MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 55/2018

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 55         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 18 ianuarie 2018

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

32. - Lege privind transmiterea unei suprafeţe de teren din domeniul public al statului şi din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” - Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov, judeţul Braşov, în domeniul public al municipiului Braşov, pentru realizarea obiectivului de investiţie „Construire Spital Clinic Regional de Urgenţă Braşov”

 

51. - Decret pentru promulgarea Legii privind transmiterea unei suprafeţe de teren din domeniul public al statului şi din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” - Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov, judeţul Braşov, în domeniul public al municipiului Braşov, pentru realizarea obiectivului de investiţie „Construire Spital Clinic Regional de Urgenţă Braşov”

 

33. - Lege pentru modificarea art. 41 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor

 

52. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea art. 41 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor

 

34. - Lege pentru modificarea art. 18 alin. (2) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale

 

53. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea art. 18 alin. (2) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale

 

35. - Lege pentru completarea art. III din Legea nr. 269/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2015 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare

 

54. - Decret privind promulgarea Legii pentru completarea art. III din Legea nr. 269/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2015 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 572 din 21 septembrie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 644 alin. (1) şi art. 645 alin. (1) din Codul de procedură civilă

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

5.675/2017. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale privind corelarea prin transfer a numărului de locuri între cicluri de studii universitare şi numărul de locuri - granturi de studii (anul I) finanţate de la bugetul de stat din instituţiile de învăţământ superior de stat, pentru anul universitar 2017-2018

 

Rectificări la:

 - Decretul nr. 55/2018

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind transmiterea unei suprafeţe de teren din domeniul public al statului şi din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” - Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov, judeţul Braşov, în domeniul public al municipiului Braşov, pentru realizarea obiectivului de investiţie „Construire Spital Clinic Regional de Urgenţă Braşov”

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. 1. - Prin derogare de la dispoziţiile art. 31 alin. (2) din Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, cu modificările şi completările ulterioare, se aprobă transmiterea unui teren în suprafaţă de 11,45 ha, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege, din domeniul public al statului şi din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov, în domeniul public al municipiului Braşov, judeţul Braşov, în vederea realizării obiectivului de investiţie „Construire Spital Clinic Regional de Urgenţă Braşov”.

Art. 2. - Predarea-preluarea terenului prevăzut la art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părţile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 3. - Suprafaţa de teren aflată în administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” - Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov se diminuează cu suprafaţa de teren transmisă potrivit prevederilor art. 1 în domeniul public al municipiului Braşov, judeţul Braşov,

Art. 4. - Legea nr. 45/2009, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică în mod corespunzător.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

PETRU-GABRIEL VLASE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 17 ianuarie 2018.

Nr. 32.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a suprafeţei de teren care se transmite din domeniul public al statului şi din administrarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfecla de Zahăr Braşov, judeţul Braşov, în domeniul public al municipiului Braşov, judeţul Braşov

 

Locul unde este situat imobilul

Persoana juridică de la care se transmite imobilul

Persoana juridică la care se transmite imobilul

Caracteristicile tehnice ale imobilului

Numărul de inventar

Municipiul Braşov,

extravilan

Statul român, din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” - Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov, judeţul Braşov

Municipiul Braşov

Teren extravilan arabil: S = 11,45 ha, tarla 151,

parcelă cadastrală 1154

104651

(parţial)

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind transmiterea unei suprafeţe de teren din domeniul public al statului şi din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” - Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov, judeţul Braşov, în domeniul public al municipiului Braşov, pentru realizarea obiectivului de investiţie „Construire Spital Clinic Regional de Urgenţă Braşov”

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind transmiterea unei suprafeţe de teren din domeniul public al statului şi din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” - Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov, judeţul Braşov, în domeniul public al municipiului Braşov, pentru realizarea obiectivului de investiţie „Construire Spital Clinic Regional de Urgenţă Braşov”, şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 16 ianuarie 2018.

Nr. 51.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea art. 41 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege

 

Articol unic. - La articolul 41 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 22 ianuarie 2016, cu modificările şi completările ulterioare, alineatul (1) şi partea introductivă a alineatului (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 41. - (1) Deputaţii şi senatorii prezenţi la lucrările Parlamentului, care nu au domiciliul în municipiul Bucureşti sau în judeţul Ilfov, primesc o diurnă de deplasare al cărei cuantum este stabilit prin hotărârea birourilor permanente reunite ale celor două Camere.

(3) De diurna prevăzută la alin. (1) şi dreptul de decontare a cazării în teritoriu, în unităţi de primire turistice cu clasificare de cel mult 4 stele, sau de compensare a cheltuielilor de cazare într-un cuantum stabilit prin hotărârea birourilor permanente reunite ale celor două Camere beneficiază deputaţii sau senatorii care:”.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 65 alin. (2) şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

NICOLAE-LIVIU DRAGNEA

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 17 ianuarie 2018.

Nr. 33.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea art. 41 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea art. 41 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 16 ianuarie 2018.

Nr. 52.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea art. 18 alin. (2) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - La articolul 18 din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 23 iunie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,(2) Suma alocată anual partidelor politice de la bugetul de stat este de cel puţin 0,01% şi de cel mult 0,04% din produsul intern brut. Pentru partidele politice care promovează femei pe listele electorale, pe locuri eligibile, suma alocată de la bugetul de stat va fi majorată dublu proporţional cu numărul mandatelor obţinute în alegeri de candidaţii femei.”

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

PETRU-GABRIEL VLASE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 17 ianuarie 2018.

Nr. 34.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea art. 18 alin. (2) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea art. 18 alin. (2) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 16 ianuarie 2018.

Nr. 53.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru completarea art. III din Legea nr. 269/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţa a Guvernului nr. 4/2015 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - După alineatul (2) al articolului III din Legea nr. 269/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2015 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 843 din 12 noiembrie 2015, cu modificările ulterioare, se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3) Prin derogare de la prevederile art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, documentaţiile tehnico-economice aferente obiectivelor, proiectelor sau categoriilor de investiţii, cuprinse în Programul Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigaţii din România, se aprobă şi se cuprind în programele anuale de investiţii de către ordonatorul principal de credite, indiferent de valoarea acestora.”

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

PETRU-GABRIEL VLASE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 17 ianuarie 2018.

Nr. 35.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru completarea art. III din Legea nr. 269/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2015 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru completarea art. III din Legea nr. 269/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2015 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 16 ianuarie 2018.

Nr. 54.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 572

din 21 septembrie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 644 alin. (1) şi art. 645 alin. (1) din Codul de procedură civilă

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 644 alin. (1) şi art. 645 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Vasile Marius Sofinet în Dosarul nr. 10.719/271/2015 al Judecătoriei Oradea - Secţia civilă şi care constituie obiectul Dosarului nr. 90D/2016 al Curţii Constituţionale.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că executorul judecătoresc înfăptuieşte un serviciu public, iar actele sale pot fi supuse cenzurii instanţei de judecată, legea oferind persoanelor interesate mijloace procedurale pentru atacarea actelor efectuate sau emise de acesta.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 18 ianuarie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 10.719/271/2015, Judecătoria Oradea - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 644 alin. (1) şi art. 645 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Vasile Marius Sofinet într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia precizează că judecătorul învestit cu soluţionarea cauzei trebuie să invoce din oficiu excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a executorului judecătoresc, cu toate că art. 644 din Codul de procedură civilă include în categoria participanţilor, alături de părţi, şi executorul judecătoresc. Arată că judecătorul de fond nu poate aprecia în mod direct şi nemijlocit poziţia procesuală pasivă a executorului judecătoresc pentru a-şi putea forma convingerea, situaţie care creează o stare de dezavantaj pentru părţile care nu îşi pot argumenta în mod suficient observaţiile pe care le consideră temeinice în susţinerea intereselor lor procesuale. Autorul excepţiei arată că, în opinia sa, executorul judecătoresc are legitimitate procesuală pasivă în cadrul unei contestaţii la executare, indiferent de obiectul acesteia. Executorul judecătoresc este cel care, în activitatea sa din cursul procedurii de executare silită, întocmeşte mai multe acte de procedură, dintre care cele mai importante sunt actele de executare silită. Acestea pot profita ori dăuna exclusiv părţilor din cadrul raportului execuţional, creditorilor intervenienţi ori terţilor. Susţine că este firesc ca o contestaţie la executare să se soluţioneze în contradictoriu cu toţi participanţii raportului execuţional. Consideră că ar trebui reglementat dreptul persoanei de a se adresa instanţei de judecată atunci când este nemulţumită de actele efectuate de executorul judecătoresc. Susţine că, neavând posibilitatea de a acţiona în instanţă împotriva executorului judecătoresc, dreptul la apărare îi este în întregime afectat. Arată că este inacceptabil ca persoana vătămată să nu poată stabili cadrul procesual. Susţine că reglementarea cuprinsă în textele de lege criticate poate veni în contradicţie cu principii fundamentale de drept, precum stricta legalitate a procesului penal, aflarea adevărului, oficialitatea procesului penal, rolul activ al organelor judiciare penale, nemijlocirea, garantarea dreptului la apărare, egalitatea persoanelor în faţa legii, egalitatea armelor, echitatea procedurii.

6. Judecătoria Oradea - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Consideră, în susţinerea acestei opinii, că executorul judecătoresc înfăptuieşte un serviciu public, nu are interese proprii, actele emise acesta sunt supuse cenzurii instanţei de judecată, iar secţiunea a 2-a din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti stabileşte condiţiile referitoare la răspunderea civilă şi disciplinară a acestora. În consecinţă, citarea sau necitarea executorului ca parte în cauză nu îngrădeşte accesul la justiţie şi nu aduce atingere drepturilor debitorului sau creditorului.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, precizând, în esenţă, că există mijloace judiciare de control asupra actelor încheiate de executorul judecătoresc, prevăzute atât de Codul de procedură civilă, cât şi de Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti.

9. Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens, arată că soluţia legislativă criticată este justificată de poziţia executorului judecătoresc în procesul civil, şi anume aceea de participant, fără a avea pretenţii şi apărări proprii de formulat în cadrul executării silite. În plus, deşi acesta îndeplineşte un serviciu public, îl reprezintă pe creditor în raportul execuţional care s-a născut între creditor şi debitor, fiind, practic, un agent al acestuia; de altfel, onorariul său, parte a cheltuielilor de executare, chiar dacă, în final, cade în sarcina debitorului, este avansat de creditor.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 644 alin. (1) şi art. 645 alin. (1) din Codul de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015 Ambele texte fac parte din capitolul III - Participanţii la executarea silită al titlului f din cartea a V-a şi au următoarea redactare:

- Art. 644 alin. (1): „(1) Participanţii la executarea silită sunt:

1. părţile;

2. terţii garanţi;

3. creditorii intervenienţi;

4. instanţa de executare;

5. executorul judecătoresc;

6. Ministerul Public;

7. agenţii forţei publice;

8. martorii asistenţi, experţii, interpreţii şi alţi participanţi, în condiţiile anume prevăzute de lege”;

- Art. 645 alin, (1): „(1) Sunt părţi în procedura de executare silită creditorul şi debitorul.”

13. În opinia autorului excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, care consacră principiul egalităţii în faţa legii, art. 21 alin. (1) şi (3), care statuează cu privire la dreptul de acces liber la justiţie şi la un proces echitabil, art. 24, care garantează dreptul la apărare şi art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. Prin raportare la prevederile art. 20 din Constituţie, invocă şi următoarele dispoziţii din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentase: art. 6 - Dreptul la un proces echitabil, art. 13 - Dreptul la un recurs efectiv, art. 14 - Interzicerea discriminării, precum şi art. 1 din Protocolul nr. 12 adiţional la convenţia amintită, referitor la interzicerea generală a discriminării.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate. Curtea observă că, în esenţă, autorul acesteia critică faptul că executorul judecătoresc este inclus de legiuitor în categoria participanţilor la executarea silită, iar nu în cea a părţilor din procedura executării silite, ceea ce ar determina imposibilitatea persoanei interesate de a se adresa instanţei de judecată atunci când este nemulţumită de actele efectuate de acesta.

15. Faţă criticile formulate, Curtea constată că, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 20 octombrie 2011, executorul judecătoresc este învestit să îndeplinească un serviciu de interes public, iar potrivit dispoziţiilor art. 7 alin. (1) lit. a) din aceeaşi lege, executorul judecătoresc are atribuţia de a pune în executare dispoziţiile cu caracter civil din titlurile executorii. Deţinerea acestor calităţi şi competenţe conferite de lege explică opţiunea legiuitorului ca executorul judecătoresc să nu poată fi pârât într-o acţiune în faţa instanţei judecătoreşti cu privire la actele de executare îndeplinite în exercitarea atribuţiilor de serviciu, calitate procesual activă şi pasivă în cadrul unei contestaţii la executare având doar părţile interesate sau vătămate prin actul de executare întocmit în cadrul unui dosar de executare.

16. În ce priveşte statutul executorilor judecătoreşti, Curtea Constituţională a constatat, în jurisprudenţa sa, că aceştia acţionează în interesul unei bune administrări a justiţiei, reprezentând un organ auxiliar al acesteia, care are rolul de a pune în practică hotărârile pronunţate de instanţele judecătoreşti (a se vedea Decizia nr. 631 din 26 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 1 august 2007, Decizia nr. 935 din 7 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 6 octombrie 2011, Decizia nr. 1.305 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 ianuarie 2012, sau Decizia nr. 503 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 892 din 9 decembrie 2014).

17. De asemenea, prin Decizia nr. 162 din 22 aprilie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 9 mai 2003, Curtea Constituţională a reţinut, referitor la critica de neconstituţionalitate formulată cu privire la art. 399 din Codul de procedură civilă din 1865, că, în cadrul executării silite, ca şi în cazul contestaţiei la executare, organul de executare nu are interese proprii şi, în consecinţă, nu are calitatea de parte în proces, astfel că nu este necesar să fie citat ca atare, iar problema unei asemenea calităţi a organului de executare s-ar putea pune numai în ipoteza din art. 399 alin. 1 ultima teză din Codul de procedură civilă din 1865, atunci când se face contestaţie la executare pentru motivul că organul de executare refuză să îndeplinească un act de executare în condiţiile prevăzute de lege.

18. Curtea reţine, de asemenea, că motivul pentru care judecătorul invocă din oficiu excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a executorului judecătoresc - aspect menţionat ca argument de autorul prezentei excepţii de neconstituţionalitate - este tocmai acela că, în pofida prevederilor de lege care îl includ pe acesta printre participanţii la întreaga procedură a executării silite şi limitează părţile doar la debitor şi creditor, contestatorul alege ca, în contestaţia la executare adresată instanţei, să îl cheme în judecată şi pe executorul judecătoresc, deşi legea îi pune la dispoziţie alte mecanisme procedurale pentru verificarea legalităţii actelor îndeplinite de acesta. Astfel, dispoziţiile art. 60 din Legea nr. 188/2000 prevăd că actele executorilor judecătoreşti sunt supuse, în condiţiile legii, controlului instanţelor judecătoreşti competente, cei interesaţi sau vătămaţi prin actele de executare putând formula contestaţie la executare, potrivit Codului de procedură civilă. Totodată, întreaga activitate a acestora este supusă controlului profesional, exercitat, pe de o parte, de Ministerul Justiţiei, prin inspectori generali de specialitate şi, pe de altă parte, de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, prin consiliul său de conducere, inclusiv sub aspectul calităţii actelor şi lucrărilor efectuate de executorii judecătoreşti, precum şi al comportării acestora în raporturile de serviciu, cu autorităţile publice şi cu persoanele fizice şi juridice. De asemenea, art. 399 alin. (2) din Codul de procedură civilă prevede că nerespectarea dispoziţiilor privitoare la executarea silită însăşi sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancţiunea anulării actului nelegal, ipoteză în care executorul judecătoresc poate fi chemat în judecată, conferindu-i-se calitate procesuală pasivă.

19. Autorul excepţiei susţine totodată că, în opinia sa, executorul judecătoresc are legitimitate procesuală pasivă în cadrul unei contestaţii la executare, indiferent de obiectul acesteia. Curtea observă că aceasta este o apreciere strict personală, legiuitorul optând pentru includerea executorului judecătoresc printre participanţii la executarea silită, fără să îi confere acestuia calitatea de parte în cadrul procedurii judiciare, tocmai în considerarea faptului că persoana nemulţumită de conduita acestuia şi de modalitatea în care a adus la îndeplinire actele de executare silită ce intră în competenţa sa are posibilitatea legală de a acţiona împotriva acestuia prin intermediul procedurilor reglementate în Codul de procedură civilă şi în Legea nr. 188/2000, aşa cum s-a arătat mai sus.

20. Curtea reţine, totodată, că prin Decizia nr. 8 din 16 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 480 din 28 iunie 2016, pronunţată în soluţionarea unui recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a pronunţat într-o problemă de drept asemănătoare, clarificând împrejurarea dacă, în raport cu statutul şi competenţa conferite prin legea specială şi dispoziţiile procedurale, executorul judecătoresc are calitatea de parte în procedura de validare a popririi, dat fiind faptul că obligaţia plăţii cheltuielilor de judecată poate fi instituită numai în sarcina persoanei care are calitatea de parte. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut că, din dispoziţiile art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 7 lit. a) din Legea nr. 188/2000, rezultă că profesia de executor judecătoresc are un statut special, care implică exercitarea autorităţii statului în vederea ducerii la îndeplinire a dispoziţiilor cuprinse în hotărârile judecătoreşti şi în alte titluri executorii, scop în care legiuitorul a conferit autoritatea necesară actelor înfăptuite de către acesta, în cadrul competenţelor sale, calificându-le ca acte de autoritate publică, cu forţa probantă corespunzătoare unor asemenea acte, În măsura în care sunt datate şi înregistrate şi poartă ştampila şi semnătura executorului judecătoresc. Înalta Curte a constatat (paragraful 19 din decizia menţionată), că executorul judecătoresc nu este parte în raportul execuţional existent între creditor şi debitor, care are ca temei titlul executoriu. Legitimarea procesuală a executorului judecătoresc, conferită de lege, este una limitată şi diferită de calitatea subiectelor de drept implicate în poprire, iar poziţia sa procesuală nu poate fi confundată cu cea a părţilor raportului juridic din procedura validării popririi, ale căror demersuri judiciare urmăresc să protejeze drepturi şi interese proprii în justiţie. În cadrul cererii de validare a popririi, executorul judecătoresc, ca organ de executare, nu este titularul dreptului pretins, nu are interese proprii şi nu are calitatea de parte în proces. Concluziile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, deşi formulate doar cu privire la etapa validării popririi, sunt valabile, mutatis mutandis, pentru întreaga procedură a executării silite, având în vedere că, aşa cum a reţinut şi instanţa supremă, executorul judecătoresc este plasat în afara raporturilor juridice existente sau care iau naştere între subiectele de drept în întreaga procedură a executării silite.

21. De asemenea, Curtea Constituţională reţine faptul că, în faza de executare silită, calitatea de parte se stabileşte în raport cu titlul executoriu, astfel că părţile vor fi aceleaşi cu cele ale procesului finalizat cu hotărârea ce constituie titlu executoriu, reclamantul şi pârâtul devenind creditor, respectiv, după caz, debitor, fiind, aşadar, firesc ca şi etapa executării silite - ca parte integrantă a procesului civil - să fie configurată în limitele aceluiaşi cadru procesual.

22. Pentru aceleaşi motive mai sus arătate, nu se poate susţine că prevederile de lege criticate nesocotesc dreptul la apărare, egalitatea în faţa legii sau dreptul la un proces echitabil, în special în componenta sa referitoare la egalitatea armelor.

23. În fine, Curtea constată că executarea silită reprezintă faza finală a procesului civil, astfel că invocarea, de către autorul excepţiei, a unor principii specifice dreptului penal, respectiv „stricta legalitate a procesului penal, aflarea adevărului, oficialitatea procesului penal, rolul activ al organelor judiciare penale “, nu prezintă relevanţă în analizarea constituţionalităţii dispoziţiilor de lege supuse controlului, acestea neavând incidenţă în cauză.

24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Vasile Marius Sofinet în Dosarul nr. 10.719/271/2015 al Judecătoriei Oradea - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 644 alin. (1) şi art. 645 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi generai obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Oradea - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 21 septembrie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

privind corelarea prin transfer a numărului de locuri între cicluri de studii universitare şi numărul de locuri - granturi de studii (anul I) finanţate de la bugetul de stat din instituţiile de învăţământ superior de stat, pentru anul universitar 2017-2018

 

În vederea punerii în aplicare a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 136/2017 privind aprobarea cifrelor de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat şi pentru învăţământul superior de stat în anul şcolar/universitar 2017-2018, cu modificările ulterioare,

în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului educaţiei naţionale nr. 3.279/2017 privind aprobarea Metodologiei de alocare a fondurilor bugetare pentru finanţarea de bază şi finanţarea suplimentară a instituţiilor de învăţământ superior de stat din România, pentru anul 2017,

în baza prevederilor:

- Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 133/2000 privind învăţământul universitar şi postuniversitar de stat cu taxă, peste locurile finanţate de la bugetul de stat, aprobată cu modificări prin Legea nr. 441/2001, cu modificările ulterioare:

- Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 18/2015 pentru aprobarea Strategiei Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2015-2020, cu modificările ulterioare:

- Hotărârii Guvernului nr. 404/2006 privind organizarea şi desfăşurarea studiilor universitare de masterat;

- Hotărârii Guvernului nr. 681/2011 privind aprobarea Codului studiilor universitare de doctorat, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 119 alin. (1), art. 140 alin. (41) şi (42), art. 150 alin. (5), art. 155 alin. (4), art. 160 alin. (2) şi (3) şi art. 222 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al Hotărârii Guvernului nr. 26/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Art. 1. - (1) Se aprobă corelarea prin transfer a locurilor - granturilor de studii disponibile de la ciclul de studii universitare de licenţă, după cum urmează:

a) 604 locuri - granturi de studii de la ciclul de studii universitare de licenţă se transformă în 121 de locuri - granturi de studii pentru ciclul de studii universitare de doctorat fără bursă pentru formele de învăţământ cu frecvenţă şi cu frecvenţă redusă;

b) 42 de locuri - granturi de studii de la ciclul de studii universitare de maşter se transformă în 17 locuri - granturi de studii pentru ciclul de studii universitare de doctorat fără bursă pentru formele de învăţământ cu frecvenţă şi cu frecvenţă redusă.

(2) Transformarea se realizează raportat la costul mediu per student echivalent pe cicluri şi domenii de studii.

Art. 2. - (1) Numărul de locuri - granturi de studii (anul I) finanţate de la bugetul de stat pentru studii universitare de licenţă, la forma de învăţământ cu frecvenţă, din instituţiile de învăţământ superior de stat, pentru anul universitar 2017-2018, este prevăzut în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Numărul de locuri - granturi de studii (anul I) finanţate de la bugetul de stat pentru studii universitare de maşter, la forma de învăţământ cu frecvenţă, din instituţiile de învăţământ superior de stat, pentru anul universitar 2017-2018, este prevăzut în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.

(3) Numărul de locuri - granturi de studii (anul I) finanţate de la bugetul de stat pentru studii universitare de doctorat, cu bursă pentru forma de învăţământ cu frecvenţă şi fără bursă pentru formele de învăţământ cu frecvenţă şi cu frecvenţă redusă, din instituţiile de învăţământ superior de stat, pentru anul universitar 2017-2018, este prevăzut în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. - Direcţia generală învăţământ universitar, Direcţia generală economică şi Direcţia generală relaţii internaţionale şi afaceri europene din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale, precum şi toate instituţiile de învăţământ superior de stat vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei naţionale,

Liviu-Marian Pop

 

Bucureşti, 18 decembrie 2017.

Nr. 5.675.

 

ANEXA Nr. 1

 

Numărul de locuri - granturi de studii (anul I) finanţate de la bugetul de stat pentru studii universitare de licenţă, la forma de învăţământ cu frecvenţă, din instituţiile de învăţământ superior de stat, pentru anul universitar 2017-2018

 

Nr. crt.

Instituţia de învăţământ superior

pentru tineri cu cetăţenie română, UE şi SEE

pentru tineri de origine română din Republica Moldova, ţări învecinate şi diasporă şi cetăţeni străini, conform documentelor unilaterale şi cooperare bilaterală

TOTAL, din care:

romi

TOTAL, din care:

cu bursă

1.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI

4.608

8

98

51

2.

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII DIN BUCUREŞTI

834

1

30

21

3.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM „ION MINCU” DIN BUCUREŞTI

287

1

10

8

4.

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE SI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREŞTI

1.290

5

10

10

5.

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

4.310

61

114

111

6.

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ SI FARMACIE „CAROL DAVILA” DIN BUCUREŞTI

1.028

8

70

47

7.

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

2.770

27

112

98

8.

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE MUZICĂ DIN BUCUREŞTI

160

4

11

6

9.

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE ARTE DIN BUCUREŞTI

200

2

9

6

10.

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE ARTĂ TEATRALĂ SI CINEMATOGRAFICĂ I. L. CARAGIALE” DIN BUCUREŞTI

160

2

4

3

11.

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE EDUCAŢIE FIZICĂ SI SPORT DIN BUCUREŞTI

200

3

9

9

12.

ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE SI ADMINISTRATIVE DIN BUCUREŞTI

750

10

31

22

13.

UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA

660

10

50

50

14.

UNIVERSITATEA „AUREL VLAICU” DIN ARAD

520

25

26

21

15.

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU

575

15

59

42

16.

UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV

2.807

18

56

32

17.

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA

3.220

10

51

45

18.

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE SI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN CLUJ-NAPOCA

838

1

26

13

19.

UNIVERSITATEA „BABEŞ-BOLYAI” DIN CLUJ-NAPOCA

4.819

60

130

67

20.

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ SI FARMACIE „IULIU HAŢIEGANU” DIN CLUJ-NAPOCA

600

5

9

1

21.

ACADEMIA DE MUZICĂ „GHEORGHE DIMA” DIN CLUJ-NAPOCA

160

1

9

5

22.

UNIVERSITATEA DE ARTĂ ŞI DESIGN DIN CLUJ-NAPOCA

150

1

6

6

23.

UNIVERSITATEA „OVIDIUS” DIN CONSTANŢA

1.315

19

80

79

24.

UNIVERSITATEA MARITIMĂ DIN CONSTANŢA

130

1

63

31

25.

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

2.872

33

176

160

26.

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN CRAIOVA

347

4

36

26

27.

UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” DIN GALAŢI

1.627

20

460

390

28.

UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GHEORGHE ASACHI” DIN IAŞI

2.501

1

229

160

29.

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE SI MEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAŞI

700

3

35

30

30.

UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAŞI

3.425

25

243

243

31.

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GR. T. POPA” DIN IAŞI

700

6

20

12

32.

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE ARTE „GEORGE ENESCU” DIN IAŞI

264

2

42

25

33.

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

1.615

30

30

18

34.

UNIVERSITATEA DIN PETROŞANI

610

0

68

52

35.

UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI

840

46

21

14

36.

UNIVERSITATEA „PETROL-GAZE” DIN PLOIEŞTI

915

15

33

28

37.

UNIVERSITATEA „EFTIMIE MURGU” DIN REŞIŢA

230

12

7

7

38.

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

1.670

3

49

29

39.

UNIVERSITATEA „ŞTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA

1.123

10

247

247

40.

UNIVERSITATEA „VALAHIA” DIN TÂRGOVIŞTE

955

10

5

4

41.

UNIVERSITATEA „CONSTANTIN BRÂNCUŞI” DIN TÂRGU JIU

420

20

26

18

42.

UNIVERSITATEA „PETRU MAIOR” DIN TÂRGU MUREŞ

430

28

26

19

43.

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN TÂRGU MUREŞ

550

10

30

19

44.

UNIVERSITATEA DE ARTE DIN TÂRGU MUREŞ

71

2

0

0

45.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIŞOARA

2.240

4

38

29

46.

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE SI MEDICINĂ VETERINARĂ A BANATULUI „REGELE MIHAI I AL ROMÂNIEI” DIN TIMIŞOARA

630

1

16

15

47.

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA

2.115

30

157

153

48.

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ SI FARMACIE „VICTOR BABEŞ” DIN TIMIŞOARA

560

5

35

32

49.

ACADEMIA TEHNICĂ MILITARĂ DIN BUCUREŞTI

325

0

0

0

50.

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE „CAROL I” DIN BUCUREŞTI

6

0

0

0

51.

ACADEMIA NAŢIONALĂ DE INFORMAŢII „MIHAI VITEAZUL” DIN BUCUREŞTI

83

0

0

0

52.

ACADEMIA DE POLIŢIE „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN BUCUREŞTI

640

13

10

10

53.

ACADEMIA FORŢELOR AERIENE „HENRI COANDĂ” DIN BRAŞOV

171

0

0

0

54.

ACADEMIA NAVALĂ „MIRCEA CEL BĂTRÂN” DIN CONSTANŢA

70

0

0

0

55.

ACADEMIA FORŢELOR TERESTRE „NICOLAE BĂLCESCU” DIN SIBIU

250

0

0

0

56.

INSTITUTUL MEDICO-MILITAR

50

0

0

0

TOTAL

61.396

631

3.112

2.524

 

ANEXA Nr. 2

 

Numărul de locuri - granturi de studii (anul I) finanţate de la bugetul de stat pentru studii universitare de maşter, la forma de învăţământ cu frecvenţă, din instituţiile de învăţământ superior de stat, pentru anul universitar 2017-2018

 

Nr. crt.

Instituţia de învăţământ superior

pentru tineri cu cetăţenie română, UE şi SEE

pentru tineri de origine română din Republica Moldova, ţări învecinate şi diasporă şi cetăţeni străini, conform documentelor unilaterale şi cooperare bilaterală

TOTAL, din care:

romi

TOTAL, din care:

cu bursă

1.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI

3.787

4

23

7

2.

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII DIN BUCUREŞTI

678

0

17

2

3.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ SI URBANISM „ION MINCU” DIN BUCUREŞTI

48

1

3

3

4.

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE SI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREŞTI

820

0

2

2

5.

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

3.200

28

28

20

6.

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ SI FARMACIE „CAROL DAVILA” DIN BUCUREŞTI

60

0

0

0

7.

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

1.770

3

28

15

8.

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE MUZICĂ DIN BUCUREŞTI

81

1

2

2

9.

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE ARTE DIN BUCUREŞTI

150

2

7

6

10.

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE ARTĂ TEATRALĂ SI CINEMATOGRAFICĂ „I. L. CARAGIALE” DIN BUCUREŞTI

107

2

4

2

11.

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE EDUCAŢIE FIZICĂ SI SPORT DIN BUCUREŞTI

130

0

4

2

12.

ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE SI ADMINISTRATIVE DIN BUCUREŞTI

885

5

22

18

13.

UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA

230

5

19

7

14.

UNIVERSITATEA „AUREL VLAICU” DIN ARAD

260

5

7

0

15.

UNIVERSITATEA„VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU

325

5

35

11

16.

UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV

1.300

8

22

8

17.

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA

1.915

3

16

8

18.

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE SI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN CLUJ-NAPOCA

416

0

7

3

19.

UNIVERSITATEA „BABEŞ-BOLYAI” DIN CLUJ-NAPOCA

3.500

25

57

51

20.

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ SI FARMACIE „IULIU HAŢIEGANU” DIN CLUJ-NAPOCA

60

0

0

0

21.

ACADEMIA DE MUZICĂ „GHEORGHE DIMA” DIN CLUJ-NAPOCA

75

1

2

2

22.

UNIVERSITATEA DE ARTĂ ŞI DESIGN DIN CLUJ-NAPOCA

90

0

0

0

23.

UNIVERSITATEA „OVIDIUS” DIN CONSTANŢA

600

4

24

5

24.

UNIVERSITATEA MARITIMĂ DIN CONSTANŢA

100

0

4

3

25.

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

1.654

14

24

24

26.

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN CRAIOVA

40

0

0

0

27.

UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” DIN GALAŢI

849

11

467

303

28.

UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GHEORGHE ASACHI” DIN IAŞI

1.747

1

52

15

29.

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARA „ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAŞI

390

0

6

2

30.

UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAŞI

2.159

5

270

270

31.

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GR. T. POPA” DIN IAŞI

110

3

1

1

32.

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE ARTE „GEORGE ENESCU” DIN IAŞI

150

1

15

7

33.

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

768

20

13

3

34.

UNIVERSITATEA DIN PETROŞANI

190

0

28

8

35.

UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI

445

29

15

3

36.

UNIVERSITATEA„PETROL-GAZE” DIN PLOIEŞTI

300

7

8

5

37.

UNIVERSITATEA „EFTIMIE MURGU” DIN REŞIŢA

205

3

3

2

38.

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

920

0

15

3

39.

UNIVERSITATEA „ŞTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA

540

10

113

105

40.

UNIVERSITATEA „VALAHIA” DIN TÂRGOVIŞTE

415

6

5

0

41.

UNIVERSITATEA „CONSTANTIN BRÂNCUŞI” DIN TÂRGU JIU

125

8

7

1

42.

UNIVERSITATEA „PETRU MAIOR” DIN TÂRGU MUREŞ

225

13

4

1

43.

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN TÂRGU MUREŞ

60

5

0

0

44.

UNIVERSITATEA DE ARTE DIN TÂRGU MUREŞ

60

1

0

0

45.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIŞOARA

1.515

4

3

1

46.

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE SI MEDICINĂ VETERINARĂ A BANATULUI „REGELE MIHAI 1 AL ROMÂNIEI” DIN TIMIŞOARA

350

1

4

4

47.

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA

1.207

12

69

66

48.

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ SI FARMACIE „VICTOR BABEŞ” DIN TIMIŞOARA

30

1

0

0

49.

ACADEMIA TEHNICĂ MILITARĂ DIN BUCUREŞTI

79

0

0

0

50.

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE „CAROL1” DIN BUCUREŞTI

148

0

0

0

51.

ACADEMIA NAŢIONALĂ DE INFORMAŢII „MIHAI VITEAZUL” DIN BUCUREŞTI

160

0

0

0

52.

ACADEMIA DE POLIŢIE „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN BUCUREŞTI

110

0

0

0

53.

ACADEMIA FORŢELOR AERIENE „HENRI COANDĂ” DIN BRAŞOV

0

0

0

0

54.

ACADEMIA NAVALĂ „MIRCEA CEL BĂTRÂN” DIN CONSTANŢA

0

0

0

0

55.

ACADEMIA FORŢELOR TERESTRE „NICOLAE BĂLCESCU” DIN SIBIU

20

0

0

0

TOTAL

35.558

257

1.455

1.001

 

ANEXA Nr. 3

 

Numărul de locuri - granturi de studii (anul I) finanţate de la bugetul de stat pentru studii universitare de doctorat, cu bursă pentru forma de învăţământ cu frecvenţă şi fără bursă pentru formele de învăţământ cu frecvenţă redusă,

din instituţiile de învăţământ superior de stat, pentru anul universitar 2017-2018

 

Nr. crt.

Instituţia de învăţământ superior

pentru tineri cu cetăţenie română, UE şi SEE

pentru tineri de origine română din Republica Moldova, ţări învecinate şi diasporă şi cetăţeni străini, conform documentelor unilaterale şi cooperare bilaterală

TOTAL, din care:

romi

Doctorat cu frecvenţă

Doctorat cu frecvenţă redusă, fără bursă

TOTAL,

din care:

fără plata taxelor de şcolarizare, dar cu bursă

fără plata taxelor de şcolarizare, dar fără bursă

cu bursă de la bugetul de stat

fără bursă de la bugetul de stat

1.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI

442

5

200

242

0

1

1

0

2.

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCŢII DIN BUCUREŞTI

52

0

22

30

0

2

0

2

3.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ St URBANISM „ION MINCU” DIN BUCUREŞTI

16

1

8

4

4

3

2

1

4.

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARĂ DIN BUCUREŞTI

83

0

42

0

41

2

2

0

5.

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

354

0

175

179

0

10

9

1

6.

UNIVERSITATEA DE MEDICINA ŞI FARMACIE „CAROL DAVILA” DIN BUCUREŞTI

105

0

50

55

0

1

0

1

7.

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

110

0

55

55

0

2

2

0

8.

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE MUZICĂ DIN BUCUREŞTI

16

0

8

8

0

0

0

0

9.

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE ARTE DIN BUCUREŞTI

15

1

8

7

0

2

1

1

10.

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE ARTĂ TEATRALĂ SI CINEMATOGRAFICĂ „I. L. CARAGIALE” DIN BUCUREŞTI

16

1

8

8

0

0

0

0

11.

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE EDUCAŢIE FIZICĂ SI SPORT DIN BUCUREŞTI

12

1

6

6

0

0

0

0

12.

ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII “ POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE DIN BUCUREŞTI

60

2

30

30

0

1

1

0

13.

UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA

16

2

7

9

0

4

3

1

14.

UNIVERSITATEA „AUREL VLAICU” DIN ARAD

6

0

3

3

0

0

0

0

15.

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU

4

0

1

0

3

1

0

1

16.

UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV

60

0

30

14

16

0

0

0

17.

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA

205

0

100

105

0

1

1

0

18.

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE SI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN CLUJ-NAPOCA

81

0

41

0

40

0

0

0

19.

UNIVERSITATEA „BABEŞ-BOLYAI” DIN CLUJ-NAPOCA

334

9

165

108

61

12

11

1

20.

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ SI FARMACIE „IULIU HAŢIEGANU” DIN CLUJ-NAPOCA

75

0

36

0

39

1

1

0

21.

ACADEMIA DE MUZICA „GHEORGHE DIMA” DIN CLUJ-NAPOCA

16

0

7

9

0

1

1

0

22.

UNIVERSITATEA DE ARTA SI DESIGN DIN CLUJ-NAPOCA

13

0

7

6

0

1

1

0

23.

UNIVERSITATEA „OVIDIUS” DIN CONSTANŢA

23

2

12

0

11

2

2

0

24.

UNIVERSITATEA MARITIMĂ DIN CONSTANŢA

3

0

1

0

2

0

0

0

25.

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

51

3

23

28

0

2

2

0

26.

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN CRAIOVA

27

0

12

5

10

1

1

0

27.

UNIVERSITATEA „DUNAREA DE JOS” DIN GALAŢI

74

0

27

0

47

6

6

0

28.

UNIVERSITATEA TEHNICA „GHEORGHE ASACHI” DIN IAŞI

141

5

70

71

0

3

3

0

29.

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE SI MEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAŞI

40

0

15

0

25

0

0

0

30.

UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAŞI

166

8

80

72

14

1

1

0

31.

UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE „GR. T. POPA” DIN IAŞI

59

0

31

28

0

0

0

0

32.

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE ARTE „GEORGE ENESCU” DIN IAŞI

18

0

9

0

9

4

4

0

33.

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

20

2

8

12

0

0

0

0

34.

UNIVERSITATEA DIN PETROŞANI

7

1

4

3

0

4

3

1

35.

UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI

13

2

6

7

0

0

0

0

36.

UNIVERSITATEA „PETROL-GAZE” DIN PLOIEŞTI

11

1

2

0

9

2

2

0

37.

UNIVERSITATEA „EFTIMIE MURGU” DIN REŞIŢA

3

0

2

1

0

0

0

0

38.

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

43

0

20

23

0

2

2

0

39.

UNIVERSITATEA „ŞTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA

45

2

17

25

3

9

9

0

40.

UNIVERSITATEA „VALAHIA” DIN TÂRGOVIŞTE

12

2

6

6

0

2

1

1

41.

UNIVERSITATEA „CONSTANTIN BRÂNCUŞI” DIN TÂRGU JIU

0

0

0

0

0

0

0

0

42.

UNIVERSITATEA „PETRU MAIOR” DIN TÂRGU MUREŞ

12

2

6

6

0

0

0

0

43.

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN TÂRGU MUREŞ

28

2

12

16

0

0

0

0

44.

UNIVERSITATEA DE ARTE DIN TÂRGU MUREŞ

4

0

2

2

0

1

1

0

45.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIŞOARA

90

2

46

44

0

0

0

0

46.

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ A BANATULUI „REGELE MIHAI I AL ROMÂNIEI” DIN TIMIŞOARA

25

1

13

12

0

1

1

0

47.

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA

85

3

43

42

0

7

4

3

48.

UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE „VICTOR BABEŞ” DIN TIMIŞOARA

24

0

12

12

0

0

0

0

49.

ACADEMIA TEHNICĂ MILITARĂ DIN BUCUREŞTI

14

0

0

4

10

0

0

0

50.

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE „CAROL I” DIN BUCUREŞTI

7

0

0

0

7

0

0

0

51.

ACADEMIA NAŢIONALA DE INFORMAŢII „MIHAI VITEAZUL” DIN BUCUREŞTI

2

0

2

0

0

0

0

0

52.

ACADEMIA DE POLIŢIE „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN BUCUREŞTI

0

0

0

0

0

1

1

0

53.

ACADEMIA FORŢELOR AERIENE „HENRI COANDĂ” DIN BRAŞOV

0

0

0

0

0

0

0

0

54.

ACADEMIA NAVALĂ „MIRCEA CEL BĂTRÂN” DIN CONSTANŢA

0

0

0

0

0

0

0

0

55.

ACADEMIA FORŢELOR TERESTRE „NICOLAE BĂLCESCU” DIN SIBIU

0

0

0

0

0

0

0

0

TOTAL

3.138

60

1.490

1.297

351

93

79

14

 

RECTIFICĂRI

 

La Decretul nr. 55/2018 privind desemnarea candidatului la funcţia de prim-ministru, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 17 ianuarie 2018, se face următoarea rectificare:

- la articolul unic, în loc de: „... doamna Viorica Dăncilă...” se va citi: doamna Vasilica-Viorica Dăncilă...”.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.