MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 63/2018

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 63         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 22 ianuarie 2018

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

36. - Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 3/2017 privind unele măsuri pentru administraţia publică centrală

 

56. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 3/2017 privind unele măsuri pentru administraţia publică centrală

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 646 din 17 octombrie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 650 din 17 octombrie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

12. - Hotărâre privind rechemarea unui consul general

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.662/2017. - Ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor în unitatea administrativ-teritorială Vladimirescu, judeţul Arad

 

1.664/2017. - Ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor în unitatea administrativ-teritorială Livada şi unitatea administrativ-teritorială Covăsânţ, judeţul Arad

 

3.027. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale pentru modificarea şi completarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 5.079/2016

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

44. - Ordin privind publicarea efectuării radierii din Registrul general Instituţii Financiare Nebancare a Societăţii TOTAL LEASING IFN - S.A.

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

 SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 3/2017 privind unele măsuri pentru administraţia publică centrală

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa Guvernului nr. 3 din 20 iulie 2017 privind unele măsuri pentru administraţia publică centrală, adoptată în temeiul art. 1 pct. III.4 din Legea nr. 161/2017 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 592 din 24 iulie 2017.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

PETRU-GABRIEL VLASE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 19 ianuarie 2018.

Nr. 36.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 3/2017 privind unele măsuri pentru administraţia publică centrală

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 3/2017 privind unele măsuri pentru administraţia publică centrală şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 18 ianuarie 2018.

Nr. 56.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 646

din 17 octombrie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Irina-Loredana Gulie - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Banca Comercială înţesa San Paolo Romania - S.A. Bucureşti prin Banca Comercială înţesa San Paolo Romania S.A. - Sucursala Craiova, în Dosarul nr. 74/54/2017 al Curţii de Apel Craiova - Secţia a I l-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.752D/2017.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra faptului autoarea excepţiei a depus concluzii scrise prin care solicită admiterea acesteia.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 608 din 22 septembrie 2016.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 10 mai 2017, pronunţată în Dosarul nr. 74/54/2017, Curtea de Apel Craiova - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de Banca Comercială înţesa San Paolo Romania - S.A. Bucureşti prin Banca Comercială înţesa San Paolo Romania S.A. - sucursala Craiova într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei în anulare formulată împotriva Deciziei nr. 1.069 din 6 decembrie 2016, pronunţată în Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. 10.624/63/2015/a4, în cadrul soluţionării unei proceduri de insolvenţă.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că egalitatea părţilor în procesul civil semnifică faptul că acestea au dreptul să beneficieze de drepturi procesuale egale, în raport cu cauza concretă dedusă judecăţii. Or, prevederile legale criticate nu cuprind o normă de trimitere la art. 503 alin. (2) pct. 3 din Codul de procedură civilă, astfel încât contestaţia în anulare nu poate fi exercitată împotriva hotărârilor instanţelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs, dacă în acestea instanţa a omis să cerceteze vreunul din motivele invocate de apelant. Se arată că există o categorie de hotărâri, pronunţate în apel, care sunt definitive şi nu pot fi atacate cu recurs, iar în conformitate cu prevederile legale criticate, aceeaşi categorie de hotărâri nu este inclusă în sfera de aplicare a prevederilor art. 503 alin. (2) pct. 3 din Codul de procedură civilă, nefiind astfel recunoscut dreptul destinatarilor normelor procesuale de a le ataca, pentru motivul omiterii cercetării de către instanţă a unui motiv invocat în cadrul apelului, nici pe calea recursului, nici pe calea contestaţiei în anulare. Se mai susţine că, în acest context, se creează o discriminare între destinatarii normei procesuale civile, între persoanele care au la dispoziţie patru cicluri procesuale, pe de o parte, şi, pe de altă parte, persoanele care pot parcurge doar două cicluri procesuale, respectiv hotărârile pronunţate pot fi atacate numai prin intermediul unei căi ordinare de atac, fiind excluse căile extraordinare de atac.

7. Se mai susţine că în acest mod este încălcat dreptul la un proces echitabil, dat fiind faptul că împotriva hotărârii pronunţate în apel, ce nu este supusă recursului, şi prin care a fost omisă analizarea unuia dintre motivele de apel, nu poate fi exercitată nici calea de atac a contestaţiei în anulare. Se mai arată că hotărârea în care s-a omis analizarea unuia dintre motivele de apel este o hotărâre în parte nemotivată, iar împotriva unei astfel de hotărâri nu poate fi exercitată nici calea de atac a revizuirii.

8. Curtea de Apel Craiova - Secţia a II-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens apreciază că apelul reprezintă o cale de apel ordinară şi devolutivă ce poate fi promovată pentru orice motiv de fapt şi de drept, legea nestabilind în mod expres motivele pentru care se exercită. În acest context, o cale de atac ce are caracter de excepţie poate fi valorificată în cazurile expres prevăzute de lege, pentru asigurarea stabilităţii sistemului judiciar, fără ca prin aceasta să fie încălcate dispoziţiile constituţionale invocate.

9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 503 alin. (3) (Obiectul şi motivele contestaţiei în anulare) din Codul de procedură civilă republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015. Prevederile legale criticate au următorul cuprins: „(3) Dispoziţiile alin. (2) pct. 1, 2 şi 4 se aplică în mod corespunzător hotărârilor instanţelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs.* De asemenea, prevederile legale criticate fac referire la dispoziţiile art. 503 alin. (2) din acelaşi act normativ, potrivit cărora: „(1) Hotărârile definitive pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat şi nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata.

(2) Hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când:

1. hotărârea dată în recurs a fost pronunţată de o instanţă necompetenţă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanţei şi, deşi se invocase excepţia corespunzătoare, instanţa de recurs a omis să se pronunţe asupra acesteia;

2. dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale;

3. instanţa de recurs, respingând recursul sau admiţându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen;

4. instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză.1

13. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 alin. (1) şi (2) referitoare la egalitatea în drepturi şi, respectiv, la preeminenţa legii şi art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 - Dreptul la un proces echitabil cuprins în Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ale art. 1 - Interzicerea discriminării cuprins în Protocolul nr. 12 la aceeaşi Convenţie şi ale art. 7 referitoare la egalitatea în faţa legii din Declaraţia universală a drepturilor omului.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autoarea acesteia susţine faptul că textul de lege criticat limitează folosirea contestaţiei în anulare împotriva unei hotărâri pronunţate în calea de atac a apelului, pentru motivul cuprins la art. 503 alin. (2) pct. 3 din Codul de procedură civilă, respectiv atunci când instanţa de apel a omis să se pronunţe asupra unuia dintre motivele de apel Se susţine că, în acest mod, sunt încălcate principiul constituţional al egalităţii în drepturi, precum şi dreptul la un proces echitabil.

15. Analizând aceste susţineri, Curtea reţine că prevederile art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă, criticate în prezenta cauză, reglementează cu privire la unele dintre motivele contestaţiei în anulare speciale, stabilind că, împotriva hotărârilor instanţelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs, poate fi exercitată calea de atac a contestaţiei în anulare, pentru următoarele motive expres şi limitativ reglementate, şi anume atunci când: 1. hotărârea dată în apel a fost pronunţată de o instanţă necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanţei şi, deşi se invocase excepţia corespunzătoare, instanţa de apel a omis să se pronunţe asupra acesteia; 2. dezlegarea dată apelului este rezultatul unei erori materiale; şi 4. instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra unuia dintre apelurile declarate în cauză. Spre deosebire de prevederile art. 503 alin. (2) din Codul de procedură civilă, care se referă la hotărârile instanţei de recurs, în privinţa hotărârilor instanţei de apel nu mai este reglementat, ca motiv de exercitare a contestaţiei în anulare, motivul de la art. 503 alin. (2) pct. 3 din acelaşi cod, respectiv atunci când instanţa de apel a omis să se pronunţe asupra unuia dintre motivele de apel.

16. Curtea reţine că prevederile art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, faţă de critici de neconstituţionalitate identice cu cele formulate în prezenta cauză, şi în raport cu aceleaşi dispoziţii constituţionale invocate. Astfel, prin Decizia nr. 483 din 23 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 20 august 2015, paragrafele 15-17 şi 20, precum şi Decizia nr. 159 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 8 iunie 2016, paragrafele 23 şi 24, Curtea a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate şi a statuat că textul de lege criticat extinde obiectul contestaţiei în anulare speciale şi la hotărârile instanţelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs şi prevede, astfel, că dispoziţiile alin. (2) pct. 1, 2 şi 4 din acest articol se aplică în mod corespunzător hotărârilor instanţelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs. Exceptarea de la aplicarea alin. (2) pct. 3, în ipoteza hotărârilor instanţelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs, a avut în vedere faptul că motivul contestaţiei în anulare specială - omisiunea cercetării unui motiv de casare - priveşte exclusiv hotărârile instanţelor de recurs, cale extraordinară de atac care poate fi exercitată numai pentru motivele de casare expres şi limitativ prevăzute la art. 488 din Cod. Or, apelul este o cale de atac ordinară şi devolutivă - prin care se rejudecă în fond cauza - spre deosebire de recurs, care are caracter nedevolutiv în configuraţia actualului Cod de procedură civilă. Totodată, apelul poate fi formulat pentru orice motiv de fapt şi de drept. Fiind o cale de atac ordinară, legea nu stabileşte în mod expres motivele pentru exercitarea apelului şi, prin urmare, acesta poate fi formulat pentru orice motiv de netemeinicie sau de nelegalitate a hotărârii atacate, precum şi pentru oricare din motivele pe care legea le prevede pentru exercitarea căilor extraordinare de atac. În concluzie, Curtea a reţinut că lipsa posibilităţii de a exercita contestaţia în anulare pentru omisiunea instanţei de apel de a cerceta „un motiv de casare” este o consecinţă firească a caracterului ordinar şi devolutiv al apelului, fără a aduce atingere principiului egalităţii în faţa legii şi accesului liber la justiţie.

17. De asemenea, prin deciziile menţionate, Curtea a constatat că o eventuală admitere a excepţiei de neconstituţionalitate ar transforma calea extraordinară de atac a contestaţiei în anulare speciale într-o cale de atac ordinară, din moment ce instanţa care va soluţiona contestaţia în anulare ar trebui să reanalizeze motivele de apel, acestea nefiind structurate de lege ca atare, ci putând fi orice critici formulate de apelant cu privire la hotărârea instanţei care a judecat fondul.

18. Pentru aceleaşi considerente, în prezenta cauză, nu poate fi reţinută nici încălcarea prevederilor constituţionale cuprinse în art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil sau în art. 6 - Dreptul la un proces echitabil cuprins în Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 1 - Interzicerea discriminării cuprins în Protocolul nr. 12 la aceeaşi Convenţie şi art. 7 referitoare la egalitatea în faţa legii din Declaraţia universală a drepturilor omului.

19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Banca Comercială înţesa San Paolo Romania - S.A. Bucureşti prin Banca Comercială înţesa San Paolo Romania S.A. - sucursala Craiova, în Dosarul nr. 74/54/2017 al Curţii de Apel Craiova - Secţia a II-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Craiova - Secţia a II-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 17 octombrie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Irina-Loredana Gulie

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 650

din 17 octombrie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Irina-Loredana Gulie - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, excepţie ridicată de Mădălin Cornel Văleanu în Dosarul nr. 859/45/2016 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.856D/2017.

2. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, personal. Lipseşte cealaltă parte, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia. În acest sens arată că într-un stat de drept, aşa cum este definită, România în art. 1 alin. (3) din Constituţie, o comisie cu rol consultativ nu poate adopta acte cu caracter decizional. În acest sens arată că, potrivit art. 14 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000, Comisia Naţională de Arheologie este o comisie fără personalitate juridică, cu rol consultativ, iar potrivit art. 16 din acelaşi act normativ, aceeaşi comisie poate adopta acte cu caracter decizional. Se mai arată că, prin Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.127/2005, nepublicat în Monitorul Oficial al României, a fost adoptat Regulamentul de funcţionare al Comisiei Naţionale de Arheologie, iar atribuţiile acesteia au fost transformate în atribuţii decizionale. Mai mult, prin Ordinul ministrului culturii şi patrimoniului naţional nr. 2.494 din 26 august 2010, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 631 din 8 septembrie 2010, a fost împuternicită această Comisie să hotărască, prin decizie, asupra atestării personalului de specialitate din domeniul cercetării arheologice. De asemenea, invoca, în sprijinul susţinerilor sale, cererea de reexaminare a Legii privind supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar naţional, formulată de Preşedintele României, în temeiul atribuţiei sale constituţionale, reglementată prin art. 77 alin. (2) din Legea fundamentală, potrivit căreia recomandările şi avertizările emise de Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială nu pot fi obligatorii pentru destinatarii acestora.

4. Preşedintele Curţii îi adresează autorului excepţiei de neconstituţionalitate o întrebare, şi anume dacă a atacat sau nu a ordinele de ministru invocate, pe calea contenciosului administrativ, iar autorul excepţiei răspunde afirmativ la această întrebare.

5. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei ca inadmisibilă, având în vedere că excepţia nu este motivată, iar motivarea formulată cu ocazia dezbaterilor vizează argumente referitoare la fondul litigiului dedus spre soluţionare instanţei de judecată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

6. Prin încheierea din 8 mai 2017, pronunţată în Dosarul nr. 859/45/2016, Curtea de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional. Excepţia a fost ridicată de Mădălin Cornel Văleanu într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii privind anularea unui ordin al ministrului culturii şi cultelor.

7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece o comisie cu rol consultativ, aşa cum este definită Comisia Naţională de Arheologie în art. 14 alin, (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000, nu poate adopta acte cu caracter decizional, reglementate în art. 16 din acelaşi act normativ.

8. Curtea de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că dispoziţiile legale criticate sunt clare, precise şi previzibile, iar calificarea Comisiei Naţionale de Arheologie ca fiind un organism cu rol consultativ nu poate avea un caracter neconstituţional.

9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

10. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, arătând faptul că motivarea acesteia nu cuprinde niciun text din Legea fundamentală pretins a fi încălcat.

11. Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. În acest sens arată că excepţia de neconstituţionalitate nu cuprinde textul constituţional de referinţă, pretins încălcat, ceea ce contravine dispoziţiilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992.

12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, înscrisurile depuse la dosar, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele:

13. Curtea Constituţională a fost sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 16 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 951 din 24 noiembrie 2006, potrivit cărora: „Comisia Naţională de Arheologie are următoarele atribuţii:

a) elaborează strategia naţională în domeniul cercetării arheologice;

b) propune avizarea planului anual al cercetărilor arheologice sistematice din România;

c) propune avizarea proiectelor de cercetare arheologică;

d) propune avizarea normelor şi metodologiilor din domeniul cercetării arheologice;

e) elaborează metodologia de atestare a instituţiilor care au dreptul de a efectua cercetări arheologice, în vederea evitării oricărui conflict de interese;

f) elaborează şi actualizează Regulamentul săpăturilor arheologice;

g) analizează solicitările cu privire la eliberarea autorizaţiilor de săpături arheologice sistematice, indiferent de sursa lor de finanţare;

h) elaborează metodologia de clasare a siturilor arheologice în Lista monumentelor istorice, care se aprobă prin ordin al ministrului culturii şi cultelor;

i) propune clasarea siturilor arheologice;

j) stabileşte criteriile şi avizează atestarea specialiştilor şi experţilor din domeniul cercetării arheologice. Înscrişi în Registrul arheologilor;

k) propune avizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului, care cuprind situri arheologice clasate în categoria A a Listei monumentelor istorice sau zone cu patrimoniu arheologic reperat;

l) propune avizarea studiilor de fundamentare pentru definirea, instituirea şi delimitarea zonelor protejate care cuprind patrimoniul arheologic;

m) formulează priorităţile cercetării arheologice în vederea alocării sumelor necesare de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor, conform criteriilor stabilite prin ordin al ministrului culturii şi cultelor;

n) propune Ministerului Culturii şi Cultelor sau autorităţilor administraţiei publice locale achiziţionarea de terenuri cu bunuri de patrimoniu arheologic;

o) analizează contestaţiile din domeniul său de competenţă;

p) propune avizarea programelor de pregătire a specialiştilor şi a planurilor de specializare în domeniul cercetării arheologice;

r) reprezintă România în cadrul organismelor internaţionale de specialitate similare;

s) propune avizarea proiectelor cercetărilor arheologice efectuate de misiunile arheologice române pe teritoriul altor state, precum şi protocoalele de colaborare cu parteneri străini privind cercetări arheologice din România;

ş) propune actualizarea Listei cuprinzând siturile arheologice de interes prioritar;

t) îndeplineşte şi alte atribuţii din domeniu, în condiţiile legii.

15. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia nu indică niciun text constituţional pretins a fi încălcat.

16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, în sensul jurisprudenţei sale, neindicarea de către autorul excepţiei a normei constituţionale pentru a cărei încălcare consideră că textul legal atacat este neconstituţional sau trimiterea generică la încălcarea Constituţiei constituie un motiv de respingere ca inadmisibilă a excepţiei, întrucât aceasta nu constituie o veritabilă excepţie de neconstituţionalitate, în sensul constituţional al termenului. Această consecinţă se impune întrucât jurisdicţia constituţională nu se poate substitui părţii în privinţa invocării motivului de neconstituţionalitate, pentru că un control din oficiu este inadmisibil, având în vedere că nu se poate exercita, decât la sesizare, controlul pe calea excepţiei de neconstituţionalitate. Astfel, în acest caz, revenea instanţei de judecată competenţa de a respinge excepţia de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, conform dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 47/1992. În măsura în care instanţa de judecată nu şi-a îndeplinit această competenţă, Curtea va respinge excepţia ca inadmisibilă (a se vedea, în acest sens, şi Decizia nr. 888 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 13 august 2010, Decizia nr. 1.603 din 9 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66 din 26 ianuarie 2011, precum şi Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012).

17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, excepţie ridicată de Mădălin Cornel Văleanu în Dosarul nr. 859/45/2016 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 17 octombrie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Irina-Loredana Gulie

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind rechemarea unui consul general

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul Românei adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Domnul Daniel Mihai Răşică se recheamă din calitatea de consul general, şef al Consulatului General al României la Rostov pe Don, Federaţia Rusă.

Art. 2. - Domnul Daniel Mihai Răşică îşi va încheia misiunea în termen de cel mult 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU, INTERIMAR,

MIHAI-VIOREL FIFOR

Contrasemnează:

p. Ministrul afacerilor externe,

George Ciamba,

secretar de stat

 

Bucureşti, 17 ianuarie 2018.

Nr. 12.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

AGENŢIA NAŢIONALA DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

 

ORDIN

privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor în unitatea administrativ-teritorială Vladimirescu, judeţul Arad

 

Având în vedere prevederile art. 11 alin. (1) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 15 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.288/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 3 alin. (13) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară emite prezentul ordin.

Art. 1. - (1) Se aprobă începerea lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor în unitatea administrativ-teritorială Vladimirescu, judeţul Arad, lucrări ce se desfăşoară în cadrul Programului naţional de cadastru şi carte funciară - etapa I.

(2) Lucrările de înregistrare sistematică cuprind întreg teritoriul unităţii administrativ-teritoriale Vladimirescu, judeţul Arad.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară,

Radu-Codruţ Ştefănescu

 

Bucureşti, 27 decembrie 2017.

Nr. 1.662.

 

AGENŢIA NAŢIONALA DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

 

ORDIN

privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor în unitatea administrativ-teritorială Livada şi unitatea administrativ-teritorială Covăsânţ, judeţul Arad

 

Având în vedere prevederile art. 11 alin. (1) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 15 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.288/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 3 alin. (13) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară emite prezentul ordin.

Art. 1. - (1) Se aprobă începerea lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor în unitatea administrativ-teritorială Livada şi unitatea administrativ-teritorială Covăsânţ, judeţul Arad, lucrări ce se desfăşoară în cadrul Programului naţional de cadastru şi carte funciară - etapa I.

(2) Lucrările de înregistrare sistematică cuprind întreg teritoriul unităţilor administrativ-teritoriale menţionate la alin. (1).

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară,

Radu-Codruţ Ştefănescu

 

Bucureşti, 27 decembrie 2017.

Nr. 1.664.

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale si cercetării ştiinţifice nr. 5.079/2016

 

În temeiul prevederilor art. 94 alin. (2) lit. e) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi al Hotărârii Guvernului nr. 26/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Art. I. - Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 5.079/2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 19 septembrie 2016, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 1, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

.(3) în baza legislaţiei în vigoare şi a prezentului regulament, Ministerul Apărării Naţionale emite reglementări specifice privind organizarea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ liceal şi postliceal militar.”

2. La articolul 2, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) Proiectul regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ, precum şi modificările ulterioare ale acestuia se supun spre dezbatere în consiliul reprezentativ al părinţilor şi asociaţiei părinţilor, acolo unde există, în consiliul şcolar al elevilor şi în consiliul profesoral, la care participă cu drept de vot şi personalul didactic auxiliar şi nedidactic.

3. Articolul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 4. - Unităţile de învăţământ se organizează şi funcţionează independent de orice ingerinţe politice sau religioase, în incinta acestora fiind interzise crearea şi funcţionarea oricăror formaţiuni politice, organizarea şi desfăşurarea activităţilor de natură politică şi prozelitism religios, precum şi orice formă de activitate care încalcă normele de conduită morală şi convieţuire socială, care pun în pericol sănătatea, integritatea fizică sau psihică a copiilor/elevilor sau a personalului din unitate.”

4. La articolul 9, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

.(3) în situaţii obiective, cum ar fi epidemii, intemperii, calamităţi naturale, alte situaţii excepţionale, cursurile şcolare pot fi suspendate pe o perioadă determinată.”

5. La articolul 11, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 11. - (1) în unităţile de învăţământ, cursurile se pot organiza în forma de învăţământ cu frecvenţă sau în forma de învăţământ cu frecvenţă redusă; în unităţile de învăţământ care şcolarizează în învăţământul profesional şi tehnic, cursurile se pot organiza şi în forma de învăţământ dual.”

6. La articolul 13, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(6) în situaţii temeinic motivate, în unităţile de învăţământ liceal şi profesional în care numărul de elevi de la o specializare/un domeniu de pregătire profesională este insuficient pentru alcătuirea unei clase, se pot organiza clase cu dublu profil sau dublă specializare/calificare. În unităţile de învăţământ care şcolarizează elevi în învăţământ profesional şi tehnic dual, în care numărul de elevi de la o specializare/un domeniu de pregătire profesională este sub efectivele prevăzute în Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se pot organiza clase cu maximum trei grupe cu calificări diferite.”

7. La articolul 15, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 15. - (1) La înscrierea în învăţământul gimnazial, liceal, profesional, inclusiv învăţământ profesional şi tehnic dual, se asigură, de regulă, continuitatea studiului limbilor moderne, ţinând cont de oferta educaţională a unităţii de învăţământ.”

8. La articolul 16, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, conducerea unităţii de învăţământ se consultă, după caz, cu toate organismele interesate: consiliul profesoral, reprezentanţii organizaţiilor sindicale afiliate federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar, care au membri în unitate, consiliul reprezentativ al părinţilor şi asociaţia părinţilor, acolo unde există, consiliul şcolar al elevilor, sucursalele asociaţiilor reprezentative ale elevilor, acolo unde este cazul, autorităţile administraţiei publice locale, precum şi cu reprezentanţii operatorilor economici implicaţi în susţinerea învăţământului profesional şi tehnic şi/sau în desfăşurarea instruirii practice a elevilor,”

9. La articolul 18, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Directorul unităţii de învăţământ de stat este preşedintele consiliului de administraţie, cu excepţia unităţilor de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică care şcolarizează exclusiv în învăţământ profesional şi tehnic cu o pondere majoritară a învăţământului dual, în care preşedintele consiliului de administraţie este ales dintre membrii acestuia cu majoritate simplă a voturilor.”

10. La articolul 18, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

„(5) Cadrele didactice care au copii în unitatea de învăţământ nu pot fi desemnate ca membri reprezentanţi ai părinţilor în consiliul de administrare al unităţii de învăţământ, cu excepţia situaţiei în care consiliul reprezentativ al părinţilor şi asociaţia de părinţi, acolo unde există, nu pot desemna alţi reprezentanţi.”

11. La articolul 20, alineatul (8) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(8) Directorul unităţii de învăţământ de stat poate fi eliberat din funcţie la propunerea motivată a consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, la propunerea a 2/3 dintre membrii consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ sau la propunerea consiliului profesoral, cu votul a 2/3 dintre membri.

În această ultimă situaţie este obligatorie realizarea unui audit de către inspectoratul şcolar. Rezultatele auditului se analizează în consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar. În funcţie de hotărârea consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, inspectorul şcolar general emite decizia de eliberare din funcţie a directorului unităţii de învăţământ. Hotărârea revocării directorului unităţii de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică care şcolarizează exclusiv în învăţământ profesional şi tehnic cu o pondere majoritară a învăţământului dual se ia prin vot secret de către 2/3 din membrii consiliului de administraţie.”

12. La articolul 21 alineatul (1), litera h) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„h) prezintă anual raportul asupra calităţii educaţiei din unitatea de învăţământ; raportul este prezentat în faţa consiliului de administraţie, a consiliului profesoral, în faţa comitetului reprezentativ al părinţilor şi a conducerii asociaţiei de părinţi, acolo unde există; raportul este adus la cunoştinţa autorităţilor administraţiei publice locale şi a inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti şi postat pe site-ul unităţii şcolare, în măsura în care există, în termen de maximum 30 de zile de la data începerii anului şcolar,”

13. La articolul 21 alineatul (4), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) coordonează activitatea de elaborare a ofertei educaţionale a unităţii de învăţământ şi o propune spre aprobare consiliului de administraţie; prin excepţie, în unităţile de învăţământ preuniversitar care şcolarizează elevi exclusiv în învăţământ profesional şi tehnic cu o pondere majoritară a învăţământului dual, directorul aprobă curriculumul în dezvoltare locală;”.

14. La articolul 21 alineatul (4), după litera bb) se introduce o nouă literă, litera cc), cu următorul cuprins:

„cc) asigură implementarea hotărârilor consiliului de administraţie. Propune consiliului de administraţie anularea hotărârilor acestuia care contravin vădit dispoziţiilor legale în vigoare şi informează inspectoratul şcolar despre aceasta.”

15. La articolul 21, alineatul (7) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(7) Directorul are obligaţia de a delega atribuţiile către directorul adjunct sau către un alt cadru didactic, membru al consiliului de administraţie, în situaţia imposibilităţii exercitării acestora. Neîndeplinirea acestei obligaţii constituie abatere disciplinară şi se sancţionează conform legii. În situaţii excepţionale (accident, boală şi altele asemenea) în care directorul nu poate delega atribuţiile, directorul adjunct sau un alt cadru didactic, membru al consiliului de administraţie, desemnat anterior pentru astfel de situaţii de către acesta, preia atribuţiile directorului.”

16. La articolul 25, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Directorul adjunct al unităţii de învăţământ de stat poate fi eliberat din funcţie la propunerea motivată a consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, la propunerea a 2/3 dintre membrii consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ sau la propunerea consiliului profesoral, cu votul a 2/3 dintre membri, în această ultimă situaţie este obligatorie realizarea unui audit de Către inspectoratul şcolar. Rezultatele auditului se analizează de către consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar şi, în baza hotărârii acestuia, inspectorul şcolar general emite decizia de eliberare din funcţie a directorului adjunct al unităţii de învăţământ.”

17. La articolul 25, alineatul (3) se abrogă.

18. Articolul 31 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 31. - Rapoartele semestriale şi anuale de activitate sunt făcute publice pe site-ul unităţii de învăţământ sau, în lipsa acestuia, prin orice altă formă şi prin transmiterea unui exemplar către comitetul reprezentativ al părinţilor şi asociaţia de părinţi,

acolo unde există, fiind documente care conţin informaţii de interes public.”

19. La articolul 33, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3) Documentele de prognoză se transmit, în format electronic, comitetului reprezentativ al părinţilor şi asociaţiei de părinţi, acolo unde există, fiind documente care conţin informaţii de interes public.”

20. La articolul 34, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) Planul de dezvoltare instituţională, respectiv planul de acţiune al şcolii (PAS), se dezbate şi se avizează de către consiliul profesoral şi se aprobă de către consiliul de administraţie. Planificarea strategică, respectiv planul de acţiune al şcolii (PAS), pentru unităţile de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică care şcolarizează exclusiv în învăţământ profesional şi tehnic cu o pondere majoritară a învăţământului dual, este elaborat de director şi se aprobă de către consiliul de administraţie.”

21. La articolul 40, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) Personalului din învăţământul preuniversitar îi este interzis să desfăşoare şi să încurajeze acţiuni de natură să afecteze imaginea publică a copilului/elevului şi viaţa intimă, privată sau familială a acestuia sau ale celorlalţi salariaţi din unitate.”

22. La articolul 58, litera f) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,f) hotărăşte asupra tipului de sancţiune disciplinară aplicată elevilor care săvârşesc abateri, potrivit prevederilor prezentului regulament şi ale regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ şi ale Statutului elevului;”.

23. La articolul 58, litera i) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„i) avizează oferta de curriculum la decizia şcolii pentru anul şcolar următor şi o propune spre aprobare consiliului de administraţie; prin excepţie, în unităţile de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică care şcolarizează elevi în învăţământ profesional şi tehnic cu o pondere majoritară a învăţământului dual consiliul profesoral avizează curriculumul în dezvoltare locală (CDL) şi îl propune spre aprobare directorului;”.

24 La articolul 66, literele a) şi b) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

,,a) stabilesc modalităţile concrete de implementare a curriculumului naţional, selectează auxiliarele didactice şi mijloacele de învăţământ din lista celor aprobate/avizate de Ministerul Educaţiei Naţionale adecvate specificului unităţii de învăţământ şi nevoilor educaţionale ale copiilor/elevilor, în vederea realizării potenţialului maxim al acestora şi atingerii standardelor naţionale; schema procedurii de utilizare a auxiliarelor didactice în unităţile de învăţământ este prevăzută în anexa nr. 2 la prezentul regulament;

b) elaborează oferta de curriculum la decizia şcolii până la data realizării schemei de încadrare cu personal didactic de predare pentru anul şcolar următor şi o propune spre dezbatere consiliului profesoral; curriculumul la decizia şcolii cuprinde şi oferta stabilită la nivel naţional; pentru învăţământul liceal tehnologic şi învăţământul profesional, oferta de curriculum la decizia şcolii este curriculum în dezvoltare locală (CDL) şi este elaborată de catedrele/comisiile metodice în parteneriat cu operatorii economici/autorităţile administraţiei publice locale şi propusă spre dezbatere consiliului profesoral;”.

25. La articolul 68, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare coordonează activitatea educativă din unitatea de învăţământ, iniţiază, organizează şi desfăşoară activităţi extraşcolare la nivelul unităţii de învăţământ, cu diriginţii, cu responsabilul comisiei de învăţământ primar, cu consiliul reprezentativ al părinţilor şi asociaţia de părinţi, acolo unde aceasta există, cu reprezentanţi ai consiliului elevilor, cu consilierul şcolar şi cu partenerii guvernamentali şi neguvernamentali.”

26. La articolul 69, literele c), e) şi h) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„c) elaborează proiectul programului/calendarul activităţilor educative şcolare şi extraşcolare ale unităţii de învăţământ, în conformitate cu planul de dezvoltare instituţională, cu direcţiile stabilite de către inspectoratul şcolar şi minister, în urma consultării consiliului reprezentativ al părinţilor, asociaţiei de părinţi, acolo unde există, şi a elevilor, şi îl supune spre aprobare consiliului de administraţie;

...............................................................................................................

e) identifică tipurile de activităţi educative extraşcolare care corespund nevoilor elevilor, precum şi posibilităţile de realizare a acestora, prin consultarea elevilor, a consiliului reprezentativ al părinţilor şi asociaţiei de părinţi, acolo unde există;

...............................................................................................................

h) facilitează implicarea consiliului reprezentativ al părinţilor şi asociaţiei de părinţi, acolo unde există, şi a partenerilor educaţionali în activităţile educative.”

27. Articolul 78 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 78. - Dispoziţiile art. 75, 76 şi 77 se aplică în mod corespunzător şi personalului didactic din învăţământul preşcolar şi primar.”

28. La articolul 79 alineatul (2), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„c) Comisia pentru dezvoltare profesională şi evoluţie în cariera didactică;”.

29. La articolul 79 alineatul (2), litera g) se abrogă.

30. La articolul 80, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 80. - (1) Comisiile de la nivelul unităţii de învăţământ îşi desfăşoară activitatea pe baza deciziei de constituire emise de directorul unităţii de învăţământ. În cadrul comisiilor prevăzute la art. 79 alin. (2) lit. b) şi f) sunt cuprinşi şi reprezentanţi ai elevilor şi ai părinţilor, ai tutorilor sau ai susţinătorilor legali, nominalizaţi de consiliul şcolar al elevilor, respectiv consiliul reprezentativ al părinţilor şi asociaţia de părinţi, acolo unde există.”

31. La articolul 98, alineatele (1), (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 98 - (1) înscrierea în învăţământul primar se face conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.

(2) în situaţia în care, pe durata clasei pregătitoare ori a clasei I, elevul acumulează absenţe ca urmare a unor probleme de sănătate sau se observă manifestări de oboseală sau de neadaptare şcolară, părinţii, tutorii sau susţinătorii legali pot depune la unitatea de învăţământ o solicitare de retragere a elevului în vederea reînscrierii în anul şcolar următor, în clasa corespunzătoare nivelului din care s-a retras; la cererea motivată a părintelui, reînscrierea se poate face şi în anul şcolar în care s-a solicitat retragerea, în clasa anterioară nivelului din care s-a retras elevul.

(3) în situaţia solicitării de retragere menţionată la alin. (2), unităţile de învăţământ vor consilia părinţii, tutorii sau susţinătorii legali privind nevoia de a lua decizii în interesul educaţional al elevului şi îi vor informa că solicitarea nu poate fi soluţionată decât în situaţia în care evaluarea dezvoltării psihosomatice atestă necesitatea reînscrierii în clasa anterioară sau în clasa corespunzătoare nivelului din care s-a retras.”

32. Articolul 99 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 99. - Înscrierea în clasa a IX-a din învăţământul liceal sau din învăţământul profesional, respectiv în anul I din învăţământul postliceal, inclusiv învăţământul profesional şi tehnic dual, se face în conformitate cu metodologiile aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.”

33. La articolul 102, alineatul (7) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(7) Nerespectarea termenului prevăzut la alin. (6) atrage declararea absenţelor ca nemotivate.”

34. Articolul 104 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 104. - Elevii din învăţământul preuniversitar retraşi se pot reînmatricula, la cerere, de regulă la începutul anului şcolar, la acelaşi nivel/ciclu de învăţământ şi aceeaşi formă de învăţământ, redobândind astfel calitatea de elev.”

35. La articolul 108, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) Activităţile educative extraşcolare sunt stabilite în consiliul profesoral al unităţii de învăţământ, împreună cu consiliul elevilor, în conformitate cu opţiunile elevilor şi ale consiliului reprezentativ al părinţilor şi ale asociaţiilor părinţilor, acolo unde acestea există, a tutorilor sau a susţinătorilor legali, precum şi cu resursele de care dispune unitatea de învăţământ.”

36. La articolul 113, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3) Rezultatul evaluării, exprimat prin calificativ, notă, punctaj etc., nu poate fi folosit ca mijloc de coerciţie, acesta reflectând strict rezultatele învăţării, conform prevederilor legale.”

37. La articolul 117 alineatul (1), după litera c) se introduce o nouă literă, litera d), cu următorul cuprins:

,,d) Pentru frauda constatată la evaluările scrise, inclusiv la probele scrise din cadrul examenelor organizate la nivelul unităţii de învăţământ, conform prezentului regulament, se acordă nota 1 sau, după caz, calificativul insuficient.”

38. La articolul 123, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) Pentru integrarea în colectiv a elevilor scutiţi medical, în timpul orei de educaţie fizică şi sport, cadrul didactic le poate atribui sarcini organizatorice care vor avea în vedere recomandările medicale, de exemplu: arbitraj, cronometrare, măsurare, înregistrarea unor elemente tehnice, ţinerea scorului etc.”

39. La articolul 129, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(3) încheierea situaţiei şcolare a elevilor amânaţi pe semestrul al doilea, a celor declaraţi amânaţi pe semestrul I care nu şi-au încheiat situaţia şcolară conform prevederilor alin. (1) şi (2) sau a celor amânaţi anual se face înaintea sesiunii de corigenţe, într-o perioadă stabilită de consiliul de administraţie. Elevii amânaţi, care nu promovează la una sau două discipline/module de studiu în sesiunea de examene de încheiere a situaţiei şcolare a elevilor amânaţi, se pot prezenta la sesiunea de examene de corigenţe. Elevii declaraţi amânaţi anual din clasa pregătitoare, respectiv din clasa I, care nu se prezintă în sesiunile de examinare sunt reînscrişi în clasa pentru care nu s-a încheiat situaţia şcolară.”

40. Articolul 135 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 135. - (1) Obligaţia de a frecventa învăţământul obligatoriu la forma cu frecvenţă încetează la vârsta de 18 ani. Persoanele care nu au finalizat învăţământul obligatoriu până la această vârstă şi care au depăşit cu mai mult de trei ani vârsta clasei îşi pot continua studiile, la cerere şi la forma de învăţământ cu frecvenţă, cursuri serale sau la forma cu frecvenţă redusă.

(2) Persoanele care au depăşit cu mai mult de patru ani vârsta clasei în care puteau fi înscrise şi care nu au absolvit învăţământul primar până la vârsta de 14 ani, precum şi persoanele care au depăşit cu mai mult de patru ani vârsta clasei în care puteau fi înscrise şi care nu şi-au finalizat învăţământul secundar inferior, gimnazial pot continua studiile, la solicitarea acestora, şi în programul «A două şansă», conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.”

41. La articolul 136, alineatele (1), (4), (7), (11) şi (13) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 136. - (1) Elevii care, indiferent de cetăţenie sau statut, au urmat cursurile într-o unitate de învăţământ din altă ţară sau la organizaţii furnizoare de educaţie care organizează şi desfăşoară pe teritoriul României activităţi corespunzătoare unor sisteme educaţionale din alte ţări pot dobândi calitatea de elev în România numai după recunoaşterea sau echivalarea de către inspectoratele şcolare judeţene, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, respectiv de către minister a studiilor urmate în străinătate şi, după caz, după susţinerea examenelor de diferenţă stabilite în cadrul procedurii de echivalare.

...............................................................................................................

 (4) Indiferent de cetăţenie sau statut, alegerea nivelului clasei în care va fi înscris elevul ca audient se face, prin decizie, de către directorul unităţii de învăţământ, în baza hotărârii consiliului de administraţie luate în baza analizării raportului întocmit de o comisie formată din cadre didactice care predau la nivelul de studiu pentru care se solicită înscrierea, stabilită la nivelul unităţii de învăţământ, din care fac parte şi directorul/directorul adjunct şi un psiholog/consilier şcolar.

...............................................................................................................

 (7) Dosarul de echivalare va fi depus de către părinţii, tutorii sau susţinătorii legali ai elevului la unitatea de învăţământ la care este înscris elevul ca audient. Unitatea de învăţământ transmite dosarul către inspectoratul şcolar, în termen de cel mult 5 zile de la înscrierea elevului ca audient. Dosarul este transmis, în maximum 5 zile de la înregistrare, de către inspectoratul şcolar către compartimentul de specialitate din minister, numai în cazul echivalării claselor a XI-a şi a XII-a, pentru recunoaşterea şi echivalarea celorlalte clase aplicându-se normele legale în vigoare. Ministerul Educaţiei Naţionale emite documentul de echivalare în termen de 30 de zile de la primirea dosarului.

...............................................................................................................

 (11) în contextul prevăzut la alin. (10) inspectoratul şcolar constituie o comisie de evaluare formată din cadre didactice şi cel puţin un inspector şcolar/profesor metodist, care evaluează elevul, în termen de cel mult 20 de zile, pe baza programelor şcolare în vigoare, la toate disciplinele/modulele din planul-cadru de învăţământ, pentru clasele neechivalate sau care nu au fost parcurse ori promovate. După promovarea tuturor examenelor, elevul este înscris în clasa următoare ultimei clase promovate, fie prin recunoaştere şi echivalare, fie prin promovarea examenelor prevăzute la alin. (10). Modul de desfăşurare şi rezultatele evaluării vor fi trecute într-un proces-verbal care se păstrează în unitatea de învăţământ în care elevul urmează să frecventeze cursurile. Această procedură se aplică şi în cazul persoanelor, indiferent de cetăţenie sau statut, care solicită continuarea studiilor şi înscrierea în sistemul românesc, fără a prezenta documente care să ateste studiile efectuate în străinătate sau la organizaţii furnizoare de educaţie care organizează şi desfăşoară pe teritoriul României activităţi corespunzătoare unor sisteme educaţionale din alte ţări, care nu sunt înscrise în Registrul special al Agenţiei Române pentru Asigurarea Calităţii în învăţământul Preuniversitar.

...............................................................................................................

 (13) Pentru persoanele care nu cunosc limba română, înscrierea şi participarea la cursul de iniţiere în limba română se fac conform reglementărilor aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale. Pentru persoanele care solicită sau beneficiază de o forma de protecţie internaţională, înscrierea în învăţământul românesc, la oricare din formele de învăţământ, se poate face, în cazul elevilor majori, la solicitarea acestor persoane sau, în cazul elevilor minori, la solicitarea părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali. Înscrierea în învăţământul românesc se poate face, în condiţiile participării la cursul de iniţiere în limba română şi, după caz, fie după primirea avizului privind recunoaşterea şi echivalarea studiilor de către instituţiile abilitate, fie după parcurgerea procedurilor prevăzute la alin. (10), (11) şi (12). Persoanele care solicită sau beneficiază de o formă de protecţie internaţională pot opta pentru continuarea studiilor inclusiv în cadrul programului «A două şansă», conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale, simultan cu participarea la cursul de iniţiere în limba română.”

42. La articolul 139, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,(2) Organizarea în unităţile de învăţământ a examenelor de admitere în învăţământul liceal sau profesional, inclusiv învăţământ profesional şi tehnic dual, precum şi a examenelor şi evaluărilor naţionale se face conform metodologiilor aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.”

43. La articolul 150, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 150. - (1) în învăţământul antepreşcolar/preşcolar, primar, gimnazial, învăţământul profesional, liceal, postliceal, precum şi în învăţământul profesional şi tehnic dual elevii se pot transfera de la o grupă/formaţiune de studiu la alta, în aceeaşi unitate de învăţământ, sau de la o unitate de învăţământ la alta, în limita efectivelor maxime de antepreşcolari/preşcolari/elevi la grupă/formaţiune de studiu.”

44. La articolul 151, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 151. - (1) în învăţământul profesional, liceal sau postliceal, inclusiv în învăţământul profesional şi tehnic dual, aprobarea transferurilor la care se schimbă filiera, domeniul de pregătire, specializarea/calificarea profesională este condiţionată de promovarea examenelor de diferenţă.”

45. Articolul 152 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 152. - (1) Elevii din învăţământul liceal, din învăţământul profesional şi din învăţământul postliceal se pot transfera, păstrând forma de învăţământ, cu respectarea următoarelor condiţii:

a) în cadrul învăţământului liceal, elevii din clasa a IX-a se pot transfera numai după primul semestru, dacă media lor de admitere este cel puţin egală cu media ultimului admis la specializarea la care se solicită transferul; în situaţii medicale deosebite, pe baza avizului comisiei medicale judeţene/a municipiului Bucureşti, acolo unde există, sau a documentelor medicale justificative şi în situaţiile excepţionale prevăzute la art. 155 alin. (4), elevii din clasa a IX-a a învăţământului liceal pot fi transferaţi şi în cursul primului semestru sau înainte de începerea acestuia, cu respectarea condiţiei de medie menţionate anterior. În situaţii medicale excepţionale, ISJ/ISMB, cu avizul MEN, poate aproba realizarea transferului şi fără respectarea condiţiei de medie;

b) în cadrul învăţământului liceal, elevii din clasele X-XII/XIII se pot transfera, de regulă, dacă media lor din ultimul an este cel puţin egală cu media ultimului promovat din clasa la care se solicită transferul;

c) în cadrul învăţământului profesional cu durata de trei ani, elevii de la clasa a IX-a se pot transfera numai după primul semestru, dacă media lor de admitere este cel puţin egală cu media ultimului admis la calificarea profesională la care se solicită transferul; în situaţii medicale deosebite, elevii din clasa a IX-a a învăţământului profesional cu durata de trei ani pot fi transferaţi şi în cursul primului semestru sau înainte de începerea acestuia, pe baza avizului comisiei medicale judeţene/a municipiului Bucureşti, cu respectarea condiţiei de medie, menţionate anterior;

d) în cadrul învăţământului profesional cu durata de trei ani, elevii din clasele a X-a şi a XI-a se pot transfera, de regulă, dacă media lor din ultimul an este cel puţin egală cu media ultimului promovat din clasa la care se solicită transferul. Excepţiile de la această prevedere se aprobă de către consiliul de administraţie;

e) elevii din clasele a IX-a, a X-a şi a XI-a din învăţământul liceal se pot transfera în aceeaşi clasă în învăţământul profesional cu durata de trei ani după susţinerea examenelor de diferenţă, în limita efectivului de 30 de elevi la clasă şi în baza criteriilor prevăzute de Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ la care se solicită transferul;

f) elevii care au finalizat clasa a IX-a a învăţământului profesional cu durata de trei ani se pot transfera doar în clasa a IX-a a învăţământului liceal, cu respectarea mediei de admitere la profilul şi specializarea la care solicită transferul. Elevii din clasele a X-a şi a XI-a din învăţământul profesional cu durata de trei ani se pot transfera în clasa a X-a din învăţământul liceal, cu respectarea condiţiei de medie a clasei la care solicită transferul şi după promovarea examenelor de diferenţă;

g) elevii din clasele terminale ale învăţământului liceal se pot transfera de la învăţământul cu frecvenţă, cursuri de zi la învăţământul cu frecvenţă cursuri serale, în anul terminal, după absolvirea semestrului I şi după susţinerea, dacă este cazul, a examenelor de diferenţă.

(2) Prevederile lit. c), d), e) şi f) de la alin. (1) se aplică şi în cazul învăţământului profesional şi tehnic dual.”

46. La articolul 153, litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„c) elevii din clasele terminale ale învăţământului liceal se pot transfera de la învăţământul cu frecvenţă la învăţământul cu frecvenţă redusă, în anul terminai, după absolvirea semestrului I şi după susţinerea, dacă este cazul, a examenelor de diferenţă. Elevii din învăţământul profesional şi tehnic dual se pot transfera în învăţământul care nu are caracteristicile acestei forme de organizare, după susţinerea, dacă este cazul, a examenelor de diferenţă, în limita efectivelor maxime de elevi la clasă şi potrivit criteriilor prevăzute în regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ; elevii din învăţământul liceal, profesional şi postliceal se pot transfera în învăţământul profesional şi tehnic dual, după susţinerea, dacă este cazul, a examenelor de diferenţă, cu respectarea prevederilor legale privind efectivele de elevi la clasă.”

47. La articolul 155 alineatul (2), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) de la învăţământul cu frecvenţă la cel cu frecvenţă redusă, de regulă în perioada intersemestrială sau a vacanţei de vară; în aceleaşi perioade se efectuează şi transferul la/de la învăţământul profesional şi tehnic dual şi de la/la învăţământul profesional şi tehnic dual la învăţământul liceal tehnologic. Transferurile în cursul anului şcolar se pot aproba în mod excepţional în cazurile precizate la art. 155 alin. (4);”.

48. La articolul 155, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Transferurile în care se păstrează forma de învăţământ, cu schimbarea profilului şi/sau a specializării, se efectuează, de regulă, în perioada vacanţei de vară, conform hotărârii consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ la care se solicită transferul

49. Articolul 157 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 157. - (1) în mod excepţional, elevii din unităţile de învăţământ liceal şi postliceal din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională declaraţi «Inapt»/ «Necorespunzător» pentru cariera militară, cei care comit abateri grave sau cei care nu doresc să mai urmeze cursurile respectivelor unităţi de învăţământ se transferă în unităţi de învăţământ din reţeaua Ministerului Educaţiei Naţionale, în timpul anului şcolar. Transferul se efectuează cu respectarea prevederilor prezentului regulament, precum şi a reglementărilor specifice ministerelor de care aparţin unităţile de învăţământ unde este înmatriculat elevul.

(2) Copiii personalului în activitate, decedat, rănit sau încadrat în grad de invaliditate conform legii, din următoarele categorii: cadre militare, militari angajaţi pe bază de contract, funcţionari publici cu statut special, în timpul sau din cauza serviciului militar, personal civil, se pot transfera, la cerere, din unităţile de învăţământ liceal sau postliceal din reţeaua Ministerului Educaţiei Naţionale în unităţile de învăţământ liceal şi postliceal din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, dacă îndeplinesc criteriile de recrutare şi au fost declaraţi «Admis» la probele de selecţie, în baza dosarului de candidat, conform reglementărilor specifice ministerului respectiv.”

50. La articolul 173, alineatele (2), (5) şi (7) se modificaşi vor avea următorul cuprins:

„(2) Părintele, tutorele sau susţinătorul legal care nu asigură şcolarizarea elevului în perioada învăţământului obligatoriu este sancţionat, conform legislaţiei în vigoare, cu amendă cuprinsă între 100 lei şi 1.000 lei ori este obligat să presteze muncă în folosul comunităţii.

...............................................................................................................

 (5) Părintele, tutorele sau susţinătorul legal are obligaţia ca, minimum o dată pe lună, să ia legătura cu profesorul pentru învăţământul preşcolar/învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul primar/profesorul diriginte pentru a cunoaşte evoluţia copilului/elevului, prin mijloace stabilite de comun acord. Prezenţa părintelui, tutorelui sau a susţinătorului legal va fi consemnată în caietul educatorului - puericultor/educatoarei/învăţătorului/ institutorului/profesorului pentru învăţământ preşcolar/primar, profesorului diriginte, cu nume, dată şi semnătură.

...............................................................................................................

 (7) Părintele, tutorele sau susţinătorul legal al preşcolarului sau al elevului din învăţământul primar are obligaţia să îl însoţească până la intrarea în unitatea de învăţământ, iar la terminarea activităţilor educative/orelor de curs să îl preia. În cazul în care părintele, tutorele sau susţinătorul legal nu poate să desfăşoare o astfel de activitate, împuterniceşte o altă persoană.”

51. La articolul 173, după alineatul (8) se introduce un nou alineat, alineatul (9), cu următorul cuprins:

„(9) Dispoziţiile alin. (7) nu se aplică în situaţiile în care transportul copiilor la şi de la unitatea de învăţământ se realizează cu microbuzele şcolare. Asigurarea securităţii şi siguranţei în incinta unităţii de învăţământ la venirea şi părăsirea acesteia, în special pentru elevii din clasa pregătitoare, se stabileşte prin regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ.”

52. La articolul 176, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Adunarea generală a părinţilor hotărăşte cu privire la susţinerea cadrelor didactice şi a echipei manageriale a unităţii de învăţământ privind activităţile şi auxiliarele didactice şi mijloacele de învăţământ utilizate în demersul de asigurare a condiţiilor necesare educării copiilor/elevilor.”

53. La articolul 178, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Convocarea adunării generale pentru alegerea comitetului de părinţi are loc în primele 15 zile calendaristice de la începerea cursurilor anului şcolar.”

54. Articolul 180 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 180. - Preşedintele comitetului de părinţi pe grupă/clasă reprezintă interesele părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali în relaţiile cu consiliul reprezentativ al părinţilor şi asociaţia de părinţi şi, prin acesta/aceasta, în relaţie cu conducerea unităţii de învăţământ şi alte foruri, organisme şi organizaţii.”

55. La articolul 181, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Este interzisă şi constituie abatere disciplinară implicarea copiilor/elevilor sau a personalului din unitatea de învăţământ în strângerea şi/sau gestionarea fondurilor.”

56. La articolul 182, alineatele (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(3) Consiliul reprezentativ al părinţilor este o structură, fără personalitate juridică, a cărei activitate este reglementată printr-un regulament adoptat prin hotărârea adunării generale a preşedinţilor comitetelor de părinţi pe grupă/clasă din unitatea de învăţământ, care nu are patrimoniu, nu are buget de venituri şi cheltuieli, nu are dreptul de a colecta cotizaţii, donaţii şi a primi finanţări de orice fel de la persoane fizice sau juridice. Se poate implica în activităţile unităţii de învăţământ prin acţiuni cu caracter logistic - voluntariat

(4) La nivelul fiecărei unităţi de învăţământ se poate constitui Asociaţia de părinţi în conformitate cu legislaţia în vigoare privind asociaţiile şi fundaţiile, care reprezintă drepturile şi interesele părinţilor din unitatea de învăţământ, membri ai acesteia.

57. La articolul 183, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) Consiliul reprezentativ al părinţilor este întrunit statutar în prezenţa a două treimi din numărul total al membrilor, iar hotărârile se adoptă prin vot deschis, cu majoritatea simplă a voturilor celor prezenţi. În situaţia în care nu se întruneşte cvorumul, şedinţa se reconvoacă pentru o dată ulterioară, fiind statutară în prezenţa a jumătate plus 1 din totalul membrilor.”

58. La articolul 185 alineatul (1), litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„e) alte activităţi care privesc bunul mers al unităţii de învăţământ sau care sunt aprobate prin hotărâre de către adunarea generală a părinţilor pe care îi reprezintă”.

59. La articolul 194, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

.(2) Protocolul conţine prevederi clare cu privire la responsabilităţile părţilor, referitoare la asigurarea securităţii elevilor şi a personalului şcolii, respectarea normelor de sănătate şi securitate în muncă, asigurarea transportului la şi de la operatorul economic, durata activităţilor, drepturile şi îndatoririle elevilor, utilizarea fondurilor realizate, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. De asemenea, unităţile de învăţământ profesional şi tehnic încheie parteneriate şi protocoale de colaborare cu operatorii economici, în vederea derulării orelor de instruire practică. Unităţile de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică ce şcolarizează în învăţământ profesional şi tehnic dual încheie contracte de parteneriat cu unul sau mai mulţi operatori economici sau cu o asociaţie/un consorţiu de operatori economici şi cu unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află unitatea şcolară. Pentru pregătirea profesională, fiecare elev major, respectiv părintele, tutorele sau susţinătorul legal al elevului minor din aceste unităţi de învăţământ prevăzute încheie un contract de pregătire practică individual cu operatorul economic şi unitatea de învăţământ. Contractele prevăzute se reglementează prin metodologii specifice aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale”.

60. Articolul 197 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 197. - (1) în unităţile de învăţământ fumatul este interzis, conform prevederilor legislaţiei în vigoare.

(2) în timpul orelor de curs, al examenelor şi al concursurilor este interzisă utilizarea telefoanelor mobile; prin excepţie de la această prevedere, este permisă utilizarea acestora în timpul orelor de curs, numai cu acordul cadrului didactic, în situaţia folosirii lor în procesul educativ sau în situaţii de urgenţă. Pe durata orelor de curs telefoanele mobile se păstrează în locuri special amenajate din sala de clasă, setate astfel încât să nu deranjeze procesul educativ.”

61. Articolul 198 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 198. - (1) în unităţile de învăţământ se asigură dreptul fundamental la învăţătură şi este interzisă orice formă de discriminare a copiilor/elevilor şi a personalului din unitate.

(2) în unităţile de învăţământ sunt interzise măsurile care pot limita accesul la educaţie al elevilor, cum ar fi, de exemplu, efectuarea de către aceştia a serviciului pe şcoală, interzicerea participării la cursuri sau sancţionarea elevilor care nu poartă uniforma unităţii de învăţământ sau altele asemenea.”

62 La articolul 199, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul conţinut:

,,(2) La elaborarea regulamentului de organizare şi funcţionare şi a regulamentului intern se respectă şi prevederile din Statutul elevului, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.”

63. Articolul 201 se modifică şi va avea următorul conţinut:

„Art. 201. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul regulament.”

64. După anexă, care devine anexa nr. 1, se introduce o nouă anexă, anexa nr. 2, având cuprinsul prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Direcţia generală educaţie timpurie, învăţământ primar şi gimnazial, Direcţia generală învăţământ secundar superior şi educaţie permanentă, Direcţia generală minorităţi şi relaţia cu Parlamentul, inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti şi unităţile de învăţământ duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei naţionale,

Liviu-Marian Pop

 

Bucureşti, 8 ianuarie 2018.

Nr. 3.027.

 

ANEXĂ

(Anexa nr. 2 /a Ordinul nr. 5.079/2016)

 

Schema procedurii de utilizare în şcoli a auxiliarelor didactice aprobate/avizate de MEN

 

Educatoare/ Profesor învăţământ preşcolar/ Învăţător/ Profesor învăţământ primar/ Profesor

 

Selectează auxiliare, din lista celor aprobate/avizate de MEN

 

Catedre / Comisii metodice

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Prin Consiliul profesoral informează asupra utilizării materialelor acceptate de CRP/ AP

 

Profesor diriginte

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Centralizează auxiliarele propuse, din lista celor aprobate/avizate de MEN

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Adunarea generala a părinţilor

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Informează asupra utilizării în şcoală a materialelor propuse de profesori/ comisii metodice

 

Consiliul reprezentativ al părinţilor (CRP)/ Asociaţia de părinţi (AP)

 

Exprimă acordul pentru utilizare în şcoală a materialelor propuse de profesori/comisii metodice

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Consiliul de administraţie

 

 

 

Materiale auxiliare avizate

 

 

 

Centralizează şi informează asupra opţiunilor

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Inspectoratul şcolar judeţean/ ISMB

 

 

 

 

Elevi

 

Biblioteca şcolară/ CDI

 

 

 

 

 

 

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

 

ORDIN

privind publicarea efectuării radierii din Registrul general Instituţii Financiare Nebancare a Societăţii TOTAL LEASING IFN - S.A.

 

Având în vedere solicitarea de radiere din Registrul general Instituţii Financiare Nebancare, formulată de către Societatea TOTAL LEASING IFN - S.A. prin Adresa înregistrată la Banca Naţională a României sub nr. 25.315 din 9.11.2017, precum şi îndeplinirea cerinţelor prevăzute de art. 113 alin. (1) din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 20/2009 privind instituţiile financiare nebancare, cu modificările şi completările ulterioare, în baza art. 28 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) din Legea nr. 93/2009 privind instituţiile financiare nebancare, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 35 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României şi al Hotărârii Parlamentului României nr. 27/2014 pentru numirea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României,

guvernatorul Băncii Naţionale a României emite următorul ordin:

Articol unic. - Se dispune publicarea efectuării radierii din Registrul general Instituţii Financiare Nebancare ţinut la Banca Naţională a României a Societăţii TOTAL LEASING IFN - S.A., cu sediul în Bucureşti, strada Nicolae Filipescu nr. 39-41, et. 3, biroul nr. 9, sectorul 2, înregistrată la oficiul registrului comerţului sub nr. J40/2799/2001, cod unic de înregistrare 13769872, înscrisă în Registrul general cu nr. RG-PJR-41-080115, la secţiunea h) - Leasing financiar.

 

Guvernatorul Băncii Naţionale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucureşti, 10 ianuarie 2018.

Nr. 44.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.