MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 73/2018

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 73         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 25 ianuarie 2018

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 701 din 7 noiembrie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, art. 7, art. 8 alin. (5), art. 10 şi ale art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în piaţă a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, precum şi a legii în ansamblul său

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.647/2017. - Ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară privind aprobarea începerii  lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 8 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Dolj

 

2.042/2017. - Ordin al ministrului muncii şi justiţiei sociale privind aprobarea Planului sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale pentru perioada 2018-2020

 

21. - Ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru închiderea vechilor evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară cu privire la imobilele situate în 11 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Bistriţa-Năsăud

 

40. - Ordin al ministrului sănătăţii privind completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 861/2014 pentru aprobarea criteriilor şi metodologiei de evaluare a tehnologiilor medicale, a documentaţiei care trebuie depusă de solicitanţi, a instrumentelor metodologice utilizate în procesul de evaluare privind includerea, extinderea indicaţiilor, neincluderea sau excluderea medicamentelor în/din Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, precum şi a căilor de atac

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 701

din 7 noiembrie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, art. 7, art. 8 alin. (5), art. 10 şi ale art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, precum şi a legii în ansamblul său

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Varga Attila - judecător

Ioniţă Cochinţu - magistrat-asistent

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, art. 7, art. 8 alin. (5), art. 10 şi ale art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de Banca Comercială înţesa Sanpaolo România - S.A. În Dosarul nr. 17.859/212/2016/a 1 al Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.712D/2016.

2. Dosarul a avut primul termen de judecată la data de 13 iulie 2017, când, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea a dispus conexarea la Dosarul nr. 1.788D/2016, iar, în temeiul dispoziţiilor art. 58 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, având în vedere necesitatea lămuririi suplimentare a unor aspecte, a dispus redeschiderea dezbaterilor pentru data de 10 octombrie 2017, în vederea disjungerii cauzelor, în temeiul art. 139 alin. (5) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992, dată la care Dosarul nr. 2.712D/2016 a fost disjuns.

3. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 10 octombrie 2017, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când, în temeiul dispoziţiilor art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea a dispus, succesiv, amânarea pronunţării pentru data de 24 octombrie 2017 şi 7 noiembrie 2017, dată la care este pronunţată prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea nr. 15.946 din 20 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 17.859/212/2016/a 1, Judecătoria Constanţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3, art. 7, art. 8 alin. (5), art. 10 şi ale art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de Banca Comercială înţesa Sanpaolo România - S.A. Într-o cauză întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 77/2016.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, în esenţă, se susţine că dispoziţiile criticate sunt contrare principiului neretroactivităţii legii civile deoarece, potrivit art. 11 din Legea nr. 77/2016, prevederile acestei legi se aplică şi contractelor aflate în derulare, respectiv şi contractelor încheiate anterior intrării acesteia în vigoare; contractele de credit sunt încheiate în anumite condiţii şi termeni ce au fost stabiliţi de comun acord la data semnării, fiind supuse prevederilor legale în vigoare la data încheierii, astfel că dispoziţiile criticate sunt contrare şi prevederilor cu privire la aplicarea legii civile în timp.

6. De asemenea menţionează că, prin dispoziţiile Legii nr. 77/2016, s-a legiferat dreptul debitorului de a i se stinge datoria faţă de bancă, fără acordul băncii, prin darea în plată a imobilului ipotecat, banca fiind astfel expropriată de dreptul său de creanţă; în fapt, banca este privată în mod forţat de bunurile proprii prin faptul că dreptul său de proprietate asupra creanţei şi a accesoriilor sale este stins, fără acordul titularului său, prin simpla cerere a debitorului, ceea ce este contrar dispoziţiilor constituţionale cu privire la dreptul de proprietate privată.

7. Se arată că, astfel cum reiese din expunerea de motive, legea apare ca o măsură de protecţie/asistenţă socială, măsură care, potrivit Legii fundamentale, nu poate fi dispusă de statul român decât pe propria cheltuială, iar nu prin afectarea drepturilor patrimoniale şi intereselor unor persoane de drept privat, astfel că dispoziţiile criticate sunt contrare art. 47 din Constituţie, deoarece nu se pot dispune măsuri de protecţie socială prin intervenţia legislativă în cadrul unor raporturi contractuale între persoane private şi prin încălcarea şi restrângerea dreptului de proprietate al unor instituţii de credit care desfăşoară, în mod legal, activităţi comerciale în scopul obţinerii de profit,

8. Legea nr. 77/2016 permite debitorului ca, fără acordul creditorului, la simpla sa discreţie şi fără deosebire de situaţia sa materială, care îi asigură sau nu resursele financiare necesare achitării creditului şi accesoriilor aferente, să poată da în plată imobilul cu destinaţie de locuinţă ipotecat în favoarea băncii, stingându-şi, astfel, obligaţia asumată prin contractul de credit - aceea de rambursare a sumelor de bani împrumutate. Banca are dreptul legal şi contractual de a îşi realiza creanţa prin valorificarea tuturor garanţiilor constituite de bunăvoie în favoarea băncii de către debitor sau de terţi, or, Legea nr. 77/2016 restrânge acest drept, ceea ce este contrar art. 53 din Constituţie.

9. Prin prisma celor mai sus arătate, dispoziţiile Legii nr. 77/2016 sunt contrare şi prevederilor art. 135 din Constituţie, deoarece nu asigură libertatea comerţului, precum şi celor ale art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală.

10. Judecătoria Constanţa - Secţia civilă opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, arată că principiul neretroactivităţii nu este încălcat, având în vedere că dispoziţiile legale prevăd o modalitate de executare/încetare a unui contract de credit aflat în derulare. În ce priveşte pretinsa încălcare a dreptului de proprietate arată că, deşi este garantat de Constituţie, acesta nu este absolut, ci dimpotrivă, poate suporta limitări, în condiţiile art. 44 alin. (1) teza finală, coroborat cu cele ale art. 53 din Constituţie. Prevederile art. 135 din Legea fundamentală nu sunt înfrânte, deoarece textele criticate nu aduc atingere organizării economiei României, ca economie de piaţă, bazată pe libera iniţiativă şi nici libertăţii comerţului, protecţiei concurenţei loiale, ci reglementează anumite aspecte ce ţin de acest domeniu, atribut care este în competenţa legiuitorului. De asemenea se reţine că nu sunt încălcate nici dispoziţiile art. 47 din Constituţie, dimpotrivă, prevederile legale putând fi apreciate ca instituind o măsură de protecţie socială.

11. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.

14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din actul de sesizare a Curţii Constituţionale, îl constituie dispoziţiile art. 3, art. 7, art. 8 alin. (5), art. 10 şi ale art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016. Însă, având în vedere motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine ca obiect al acesteia prevederile art. 3, art. 7, art. 8 alin. (5), art. 10 şi ale art. 11 din Legea nr. 77/2016, precum şi legea în ansamblul său. Dispoziţiile criticate în mod punctual au următorul cuprins:

- Art. 3: „Prin derogare de la dispoziţiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, consumatorul are dreptul de a i se stinge datoriile izvorâte din contractele de credit cu tot cu accesorii, fără costuri suplimentare, prin darea în plată a imobilului ipotecat în favoarea creditorului, dacă în termenul prevăzut la art. 5 alin. (3) părţile contractului de credit nu ajung la un alt acord.

- Art. 7: (1) în termen de 10 zile de la data comunicării notificării emise în conformitate cu dispoziţiile art. 5, creditorul poate contesta îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a procedurii reglementate de prezenta lege.

(2) Cererea se judecă în procedură de urgenţă, cu citarea părţilor, de judecătoria în circumscripţia căreia domiciliază consumatorul.

(3) Apelul împotriva hotărârii pronunţate în conformitate cu dispoziţiile alin. (2) se depune de partea interesată în termen de 15 zile lucrătoare de la comunicare şi se judecă cu celeritate.

(4) Până la soluţionarea definitivă a contestaţiei formulate de creditor se menţine suspendarea oricărei plăţi către acesta, precum şi a oricărei proceduri judiciare sau extrajudiciare demarate de creditor sau de persoanele care se subrogă în drepturile acestuia împotriva debitorului.

(5) în situaţia în care se admite contestaţia formulată de creditor, părţile vor fi puse în situaţia anterioară îndeplinirii demersurilor prevăzute de prezenta lege.

(6) în termen de 10 zile de la data respingerii definitive a contestaţiei, creditorul are obligaţia să se prezinte, în conformitate cu notificarea prealabilă a debitorului, la notarul public indicat în cuprinsul acesteia. Dispoziţiile art. 5 alin. (4) sunt aplicabile atât în vederea transmiterii informaţiilor şi a înscrisurilor, cât şi în vederea stabilirii datei exacte a semnării actului de dare în plată.”;

- Art. 8 alin. (5): „Dreptul de a cere instanţei să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparţine şi consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanţei, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă contra debitorului

- Art. 10: „(1) La momentul încheierii contractului translativ de proprietate, respectiv de la data pronunţării hotărârii judecătoreşti definitive, potrivit prevederilor art. 8 sau, după caz, ale art. 9, va fi stinsă orice datorie a debitorului faţă de creditor, acesta din urmă neputând solicita sume de bani suplimentare.

(2) De dispoziţiile prezentului articol beneficiază şi codebitorul sau fideiusorul care a garantat obligaţia debitorului principal.

- Art. 11: „în vederea echilibrării riscurilor izvorând din contractul de credit, precum şi din devalorizarea bunurilor imobile. prezenta lege se aplică atât contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, cât şi contractelor încheiate după această dată.”

15. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii civile, art. 44 alin. (1)-(3) privind dreptul de proprietate, art. 47 referitor la nivelul de trai, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 135 referitor la economie şi ale art. 136 alin. (5) privind inviolabilitatea proprietăţii private.

16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea, având în vedere unele chestiuni prealabile, observă că asupra dispoziţiilor criticate s-a mai pronunţat, sens în care este, spre exemplu, Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României. Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017. De asemenea, cu privire la situaţia de fapt a cauzei, este de relevat faptul că notificarea este formulată în temeiul Legii nr. 77/2016, iar contractul de credit a fost încheiat la data de 22 iunie 2012, în scopul unor investiţii imobiliare, fiind garantat cu ipotecă asupra unui imobil/apartament, aşadar sub imperiul prevederilor noului Cod civil.

17. În jurisprudenţa sa, instanţa de contencios constituţional a reţinut ca element comun situaţiei de fapt din cauzele aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, care au sesizat Curtea în dosarele respective, excepţii soluţionate prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, că toate contractele de credit au fost încheiate înaintea intrării în vigoare a noului Cod civil, respectiv 1 octombrie 2011. În plus, Curtea a reţinut că autoarele excepţiei au invocat neconstituţionalitatea art. 3 din Legea nr. 77/2016, fără să se raporteze în mod distinct la cele două ipoteze ale acestuia, respectiv ipoteza care vizează aplicabilitatea noului Cod civil [„Prin derogare de la dispoziţiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare1] şi ipoteza care vizează aplicabilitatea vechiului Cod civil. În aceste condiţii, instanţa de contencios constituţional a respins, ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 teza întâi, raportate la dispoziţiile art. 3 teza întâi, precum şi excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza a două din Legea nr. 77/2016.

18. Faţă de această împrejurare, în prezenta cauză, „elementul comun” este diferit faţă de cel avut în vedere de Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa anterioară prezentei decizii, respectiv faptul că autoarea a invocat neconstituţionalitatea art. 3 din Legea nr. 77/2016, fără să se raporteze în mod distinct la cele două ipoteze ale acestuia, astfel cum au fost precizate mai sus, dar acest contract de credit este încheiat sub imperiul noului Cod civil.

19. Potrivit art. 3 din Legea nr. 77/2016, „Prin derogare de la dispoziţiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, consumatorul are dreptul de a i se stinge datoriile izvorâte din contractele de credit cu tot cu accesorii, fără costuri suplimentare, prin darea în piaţă a imobilului ipotecat în favoarea creditorului, dacă în termenul prevăzut la art. 5 alin. (3) părţile contractului de credit nu ajung la un alt acord”. Din conţinutul reglementării Legii nr. 77/2016 se deduce că art. 3 este indisolubil legat, în primul rând, de art. 11 din această lege. În timp ce art. 3 se referă la „derogare de la dispoziţiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil”, art. 11 statuează că „prezenta lege se aplică atât contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, cât şi contractelor încheiate după această dată”.

20. Ca atare, evaluând segmentele temporale la care face referire Legea nr. 77/2016, Curtea observă că aceasta dispune asupra aplicabilităţii sale, astfel: un moment înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 77/2016 - care, la rândul său, cuprinde două situaţii, respectiv: a) contracte încheiate sub imperiul Legii nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiţii imobiliare şi al Codului civil din 1864 şi b) contracte încheiate începând cu 1 octombrie 2011 sub imperiul Legii nr. 287/2009 privind Codul civil şi un moment după intrarea în vigoare a Legii nr. 77/2016.

21. Faţă de această situaţie legislativă şi având în vedere faptul că toate contractele de împrumut vizate de dispoziţiile Legii nr. 77/2016, supuse controlului de constituţionalitate, analizate şi concretizate prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, erau încheiate înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, Curtea a distins între teza întâi şi teza a două ale art. 3, prin coroborare cu art. 11 (a se vedea paragraful 104 din Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016).

22. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 3 teza întâi din Legea nr. 77/2016 [„Prin derogare de la dispoziţiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare”], Curtea, având în vedere art. 220 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, a statuat că acestea nu sunt aplicabile contractelor încheiate anterior intrării în vigoare a noului Cod civil.

23. Mai mult, Curtea a reţinut că, indiferent de textul legal specific în baza căruia au fost încheiate contractele până la data de 1 octombrie 2011, ele se supun reglementării de drept comun, respectiv Codului civil din 1864, care, deşi nu reglementa expres impreviziunea, permitea posibilitatea aplicării acesteia, implicit, prin raportare la prevederile art. 969 şi art. 970 din acest cod.

24. În acest context, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, paragrafele 115-116, Curtea a observat că legiuitorul a configurat cadrul legal reprezentat de Legea nr. 77/2016, luând în considerare o im previziune aplicabilă ope legis pentru toate contractele de credit în derulare, îndepărtându-se de condiţiile stricte ale aplicării impreviziunii. Însă, o astfel de instituţie a impreviziunii aplicabilă ope legis pentru toate contractele încheiate nu poate fi recunoscută, fiind în contradicţie cu prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 1 alin. (5) în componenta sa privind calitatea legii, cele ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, precum şi cele ale art. 124 privind înfăptuirea justiţiei.

25. În ceea ce priveşte sintagma „Prin derogare de la dispoziţiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil”, cu referire la contractele încheiate sub imperiul noului Cod civil, situaţia este diferită. Dacă, în virtutea Codului civil din 1864, se permitea aplicarea teoriei impreviziunii - în temeiul art. 969 şi art. 970, în noul Cod civil impreviziunea este legiferată în mod expres.

26. Cu privire la contracte, art. 1.270 din noul Cod civil, cu denumirea marginală - Forţa obligatorie -, statuează în sensul că un contract valabil încheiat are putere de lege între părţile contractante şi se poate modifica sau poate înceta numai prin acordul părţilor ori din cauze autorizate de lege. Noul Cod civil reglementează însă şi o situaţie/ipoteză nouă în ceea ce priveşte modificarea efectelor contractelor/convenţiilor legal încheiate, respectiv art. 1.271 cu denumirea marginală - Impreviziunea, care la alin. (1) prevede că „Părţile sunt ţinute să îşi execute obligaţiile, chiar dacă executarea lor a devenit mai oneroasă, fie datorită creşterii costurilor executării propriei obligaţii fie datorită scăderii valorii contraprestaţiei”. Deşi alin. (1) al art. 1.271 din Codul civil întăreşte efectul obligatoriu al contractelor, chiar şi în situaţia în care executarea lor a devenit mai oneroasă, prin alin. (2) al aceluiaşi articol, legiuitorul a statuat în sensul că „Dacă executarea contractului a devenit excesiv de oneroasă datorită unei schimbări excepţionale a împrejurărilor care ar face vădit injustă obligarea debitorului la executarea obligaţiei, instanţa poate să dispună: a) adaptarea contractului, pentru a distribui în mod echitabil între părţi pierderile şi beneficiile ce rezultă din schimbarea împrejurărilor; b) încetarea contractului, la momentul şi în condiţiile pe care le stabileşte. “ Prin urmare, legiuitorul instituie, în realitate, un temei nou de încetare a contractului, altul decât „prin acordul părţilor ori din cauze autorizate de lege”.

27. Prevederile art. 1.271 alin. (2) din noul Cod civil nu obligă creditorul să primească în plată bunul, dar, în condiţiile în care debitorul nu se poate achita de obligaţiile rezultate din contract, instanţa de judecată, la cererea debitorului, poate dispune adaptarea sau încetarea contractului, însă „la momentul şi în condiţiile pe care le stabileşte” ea însăşi.

28. Analizând şi coroborând prevederile Legii nr. 77/2016 cu cele ale noului Cod civil, Curtea observă că, în realitate, prin sintagma „Prin derogare de la dispoziţiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil”, practic, Legea nr. 77/2016 a instituit o situaţie particulară pentru contractele încheiate între consumatori şi instituţiile de credit, în sensul că, pentru acestea, instanţa de judecată, verificând îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 4 din lege şi constatând aplicabilă instituţia impreviziunii, dispune darea în plată a imobilului ipotecat, cu consecinţa ştergerii tuturor datoriilor consumatorului, însă numai în condiţiile art. 3 din Legea nr. 77/2016, astfel cum au fost conturate prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016.

29. Darea în plată la care se face referire în art. 3 din Legea nr. 77/2016 este o dare în plată forţată, fiind condiţionată doar de îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 4 din lege şi de constatarea de către instanţă a situaţiei extraordinare care justifică aplicarea impreviziunii, desigur, în interpretarea obligatorie dată prevederilor sale prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016.

30. Curtea mai observă că art. 1.492 cu denumirea marginală - Darea în plată - din noul Cod civil nu are relevanţă în cauză, acesta aplicându-se oricărui tip de contract reglementat ca atare de dreptul comun. Legea nr. 77/2016 fiind însă o lege specială, care reglementează strict raporturile dintre instituţiile de credit şi consumatori, persoane fizice, derogă, în mod evident, de la prevederile noului Cod civil, pe de o parte, de la art. 1.271 alin. (2) lit. b) teza a doua, în ceea ce priveşte dreptul şi competenţa exclusivă a instanţei de a dispune încetarea contractului, la momentul şi în condiţiile pe care le stabileşte şi, pe de altă parte, instituţia prevăzută la art. 1.492 nu are nicio incidenţă cu dispoziţiile Legii nr. 77/2016.

31. Posibilitatea instanţei de a verifica şi constata condiţiile impreviziunii, în situaţia în care prevederile Legii nr. 77/2016 nu îi acordă o asemenea competenţă, este consecinţa Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016, prin care Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile din art. 11 teza întâi raportate la art. 3 teza a doua, art. 4, 7 şi 8 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite sunt constituţionale în măsura în care instanţa judecătorească verifică condiţiile referitoare la existenţa impreviziunii.

32. În luarea acestei decizii, Curtea a reţinut că prin aplicarea ope legis a condiţiilor impreviziunii s-ar încălca art. 124 din Constituţie, legiuitorul intrând în sfera de competenţă a instanţelor judecătoreşti. Ca atare, Curtea a restabilit echilibrul între puterile statului, în speţă legislativă şi judecătorească, această statuare fiind valabilă indiferent de momentul încheierii contractelor de credit ce cad sub incidenţa Legii nr. 77/2016.

33. Astfel, deşi în prezenta cauză excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 teza întâi, raportate la dispoziţiile art. 3 teza întâi din Legea nr. 77/2016 urmează a fi respinsă ca neîntemeiată, aceasta nu înseamnă că se vor înlătura rolul şi competenţa instanţei de judecată de a verifica condiţiile referitoare la existenţa impreviziunii, întrucât dispoziţiile art. 11 teza întâi, raportate la dispoziţiile art. 3 teza întâi din Legea nr. 77/2016, se coroborează cu art. 3 teza a două din Legea nr. 77/2016, în interpretarea dată prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016.

34. În acest context, Curtea reiterează cele statuate prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, paragraful 119, respectiv faptul că singura interpretare care se subsumează cadrului constituţional în ipoteza unei reglementări generale a Impreviziunii în executarea contractelor de credit este cea potrivit căreia instanţa judecătorească, în lipsa acordului dintre părţi, are competenţa şi obligaţia să aplice impreviziunea în cazul în care constată că sunt îndeplinite condiţiile existenţei acesteia.

35. Pentru toate aceste argumente, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 teza întâi, raportate la dispoziţiile art. 3 teza întâi din Legea nr. 77/2016, urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

36. În continuare, faţă de jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional în materie, Curtea constată că, în prezenta cauză, în ceea ce priveşte o parte dintre dispoziţiile criticate cuprinse în Legea nr. 77/2016, nu sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate, a căror existenţă rezultă din dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor [...] privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei”  precum şi din dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale”.

37. Astfel, referitor la situaţia de fapt din cauza aflată pe rolul instanţei judecătoreşti a quo care a sesizat instanţa de contencios constituţional, Curtea reţine că, în această cauză, astfel cum s-a arătat mai sus, contractul de credit a fost încheiat la data de 22 iunie 2012, aşadar, după intrarea în vigoare a noului Cod civil, respectiv 1 octombrie 2011, dar înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 77/2016. Aceste aspecte sunt relevante în examinarea admisibilităţii excepţiei având ca obiect neconstituţionalitatea tezei a două a art. 11 din Legea nr. 77/2016. Curtea reţine că, potrivit primei teze a acestuia, dispoziţiile Legii nr. 77/2016 se aplică şi contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, iar, potrivit celei de-a două teze a art. 11, Legea nr. 77/2016 se aplică acelor contracte de credit încheiate după data intrării sale în vigoare. Aşa fiind, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza a două din Legea nr. 77/2016 urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, întrucât acestea vizează contracte încheiate după intrarea în vigoare a Legii nr. 77/2016, ipoteză inaplicabilă în cauza de faţă.

38. De asemenea, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, paragraful 120, Curtea a constatat că prevederile art. 11 teza întâi raportate la cele ale art. 3 teza a doua, art. 4, art. 7 şi art. 8 din Legea nr. 77/2016 sunt constituţionale numai în măsura în care instanţa judecătorească, în condiţiile manifestării opoziţiei creditorului, poate şi trebuie să facă aplicarea teoriei impreviziunii la contractele în derulare. Astfel, din punct de vedere procedural, instanţa judecătorească, în condiţiile formulării contestaţiei de către creditor sau a acţiunii în constatare de către debitor, va verifica îndeplinirea condiţiei notificării creditorului conform celor prevăzute de Legea nr. 77/2016, precum şi îndeplinirea criteriilor prevăzute de art. 4 din lege, aplicând în mod obligatoriu teoria impreviziunii în cadrul art. 7 din lege, respectiv art. 8 ori în cadrul art. 9 din aceeaşi lege. Curtea a precizat, astfel, că instanţa judecătorească care, în condiţiile legii, este independentă în aprecierea sa va putea face aplicarea impreviziunii până la limita superioară impusă de Legea nr. 77/2016 (predarea imobilului şi ştergerea datoriilor principale şi accesorii).

39. La paragraful 122 al Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016, Curtea a constatat că sintagma ,,precum şi din devalorizarea bunurilor imobile” din art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016 este neconstituţională. Astfel, analizând problema constituţionalităţii acestei sintagme din cuprinsul art. 11 al Legii nr. 77/2016, Curtea a constatat că obiectul contractelor de credit îl reprezintă sume de bani, şi nu bunuri imobile. În condiţiile în care art. 11 teza întâi prevede ca un criteriu de sine stătător criteriul devalorizării bunurilor imobile ce fac obiectul garanţiei aduse de debitor, se ajunge la o încălcare a dreptului de proprietate privată asupra sumelor de bani ale împrumutătorului (instituţiei de credit), drept prevăzut de art. 44 din Constituţie. Curtea a constatat că un astfel de criteriu, care a fost prevăzut alternativ cu cel al riscurilor ce izvorăsc din contractul de credit şi, deci, folosit de sine stătător, este incompatibil cu aplicarea impreviziunii de către instanţa judecătorească, astfel cum a fost configurată sub regimul Codului civil din 1864. Faptul că garanţia adusă se devalorizează nu are legătură cu executarea contractului de credit. Acest criteriu ar putea, în schimb, să fie folosit în coroborare cu principiul echităţii ca parte a teoriei impreviziunii, astfel cum a fost configurată sub regimul Codului civil din 1864. Astfel, instanţa judecătorească urmează să evalueze dezechilibrul prestaţiilor rezultate din contractul de credit şi prin recurgerea la acest criteriu atunci când contractul de credit a fost convenit în vederea achiziţionării unui imobil.

40. Totodată, în dinamica jurisprudenţială în materie, prin Decizia nr. 95 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 656 din 9 august 2017, paragraful 28, Curtea a statuat că „prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, decizie interpretativă, Curtea nu a constatat neconstituţionalitatea pură şi simplă a prevederilor art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016 şi a art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, ci a stabilit, în calitatea sa de garant al supremaţiei Constituţiei (art. 142 din Legea fundamentală), condiţiile în care dispoziţiile legale antereferite se subsumează exigenţelor Constituţiei. Or, în cazul deciziilor interpretative, în măsura în care aspectele de neconstituţionalitate deduse din motivarea autoarei excepţiei de neconstituţionalitate nu vizează înţelesul normei juridice care a fost exclus din sfera cadrului constituţional, Curtea reţine că, în analiza acestora, nu este incident art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 (a se vedea Decizia nr. 1.470 din 10 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 18 decembrie 2009, Decizia nr. 146 din 25 februarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 22 martie 2010, sau Decizia nr. 843 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 16 februarie 2016, paragraful 25). Atunci când critica de neconstituţionalitate a unei normei juridice priveşte un înţeles sau înţelesuri ale acesteia care se bucură în continuare de prezumţia de constituţionalitate şi care nu au fost excluse din cadrul constituţional prin decizia interpretativă, este evident că instanţa constituţională este competentă să analizeze fondul excepţiei de neconstituţionalitate” [a se vedea şi Decizia nr. 92 din 28 februarie 2017, paragraful 48],

41. De altfel, cu privire la art. 11 teza întâi raportat la art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, Curtea, prin Decizia nr. 95 din 28 februarie 2017, paragrafele 44-49, a arătat că mecanismul procedural reglementat de legiuitorul ordinar în vederea aplicării art. 8 alin. (5) din lege are în vedere, ca şi în cazul art. 8 alin. (1) din aceeaşi lege, două etape cu o semnificaţie deosebită în economia acesteia. Astfel, o primă etapă, obligatorie, se subsumează unei negocieri directe între părţi şi priveşte procedura notificării reglementate de art. 5 alin. (1) din lege, părţile putând ele însele să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractul de credit, prin darea în plată a imobilului. Această etapă se aplică şi trebuie parcursă indiferent dacă bunul imobil ipotecat a fost sau nu vândut în cadrul unei proceduri execuţionale la data intrării în vigoare a legii. Cea de-a două etapă, judiciară, facultativă prin natura sa, vizează intervenţia instanţelor judecătoreşti la cererea debitorilor, în vederea aplicării Legii nr. 77/2016, respectiv constatarea stingerii datoriei izvorâte din contractul de credit. Astfel, debitorul obligaţiilor de plată a sumelor de bani în cadrul unui contract de credit trebuie să parcurgă, în mod obligatoriu, prima etapă procedurală, în sensul ajungerii la un consens cu creditorul şi al evitării, pe cât posibil, a intervenţiei în cadrul raporturilor contractuale a instanţei judecătoreşti. Legiuitorul a reglementat acest mecanism procedural în două etape pentru a da posibilitatea încetării contractului, ca rezultat al acordului de voinţă al părţilor, fără intervenţia instanţelor judecătoreşti, apelarea la forţa de constrângere a statului realizându-se, în mod evident, numai atunci când părţile nu ajung la un consens.

42. Prin urmare, a apela direct la instanţa judecătorească, cu nesocotirea primei etape, cea a notificării, echivalează cu caracterul inadmisibil al unei asemenea acţiuni promovate în temeiul art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, instanţele judecătoreşti fiind în drept, în această ipoteză, să respingă ca atare acţiunea debitorului. Acesta a fost şi este sensul Deciziei nr. 639 din 27 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 12 ianuarie 2017, în care Curtea Constituţională a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate, pe motiv că însăşi acţiunea principală era inadmisibilă (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 171 din 8 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 7 aprilie 2011, Decizia nr. 203 din 6 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 14 mai 2012, Decizia nr. 94 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 16 aprilie 2014, Decizia nr. 254 din 5 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 535 din 15 iulie 2016, paragraful 18, Decizia nr. 433 din 21 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 din 31 august 2016, paragraful 22, sau Decizia nr. 101 din 7 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 297 din 26 aprilie 2017, paragraful 16). De altfel, în cauza antereferită, cererea de chemare în judecată, având ca obiect constatarea stingerii datoriilor rezultate din contractul de credit, întemeiată pe art. 8 alin, (5) din Legea nr. 77(2016, a fost formulată în mod direct de către debitor, fără a urma procedura obligatorie a notificării.

43. Prin urmare, indiferent dacă bunul imobil constituit drept garanţie pentru executarea contractului de credit a fost vândut anterior sau ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 77/2016, debitorul este obligat, din punct de vedere procedural, să parcurgă mai întâi etapa notificării şi de abia după aceea să solicite concursul instanţelor judecătoreşti pentru constatarea stingerii datoriei.

44. În privinţa bunurilor imobile adjudecate anterior intrării în vigoare a legii, ipoteză ce a format obiectul dosarului instanţei judecătoreşti a quo, în acea cauză, Curtea a constatat că legiuitorul ordinar a recurs la o ficţiune juridică, în sensul că datoriile rezultate din contractul de credit sunt considerate stinse, chiar dacă bunul imobil aferent garanţiei a fost vândut la un preţ mai mic decât valoarea datoriei debitorului către instituţia de credit. Practic, legiuitorul a apreciat, în contextul impreviziunii, că sumele de bani plătite în mod voluntar în executarea contractului, cele obţinute din adjudecarea bunului, indiferent de data la care aceasta a avut loc, precum şi, după caz, sumele rezultate din urmărirea silită a altor bunuri ale debitorului până la data formulării notificării acoperă valoarea datoriilor aferente contractului de credit. O asemenea ficţiune juridică, departe de a fi arbitrară, valorifică un element accesoriu al contractului de credit, ipoteca, definită, în cazul de faţă, ca fiind un drept real asupra unui bun imobil afectat restituirii sumei de bani împrumutate, şi este de natură să asigure echilibrul contractual dintre părţi în limitele riscului inerent unui contract de credit, eliminând din sfera raporturilor dintre debitor şi creditor riscul supraadăugat.

45. Prin urmare, Curtea a constatat că textul criticat nu încalcă art. 44 din Constituţie, în măsura în care acesta este aplicat în condiţiile intervenirii impreviziunii. În caz contrar, s-ar accepta, pe de o parte, ruinarea debitorului şi îmbogăţirea fără justă cauză a creditorului, temeiul acestei îmbogăţiri nemaiputându-i constitui contractul de credit anterior încheiat, ci situaţia imprevizibilă intervenită pe parcursul derulării contractului, iar, pe de altă parte, s-ar crea o vădită inegalitate între debitorii care, având în vedere aceeaşi situaţie de impreviziune, au reuşit să reziste acesteia pe un interval temporal mai extins sau mai restrâns. Or, acest criteriu, coroborat cu data intrării în vigoare a legii, este unul artificial şi arbitrar, întrucât impreviziunea trebuie evaluată în exclusivitate în funcţie de echilibrul contractual dintre părţi, fiind, aşadar, o chestiune ce ţine de dezechilibrarea prestaţiilor la care acestea s-au obligat datorită unui element exterior conduitei lor a cărui amploare nu putea fi prevăzută. Aşadar, stingerea datoriei prin darea în plată a imobilului ipotecat reprezintă o ficţiune juridică aplicabilă tuturor procedurilor de executare silită începute anterior sau ulterior intrării în vigoare a legii, indiferent că bunul aferent garanţiei a fost vândut în cadrul acestei proceduri anterior/ulterior intrării în vigoare a legii, singura condiţie impusă de legiuitor fiind ca executarea bunului principal şi a accesoriilor să fie în curs la data depunerii notificării. Aşa fiind, ca urmare a stingerii datoriilor prin darea în plată a bunului în condiţiile legii criticate, executarea/executarea silită a debitorului încetează.

46. Astfel cum a statuat Curtea prin Decizia nr. 638 din 27 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 14 februarie 2017, paragraful 25, instanţa judecătorească, care este independentă în aprecierea sa, va putea face aplicarea instituţiei impreviziunii în temeiul Legii nr. 77/2016, în configurarea determinată de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, respectiv în temeiul prevederilor art. 969 şi art. 970 din Cod civil din 1864, chiar şi în cauzele în care este începută executarea silită, indiferent de stadiul executării silite a bunului ipotecat, respectiv în speţele unde este pusă în discuţie o asemenea chestiune, cu consecinţa stingerii datoriilor rezultate din contractele de credit.

47. Distinct de cele prezentate mai sus, Curtea a reţinut că revine instanţelor de judecată competenţa de a stabili cadrul procesual în care se soluţionează litigiul dedus judecăţii, în funcţie de stadiul derulării contractului de credit. Totodată, Curtea a reiterat faptul că este rolul instanţelor de judecată să interpreteze normele legale şi să facă aplicarea acestora în funcţie de conţinutul normativ, respectiv dacă sunt norme de drept substanţial sau de drept procesual şi dacă sunt de imediată aplicare, precum şi cu privire la prioritatea acestora, în funcţie de caracterul de normă specială sau de drept comun (a se vedea Decizia nr. 357 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 19 octombrie 2017, paragrafele 40 şi 42).

48. Având în vedere cele de mai sus, Curtea a constatat că soluţia legislativă de stingere a datoriilor izvorâte din contractele de credit, indiferent de data la care a fost vândut bunul imobil ipotecat prin licitaţie publică sau printr-un alt mod agreat de creditor, nu încalcă dreptul de proprietate privată al creditorului, consacrat de art. 44 din Constituţie.

49. De asemenea, prin Decizia nr. 92 din 28 februarie 2017, paragrafele 50-60, Curtea a reţinut că, reglementând procedura dării în plată, ca expresie a impreviziunii contractuale, legiuitorul, prin art. 5 alin. (3) şi art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016, a pus la îndemâna debitorului obligaţiei un mecanism procedural specific, prin efectul căruia are loc o suspendare de drept a executării plăţilor pe care debitorul le-ar datora în temeiul contractului de credit, Este o măsură conexă firească deciziei debitorului de a transmite creditorului dreptul de proprietate asupra imobilului în vederea stingerii datoriei izvorând din contractul de credit ipotecar. Suspendarea plăţilor aferente contractului de credit intervine ca un accesoriu al deciziei unilaterale a acestuia prin care apreciază că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate inerente procedurii dării în plată, însă, pe perioada suspendării plăţilor, celelalte obligaţii ale debitorului rezultate din acesta se execută în continuare.

50. În acest context, Curtea a reţinut că suspendarea antemenţionată se aplică atât în situaţia în care creditorul obligaţiei de plată nu formulează contestaţie împotriva notificării transmise, cât şi în situaţia în care acesta din urmă formulează o asemenea contestaţie. Astfel, în lipsa formulării contestaţiei prevăzute de art. 7 alin. (1) din lege, notificarea transmisă creditorului rămâne definitivă, în sensul că ambele părţi acceptă faptul că aceasta îndeplineşte condiţiile de admisibilitate, în condiţiile intervenirii impreviziunii, părţile având posibilitatea de a negocia pentru a ajunge la un alt acord în termenul prevăzut de art. 5 alin. (3) din lege. De abia după expirarea termenului menţionat se poate încheia actul de dare în plată. Pe toată perioada de timp care acoperă termenul de contestare, precum şi termenul de negociere, executarea plăţilor derivate din contractul de credit este suspendată. În acest fel, legiuitorul a pus la îndemâna debitorului un instrument juridic, prin intermediul căruia echilibrează poziţia economică net inferioară a consumatorului în raport cu profesionistul în condiţiile intervenirii impreviziunii. Ar fi fost, de altfel, nefiresc ca, pe această perioadă, contractul să fi continuat să se execute ca atare, mai ales că este una preprocesuală, de negociere între părţi, în care sunt cercetate posibilităţile de continuare a executării contractului de credit, prin adaptarea acestuia la noile condiţii socioeconomice. În schimb, în ipoteza în care creditorul formulează contestaţie, notificarea este afectată de o condiţie rezolutorie, aceea a admiterii contestaţiei de către instanţa judecătorească competentă. Însă, indiferent dacă această condiţie se împlineşte, pe toată perioada în care curge de termenul de formulare a contestaţiei şi a judecăţii, până la soluţionarea definitivă a contestaţiei, notificarea are drept efect şi suspendarea plăţilor rezultate din contractul de credit, ca o măsură provizorie şi conexă acesteia.

51. De asemenea, Curtea a constatat că un asemenea mecanism procedural nu este de natură să afecteze sau să anuleze dreptul de proprietate privată al creditorului pentru că suspendarea plăţilor este o măsură imediată, menită să împiedice ruina iminentă a debitorului, înlăturând efectele negative asupra patrimoniului acestuia în condiţiile în care creditorul decide să demareze o procedură judiciară. Este O măsură provizorie prin natura sa, întrucât, în cazul în care este admisă contestaţia creditorului, debitorul obligaţiei va trebui să execute în continuare contractul de credit, plata sumelor de bani aferente perioadei de suspendare urmând a fi reluată.

52. Curtea, având în vedere conţinutul normativ al art. 5 alin. (3) şi art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016, a constatat că acestea reglementează o intervenţie etatică cu privire la executarea contractelor de credit aflate în curs. De principiu, niciun text constituţional nu împiedică legiuitorul să intervină în executarea acestor contracte în vederea reechilibrării lor, cu respectarea condiţiilor impuse prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016 referitoare la buna-credinţă şi echitatea ce trebuie să guverneze această materie. Însă, intensitatea acestei intervenţii, privită din perspectiva exigenţelor Constituţiei, trebuie evaluată prin prisma testului de proporţionalitate dezvoltat de Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, în condiţiile în care drepturile relative, distinct de aplicarea art. 53 din Constituţie, cunosc limitări implicit admise rezultate atât din evoluţia şi confruntarea acestora în timp, cât şi din perspectiva titularilor lor (în acest sens, cu privire la testul de proporţionalitate, a se vedea Decizia nr. 75 din 26 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 21 aprilie 2015, Decizia nr. 270 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 28 iulie 2014, sau Decizia nr. 266 din 21 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 19 iulie 2013); (cu privire la caracterul evolutiv al conceptelor constituţionale, a se vedea Decizia nr. 498 din 10 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 28 iunie 2012, şi Decizia nr. 64 din 24 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 28 aprilie 2015).

53. În acest context, prin Decizia nr. 95 din 28 februarie 2017, paragrafele 38-42, instanţa de contencios constituţional a analizat dacă măsura criticată este adecvată, necesară şi dacă respectă un just raport de proporţionalitate între interesele generale şi cele individuale. Astfel s-a reţinut că, în mod abstract, suspendarea executării plăţilor este o măsură capabilă să îndeplinească scopul legitim urmărit, neexistând nicio abatere între substanţa acesteia şi finalitatea pe care o are în vedere. Mai mult, măsura reglementată şi finalitatea avută în vedere se află într-un evident raport de consecvenţă logică, drept care se impune concluzia irefragabilă a caracterului său adecvat. De asemenea, Curtea a constatat că măsura legală criticată este necesară, legiuitorul având deplina competenţă constituţională, în temeiul art. 15 alin. (1), art. 44 alin. (1) şi art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, de a proteja într-un mod efectiv interesele patrimoniale ale cetăţenilor săi, atunci când în paradigma executării contractului - de credit în cazul de faţă - intervine un aspect care ţine de impreviziune. Din întreg arsenalul de măsuri pe care legiuitorul le avea la îndemână a apelat la suspendarea temporară a plăţilor rezultate din contractul de credit, măsură ce trebuie calificată ca având un grad de intruziune moderat asupra dreptului de proprietate al creditorului, aspect dedus atât prin natura sa juridică de măsură vremelnică/provizorie, cât şi din posibilitatea creditorului de a-şi vedea executată creanţa întru totul, în măsura în care instanţa judecătorească admite contestaţia formulată. Desigur, astfel cum s-a precizat, această opţiune a legiuitorului nu este cea mai puţin intruzivă, ipoteză în care legiuitorul ar fi trebuit să lase instanţei judecătoreşti competenţa de a decide ea însăşi, eventual, prin procedura ordonanţei preşedinţiale sau suspendarea executării silite, după caz, dacă se impune măsura suspendării în mod temporar a plăţii sumelor de bani aferente contractului de credit Totuşi, Curtea a constatat că această orientare legislativă a ţinut seama de realităţile socioeconomice existente, aspect cu privire la care legiuitorul are o largă marjă de apreciere, precum şi de particularităţile şi specificul circumstanţelor referitoare la iminenţa începerii sau continuării procedurii de executare silită cu efecte iremediabile asupra consumatorului, respectiv la relaţia profesionist-consumator în care acesta din urmă se află într-o situaţie de inferioritate economică. De aceea, în cazul în care între părţi există o neînţelegere apărută cu privire la existenţa impreviziunii în contracte, legiuitorul, în mod corect, a apreciat ca fiind necesară o suspendare de drept a executării unui asemenea contract, până la pronunţarea hotărârii judecătoreşti definitive în cauză, care tranşează problema litigioasă dintre părţi.

54. În continuare, Curtea a reţinut că măsura criticată configurează un just raport de proporţionalitate între interesele generale şi cele particulare, în sensul că pune în balanţă, pe de o parte, protecţia imediată şi nemijlocită a consumatorilor, aşadar, a unui largi sfere de persoane care, deşi situate într-un raport de egalitate juridică, formală cu profesioniştii, totuşi, sub aspectul puterii lor economice, apreciate în mod individual, se află într-o evidentă relaţie de inferioritate, şi, pe de altă parte, interesul profesioniştilor de a-şi vedea executate sumele de bani rezultate din contractele de credit. Intervenind în acest domeniu sensibil, legiuitorul, în marja sa de apreciere, derivată din prevederile art. 61 alin. (1) din Constituţie, a reglementat această măsură într-un domeniu limitat (contract de credit) şi în condiţii restrictive (condiţii de admisibilitate în marja impreviziunii), protejând, cu efect imediat şi provizoriu, persoanele expuse acestui risc major intervenit în executarea contractului, risc calificat de Curtea Constituţională ca fiind unul supraadăugat. Ar fi fost contrastant cu însăşi noţiunea de impreviziune ca, pe perioada în care notificarea de dare în plată este depusă, debitorul de bună-credinţă al obligaţiei să fie ţinut să plătească în continuare sume nominale de bani care, sub aspectul cuantumului lor, aduc în discuţie impreviziunea, întrucât Curtea, în analiza sa, pleacă de la premisa axiomatică a art. 57 din Constituţie. În aceste condiţii nu este de admis ca o realitate juridică, formală, rezultată din contractul de credit să prevaleze asupra regulilor de echitate şi bună-credinţă care guvernează materia contractelor civile.

55. De asemenea, Curtea a reţinut că, în condiţiile în care instanţa judecătorească admite contestaţia formulată de profesionist, prestaţiile băneşti datorate în temeiul contractului de credit trebuie executate întocmai, creditorul obligaţiei, în acest caz, având dreptul şi la repararea prejudiciului, în măsura în care instanţa judecătorească a constatat reaua-credinţă a debitorului în exercitarea dreptului său la notificarea prevăzută de art. 5 din Legea nr. 77/2016.

56. În consecinţă, Curtea a constatat că mecanismul procedural reglementat de legiuitor nu pune în discuţie în niciun fel condiţiile de drept substanţial ce trebuie avute în vedere la depunerea notificării, ci stabileşte un echilibru procedural corect între părţile aflate în litigiu, cu respectarea principiului proporţionalităţii ce trebuie să caracterizeze orice măsură statică în domeniul proprietăţii private (pentru cele de mai sus expuse, a se vedea Decizia nr. 95 din 28 februarie 2017, paragrafele 38-42).

57. Având în vedere cele expuse, precum şi faptul că, în prezenta cauză, consumatorul, care este parte la contractul de credit, nu a fost supus executării silite a imobilului ipotecat, precum şi dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor [...] privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei Curtea reţine că dispoziţiile art. 8 aţin. (5) din Legea nr. 77/2016 nu au legătură cu soluţionarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate şi, prin urmare, Curtea va respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a acestora. Totodată, Curtea reţine că, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale. Ca atare, ţinând cont de faptul că Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, mai sus menţionată, a fost pronunţată ulterior sesizării instanţei constituţionale în prezenta cauză, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 teza întâi, raportate la dispoziţiile art. 3 teza a doua, art. 4, art. 7 alin. (1)-(3) şi alin. (5)-(6) şi ale art. 8 alin. (1)-(4) din Legea nr. 77/2016, precum şi a sintagmei „precum şi din devalorizarea bunurilor imobile” din art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite urmează a fi respinsă ca devenită inadmisibilă.

58. În ceea ce priveşte celelalte aspecte relevate în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate în raport cu critici şi prevederi constituţionale similare, iar Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la celelalte prevederi din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, precum şi a legii în ansamblul său. În acest sens pot fi enumerate, spre exemplu, Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017, Decizia nr. 638 din 27 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 14 februarie 2017, Decizia nr. 639 din 27 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 12 ianuarie 2017, Decizia nr. 695 din 24 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 183 din 15 martie 2017, Decizia nr. 696 din 24 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 258 din 13 aprilie 2017, Decizia nr. 15 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 241 din 7 aprilie 2017, Decizia nr. 35 din 19 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 10 mai 2017, Decizia nr. 92 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 8 august 2017, Decizia nr. 93 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 382 din 22 mai 2017, Decizia nr. 94 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 642 din 4 august 2017, Decizia nr. 95 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 656 din 9 august 2017, Decizia nr. 238 din 6 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 666 din 11 august 2017, Decizia nr. 240 din 6 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 402 din 29 mai 2017, Decizia nr. 357 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 19 octombrie 2017, Decizia nr. 358 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 783 din 3 octombrie 2017, Decizia nr. 359 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 861 din 1 noiembrie 2017, Decizia nr. 367 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 564 din 17 iulie 2017, Decizia nr. 391 din 6 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 858 din 31 octombrie 2017, şi Decizia nr. 565 din 19 septembrie 2017, Decizia nr. 566 din 19 septembrie 2017, Decizia nr. 567 din 19 septembrie 2017, Decizia nr. 568* din 19 septembrie 2017, Decizia nr. 569 din 19 septembrie 2017, Decizia nr. 570 din 19 septembrie 2017, Decizia nr. 571** din 19 septembrie 2017, Decizia nr. 614 din 10 octombrie 2017, Decizia nr. 617 din 10 octombrie 2017, Decizia nr. 618 din 10 octombrie 2017, Decizia nr. 619 din 10 octombrie 2017, Decizia nr. 620 din 10 octombrie 2017, nepublicate la data pronunţării prezentei decizii.

59. Faţă de această împrejurare, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă, astfel că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 teza întâi raportate la celelalte prevederi din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, precum şi a legii în ansamblul său, urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

60. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi în privinţa excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 teza întâi, raportate la dispoziţiile art. 5 alin. (3) şi art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016, şi cu unanimitate de voturi în privinţa art. 11 teza a doua, art. 11 teza întâi, raportate la dispoziţiile art. 3 teza a doua, art. 4, art. 7 alin. (1)-(3) şi alin. (5)-(6) şi ale art. 8 alin. (1)-(4) din Legea nr. 77/2016, a sintagmei „precum şi din devalorizarea bunurilor imobile” din art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016, art. 11 teza întâi, raportate la dispoziţiile art. 3 teza întâi, precum şi art. 11 teza întâi, raportate la celelalte dispoziţii din Legea nr. 77/2016,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 teza a două şi ale art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de Banca Comercială Intesa Sanpaolo România - SA. în Dosarul nr. 17.859/212/2016/a1 al Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă.

2. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 teza întâi, raportate la dispoziţiile art. 3 teza a doua, art. 4, art. 7 alin. (1)-(3) şi alin. (5)-(6) şi ale art. 8 alin. (1)-(4) din Legea nr. 77/2016, precum şi a Sintagmei „precum şi din devalorizarea bunurilor imobile” din art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016, excepţie ridicată de aceeaşi autoare, în acelaşi dosar, al aceleiaşi instanţe.

3. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de aceeaşi autoare, în acelaşi dosar, al aceleiaşi instanţe şi constată că dispoziţiile art. 11 teza întâi, raportate la dispoziţiile art. 3 teza întâi din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, precum şi excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 teza întâi, raportate la celelalte dispoziţii din Legea nr. 77/2016, precum şi a legii, în ansamblu, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 7 noiembrie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Ioniţă Cochinţu

 

Decizia Curţii Constituţionale nr. 568 din 19 septembrie 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 28 noiembrie 2017. Decizia Curţii Constituţionale nr. 571 din 19 septembrie 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 979 din 11 decembrie 2017.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

 

ORDIN

privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 8 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Dolj

 

Având în vedere prevederile art. 11 alin. (1) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 15 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.288/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 3 alin. (13) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă începerea lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, situate pe teritoriul a 8 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Dolj, după cum urmează:

a) unitatea administrativ-teritorială Bistreţ - sectoarele cadastrale nr. 2, 3, 5, 6, 7, 8, 9 şi 10;

b) unitatea administrativ-teritorială Cârcea - sectorul cadastral nr. 12;

c) unitatea administrativ-teritorială Maglavit - sectoarele cadastrale nr. 4, 51, 52, 57, 58, 59 şi 60;

d) unitatea administrativ-teritorială Măceşu de Jos - sectoarele cadastrale nr. 6, 9, 11, 15 şi 16;

e) unitatea administrativ-teritorială Negoi - sectoarele cadastrale nr. 1,5, 6, 7, 9 şi 10;

f) unitatea administrativ-teritorială Scăeşti - sectoarele cadastrale nr. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21,22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41 şi 42;

g) unitatea administrativ-teritorială Siliştea Crucii - sectoarele cadastrale nr. 3,4, 5, 12, 13, 14, 15, 25 şi 26;

h) unitatea administrativ-teritorială Ţuglui - sectoarele cadastrale nr. 5, 9, 12, 30, 37, 40, 41,42, 43, 52, 55, 58, 60 şi 61.

Art. 2. - Reprezentarea grafică a sectoarelor cadastrale în care se desfăşoară lucrările de înregistrare sistematică a imobilelor este prevăzută în anexele nr. 1-8 la prezentul ordin.

Art. 3. - Anexele nr. 1-8*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Directorul generai al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate imobiliară,

Radu-Codruţ Ştefănescu

 

Bucureşti, 21 decembrie 2017.

Nr. 1.647.


*) Anexele nr. 1-8 sunt reproduse în facsimil.

 

ANEXA Nr. 1

 

Reprezentarea grafică a sectoarelor cadastrale în care se desfăşoară lucrări de înregistrare sistematică

Judeţ: DOLJ

UAT: BISTREŢ

Sectoare: 2, 3, 5, 6, 7, 8, 9, 10

 

MINISTERUL MUNCII ŞI JUSTIŢIEI SOCIALE

 

ORDIN

privind aprobarea Planului sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale pentru perioada 2018-2020

 

Având în vedere:

- Hotărârea Guvernului nr. 12/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale;

- Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârea Guvernului nr. 1.266/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind contractarea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea proiectelor din planurile sectoriale de cercetare-dezvoltare, cu modificările ulterioare;

În temeiul art. 17 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 12/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale,

ministrul muncii şi justiţiei sociale emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale pentru perioada 2018- 2020, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Atribuirea contractelor de finanţare pentru realizarea proiectelor cuprinse în planul sectorial de cercetare-dezvoltare se va face în conformitate cu prevederile Normelor metodologice privind contractarea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea proiectelor din planurile sectoriale de cercetare-dezvoltare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.266/2004, cu modificările ulterioare.

Art. 3. - Planul sectorial de cercetare-dezvoltare prevăzut la art. 1 va fi dus la îndeplinire de direcţiile din cadrul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, precum şi de instituţiile aflate în raporturi de subordonare sau sub autoritatea ministerului, care vor urmări modul de realizare şi implementare a rezultatelor planului sectorial de cercetare-dezvoltare.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Lia-Olguţa Vasilescu

 

Bucureşti, 28 decembrie 2017.

Nr. 2.042.

 

ANEXĂ

 

 

Plan sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale pentru perioada 2018-2020

 

 

 

Total general (I+II+III): 45.370 mii lei, din care în 2018 - 23.790 mii lei, în anul 2019 - 18.885 mii lei, în anul 2020 - 2.695 mii lei

Scop general: Planul sectorial de cercetare-dezvoltare are rolul de a dezvolta produse şi servicii de cercetare în vederea fundamentării pe baze ştiinţifice a deciziei de politică la nivel naţional în domeniul specific ministerului.

Produsele şi serviciile de cercetare vor contribui la dezvoltarea, consolidarea şi perfecţionarea capacităţii Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale de a promova, gestiona, monitoriza şi ajusta de o manieră sistematică, bazată pe dovezi, procesele legislative specifice, politicile publice, strategiile, programele şi planurile de acţiune.

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare cuprinde 3 arii prioritare de cercetare:

I. Piaţa muncii

II. Familie, asistenţă socială, incluziune socială şi reducerea sărăciei

III. Asigurări sociale şi securitate şi sănătate în muncă

Ariile prioritare de cercetare sunt structurate pe programe care cuprind una sau mai multe direcţii prioritare, după cum urmează:

I. Piaţa muncii

1. Programul Politici de ocupare, competenţe şi mobilitate profesională

A. Creşterea ocupării de calitate. Stimularea creării de locuri de muncă

B. Dezvoltarea capitalului uman

C. Îmbunătăţirea gestionării fluxurilor migraţiei pentru muncă

2. Programul Politici salariate

3. Programul privind implementarea şi impactul convenţiilor Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM)

Total estimat pentru programele din aria prioritară piaţa muncii: 23.790 mii lei, din care în anul 2018-11.030 mii lei, în anul 2019 - 6.265 mii lei, în anul 2020 - 1.450 mii lei

1. Programul Politici de ocupare, competenţe şi mobilitate profesională

Valoarea estimată a programului este de 17.290 mii lei, din care în anul 2018 - 7.880 mii lei, în anul 2019 - 9.110 mii lei, iar în anul 2020 - 300 mii lei.

 

A. Creşterea ocupării de calitate. Stimularea creării de locuri de muncă

 

Nr. crt.

Denumire proiect propus spre finanţare

Rezultate preconizate

Valoare estimată (lei)

Perioada de realizare

1.

Mecanisme de consolidare a securităţii lucrătorilor şi de încurajare a dezvoltării unor forme flexibile de ocupare în companiile româneşti

1. Mecanisme de consolidare a securităţii lucrătorilor în condiţiile pieţei româneşti a muncii;

2. Analiza potenţialului de dezvoltare de forme flexibile de ocupare în condiţiile economiei româneşti şi efecte asupra securităţii lucrătorilor;

3. Analiza efectelor de substituţie la nivelul cererii şi ofertei de muncă rezultate din apariţia şi dezvoltarea unor forme flexibile de ocupare;

4. Mecanisme de asigurare a echilibrului dinamic securitate-flexibilitate în condiţiile pieţei româneşti a muncii

1.800.000

2018 - 840.000

2019 - 960.000

2018-2019

2018 -R1

2019 -R2 + R3 + R4

2.

Mecanisme de stimulare a inovării sociale în cadrul structurilor de economie socială de inserţie (SES) în vederea creşterii ocupării

1. Diagnoza contribuţiei structurilor de

economie socială de inserţie (SES) la creşterea ocupării;

2. Studiu prospectiv privind nevoile şi oportunităţile de dezvoltare viitoare ale SES-urilor;

3. Bune practici şi studii de caz privind inovarea socială;

4. Mecanisme de stimulare a inovării sociale în cadrul structurilor de economie socială de inserţie

2.200.000

2018 - 800.000

2019- 1.100.000

2020 - 300.000

2018-2020

2018 - R1

2019- R2+R3

2020 - R4

3.

Analiza socio-economică a domeniului ocupare 2014- 2020

1. Evaluarea stării şi tendinţelor pieţei muncii în perioada de analiză;

2. Evaluarea rezultatelor politicilor de ocupare aplicate;

3. Identificarea nevoilor de dezvoltare pentru perioada 2021-2028

1.500.000

2018 - 500.000

2019- 1.000.000

2018-2019

2018 - R1

2019 - R2+R3

4.

Evoluţii în conţinutul şi structura ocupaţiilor la nivel naţional în perspectiva anului 2025

1. Metodologie de evaluare a evoluţiei ocupaţiilor;

2. Evaluarea dinamicii structurii ocupaţionale;

3. Studiu de evaluare a schimbărilor de conţinut pentru ocupaţiile din sectoarele economice cu potenţial de creştere şi competitivitate

1.100.000

2018 - 650.000

2019 - 450.000

2018-2019

2018 - R1 + R2

2019 - R3

 

Total estimat: 6.600 mii lei, din care În anul 2018: 2.790 mii lei, în anul 2019: 3.510 mii lei, iar în anul 2020: 300 mii lei

 

B. Dezvoltarea capitalului uman

 

Nr. crt.

Denumire proiect propus spre finanţare

Rezultate preconizate

Valoare estimată (lei)

Perioada de realizare

1.

Agenda pentru competenţe ROMÂNIA 2020, 2025

1. Evaluarea necesarului de competenţe al economiei româneşti 2020, 2025 (competenţe pentru cererea înlocuită, competenţe pentru cererea de expansiune);

2. Analiza capacităţii de furnizare de competenţe a sistemelor de formare profesională;

3. Mecanisme de tratare a deficitelor şi excedentelor de competenţe;

4. Măsuri de sprijinire a agenţilor cererii în vederea facilitării tranziţiei către o nouă arhitectură a sistemului de competenţe în economia românească;

5. Agenda pentru competenţe ROMÂNIA 2020, 2025 - noua arhitectură de competenţe pentru economia românească la orizontul anilor 2025

2.500.000

2018- 1.500.000

2019- 1.000.000

2018-2019

2018 - R1 + R2 + R3

2019 - R4 + R5

2.

Agenda pentru competenţe în agricultura şi economia rurală românească (AGENDA AGRI-RO pentru competenţe)

1. Evaluarea cererii de competenţe (orizont 2020,2025) în agricultură şi economia rurală românească;

2. Evaluarea ofertei de competenţe (orizont 2020, 2025) şi mecanisme de stimulare a dezvoltării şi adaptării;

3. Tratarea excedentelor şi deficitelor de competenţe în agricultură şi economia rurală; competenţe pentru cererea nouă şi competenţe pentru cererea înlocuită;

4. Mecanisme de satisfacere a cererii de competenţe, AGENDA pentru competenţe AGRI-RO 2020, 2025 (proiecţii indicative, mecanisme şi măsuri stimulative pentru întreprinderi, scheme de adaptare a ofertei specifice de formare profesională)

2.500.000

2018: 1.000.000

2019: 1.500.000

2018-2019

2018 -R1+R2

2019 -R4+R5

3.

Set de măsuri pentru creşterea ratei de participare a adulţilor la formare profesională

1. Analiza progresului faţă de ţinta naţională şi identificarea ariilor deficitare;

2. Bune practici la nivel european în privinţa încurajării adulţilor să participe la formare profesională;

3. Set de măsuri pentru stimularea participării adulţilor la formare profesională;

4. Studiu de evaluare ex-ante a măsurilor de încurajare

1.200.000

2018 - 650.000

2019 - 550.000

2018-2019

2018- R1+R2

2019 - R3+R4

4.

Evaluarea deficitului de forţă de muncă şi competenţe la nivel naţional şi preponderent pentru cele 10 sectoare economice prioritare pentru Strategia naţională pentru competitivitate

1. Metodologie de evaluare a deficitului de forţă de muncă şi competenţe;

2. Studiu de evaluare a deficitului de forţă de muncă şi competenţe la nivel naţional şi preponderent pentru 3 sectoare economice prioritare pentru strategia naţională pentru competitivitate;

3. Studiu de evaluare a deficitului de forţă de muncă şi competenţe la nivel naţional şi preponderent pentru 7 sectoare economice prioritare pentru strategia naţională pentru competitivitate

1.900,000

2018 - 850.000

2019- 1.050.000

2018-2019

2018 - R1+R2

2019 - R3

5.

Dezvoltarea sistemului de evaluare şi certificare a competenţelor

1. Bune practici în evaluarea şi certificarea competenţelor la nivel european;

2. Studiu de diagnoză a sistemului de evaluare şi certificare a competenţelor în România;

3. Propuneri de măsuri privind îmbunătăţirea sistemului de evaluare şi certificare a competenţelor în România

440.000

2018 - 340.000

2019- 100.000

2018-2019

2018 - R1+R2

2019 - R3

6.

Plan de măsuri în aria competenţelor şi formării profesionale pentru următorul cadru financiar multianual de programare al fondurilor europene

1. Analiza cadrului da programare curant,

2. Estimări privind nevoile în cadrul planului pentru următorul exerciţiu;

3. Elaborarea liniilor directoare pentru următorul exerciţiu; programarea obiectivelor, elaborare bugete orientative, plan de acţiune multianuală

1.050.000

2018 - 250.000

2019 - 800.000

2018-2019

2018 -R1

2019 -R2+R3

 

Total estimat: 9.590 lei, din care în anul 2018 - 4.590 mii lei, iar în anul 2019 - 5.000 mii lei

 

C. Îmbunătăţirea gestionării fluxurilor migraţiei pentru muncă

 

Nr. crt.

Denumire proiect propus spre finanţare

Rezultate preconizate

Valoare estimată (lei)

Perioada de realizare

1.

Posibile abordări ale politicilor la nivel UE şi naţional în perspectiva Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene (Consiliul UE)

1. Analiza impactului ieşirii Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din Uniunea Europeană (UE) asupra accesului şi şederii pe teritoriul acestui stat a lucrătorilor români şi posibile influenţe ale acestui proces la nivelul statelor membre UE;

2. Propuneri de măsuri la nivel UE în vederea realizării echilibrului dintre cererea şi oferta de forţă de muncă în contextul asigurării Preşedinţiei române a Consiliului UE;

3. Stabilirea unor priorităţi la nivel naţional în domeniul mobilităţii externe a forţei de muncă, ca urmare a modificărilor survenite la nivelul pieţei europene a muncii;

4. Evaluarea ex-ante a măsurilor şi priorităţilor propuse pe baza criteriilor de eficienţă, eficacitate, relevanţă, sustenabilitate, coerenţă (internă şi externă)

1.100.000

2018 - 500.000

2019 - 600.000

2018 - 2019

2018 -R1+R2

2019 -R3+R4

 

Total estimat 1.100 mii lei, din care în anul 2018 - 500 mii lei, iar în anul 2019 - 600 mii lei

2. Programul Politici salariale

 

Valoarea estimată a programului: 5.700 mii lei, din care în anul 2018 - 2.350 mii lei, în anul 2019 - 2.250 mii lei, iar în anul 2020 - 1.100 mii lei.

 

Nr. crt.

Denumire proiect propus spre finanţare

Rezultate preconizate

Valoare estimată (lei)

Perioada orientativă de realizare

1.

Monitorizare şi evaluare a mecanismului de stabilire a salariului minim brut pe ţară garantat în plată

1. Monitorizarea indicatorilor din mecanismul de stabilire a salariului minim garantat în plată;

2. Evaluarea efectelor şi impactului salariului minim garantat în plată asupra mediului economic şi social;

3. Propuneri de scenarii pentru decizia în cadrul mecanismului de stabilire a salariului minim şi propuneri de direcţii de acţiune

2.400.000

2018- 1.250.000

2019- 1.150.000

2018-2019

2018 - R1

2019 - R2+R3

2.

Sistem de gestiune şi monitorizare a dinamicii salariale în funcţia publică şi impactul asupra eficienţei sistemului public şi a carierei în funcţia publică

1. Analiza situaţiei actuale a aplicării legii salarizării unice şi a efectelor acesteia;

2. Proiectarea unui sistem de monitorizare a aplicării legii salarizării unice;

3. Studiul privind efectele aplicării legii salarizării unice (distribuţii salariate, stimularea performanţelor) şi evaluarea efectelor asupra eficienţei;

4. Recomandări de perfecţionare a legii salarizării unice;

5. Evaluare ex-ante a efectelor produse de aplicarea perfecţionărilor avute în vedere - pe baza modelelor de simulare;

6. Proiectarea unui sistem de gestiune a dinamicii cheltuielilor salariale în administraţia publică

3.300.000

2018 - 1.100.000

2019- 1.100.000

2020- 1.100.000

2018-2020

2018- R1+R2

2019 - R3+R4

2020 - R5+R6

 

Total estimat: 5.700 mii lei, din care în anul 2018 - 2.350 mii lei, în anul 2019 - 2.250 mii lei, iar în anul 2020 - 1.100 mii lei.

3. Programul privind implementarea şi impactul convenţiilor OIM

 

Valoarea estimată a programului: 800 mii lei, din care în anul 2018 - 800 mii lei.

 

Nr. crt.

Denumire proiect propus spre finanţare

Rezultate preconizate

Valoare estimată (lei)

Perioada orientativă de realizare

1.

Analiza oportunităţii şi impactului ratificării de către România a unor convenţii ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii

1. Analiză de oportunitatea ratificării convenţiilor OIM nr. 140, 142, 158, 21, 97, 149, 112, 113,114,125,126,149, 172, 177

2. Analiză de impact asupra echilibrelor de piaţa muncii

800.000

2018 - 800.000

2018

2018 -R1+R2

 

Total estimat: 800 mii lei, din care în anul 2018 - 800 mii lei

TOTAL PROGRAME DIN ARIA DE CERCETARE PIAŢA MUNCII: 23.790 mii lei, din care: în 2018 - 11.030 mii lei, în 2019 -11.360 mii lei şi în 2020 - 1.400 mii lei

 

II. Familie, asistenţă socială, Incluziune socială şi reducerea sărăciei

1. Programul Politici familiale şi de protecţie a copilului

A. Dezvoltarea mecanismelor-suport de promovare a concilierii vieţii profesionale cu viaţa de familie

B. Implementarea de politici intersectoriale pentru protecţia drepturilor copilului aflat în dificultate

2. Programul Politici de promovare a îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice

A. Încurajarea îmbătrânirii active

B. Dezvoltarea de instrumente şi mecanisme de promovare a calităţii şi sustenabilităţii sistemului de îngrijire de lungă durată (ÎLD), a calităţii vieţii persoanelor vârstnice şi a unei participări sociale active a acestora

3. Programul Politici de incluziune socială şi de reducerea sărăciei

A. Elaborarea unui mecanism de monitorizare şi evaluare a măsurilor incluse în Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2015-2020 şi în Planul strategic de acţiuni pentru perioada 2015-2020, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 383/2015

B. Reducerea sărăciei în muncă

C. Îmbunătăţirea condiţiilor de locuit ale familiilor sărace

D. Reducerea sărăciei şi excluziunii sociale în mediul rural

E. Dezvoltarea sistemelor de monitorizare şi evaluare a intervenţiilor antisărăcie

Total estimat pentru programele din aria prioritară FAMILIE, ASISTENŢĂ SOCIALĂ, INCLUZIUNE SOCIALĂ ŞI REDUCEREA SĂRĂCIEI: 18.885 mii lei, din care: 2018: 6.265 mii lei; 2019: 10.040 mii lei; 2020: 2.580 mii lei.

1. Programul Politici familiale şi de protecţie a copilului

Valoarea estimată a programului este de 6.165 mii lei, din care în 2018-1.745 mii lei, în 2019-3.070 mii lei, iar în 2020- 1.350 mii lei.

A. Dezvoltarea mecanismelor-suport de promovare a concilierii vieţii profesionale cu viaţa de familie

 

Nr. crt.

Denumire proiect propus spre finanţare

Rezultate preconizate

Valoare estimată (lei)

Perioada orientativa de realizare

1.

Măsuri publice de stimulare a angajatorilor în vederea implementării tehnicilor „family friendly” în scopul concilierii vieţii profesionale cu viaţa de familie a părinţilor

1. Studiu privind tipologia tehnicilor „family friendly” promovate de către angajatori;

2. Metodologie de evaluare a gradului de implementare a tehnicilor „family friendly” (anchetă pe bază de chestionar în rândul angajatorilor);

3. Studiu naţional cu privire la implementarea tehnicilor „family friendly” de către angajatori în România;

4. Set de măsuri de stimulare a angajatorilor în vederea implementării tehnicilor „family friendly”

650.000

2018- 320.000

2019- 330.000

2018-2019

2018 - R1+R2

2019 - R3+R4

2.

Evaluarea efectelor beneficiilor de asistenţă socială destinate familiei şi copilului asupra participării părinţilor pe piaţa muncii

1. Studiu privind efectele beneficiilor de asistenţă socială destinate familiei şi copilului asupra participării părinţilor pe piaţa muncii;

2. Propuneri de măsuri cu rol stimulativ în participarea părinţilor pe piaţa muncii

45.000

2018 - 45.000

2018

2018 -R1+R2

3.

Mecanisme de monitorizare a programelor sociale destinate familiilor tinere

1. Sistem de indicatori de monitorizare continuă a programelor sociale destinate familiilor tinere;

2. Recomandări de măsuri de creştere a calităţii vieţii familiilor tinere din România

45.000

2018 - 45.000

2018

2018 -R1+R2

4.

Strategii de dezvoltare a serviciilor de îngrijire şi educare a copiilor

1. Analiză-diagnostic cu privire la gradul de acoperire a serviciilor formale de îngrijire şi educare a copiilor în România;

2. Studiu privind rolul reţelelor-suport informale de îngrijire şi educare a copiilor;

3. Acţiuni şi programe de stimulare a dezvoltării serviciilor de îngrijire şi educare a copiilor în România

750.000

2018 - 210.000

2019 - 540.000

2018-2019

2018 -R1

2019 -R2+R3

5.

Evaluarea factorilor care influenţează negativ echilibrul între viaţa profesională şi viaţa de familie în rândul părinţilor care au în îngrijire copii cu dizabilităţi

1. Studiu privind calitatea vieţii familiilor care au în îngrijire copii cu dizabilităţi, cu accent asupra factorilor care influenţează participarea părinţilor pe piaţa muncii din România;

2. Identificarea barierelor de accesare a serviciilor adresate familiilor care au în îngrijire copii cu dizabilităţi din perspectiva echilibrului între viaţa profesională şi viaţa de familie (cercetare calitativă în rândul părinţilor care au în îngrijire copii cu dizabilităţi);

3. Metodologie de evaluare a nevoilor familiilor care au în îngrijire copii cu dizabilităţi (cercetare cantitativă);

4. Studiu privind evaluarea factorilor care influenţează negativ echilibrul între viaţa profesională şi viaţa de familie în rândul părinţilor care au în îngrijire copii cu dizabilităţi

850.000

2018 - 300.000

2019 - 550.000

2018-2019

6.

îngrijirea persoanelor vârstnice în cadrul familiei: efecte asupra echilibrului dintre viaţa profesională şi cea de familie

1. Studiu privind elaborarea cadrului conceptual şi metodologic de analiză şi interpretare;

2. Metode şi instrumente de măsurare a relaţiei dintre îngrijirea persoanelor vârstnice în cadrul familiei şi viaţa profesională;

3. Echilibrul dintre viaţa profesională şi cea de familie pentru adulţii care au în îngrijire o persoană vârstnică dependentă (anchetă la nivel naţional);

4. Recomandări de politică publică în sprijinul lucrătorilor care să faciliteze echilibrul dintre viaţa profesională şi cea de familiei, într-o societate îmbătrânită

930.000

2018-280.000

2019-650.000

2018-2019

2018- R1+R2

2019 - R3+R4

 

Total estimat: 3.270 mii lei, din care în anul 2018 -1.200 mii lei, iar în anul 2019 - 2.070 mii lei.

B. Implementarea de politici intersectoriale pentru protecţia drepturilor copilului aflat în dificultate

 

Nr. crt.

Denumire proiect propus spre finanţare

Rezultate preconizate

Valoare estimată (lei)

Perioada orientativă de realizare

1.

Măsuri de dezvoltare a parteneriatului şcoală - familie - comunitate cu scopul reducerii violenţei asupra copiilor din România

1. Studiu privind tipologia actelor de violenţă asupra copiilor manifestate în interiorul familiei şi în spaţiul şcolar, cu accent pe evaluarea factorilor care contribuie la manifestarea actelor de violenţă (analiză de date statistice oficiale completată de o cercetare calitativă pe bază de interviuri în rândul experţilor şi lucrătorilor în domeniu);

2. Analiza atitudinilor diferiţilor actori (profesori, consilieri şcolari, directori, părinţi, elevi) faţă de manifestările cu conţinut violent la adresa copiilor (cercetări de tip mixt - calitativă şi cantitativă);

3. Analiză asupra sistemului actual de monitorizare, evaluare şi intervenţie a situaţiilor de violenţă manifestate în spaţiul şcolar şi în interiorul familiei (cercetare calitativă);

4. Ghid de bune practici şi elaborare de propuneri de revizuire a sistemului actual de monitorizare a situaţiilor de violenţă manifestate în spaţiul şcolar şi în interiorul familiei

1.200.000

2018 - 150.000

2019 - 450.000

2020 - 600.000

2018-2020

2018 - R1

2019 -R2

2020 -R3+R4

2

Mecanism de identificare şi monitorizare a copiilor afectaţi de migraţia părinţilor pentru muncă

1. Analiza factorilor ce afectează identificarea copiilor lipsiţi de îngrijire şi sprijin parental ca urmare a migraţiei externe a părinţilor;

2. Studiu privind identificarea şi evaluarea nevoilor copiilor provenind din familii transnaţionale (cercetare calitativă);

3. Set de propuneri privind măsuri specifice şi servicii-suport pentru copiii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate

45.000

2018-45.000

2018

2018 - R1

3.

Politici şi programe de creştere a accesului la învăţământul primar şi gimnazial a copiilor din comunităţile rurale şi urbane marginalizate

1. Evaluări de impact ale ajutoarelor destinate creşterii participării şcolare şi îmbunătăţirii rezultatelor şcolare ale copiilor dezavantajaţi, acordate pe baza evaluării mijloacelor de trai;

2. Identificarea şi evaluarea factorilor care împiedică participarea copiilor la educaţie în învăţământul primar şi gimnazial prin intermediul unei anchete de bază de chestionar;

3. Identificarea şi evaluarea factorilor care împiedică participarea copiilor la educaţie în învăţământul primar şi gimnazial (cercetare calitativă);

4. Studiu privind factorii care împiedică participarea la educaţie în învăţământul primar şi gimnazial a copiilor din comunităţile rurale şi urbane marginalizate;

5. Propuneri de îmbunătăţire a mecanismelor de colectare a datelor administrative având drept scop evaluarea participării la învăţământul primar şi gimnazial

1.650.000

2018 - 350.000

2019 - 550.000

2020 - 750.000

2018-2020

2018 - R1 2019- R2+R3

2020 - R4+R5

 

Total estimat: 2.895 mii lei, din care în anul 2018 - 545 mii lei, în anul 2019 - 1.000 mii lei, iar în anul 2020 - 1.350 mii lei.

2. Programul Politici de promovare a îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice

Valoarea estimată a programului este de 2.970 mii lei, din care în 2018 - 990 mii lei, în 2019 - 1.780 mii lei şi în 2020 - 200 mii lei.

A. Încurajarea îmbătrânirii active

 

Nr. crt.

Denumire proiect propus spre finanţare

Rezultate preconizate

Valoare estimată (lei)

Perioada orientativă de realizare

1.

Implementarea mecanismului de monitorizare şi evaluare integrată a Strategiei naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020 şi a Planului operaţional de acţiuni pentru  perioada 2016-2020

1. Evaluarea cadrului actual şi a efectelor în planul ocupării;

2. Raport anual de monitorizare integrat;

3. Evaluarea indicativă ex-ante a efectelor în aplicare;

4. Calendar orientativ de implementare

1.680.000

2018 - 700.000

2019 - 980.000

2018-2019

2018 -R1+R2

2019 -R2+R3+R4

 

Total estimat: 1.680 mii lei, din care în anul 2018 - 700 mii lei şi în anul 2019 - 980 mii lei

B. Dezvoltarea de instrumente şi mecanisme de promovare a calităţii şi sustenabilităţii sistemului de ÎLD, a calităţii vieţii persoanelor vârstnice şi a unei participări sociale active a acestora

 

Nr. crt.

Denumire proiect propus spre finanţare

Rezultate preconizate

Valoare estimată (lei)

Perioada orientativă de realizare

1.

Metodologie de monitorizare continuă a calităţii îngrijirii în instituţiile ce furnizează servicii de îngrijire de lungă durată

1. Studiu privind elaborarea cadrului conceptual şi metodologic de analiză şi interpretare: definiţii conceptuale, modalităţi de analiză şi interpretare

2. Metode şi instrumente de măsurare a calităţii îngrijirii în instituţiile ce furnizează servicii de îngrijire de lungă durată

3. Construirea bazei de date la nivel naţional cu date referitoare la calitatea îngrijirii în instituţiile ce furnizează servicii de ÎLD - anchetă în rândul furnizorilor acreditaţi de servicii de îngrijire de lungă durată

4. Dezvoltarea unui sistem de investigare periodică a calităţii la nivelul furnizorilor de servicii de îngrijire de lungă durată

5. Propuneri de măsuri de politică pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor de ÎLD

550.000

2018- 100.000

2019 - 450.000

2018-2019

2018 - R1+R2

2019 - R3+R4+R5

2.

îngrijirea informală în îngrijirea de lungă durată a persoanelor vârstnice - dezvoltarea de servicii-suport şi scheme de finanţare

1. Propunere de servicii-suport şi scheme de finanţare privind rolul îngrijirii informale în îngrijirea persoanelor adulte dependente

2. Evaluarea ex-ante a propunerilor de servicii şi scheme de finanţare destinate îngrijitorilor informali (cercetare calitativă)

3. Set de recomandări de politică publică destinate sprijinirii îngrijirii informale a persoanelor vârstnice

45.000

2018 - 45.000

2018

2018 - R1+R2+R3+R4

3.

Calitatea vieţii persoanelor vârstnice dependente în România

1. Studiu privind teorii şi metode de evaluare a calităţii vieţii persoanelor vârstnice dependente

2. Studiu privind principalii indicatori ce definesc calitatea vieţii persoanelor vârstnice din România

3. Instrumente metodologice de măsurare a calităţii vieţii persoanelor vârstnice

4. Studiu privind calitatea vieţii persoanelor vârstnice în România (anchetă în rândul persoanelor vârstnice, la nivel naţional)

5. Elaborarea de recomandări destinate a conduce la îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor vârstnice

650.000

2018 - 100.000

2019 - 350.000

2020 - 200.000

2018-2020

2018 - R1+R2

2019 - R3+R4

2020 - R5

4.

Măsuri destinate creşterii incluziunii sociale  a persoanele vârstnice

1. Studiu privind elaborarea cadrului conceptual şi metodologic de analiză şi interpretare, precum şi măsurile care pot contribui la incluziunea socială a persoanelor vârstnice

2. Elaborarea de recomandări de politică publică

45.000

2018-45.000

2018

2018 -R1+R2

 

Total estimat: 1.290 mii lei, din care în anul 2018 - 290 mii lei, în anul 2019 - 800 mii lei, iar în anul 2020 - 200 mii lei

3. Programul Politici de incluziune socială şi de reducere a sărăciei

Valoarea estimată a programului este de 9.750 mii lei, din care în 2018 - 3.530 mii lei, în 2019 - 5.190 mii lei şi în 2020 -1.030 mii lei

A. Elaborarea unui mecanism de monitorizare şi evaluare a măsurilor incluse în Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2015-2020 şi în Planul strategic de acţiuni pentru perioada 2015-2020, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 383/2015

 

Nr. crt.

Denumire proiect propus spre finanţare

Rezultate preconizate

Valoare estimată (lei)

Perioada orientativă de realizare

1.

Activarea Observatorului social naţional ca sistem de monitorizare şi evaluare a Stadiului îndeplinirii măsurilor cuprinse în Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei 2015-2020 şi în Planul strategic de acţiuni pentru perioada 2015-2020

1. Proiect de hotărâre privind organizarea, funcţionarea şi finanţarea Observatorului social naţional

2. Sistem de indicatori de monitorizare şi evaluare în domeniul incluziunii sociale

3. Instrumente de colectare şi analiză a indicatorilor de monitorizare şi evaluare

4. Platforma electronică Observatorul social naţional cuprinzând baze de date şi rapoarte naţionale privind incluziunea socială

5. Proiectarea unui sistem de evaluare a nevoilor şi de management al informaţiei care să faciliteze planificarea strategică şi evaluarea serviciilor sociale

500.000 lei, din care:

2018: 250.000 lei

2019: 250.000 lei

2018-2019: R1-R5

 

Total estimat: 500 mii lei, din care: în anul 2018 - 250 mii lei, iar în anul 2019 - 250 mii lei

B. Reducerea sărăciei în muncă

 

Nr. crt.

Denumire proiect propus spre finanţare

Rezultate preconizate

Valoare estimată (lei)

Perioada orientativă da realizare

1.

Evaluarea ex-ante şi ex-post a impactului venitului minim de incluziune (VMI) asupra reducerii sărăciei în muncă

1. Evaluarea profilului sărăciei în muncă în România

2. Evaluarea ex-ante şi ex-post a impactului stimulentelor pentru muncă incluse în VMI asupra reducerii sărăciei în muncă

3. Propuneri de măsuri viitoare pentru reducerea sărăciei în muncă şi evaluarea impactului ex-ante a acestora

1.800.000

2018 - 650.000

2019 - 950.000

2020 - 200.000

2018-2020

2018 - R1

2019 - R2

2020 - R3

 

Total estimat: 1.800 mii lei, din care în anul 2018 - 650 mii lei, în anul 2019 - 950 mii lei, iar în anul 2020 - 200 mii lei

C. Îmbunătăţirea condiţiilor de locuit ale familiilor sărace

 

Nr. crt.

Denumire proiect propus spre finanţare

Rezultate preconizate

Valoare estimată (lei)

Perioada orientativă de realizare

1.

Mecanism de monitorizare şi evaluare a deprivării legate de locuire în România

1. Definirea şi măsurarea sărăciei în relaţie cu locuirea

2. Evaluarea impactului costurilor legate de întreţinerea locuinţei asupra sărăciei în România, în special a sărăciei energetice în perioada sezonului rece în corelare cu eficienţă energetică a spaţiilor cu destinaţie de locuinţe

3. Evaluarea ex-ante a impactului stimulentului pentru locuire - componentă a VMI asupra sărăciei

1.600.000

2018 - 180.000

2019 - 840.000

2020 - 580.000

2018-2020

2018 - R1

2019 - R2

2020 - R3

2.

Evaluarea necesităţilor de locuinţe sociale  pentru grupuri vulnerabile

1. Profilul sociodemografic şi geografic al grupurilor vulnerabile în raport cu accesul la o locuinţă

2. Evaluarea necesităţilor pentru locuinţe sociale pentru grupuri vulnerabile

1.200.000

2018 - 550.000

2019 - 650.000

2018-2019

 

Total estimat: 2.800 mii lei, din care în anul 2018 - 730 mii lei, în anul 2019 - 1.490 mii lei, iar în anul 2020 - 580 mii lei

D. Reducerea sărăciei şi excluziunii sociale în mediul rural

 

Nr. crt.

Denumire proiect propus spre finanţare

Rezultate preconizate

Valoare estimată (lei)

Perioada orientativă de realizare

1.

Sistem integrat de măsuri de reducere a sărăciei şi excluziunii sociale în mediul rural

1. Caracterizarea sărăciei în mediul rural

2. Propuneri de măsuri pentru reducerea sărăciei şi creşterea incluziunii sociale în mediul rural

3. Evaluarea impactului ex-ante a măsurilor

propuse

4. Sistem integrat de măsuri pentru reducerea sărăciei şi excluziunii sociale în mediul rural

1.300.000

2018 - 350.000

2019 - 950.000

2018-2019

2018 -R1 +R2

2019 -R3 + R4

 

Total estimat: 1,300 mii lei, din care în 2018 - 350 mii lei şi în 2019 - 950 mii lei

E. Dezvoltarea sistemelor de monitorizare şi evaluare a intervenţiilor antisărăcie

 

Nr. crt.

Denumire proiect propus spre finanţare

Rezultate preconizate

Valoare estimată (lei)

Perioada orientativă de realizare

1.

Evaluarea ex-ante şi ex-post a impactului implementării legii privind venitul minim de inserţie (VMI) asupra reducerii sărăciei şi excluziunii sociale

1. Evaluare ex-ante a componentelor venitului minim de inserţie asupra sărăciei şi excluziunii sociale

2. Evaluarea ex-post a VMI, la un an după implementare (iulie 2018)

3. Propunere mecanism de monitorizare şi evaluare a impactului implementării VMI

1.500.000

2018 - 600.000

2019 - 900.000

2018 - 2019

2018 - R1

2019 - R2

2.

Dezvoltarea unui sistem naţional de monitorizare şi evaluare a progresului în atingerea obiectivelor pachetului antisărăcie

1. Propunerea unui mecanism de monitorizare şi evaluare a progresului în atingerea obiectivelor pachetului antisărăcie

2. Testarea sistemului

3. Propuneri de perfecţionare a sistemului

1.850.000

2018 - 950.000

2019 - 650.000

2020 - 250.000

2018 - 2020

2018 - R1

2019 - R2

2020 - R3

 

Total estimat: 3.350 mii lei, din care în anul 2018 - 1.550 mii lei, în anul 2019 - 1.550 mii lei, iar în anul 2020 - 250 mii lei

 

III. Asigurări sociale şi securitate şi sănătate în muncă

1. Programul politici de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale

2. Programul politici de securitate şi sănătate în muncă

Total estimat pentru programele din aria prioritară ASIGURĂRI SOCIALE ŞI SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ: 2.695 mii lei, din care 2018: 1.450 mii lei, 2019: 1.020 mii lei şi 2020: 225 mii lei

1. Programul Politici de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale

Valoarea estimată a Programului este de 2.270 mii lei, din care în anul 2018-1.450 mii lei, iar în anul 2019 - 820 mii lei.

 

Nr. crt.

Denumire proiect propus spre finanţare

Rezultate preconizate

Valoare estimată (lei)

Perioada orientativă de realizare

1.

Evaluarea performanţei sistemului de pensii din România şi perspective ale introducerii pensiilor ocupaţionale

1. Metodologie de măsurare a performanţei multidimensionale a sistemului de pensii

2. Evaluarea performanţei sistemului de pensii - pe bază de modele macroeconometrice

3. Bune practici privind organizarea şi funcţionarea schemelor de pensii ocupaţionale în alte ţări europene

4. Set de recomandări privind introducerea pensiilor ocupaţionale în România

950.000

2018 - 650.000

2019 - 300.000

2018 - 2019

2018 -R1 +R2

2019 -R3 + R4

2.

Implicaţii ale schimbării modelului de ocupare a forţei de muncă asupra capacităţii sistemului de pensii din România de a acorda pensii adecvate

1. Analiza impactului modificărilor survenite în modelul de ocupare a forţei de muncă şi anticiparea evoluţiilor acestuia asupra capacităţii sistemului de pensii de a acorda pensii adecvate

2. Model de evaluare a impactului acestor schimbări asupra capacităţii sistemului de a acorda pensii adecvate

3. Direcţii de acţiune pentru asigurarea unui nivel adecvat al pensiilor în România

800.000

2018 - 800.000

2018

2018 - R1 + R2 + R3

3.

Evaluarea efectelor politicilor în domeniul pensiilor asupra comportamentului economic al individului

1. Realizarea unei anchete sociologice pentru analiza atitudinii populaţiei faţă de muncă, de economisire şi de participare la schemele private de pensii

2. Măsuri privind extinderea gradului de acoperire a populaţiei în sistemul de pensii

520.000

2019 - 520.000

2019

2019 -R1 +R2

 

Total estimat: 2.270 mii lei, din care în anul 2018 - 1.450 mii lei, iar în anul 2019 - 820 mii lei 2. Programul Politici de securitate şi sănătate în muncă

 

Nr. crt.

Denumire proiect propus spre finanţare

Rezultate preconizate

Valoare estimata (lei)

Perioada orientativă de realizare

1.

Elaborarea de instrumente pentru realizarea activităţilor de prevenire şi protecţie prevăzute în legislaţia referitoare la SSM la art. 15 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.425/2006, cu modificările şi completările ulterioare

1. Raport de prezentare care va cuprinde analiza prevederilor legislative şi a bunelor practici la nivel naţional şi al statelor membre U.E., acolo unde există, precum şi concluziile acestei analize

2. Set de instrumente pentru realizarea activităţilor de prevenire şi protecţie

2019: 100 mii lei

2020: 100 mii lei

Total: 200 mii lei

2019-2020

2.

Securitatea şi sănătatea în muncă - planificare inteligentă: instrument cost-beneficiu în sprijinul procesului de decizie privind stabilirea politicilor de SSM şi a măsurilor de prevenire şi protecţie

1. Raport de prezentare a concluziilor etapei de identificare a politicilor, conceptelor şi practicilor privind analiza cost-beneficiu, la nivelul statelor membre ale UE,

2. Raport de prezentare a modelelor şi instrumentelor de calcul Identificate

3. Metodologie de calcul cost-beneficiu la nivel de întreprindere

4. Aplicaţie electronică de calcul cost-beneficiu la nivel de întreprindere

2019: 100 mii lei

2020: 125 mii lei

Total: 225 mii lei

2019-2020

 

Total estimat: 425 mii lei, din care în anul 2019 - 200 mii lei, iar în anul 2020 - 225 mii lei

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

 

ORDIN

pentru închiderea vechilor evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară cu privire la imobilele situate în 11 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Bistriţa-Năsăud

 

Având în vedere prevederile art. 11 alin. (2) lit. p) şi art. 15 alin. (1) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 15 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.288/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 3 alin. (13) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se declară închise vechile evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară cu privire la imobilele situate în 11 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Bistriţa-Năsăud, ca urmare a finalizării lucrărilor sistematice de cadastru şi deschiderii noilor cărţi funciare, după cum urmează:

a) unitatea administrativ-teritorială Bistriţa Bârgăului - sectoarele cadastrale nr. 1 şi 2;

b) unitatea administrativ-teritorială Cetate - sectoarele cadastrale nr. 1, 2, 3, 4r 7 şi 9;

c) unitatea administrativ-teritorială Ciceu-Mibăieşti - sectoarele cadastrale nr. 14 şi 15;

d) unitatea administrativ-teritorială Dumitra - sectoarele cadastrale nr. 9, 10, 11, 15 şi 16;

e) unitatea administrativ-teritorială Dumitriţa - sectorul cadastral nr. 1;

f) unitatea administrativ-teritorială Nimigea - sectorul cadastral nr. 4;

g) unitatea administrativ-teritorială Prundu Bârgăului - sectoarele cadastrale nr. 1 şi 2;

h) unitatea administrativ-teritorială Rebrişoara - sectoarele cadastrale nr. 1, 2, 3 şi 7;

i) unitatea administrativ-teritorială Şieu - sectoarele cadastrale nr. 1, 2, 3, 4, 5 şi 6;

j) unitatea administrativ-teritorială Şieu-Măgheruş - sectoarele cadastrale nr. 5 şi 10;

k) unitatea administrativ-teritorială Tiha Bârgăului - sectoarele cadastrale nr. 1,2, 3, 4, 5, 6 şi 7.

Art. 2. - (1) De la data deschiderii cărţilor funciare din oficiu orice alte evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară se înlocuiesc, pentru sectoarele din unităţile administrativ-teritoriale prevăzute la art. 1, cu planul cadastral şi noile cărţi funciare.

(2) Vechile evidenţe se păstrează în arhiva biroului teritorial şi pot fi consultate pentru istoric.

(3) Identificarea şi numerotarea imobilelor cuprinse în titlurile de proprietate emise în baza legilor fondului funciar sau alte acte de proprietate, planuri şi alte evidenţe cadastrale şi de publicitate imobiliară anterioare realizării cadastrului şi deschiderii noilor cărţi funciare, pe sectoarele din unităţile administrativ-teritoriale prevăzute la art. 1, îşi pierd valabilitatea.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară,

Ileana Spiroiu

 

Bucureşti, 8 ianuarie 2018.

Nr. 21.

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

privind completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 861/2014 pentru aprobarea criteriilor şi metodologiei de evaluare a tehnologiilor medicale, a documentaţiei care trebuie depusă de solicitanţi, a instrumentelor metodologice utilizate în procesul de evaluare privind includerea, extinderea indicaţiilor, neincluderea sau excluderea medicamentelor în/din Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, precum şi a căilor de atac

 

Văzând Referatul de aprobare nr. F.B. 379 din 15.01.2017 al Direcţiei politica medicamentului şi a dispozitivelor medicale din cadrul Ministerului Sănătăţii şi Adresa Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale nr. 53.183E din 5.12.2017, înregistrată la Ministerul Sănătăţii cu nr. 66.177 din 5.12.2017, având în vedere prevederile art. 243 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

ţinând cont de prevederile art. 2 alin. (3) şi (5) din Hotărârea Guvernului nr. 734/2010 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin;

Art. I. - Ordinul ministrului sănătăţii nr. 861/2014 pentru aprobarea criteriilor şi metodologiei de evaluare a tehnologiilor medicale, a documentaţiei care trebuie depusă de solicitanţi, a instrumentelor metodologice utilizate în procesul de evaluare privind includerea, extinderea indicaţiilor, neincluderea sau excluderea medicamentelor în/din Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, precum şi a căilor de atac, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. nr. 557 din 28 iulie 2014, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:

- în anexa nr. 1, după tabelul nr. 7 se introduce un nou tabel, tabelul nr. 8, cu următorul cuprins:

„Tabelul nr. 8 - Criteriile de evaluare a DCI-urilor noi derivate plasmatice pentru tratamentul bolilor rare pentru care DCI este singura alternativă terapeutică

 

Criteriu

Nr. de puncte

DCI noi derivate plasmatice pentru tratamentul bolilor rare pentru care DCI este singura alternativă terapeutică

80”

 

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea i.

 

Ministrul sănătăţii,

Florian-Dorel Bodog

 

Bucureşti, 16 ianuarie 2018.

Nr. 40.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.