaj/ asistenţă medical/decontaminarea populaţiei, personalului şi tehnicii de intervenţie/accesul, paza şi securizarea zonei de risc/limitarea efectelor factorilor generatori de risc, potrivit riscului căderi masive de zăpadă

Art. 83. - În toate situaţiile prezentate mai sus, asistenţa medicală este solicitată structurilor MAI (structurile ISU locale) care trimit echipaje SMURD şi/sau echipaje ale Serviciului de ambulanţă la faţa locului pentru acordarea primului ajutor de urgenţă. Aceste echipaje fac şi triajul persoanelor cu nevoi de asistenţă medicală şi dispun evacuarea şi transportul lor la unităţile spitaliceşti. Uneori, când nu se poate ajunge la locul solicitării se poate acorda asistenţă medicală de urgenţă de la distanţă prin intermediul unor persoane avizate, sau nu, până la sosirea ambulanţelor. Dacă sosirea ambulanţelor nu este posibilă din cauza căderilor de zăpadă şi ninsorilor abundente, atunci când condiţiile meteorologice permit, se pot utiliza pentru evacuarea de urgenţă şi aparatele de zbor (elicoptere) ale MAI sau MApN.

5.1.6. Solicitarea de asistenţă internaţională

Art. 84.-(1) Căderile masive de zăpadă şi riscurile asociate - ninsorile abundente şi blocarea căilor de transport - pot face obiectul solicitării de asistenţă internaţională atunci când prin mobilizarea capacităţilor existente şi prevăzute în planurile de acţiune nu se poate asigura gestionarea corespunzătoare a situaţiilor de urgenţă generate de aceste riscuri. În cadrul relaţiilor de bună vecinătate se pot încheia convenţii sau protocoale de sprijin reciproc în astfel de situaţii, precum şi informarea reciprocă prin organele abilitate, privind interdicţiile de circulaţie rutieră sau feroviară în cazul căderilor masive de zăpadă sau ninsori abundente.

(2) Informări legate de anularea zborurilor sau închiderea unor aeroporturi din cauza căderilor masive de zăpadă şi riscurilor asociate se fac către ţările de destinaţie în conformitate cu convenţiile internaţionale în vigoare.

(3) Solicitarea de sprijin internaţional pentru căile navigabile interioare se face de către AFDJ prin ANR, care are protocoale bilaterale cu statele riverane Dunării şi are reprezentant la Comisia Dunării.

5.1.7. Restabilirea stării provizorii de normalitate

a) încetarea acţiunilor de răspuns operativ-competenţe de declarare

Art. 85. - (1) în perioada de aplicare a planurilor operative (01.10-31.03), intervenţia propriu-zisă începe odată cu apariţia fenomenului meteorologic şi încetează atunci când s-au luat toate măsurile de revenire la normal a activităţilor pe căile de transport (deblocarea căilor de transport şi reluarea normală a traficului aerian, feroviar, rutier şi naval).

(2) Practic, de la intrarea în vigoare a informării/atenţionării sau avertizării meteorologice, la scară naţională sau regională şi până la încetarea acesteia, intervenţia se reia ori de câte ori se repetă riscurile amintite mai sus de către entităţile din zonele expuse riscului (şi alte entităţi dacă se impune concentrarea eforturilor).

(3) Intervenţia operativă, chiar dacă se reia, se consideră încheiată atunci când s-au realizat condiţiile desfăşurării normale a activităţii de transport pe fiecare mod în parte, iar competenţa de încetare a acţiunii revine comandamentului operativ de la nivelul C.N. CFR - S.A., CNAIR, AACR şi ANR, cu aprobarea prealabilă a preşedintelui Comandamentului Central de Iarnă.

b) Dezactivarea organismelor de conducere şi coordonare integrată a acţiunilor operative

Art. 86. - (1) Managementul situaţiilor de urgenţă determinate de căderile masive de zăpadă şi de riscurile asociate - ninsori abundente şi blocarea căilor de transport - presupun, de regulă, în cadrul entităţilor MT, activităţile de constituire a comandamentelor de iarnă şi planurilor pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de fenomenele meteorologice periculoase pe timp de iarnă.

(2) Acestea se constituie şi se întocmesc pentru perioada 1 octombrie până la 31 martie cu posibilitatea prelungirii faţă de limitele perioadei, în raport cu prognozele meteorologice şi codurile de avertizare.

(3) Când atenţionările şi avertizările privind căderile masive de zăpadă şi ninsorile abundente, precum şi alte fenomene specifice anotimpului de iarnă au dispărut, atunci comandamentele operaţionale îşi încetează funcţionalitatea.

5.2. Măsuri de sprijin

a) întocmirea, utilizarea şi actualizarea Registrului de capabilităţi

Art. 67. - (1) în conformitate cu anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, entităţi din subordinea sau sub autoritatea MT participă la gestionarea riscurilor repartizate, prin asigurarea unor funcţii de sprijin.

(2) Pentru a putea asigura aceste funcţii de sprijin entităţile trebuie să dispună de anumite capabilităţi legate practic de resurse umane, materiale şi implicit financiare, concretizate în structuri de comandă şi operaţionale capabile să execute misiuni de sprijin pentru gestionarea unor tipuri de riscuri sau care se subscriu activităţilor prevăzute în regulamentele proprii de organizare şi funcţionare.

(3) Aceste capabilităţi au fost transmise la structurile ISU locale în vederea centralizării lor şi elaborării de către IGSU a Registrului naţional de capabilităţi pentru gestionarea tipurilor de risc prevăzute în documentul menţionat mai sus.

(4) La nivelul MT se întocmeşte Registrul de capabilităţi pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, care conţine capabilităţile asumate de entităţile din subordine sau sub autoritate.

b) Asigurarea măsurilor logistice

Art. 88. - Deblocarea căilor de transport, consecinţă a căderilor masive de zăpadă şi ninsorilor abundente, constituie o activitate de asigurare a continuităţii transportului pe fiecare mod şi se prevede în bugetele fiecărei companii sau societăţi din subordinea sau sub autoritatea MT, care are forţe de intervenţie destinate acestui scop. Măsurile logistice sunt concretizate în planurile de intervenţie pe timp de iarnă elaborate către acestea, corelate cu planurile de achiziţii, mentenanţă şi aprovizionare în acest domeniu,

c) Autorităţi şi instituţii cu care se cooperează

Art. 89. - Structurile cu care forţele de intervenţie ale Ministerului Transporturilor cooperează şi domeniile de cooperare sunt următoarele:

1. cu structuri ale MAI:

- acţionează sub coordonarea comandantului acţiunii pe modurile de transport, mai puţin pe modul de transport naval;

- cooperează pe timpul intervenţiei de deszăpezire, deblocarea persoanelor aflate în autovehiculele imobilizate din cauza căderilor de zăpadă - pe modul de transport rutier, precum şi pentru scoaterea de sub izolare a unor localităţi;

- cooperează cu structuri ale MAI solicitând sprijinul, atunci când forţele sunt insuficiente, raportat la deblocarea căilor rutiere, pe perioade mai mari de timp în care au loc căderi masive de zăpadă şi/sau ninsori abundente;

- cooperează pe timpul evacuării persoanelor rămase blocate în trenurile imobilizate din cauza căderilor masive de zăpadă sau ninsorilor abundente - pe modul de transport feroviar;

- la solicitarea sprijinului de către administratorii de aeroporturi, pentru repunerea în funcţiune a acestora atunci când forţele proprii sunt depăşite - pe modul de transport aerian;

- colaborează cu structurile ISU pentru evacuarea persoanelor blocate în autovehicule sau trenuri, care solicită asistenţă medicală de urgenţă.

2. cu structurile Ministerului Mediului:

- colaborarea constă în interpretarea şi calibrarea acţiunilor de intervenţie în raport cu atenţionările şi avertizările transmise de ANM.

3. cu Ministerul Sănătăţii:

- colaborarea constă în solicitarea sprijinului privind acordarea asistenţei medicale în faza spitalicească, pentru persoanele blocate în trafic, care au suferit hipotermii sau degerături sau cu alte nevoi de asistenţă medicală.

4. cu structurile MApN:

- cooperează cu structuri ale MApN, solicitând sprijinul, atunci când forţele şi mijloacele sunt depăşite, în conformitate cu prevederile legislative în vigoare;

- colaborează cu forţele de intervenţie ale autorităţilor administraţiei publice locale, în cadrul planurilor de intervenţie elaborate de acestea, pentru deblocarea căilor de transport şi scoaterea de sub izolare a localităţilor.

d) Organizarea, pregătirea şi asigurarea forţelor, mijloacelor şi a materialelor de intervenţie

Art. 90. - Organizarea, pregătirea şi asigurarea forţelor, mijloacelor şi materialelor de intervenţie reprezintă un proces ciclic care se reia în fiecare primăvară în scopul asigurării intervenţiei pentru iarna următoare. De regulă, acesta cuprinde:

- punerea în aplicare a planului de întreţinere şi reparaţii a mijloacelor tehnice care au fost utilizate pe timpul intervenţiei pe timp de iarnă (întreţineri şi reparaţii curente, medii şi capitale în bazele de reparaţii, revizii tehnice etc.);

- achiziţionarea unor mijloace tehnice şi echipamente noi;

- predarea spre a fi casate a mijloacelor vechi, neutilizabile, a căror durată de funcţionare a expirat;

- întocmirea rapoartelor justificative privind consumurile de material şi necesarul pentru anul următor;

- achiziţionarea materialelor şi realizarea stocurilor necesare (material antiderapant, carburant), în procente şi perioade de timp prevăzute în planurile de intervenţie pentru anul următor;

- stabilirea din timp şi pregătirea echipelor care asigură continuitatea conducerii şi a echipelor de intervenţie;

- completarea măsurilor de asigurare a intervenţiei pe timp de iarnă (asigurarea însuşirii de către personal a normelor de tehnica securităţii muncii, asigurarea din timp a echipamentelor de protecţie, asigurarea pieselor de schimb şi accesoriilor necesare tehnicii care va fi utilizată etc.);

- realizarea lucrărilor de reparaţii la elementele de infrastructură pe fiecare mod de transport, care au suferit deteriorări din cauza căderilor masive, ninsorilor abundente şi blocării căilor feroviare şi rutiere;

- alte măsuri, considerate a fi necesare, pentru a înlătura deficienţele constatate pe timpul intervenţiei din iarna trecută.

e) Elaborarea documentelor operative specifice - concepţii naţionale şi planuri de acţiune pe tipuri de risc

Art. 91. - Pentru asigurarea cadrului de reglementare a intervenţiei pe timp de iarnă în cazul căderilor masive de zăpadă, ninsorilor abundente şi blocării căilor feroviare şi rutiere de transport se întocmesc următoarele documente:

1. la nivelul Ministerului Transporturilor:

- Regulamentul pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de căderile masive de zăpadă şi riscurile asociate - ninsori abundente şi blocarea căilor feroviare şi rutiere;

- Ordinul ministrului transporturilor pentru constituirea Comandamentului Central de Iarnă.

2. la nivelul entităţilor din subordinea şi sub autoritatea ministerului cu atribuţii în acest domeniu se întocmesc planurile de intervenţie pe timp de iarnă;

3. entităţile din subordinea sau sub autoritatea MT pe modurile de transport feroviar şi rutier execută şi atribuţii în domeniul de responsabilitate, conform planurilor de intervenţie elaborate la nivelul comitetelor locale/judeţene pentru situaţii de urgenţă în cazul UAT-urilor afectate de căderi masive de zăpadă şi ninsori abundente.

 

CAPITOLUL VI

Evaluare/Investigare posteveniment

 

Art. 92. - Posibilele pagube determinate de căderile masive de zăpadă şi riscurile asociate pot fi:

a) Pe modul de transport aerian:

- deteriorarea unor elemente de infrastructură aeroportuară din cauza greutăţii zăpezii (acoperişuri de hangare, depozite, remize etc.);

- deteriorarea unor elemente de semnalizare şi balizaj;

- deteriorarea panourilor parazăpezi;

- deteriorarea unor panouri de semnalizare, avertizare sau promoţionale;

- deteriorarea unor porţiuni ale pistei, căilor de rulare sau platformelor de staţionare aeronave;

- deteriorarea unor elemente de infrastructură utilităţi (cabluri, conducte, comunicaţii, IT, instalaţii de încălzire etc.).

b) Pe modul de transport naval:

- deteriorarea unor elemente de infrastructură portuară din cauza greutăţii zăpezii (acoperişuri de depozite, remize etc.);

- deteriorarea unor elemente de semnalizare fluvială de iarnă;

- deteriorarea unor panouri de semnalizare, avertizare sau promoţionale;

- deteriorarea unor elemente de infrastructură utilităţi (cabluri, conducte, comunicaţii, IT, instalaţii de încălzire etc.);

- deteriorarea pontoanelor sau porţiuni ale cheiurilor de acostare a navelor.

c) Pe modul de transport rutier:

- deteriorarea unor elemente de semnalizare şi avertizare rutieră;

- deteriorarea unor semne şi marcaje de circulaţie;

- deteriorarea unor elemente de infrastructură utilităţi (cabluri, conducte, instalaţii de încălzire etc.);

- deteriorarea unor viaducte, pasarele sau podeţe;

- deteriorarea unor suprafeţe de carosabil din cauza efectului cumulat al temperaturilor scăzute şi intervenţiei utilajelor de deszăpezire.

d) Pe modul de transport feroviar:

- deteriorarea unor elemente de infrastructură feroviară din cauza greutăţii zăpezii (acoperişuri de depozite, remize, staţii CF etc.);

- deteriorarea unor elemente de semnalizare şi avertizare pe calea ferată;

- deteriorarea unor elemente de schimbare a liniilor (macazuri, elemente de comandă);

- deteriorarea unor elemente de infrastructură utilităţi furnizate către gări sau staţii CF (cabluri, conducte, comunicaţii, IT, instalaţii de încălzire etc.);

- deteriorarea unor viaducte, poduri sau podeţe peste care trece calea ferată;

- deteriorarea şi defectarea materialului rulant (pluguri avariate, pantografe rupte, compresoare înfundate de zăpadă etc.).

e) Pe modul de transport cu metroul:

- deteriorarea unor elemente de infrastructură de suprafaţă, din cauza greutăţii zăpezii (acoperişuri ale intrărilor la metrou, guri de aerisire şi ventilare etc.);

- deteriorarea unor elemente de infrastructură utilităţi furnizate către staţii de metrou (cabluri, conducte, comunicaţii, IT, instalaţii de încălzire etc.).

Art. 93. - (1) Constatările pagubelor se fac după fiecare intervenţie în cazul riscului căderilor masive de zăpadă şi riscurilor asociate, într-un anotimp de iarnă putându-se efectua ori de câte ori este nevoie de către:

- comisii numite de către administratorii de infrastructuri (CNAIR, C.N. CFR - S.A., ANR, AACR, METROREX) care vor întocmi procese-verbale de constatare şi referate de necesitate.

(2) în baza aprobării acestora se vor aloca resursele necesare repunerii în funcţiune într-un timp cât mai scurt a elementelor de infrastructură afectate. Unele măsuri se aplică aproape în timp real în vederea deblocării cât mai rapide a căilor de transport.

 

CAPITOLUL VII

Refacerea /Reabilitarea

 

Art. 94. - (1) Măsurile de refacere/reabilitare se adoptă în baza constatărilor făcute de comisiile de investigare posteveniment pentru a remedia pagubele produse pe modurile de transport enunţate la capitolul anterior, în vederea fluidizării traficului, asigurării desfăşurării normale a activităţilor economice, funcţionării normale a instituţiilor şi asigurarea desfăşurării normale a activităţilor cotidiene ale populaţiei.

(2) Principalele seturi de măsuri se referă la:

- repunerea în funcţiune a elementelor de infrastructură şi utilităţilor afectate şi reluarea activităţii normale de lucru de către structurile din subordinea sau sub autoritatea MT, pe modurile de transport;

- reluarea în condiţii normale a traficului pe căile de transport;

- repararea utilajelor, tehnicii şi materialului rulant defectate pe timpul intervenţiei;

- refacerea stocurilor de material antiderapant, soluţii de

degivrare şi carburant necesare unei viitoare intervenţii.

 

CAPITOLUL VIII

Dispoziţii finale

 

Art. 95. - Prezentul regulament relaţionează cu alte documente şi ordine emise de MT în vederea gestionării situaţiilor de urgenţă determinate de fenomenele meteorologice periculoase, cum ar fi:

- Instrucţiunile nr. 311/2004 privind combaterea înzăpezirilor la cafea ferată, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 416/2004*);

- Instrucţiunile AND 525-2013 pentru anul în curs, elaborate de CNAIR şi aprobate de ministrul transporturilor.

Art. 96. - Prezentul regulament asigură suportul teoretic necesar elaborării planurilor de acţiune de către entităţile MT participante la intervenţia pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de căderile masive de zăpadă şi riscurile asociate acestora:

- Planul de asigurare a resurselor umane, materiale şi financiare necesare gestionării riscurilor repartizate MT şi asigurării funcţiilor de sprijin;

- Planurile operative de acţiune anuale ale C.N, CFR - S.A., CNAIR, ANR, AACR şi METROREX pe perioada de iarnă, avizate de directorii de companii şi aprobate de Ministrul Transporturilor;

- Planurile DRDP-urilor şi Sucursalelor Regionale CF avizate de directorii acestora şi aprobate de directorii companiilor (CNAIR şi C.N. CFR - S.A.);

- Planurile operative de acţiune pe perioada de iarnă ale administratorilor de aeroporturi, porturi şi căi navigabile, avizate de directorii structurilor şi aprobate de directorul AACR, respectiv de directorii administraţiilor de căi navigabile şi portuare.

Art. 97. - Întrucât riscurile pentru care MT este autoritate cu rol principal şi secundar, care se pot manifesta simultan sau separat de căderile masive de zăpadă şi riscurile asociate acestora, sunt cuprinse în aria fenomenelor meteorologice periculoase ce se pot manifesta pe timp de iarnă-viscol, polei, poduri şi baraje de gheaţă pe Dunăre şi căile navigabile şi având în vedere că pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de acestea sunt utilizate aceleaşi structuri, mijloace şi materiale, în planurile operative de acţiune mai sus menţionate se vor detalia şi acţiunile specifice pentru fiecare dintre ele. Conţinutul pe scurt al acestor documente este prevăzut în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul regulament.

) Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 416/2004 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 98. - Prezentul regulament avizat de Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă şi aprobat prin ordin comun al ministrului transporturilor şi ministrului afacerilor interne devine un document de bază pentru toate structurile din subordinea sau sub autoritatea MT care au responsabilităţi pe linia gestionării riscului căderi masive de zăpadă şi a celor asociate acestora - ninsori abundente şi blocarea căilor de transport.

Art. 99. - Prezentul regulament cuprinde două anexe:

- Anexa nr. 1 - referitoare la fluxul informaţional pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă determinate de căderile masive de zăpadă şi riscurile asociate acestora;

- Anexa nr. 2 - referitoare la conţinutul orientativ al planurilor operative întocmite de entităţile MT.

Art. 100.- În prezentul regulament sunt folosite următoarele abrevieri:

AACR - Autoritatea Aeronautică Civilă Română;

Autoritate competentă - autoritatea menţionată la articolul 8 din directiva RIS reprezintă autoritatea căreia Guvernul i-a atribuit responsabilitatea totală sau parţială privind siguranţa şi eficienţa traficului naval, inclusiv protecţia mediului. De obicei, autoritatea competentă răspunde de planificarea, finanţarea şi instituirea serviciilor RIS;

AFER - Autoritatea Feroviară Română;

AGIFER - Agenţia de Investigare Feroviară Română;

ALD - Administraţia Locală Drumuri;

AM - automotor;

AND - 525 - Normativ privind prevenirea şi combaterea înzăpezirii pe drumuri publice;

ANM - Administraţia Naţională de Meteorologie;

ANR - Autoritatea Navală Română;

Autoritatea RIS - reprezintă autoritatea care răspunde de gestionarea, funcţionarea şi coordonarea serviciilor RIS, interacţiunea cu navele participante şi de siguranţă şi eficienţa serviciului;

CF - cale ferată;

CFR - Căile Ferate Române;

CJCCI - centre judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti de coordonare şi conducere a intervenţiei

CMSU - Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţă;

CNAIR - Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A.;

C.N .APM - S.A. - Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime - S.A. Constanţa;

C.N. APDM - S.A. - Compania Naţională „Administraţia Porturilor Dunării Maritime” - S.A.;

C.N. APDF - S.A. - Compania Naţională „Administraţia Porturilor Dunării Fluviale” - S A.;

C.N. ACN - S.A. - Compania Naţională „Administraţia Canalelor Navigabile” - S.A.;

C.N. C.F.R. - S.A. - Compania Naţională de Căi Ferate „C.F.R.”- S.A.;

CNCI - Centrul Naţional de Conducere Integrată al Ministerului Afacerilor Interne;

CNCCI - Centrul naţional de coordonare şi conducere a intervenţiei;

CNSSU - Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă;

COCG - Centrul operativ de comandă al Guvernului;

COSU - Centrul Operativ pentru Situaţii de Urgenţă;

CT - centralizare (instalaţie de centralizare electrodinamică);

CZM - centre zonale de marfă;

DIRTAC - Direcţia investiţii, reglementări tehnice şi autorizaţii de construire;

DRDP - Direcţia regională drumuri şi poduri;

DTA - Direcţia transport aerian;

DTF - Direcţia transport feroviar;

DTN - Direcţia transport naval;

DTR - Direcţia transport rutier;

IFTE - instalaţie fixă de tracţiune electrică;

IGPR - Inspectoratul General al Poliţiei Române;

IGSU - Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă;

ISCTR - Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier;

ISU judeţene - inspectorate pentru situaţii de urgenţă judeţene;

IZ - deszăpezire instalaţii;

L - linie de cale ferată;

LDH - locomotivă Diesel hidraulică;

LE - locomotivă electrică;

LZ - deszăpezire linii;

MAI - Ministerul Afacerilor Interne;

MApN - Ministerul Apărării Naţionale;

MAP - Ministerul Apelor şi Pădurilor;

MDRAPFE - Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene;

METROREX - Societatea Comercială de Transport cu Metroul Bucureşti „Metrorex” - S.A.;

MMAP - Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (denumire anterioară anului 2017);

MM - Ministerul Mediului;

MT - Ministerul Transporturilor;

MTV - mişcare, tracţiune, vagoane;

NOTAM - Notice of Airman - Notificări speciale către piloţi şi aeroporturi;

OMT - ordinul ministrului transporturilor;

PAE - punct de alimentare şi exploatare;

RIS - River Information Services (Servicii de informaţii fluviale);

ROMATSA - Regia Autonomă „Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian - ROMATSA”;

RTF - radio telefon;

SDN - societate drumuri naţionale;

SNAFDJ RA - Societatea Naţională Administraţia Fluvială a Dunării de Jos;

SNMSU - Sistemul Naţional de Management pentru Situaţii de Urgenţă;

S.N. TFC CFR Călători - S.A. - Societatea Naţională Transport Feroviar Călători „C.F.R. - Călători” - SA.;

S.N. TFM CFR Marfă - S.A. - Societatea Naţională Transport Feroviar de Marfă „C.F.R. Marfă” - S.A.;

SPSU - serviciul privat pentru situaţii de urgenţă;

SVSU - serviciul voluntar pentru situaţii de urgenţă;

Utilizatori RIS - Utilizatorii serviciilor pot fi împărţiţi în diferite categorii: comandanţi de nave, operatori RIS, operatori ecluze/pod, autorităţi ale căilor navigabile, operatori terminale, operatori din centrale de prevenire a catastrofelor, administratori de flotă, încărcătorii mărfurilor, expeditori, destinatari, brokeri de navlu şi furnizori;

VTC - Vessel Traffic Centre (Centru de dirijare a traficului);

VTMIS - Vessel Traffic Management and Information Services - maritime navigation (Servicii de informaţii şi de gestionare a traficului - navigaţie maritimă);

112 - număr unic pentru apeluri de urgenţă în reţelele publice de telefonie.

 

ANEXA Nr. 1

 

Schema fluxului informaţional pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă determinate de căderile masive de zăpadă şi riscurile asociate acestora

 

 

 

 

 

 

 

 

 

C.O.C.G

COSU SGG.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

C.N.S.S.U.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

C.M.S.U. al M.T.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

M.A.I.

C.N.C.I.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

COMANDAMENTUL CENTRAL de IARNĂ al M.T.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

C.O.S.U. al M.T.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CENTRELE OPERATIVE/ OPERAŢIONALE ALE INSTITUŢIILOR CARE ASIGURĂ FUNCŢII DE SPRIJIN: MDRAPFE, ME, MAP, MM, MApN

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

112

STS

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA Nr. 2

 

Conţinutul orientativ al planurilor operative întocmite de entităţile din cadrul Ministerului Transporturilor

 

CNAIR:

Planul operativ de acţiune pe timpul iernii pe perioada 20 octombrie anul curent-31 martie anul viitor, conform „Normativului privind prevenirea şi combaterea înzăpezirii drumurilor publice”, instrucţiuni AND 525-2013. Conţinutul orientativ şi anexele pot fi următoarele:

1. Conţinut orientativ:

- Dispoziţii generale;

- Organizarea, dotarea şi funcţionarea comandamentelor;

- Atribuţii comune comandamentelor operative ale CNAIR, DRDP şi SDN;

- Atribuţii specifice comandamentului operativ al CNAIR;

- Măsuri de siguranţa circulaţiei şi protecţia muncii în cadrul comandamentelor operative ale DRDP şi SDN;

- Modul de acţiune pe timp de ninsoare şi de viscol pe autostrăzi şi drumuri naţionale;

- Cooperarea cu structurile MAI, MApN, MS, MM, MAP, MDRAPFE şi administraţia publică locală;

- Alte dispoziţii.

2. Anexe (conform anexei 2 din normativ):

- Centralizatorul materialelor chimice şi antiderapante, al carburanţilor pe baze de deszăpezire şi secţii prevăzute în Planul de acţiune pe timpul iernii;

- Centralizatorul utilajelor şi mijloacelor de transport prevăzute în Planul operativ de acţiune în timpul iernii;

- Centralizatorul bazelor de deszăpezire şi al punctelor de sprijin pe zone climaterice;

- Lista sectoarelor de drum care se vor apăra cu panouri parazăpezi şi perdele forestiere de protecţie pe timpul iernii;

- Lista mijloacelor de comunicare ce vor funcţiona pe timpul iernii;

- Lista subunităţilor (secţiilor) din cadrul D.R.D.P, (A.L.D.), cu adresa unităţii, şeful unităţii şi numerele de telefon de la serviciu;

- Lista bazelor de deszăpezire, cu adresa unităţii, şeful bazei şi numerele de telefon de la serviciu şi de acasă;

- Lista indicatoarelor rutiere fixe şi mobile specifice semnalizării rutiere pe timp de iarnă;

- Necesarul de carburanţi, materiale pentru combaterea poleiului şi înzăpezirii, dotări, care se găseşte în Planul operativ de acţiune pe timpul iernii de la secţie şi baze;

- Lista sectoarelor de drum pe care se acţionează numai cu materiale antiderapante;

- Lista mijloacelor de semnalizare mobile necesare închiderii temporare a circulaţiei rutiere pe sectoarele de drumuri blocate;

- Centralizator cu personalul operativ şi personalul muncitor necesar pentru însoţirea autovehiculelor angrenate în activitatea de deszăpezire şi în alte activităţi specifice sezonului de iarnă pe baze şi puncte de sprijin.

Planul va fi transmis în extras la structurile subordonate implicate, pe baza căruia îşi vor elabora propriul plan.

Sucursalele C.N. CFR - S.A.

Întocmesc Planurile operative regionale pentru asigurarea măsurilor de preîntâmpinare şi combatere a fenomenelor meteorologice periculoase pe timp de iarnă

1. Conţinut orientativ:

- Dispoziţii generale;

- Organizarea, dotarea şi funcţionarea comandamentelor;

- Atribuţii comune comandamentelor locale şi regionale;

- Atribuţii specifice comandamentului regional;

- Măsuri de siguranţa circulaţiei şi protecţia muncii în cadrul comandamentelor locale;

- Organizarea circulaţiei pe timp de ninsoare şi de viscol în linii curente, linii înzăpezibile, în staţii, depouri, PAE, revizii vagoane, postrevizie, în staţiile speciale;

- Manevrarea macazurilor pe timp de ninsoare abundentă şi viscol;

- Racordări;

- Alte dispoziţii.

2. Anexe:

- Componenţa comandamentului regional;

- Componenţa comandamentelor locale de la regulatoarele de circulaţie şi marfă;

- Componenţa comandamentelor locale de la unităţi;

- Convenţii de deszăpezire încheiate între SN TFM, CZM ŞI SN TFC;

- Personalul din ramura de circulaţie şi marfă necesar a fi examinat şi tematica de examinare;

- Tematica de examinare pentru personalul care exploatează pluguri de zăpadă;

- Dispoziţia plugurilor de zăpadă;

- Staţii CF prevăzute cu încălzitoare de macaz;

- Programul turelor de serviciu;

- Încrucişări de trenuri sau manevrări de trenuri, locomotive;

- Ordin de punere în aplicare a mersului de tren valabil de la 11.12.2016;

- Alte anexe în raport cu specificul regional.

Planul va fi transmis în extras atât la structurile subordonate implicate pe baza căruia îşi vor elabora propriul plan, cât şi la SNTFC „CFR Călători” - S.A. şi sucursalele acesteia.

ANR şi administraţiile de căi navigabile şi de porturi:

1. Conţinut orientativ:

- Dispoziţii generale;

- Organizarea, dotarea şi funcţionarea Comandamentului operativ ANR şi administraţiilor de căi navigabile şi porturi;

- Atribuţii comune Comandamentului operativ ANR şi administraţiilor de căi navigabile şi porturi;

- Atribuţii specifice Comandamentului operativ ANR;

- Măsuri de siguranţa navelor şi protecţia muncii în cadrul comandamentelor administraţiilor de căi navigabile şi porturi;

- Organizarea navigaţiei pe timp de ninsoare abundentă, pe Dunăre şi canalele navigabile;

- Alte dispoziţii,

2. Anexele la planurile operative vor fi stabilite de către ANR şi administraţiile de căi navigabile şi porturi potrivit legislaţiei specifice. Orientativ acestea pot fi:

- Componenţa comandamentelor,

- Organizarea turelor operative;

- Fluxul informaţional;

- Puncte de culegere a datelor privind gheţurile pe Dunăre şi canalele navigabile;

- Date referitoare la contractele de prestări de servicii specifice sezonului, încheiate;

- Date referitoare la achiziţiile de mijloace tehnice, utilaje şi materiale necesare pe timp de iarnă;

- Date referitoare la disponibilitatea navelor specializate intervenţiilor pe timp de iarnă (în funcţiune, în conservare),

AACR şi administratorii de aeroporturi

1. Conţinut orientativ:

- Dispoziţii generale;

- Organizarea, dotarea şi funcţionarea comandamentelor AACR şi administratorilor de aeroporturi;

- Atribuţii comune comandamentelor AACR şi administratorilor de aeroporturi;

- Atribuţii specifice comandamentului AACR;

- Măsuri de siguranţa aeronavelor şi protecţia muncii în cadrul comandamentelor administratorilor de aeroporturi;

- Organizarea navigaţiei aeriene pe timp de ninsoare şi de îngheţ şi a măsurilor de degivrare;

- Alte dispoziţii.

2. Anexele la planurile operative vor fi stabilite de către AACR şi administratorii de aeroporturi. Orientativ, acestea pot fi:

- Componenţa comandamentelor;

- Organizarea turelor operative;

- Fluxul informaţional;

- Date referitoare la contractele de prestări de servicii specifice sezonului, încheiate;

- Date referitoare la achiziţiile de mijloace tehnice, utilaje şi materiale necesare pe timp de iarnă;

- Date referitoare la disponibilitatea aeronavelor pe timp de iarnă (care sunt în funcţiune; care sunt în conservare).

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

privind aprobarea unor programe şcolare pentru învăţământul primar şi pentru învăţământul gimnazial

 

În temeiul art. 65 alin. (4) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 26/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă lista programelor şcolare pentru discipline de trunchi comun sau discipline opţionale din învăţământul primar şi gimnazial, cuprinsă în anexa nr. 1*), care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Se aprobă programele şcolare pentru discipline de trunchi comun din învăţământul primar, respectiv programa şcolară pentru disciplina Religie - cultul musulman, clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, respectiv programa şcolară pentru disciplina Religie - cultul musulman, clasele a III-a şi a IV-a, cuprinse în anexele nr. 2 şi 3*), care fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. - Se aprobă programa şcolară pentru disciplina opţională Armonie şi expresivitate corporală în sport, clasele a V-a - a VIII-a din învăţământul gimnazial cu program sportiv integrat, cuprinsă în anexa nr. 4), care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Programele şcolare cuprinse în anexele nr. 2, 3 şi 4 la prezentul ordin se aplică în sistemul de învăţământ începând cu anul şcolar 2018-2019.

Art. 5. - Direcţia generală educaţie timpurie învăţământ primar şi gimnazial, Direcţia generală învăţământ secundar superior şi educaţie permanentă, Direcţia generală minorităţi şi relaţia cu Parlamentul, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, inspectoratele şcolare judeţene, respectiv inspectoratul şcolar al municipiului Bucureşti şi unităţile de învăţământ duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin,

Art. 6. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei naţionale,

Liviu-Marian Pop

 

Bucureşti, 19 decembrie 2017.

Nr. 5.676.


*) Anexele nr. 1-4 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.