MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 78/2018

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 78         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 26 ianuarie 2018

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 499 din 4 iulie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 pct. 29, ale art. 7 alin. (8) şi (9), ale art. 21 alin. (3), ale art. 77 alin. (2) şi (3), precum şi ale art. 156 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei

 

Decizia nr. 522 din 11 iulie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 53 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei

 

ACTE ALE CASEI NAŢIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

33. - Ordin privind modificarea Ordinului preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 299/2017 pentru aprobarea machetelor de raportare fără regim special a indicatorilor specifici şi a Metodologiei transmiterii rapoartelor aferente programelor/ subprogramelor naţionale de sănătate curative

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 499

din 4 iulie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 pct. 29, ale art. 7 alin. (8) şi (9), ale art. 21 alin. (3), ale art. 77 alin. (2) şi (3), precum şi ale art. 156 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Ioniţă Cochinţu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 pct. 29, ale art. 7 alin. (8) şi (9), ale art. 21 alin. (3), ale art. 77 alin. (2) şi (3), precum şi ale art. 156 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Ciprian Iulian Damian în Dosarul nr. 1.402/89/2014/a9 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 954D/2016.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată. În acest sens arată că citarea şi comunicarea actelor de procedură prin intermediul Buletinului procedurilor de insolvenţă îşi găsesc justificarea în specificul acestei proceduri şi au ca scop asigurarea desfăşurării cu celeritate a acesteia şi nu constituie o îngrădire a accesului liber la justiţie. Dispoziţiile legale cu privire la termenul de depunere şi de contestare a raportului de activitate a administratorului judiciar nu sunt de natură a încălca dispoziţiile constituţionale invocate în susţinerea excepţiei, atât timp cât exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigenţe, cărora li se subsumează inclusiv instituirea unor termene.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 17 februarie 2016. pronunţată în Dosarul nr. 1 402/89/2014/a9, Curtea de Apel Iaşi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 pct. 29, ale art. 7 alin. (8) şi (9), ale art. 21 alin. (3), ale art. 77 alin. (2) şi (3), precum şi ale art. 156 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Ciprian Iulian Damian într-o cauză întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 85/2006.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile criticate sunt neconstituţionale, deoarece prin parcurgerea formelor şi etapelor de publicitate ale actelor de procedură prin intermediul Buletinului procedurilor de insolvenţă, publicaţie ce nu este gratuită şi care nu poate fi consultată de către orice persoană interesată - fără achitarea unor costuri lunare pe toată durata procedurii de insolvenţă - se încalcă art. 21 din Constituţie. Astfel, se susţine că, în cauză, speţa s-a soluţionat prin raportare la momentul depunerii/publicării raportului lichidatorului judiciar în Buletinul procedurilor de insolvenţă, fără a se ţine cont de faptul că această procedură se putea îndeplinişi prin alte mijloace, respectiv comunicarea directă. Publicarea actelor în Buletinul procedurilor de insolvenţă este gratuită pentru debitoare, însă oneroasă pentru toţi cei interesaţi de publicitatea actelor debitoarei. Or, interpretarea restrictivă a dispoziţiilor referitoare la procedura de publicare în Buletinului procedurilor de insolvenţă a actelor debitoarei şi care nu sunt accesibile celor interesaţi, decât în condiţii oneroase, conduce la absenţa accesului la justiţie, [a protecţia oferită de lege şi afectează substanţa dreptului. În acest context, se are în vedere atât jurisprudenţa Curţii Constituţionale cu privire la accesul liber la justiţie (Decizia nr. 266 din 7 mai 2014, Decizia nr. 462 din 17 septembrie 2014 şi Decizia nr. 670 din 18 mai 2011), cât şi cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a statuat că accesul liber la justiţie implică, prin natura sa, o reglementare din partea statului şi poate fi supus unor limitări, atât timp cât nu este atinsă substanţa dreptului (Hotărârea din 26 ianuarie 2006, pronunţată în Cauza Lungoci împotriva României, paragraful 36), accesul la justiţie presupunând o eficientă a actului administrativ şi jurisdicţional, astfel încât protecţia legii să fie acordată în mod egal tuturor cetăţenilor care activează în scop economic şi social într-un anumit teritoriu.

6. De asemenea, se apreciază că, prin introducerea unei proceduri oneroase de informare prin Buletinului procedurilor de insolvenţă, se restricţionează anumite categorii de petenţi, ceea ce conduce la o discriminare în ceea ce priveşte accesul la justiţie, în raport cu alţi subiecţi de drept care se bucură de prevederile mai favorabile ale normelor generale. În acest context, menţionează faptul că titularii drepturilor de creanţă izvorâte în raport de debitoare, care exercită drepturile autorităţilor publice, au acces gratuit la serviciile Oficiului Naţional al Registrului Comerţului cu privire la Buletinul procedurilor de insolvenţă, în schimb, orice persoană interesată trebuie să achite o taxă pentru informare.

7. Curtea de Apel Iaşi - Secţia civilă opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care arată că citarea şi comunicarea actelor prin intermediul Buletinului procedurilor de insolvenţă îşi găsesc justificarea în specificul acestei proceduri şi au ca scop asigurarea desfăşurării cu celeritate a acesteia. Nu constituie o îngrădire a accesului liber la justiţie sau o împovărare a acestuia prin urmărirea publicării actelor de procedură în buletinul antereferit, chiar dacă s-ar percepe şi o anume taxă pentru accesarea acestuia. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a art. 21 alin. (3) din Legea nr. 85/2006, arată că acestea vizează raportul de activitate al administratorului judiciar şi termenul de depunere şi de contestare al acestuia, fiind norme de procedură. Cu privire la celelalte dispoziţii legale criticate, menţionează că autorul excepţiei nu a făcut susţineri în concret asupra acestora, precum şi nici asupra dreptului fundamental pretins a fi încălcat.

8. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

9. Guvernul arată, mai întâi, că prevederile criticate au fost abrogate, însă, este incidenţă Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011. Totodată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, inclusiv Decizia nr. 308 din 12 mai 2016, prin care instanţa de contencios constituţional a admis excepţia de neconstituţionalitate cu privire la art. 21 alin. (3) din Legea nr. 85/2006, opinează în sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/19*92, să soluţioneze prezenta excepţie.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 3 pct. 29, ale art. 7 alin. (8) şi (9), ale art. 21 alin. (3), ale art. 77 alin. (2) şi (3), precum şi ale ari. 156 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins:

- Art. 3 pct. 29: „în înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: [...]

29. Buletinul procedurilor de insolvenţă este publicaţia editată de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, care are drept scop publicarea citaţiilor, convocărilor, notificărilor şi comunicărilor actelor de procedură efectuate de instanţele judecătoreşti, administratorul judiciar/lichidator după deschiderea procedurii de insolvenţă prevăzute de prezenta lege:”;

- Art. 7 alin. (8) şi (9): (8) în vederea publicării citaţiilor, convocărilor şi notificărilor actelor de procedură efectuate de instanţele judecătoreşti, după deschiderea procedurii prevăzute de prezenta lege, se editează Buletinul procedurilor de insolvenţă, publicaţie editată de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

(9) Publicarea actelor de procedură sau, după caz, a hotărârilor judecătoreşti în Buletinul procedurilor de insolvenţă înlocuieşte, de la data publicării acestora, citarea, convocarea şi notificarea actelor de procedură efectuate individual faţă de participanţii la proces, acestea fiind prezumate a fi îndeplinite la data publicării.

- Art. 21 alin. (3): „(3) Contestaţia trebuie să fie înregistrată în termen de 3 zile de la depunerea raportului prevăzut la alin. (1)”. Dispoziţiile alin. (1), la care fac referire prevederile criticate, au următorul cuprins: „(1) Administratorul judiciar va depune lunar un raport cuprinzând descrierea modului în care şi-a îndeplinit atribuţiile, precum şi o justificare a cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii sau a altor cheltuieli efectuate din fondurile existente în averea debitorului. Raportul se depune la dosarul cauzei, iar un extras se publică în Buletinul procedurilor de insolvenţă. La fiecare 120 de zile judecătorul-sindic va stabili un termen de continuare a procedurii, în care administratorul judiciar va expune în sinteză măsurile efectuate în acest interval cuprinse în rapoartele de activitate.

- Art. 77 alin. (2) şi (3): „(2) Operaţiunile de publicare în Buletinul procedurilor de insolvenţă a actelor de procedură emise de instanţele judecătoreşti şi de administratorul judiciar/lichidator în cadrul derulării procedurii de insolvenţă se efectuează cu titlu gratuit.

(3) Actele de procedură emise de administratorul judiciar şi de lichidator care, potrivit prezentei legi, sunt supuse şi formalităţii de publicitate prin registrul comerţului, alături de publicitatea prin Buletinul procedurilor de insolvenţă, se depun la Buletinul procedurilor de insolvenţă, iar înregistrarea în registrul comerţului se va opera din oficiu, cu titlu gratuit.”;

- Art. 156 alin. (2): „(2) Citarea, comunicarea oricăror acte de procedură, a convocărilor notificărilor prin Buletinul procedurilor de insolvenţă, conform art. 7 din prezenta lege, vor fi efectuate şi potrivit Codului de procedură civilă pe durata a 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.”

13. Legea nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare, a fost abrogată prin art. 344 lit. a) din titlul V - Dispoziţii tranzitorii şi finale din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. Însă, având în vedere prevederile art. 343 din Legea nr. 85/2014, potrivit cărora „Procesele începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date”, precum şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a exercita controlul de constituţionalitate asupra dispoziţiilor criticate din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.

14. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) cu privire la egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, şi ale art. 21 referitor la accesul liber la justiţie.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (3) din Legea nr. 85/2006, prin Decizia nr. 308 din 12 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 585 din 2 august 2016, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă prevăzută la art. 21 alin. (3), care stabileşte că termenul de 3 zile pentru înregistrarea contestaţiei curge de la data depunerii raportului prevăzut la alin. (1), este neconstituţională.

16. Având în vedere dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor [...] privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei [...]”, precum şi din dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale” şi ţinând cont de faptul că Decizia nr. 308 din 12 mai 2016, mai sus menţionată, a fost pronunţată ulterior sesizării instanţei constituţionale în prezenta cauză, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 urmează a fi respinsă ca devenită inadmisibilă.

17. În acest context, Curtea reţine că, în prezenta cauză, chiar dacă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă, potrivit jurisprudenţei sale, spre exemplu, Decizia nr. 404 din 3 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 11 august 2014, în temeiul deciziei de admitere mai sus menţionate (Decizia nr. 308 din 12 mai 2016), prezenta decizie poate constitui motiv de revizuire, în condiţiile art. 509 alin (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă.

18. Cu prilejul pronunţării Deciziei nr. 308 din 12 mai 2016, paragrafele 36-39, Curtea a reţinut că, în ceea ce priveşte procedurile de insolvenţă, cu precădere în situaţia din speţa de faţă prevăzută la art. 21, legiuitorul, prin Legea nr. 85/2006, şi-a îndeplinit obligaţia constituţională de a stabili norme de procedură care să prevadă posibilitatea contestării actelor efectuate în derularea firească a acestei proceduri, respectiv a statuat că „debitorul persoană fizică, administratorul special al debitorului persoană juridică, oricare dintre creditori, precum şi orice altă persoană interesată având posibilitatea de a face contestaţie împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar* [art. 21 alin. (2) din Legea nr. 85/2006], contestaţie ce se înregistrează în termen de 3 zile de la depunerea la dosarul cauzei a raportului administratorului judiciar [art. 21 alin. (2) din Legea nr. 85/2006].

19. În ceea ce priveşte termenele procedurale, Curtea Constituţională a statuat că, în toate cazurile în care legiuitorul a condiţionat valorificarea unui drept de exercitarea sa în interiorul unui anumit termen, nu s-a procedat în sensul restrângerii accesului liber la justiţie, ci exclusiv pentru a asigura cadrul legal în vederea exercitării dreptului constituţional prevăzut de art. 21. Aşadar, reglementarea de către legiuitor, în limitele competenţei ce i-a fost conferită prin Constituţie, a condiţiilor de exercitare a unui drept - material sau procesual, inclusiv prin instituirea unor termene, nu trebuie să conducă la o restrângere a exerciţiului acestuia, ci doar la o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, ocrotite în egală măsură (Decizia nr. 251 din 9 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 319 din 10 aprilie 2006).

20. Însă, astfel cum a statuat şi instanţa de contencios constituţional în numeroase cauze, principiul accesului liber la justiţie consacrat de art. 21 din Legea fundamentală implică, între altele, adoptarea de către legiuitor a unor reguli de procedură clare, în care să se prescrie cu precizie condiţiile şi termenele în care justiţiabilii îşi pot exercita drepturile lor procesuale (Decizia nr. 189 din 2 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 5 aprilie 2006). În acelaşi sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că legea trebuie, într-adevăr, să fie accesibilă justiţiabilului şi previzibilă în ceea ce priveşte efectele sale. Pentru ca legea să satisfacă cerinţa de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea şi modalităţile de exercitare a puterii de apreciere a autorităţilor în domeniul respectiv, ţinând cont de scopul legitim urmărit, pentru a oferi persoanei o protecţie adecvată împotriva arbitrariului (a se vedea Hotărârea din 4 mai 2000, pronunţată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 52, şi Hotărârea din 25 ianuarie 2007, pronunţată în Cauza Sissanis împotriva României, paragraful 66).

21. Faţă de cele prezentate. Curtea a constatat că legiuitorul şi-a respectat numai clin punct de vedere formal competenţa constituţională de a legifera măsuri care să permită accesul ia justiţie în ceea ce priveşte contestarea raportului administratorului judiciar, stabilind posibilitatea ca debitorul persoană fizică, administratorul special a! debitorului persoană juridică, oricare dintre creditori, precum şi orice altă persoană interesată să poată face contestaţie împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar, fără însă a preciza, în mod concret, o dată obiectivă, nesusceptibilă de arbitrariu, care este data depunerii raportului lunar, dată de la care ar trebui înregistrată contestaţia,

22. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 pct. 29, art. 7 alin. (8) şi (9), art. 77 alin. (2) şi (3) şi art. 156 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, din examinarea conţinutului normativ reiese că acestea reglementează Buletinul procedurilor de insolvenţă, precum şi aspecte referitoare la editarea acestuia în vederea publicării citaţiilor, convocărilor şi notificărilor actelor de procedură efectuate de instanţele judecătoreşti. De asemenea, aceste dispoziţii prevăd unele proceduri şi operaţiuni legate de acest Buletin al procedurilor de insolvenţă, în sensul că publicarea actelor de procedură sau, după caz, a hotărârilor judecătoreşti în Buletinul procedurilor de insolvenţă înlocuieşte, de la data publicării acestora, citarea, convocarea şi notificarea actelor de procedură efectuate individual faţă de participanţii la proces, acestea fiind prezumate a fi îndeplinite la data publicării, respectiv faptul că operaţiunile de publicare a actelor de procedură emise de instanţele judecătoreşti şi de administratorul judiciar/lichidator în cadrul derulării procedurii de insolvenţă se efectuează cu titlu gratuit; actele de procedură emise de administratorul judiciar şi de lichidator care, potrivit acestei legi, sunt supuse şi formalităţii de publicitate prin registrul comerţului, alături de publicitatea prin Buletinul procedurilor de insolvenţă, se depun la Buletinul procedurilor de insolvenţă, iar înregistrarea în registrul comerţului se va opera din oficiu, cu titlu gratuit; iar ca măsură tranzitorie, ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 85/2006, se prevede că, în ceea ce priveşte citarea, comunicarea oricăror acte de procedură, a convocărilor notificărilor prin Buletinul procedurilor de insolvenţă, conform art. 7 din această lege, vor fi efectuate şi potrivit Codului de procedură civilă pe durata a 6 luni de la data intrării în vigoare a acestei legi.

23. Faţă de acestea, Curtea observă că autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că soluţiile legislative cuprinse în prevederile criticate sunt contrare art. 1(3 şi art. 21 din Constituţie, deoarece, pe de o parte, încalcă principiului egalităţii în ceea ce priveşte accesul, în mod egal şi gratuit, la Buletinul procedurilor de insolvenţă pentru toţi participanţii la procedura insolvenţei, ceea ce conduce şi la încălcarea accesului liber la justiţie.

24. Buletinul procedurilor de insolvenţă este publicaţia editată de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, care are drept scop publicarea citaţiilor, convocărilor, notificărilor şi comunicărilor actelor de procedură efectuate de instanţele judecătoreşti, administratorul judiciar/lichidator după deschiderea procedurii de insolvenţă prevăzute de Legea nr. 85/2006 [art. 3 pct. 29 din Legea nr. 85/2006)]. În acest context, Curtea Constituţională reiterează faptul că, astfel cum a reţinut, spre exemplu, prin Decizia nr. 1.137 din 4 decembrie 200/, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, după deschiderea procedurii, luarea efectivă la cunoştinţă a actelor se face prin Buletinul procedurilor de insolvenţă (cu excepţia primei comunicări a actelor de procedură către persoanele împotriva cărora se promovează o acţiune în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 85/2006, ulterior deschiderii procedurii insolvenţei, şi care se realizează nu numai prin Buletinul procedurilor de insolvenţă, ci şi potrivit dispoziţiilor Codului de procedură civilă). Astfel, potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, citarea părţilor şi comunicarea actelor de procedură, a convocărilor şi a notificărilor se vor realiza prin Buletinul procedurilor de insolvenţă. Această prevedere are în vedere actele de procedură ulterioare deschiderii procedurii insolvenţei şi, potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, se aplică tuturor acelor persoane „ale căror drepturi sau interese sunt supuse spre soluţionare judecătorului-sindic, în condiţii de contradictorialitate”. Anterior începerii procedurii, comunicarea actelor de procedură se face potrivit dispoziţiilor Codului de procedură civilă. De asemenea, potrivit art. 7 alin. (3) coroborat cu art. 61 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, notificarea deschiderii procedurii insolvenţei se va face către creditori, debitor şi oficiul registrului comerţului sau, după caz, registrul societăţilor agricole ori alte registre conform prevederilor Codului de procedură civilă, publicându-se totodată, conform prevederilor art. 61 alin. (3), într-un ziar de largă circulaţie şi în Buletinul procedurilor de insolvenţă. Excepţie de la această notificare vor face doar creditorii ce nu au putut fi identificaţi şi debitorii al căror sediu nu este cunoscut, pentru care notificarea se va face doar prin Buletinul procedurilor de insolvenţă. Faţă de acestea, Curtea a observat că legea instituie măsuri deosebite pentru ca părţile implicate în procedura insolvenţei, respectiv debitorii şi creditorii, să se bucure de o informare corectă a situaţiei lor juridice, inclusiv prin notificarea potrivit regulilor de drept comun, astfel încât, ulterior deschiderii procedurii, aceştia să-şi poată exercita dreptul la apărare şi dreptul la un proces echitabil. Faptul că, ulterior deschiderii procedurii insolvenţei, persoanele notificate vor fi citate şi li se vor comunica actele de procedură prin intermediul Buletinului procedurilor de insolvenţă nu poate fi privit ca aducând atingere dreptului la apărare sau dreptului de acces liber la justiţie. De altfel, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul se bucură de atributul exclusiv de a stabili normele de procedură, putând să instituie prevederi speciale, derogatorii de la dreptul comun, în vederea unor situaţii specifice, fără a se putea reţine că este încălcat principiul egalităţii sau accesul liber la justiţie.

25. Potrivit art. 12 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 460/2005 privind conţinutul, etapele, condiţiile de finanţare, publicare şi distribuire a Buletinului procedurilor de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 3 iunie 2005, cu modificările şi completările ulterioare: „Oficiul Naţional al Registrului Comerţului publică săptămânal pe pagina sa de internet, cu titlu gratuit, lista persoanelor supuse procedurii de insolvenţă, care va cuprinde următoarele informaţii: denumirea debitorului codul de identificare fiscală, numărul de ordine în registrul în care este înregistrat, numărul dosarului de insolvenţă şi instanţa pe rolul căreia este înregistrat dosarul, primul termen de judecată stabilit de instanţa judecătorească după deschiderea procedurii, tipul procedurii şi numerele Buletinului în care sunt publicate actele de procedură referitoare la debitor”.

26. Comunicarea oricăror acte de procedură, a convocărilor şi a notificărilor prin Buletinul procedurilor de insolvenţă îşi găsesc justificarea în specificul acestei proceduri, care presupune un număr foarte mare de părţi şi o mare diversitate de acte procedurale de natură să îngreuneze mult desfăşurarea procedurii. Acestea constituie o măsură specială, prin care se asigură soluţionarea cu celeritate a cauzelor (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 256 din 6 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 435 din 13 iunie 2014).

27. Mai mult, în jurisprudenţa sa, spre exemplu Decizia nr. 557 din 12 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 897 din 9 noiembrie 2016, Curtea a reţinut că, în materia insolvenţei, specificul procedurii a impus adoptarea unor reguli de procedură speciale, care derogă de la normele dreptului comun, stabilirea acestora constituind, astfel cum s-a arătat mai sus, atributul exclusiv al legiuitorului, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, astfel că nu se poate reţine o pretinsă discriminare între participanţii la procedura insolvenţei, care sunt supuşi, cu precădere, regulilor instituţie de Legea nr. 85/2006, şi cei care cad sub incidenţa dreptului comun. De altfel, prin art. 156 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 s-a prevăzut că, în ceea ce priveşte citarea, comunicarea oricăror acte de procedură, a convocărilor notificărilor prin Buletinul procedurilor de insolvenţă, conform art. 7 din această lege, vor fi efectuate şi potrivit Codului de procedură civilă pe durata a 6 luni de la data intrării în vigoare a acestei legi, aceasta constituind măsură tranzitorie, ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 85/2006. Or. situaţia tranzitorie prevăzută de lege şi aplicarea propriu-zisă a textelor referitoare la procedurile de insolvenţă desfăşurate prin Buletinul procedurilor de insolvenţă nu poate constitui, ca atare, o discriminare.

28. Totodată, Curtea reţine că, din examinarea prevederilor criticate în mod concret de către autorul excepţiei de neconstituţionalitate, nu reiese că legiuitorul ordinar a instituit măsuri prin care să stabilească accesul (abonarea) cu titlu gratuit la Buletinului procedurilor de insolvenţă pentru nicio entitate sau persoană implicată în procedura insolvenţei, astfel că nici nu se poate pune în discuţie o presupusă discriminare. De altfel, în aplicarea normelor privind procedurile de insolvenţă a fost adoptată, spre exemplu, Hotărârea Guvernului nr. 124/2007 pentru aprobarea preţului de vânzare al Buletinului procedurilor de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 107 din 13 februarie 2007, prin care s-a aprobat preţul de vânzare al Buletinului procedurilor de insolvenţă, atât individual şi pe bază de abonament, pe suport fizic, cât şi pe bază de abonament, pe suport electronic. În acest context, prin ordine ale ministrului justiţiei, sunt aprobate tarife pentru eliberarea unor copii de pe Buletinul procedurilor de insolvenţă, copii certificate de pe actele de procedură publicate şi furnizarea de informaţii din Buletinul procedurilor de insolvenţă. De altfel, chiar dacă legea ar reglementa accesul gratuit al unor entităţi juridice la Buletinul procedurilor de insolvenţă, aceasta nu înseamnă de plano inegalitate de tratament, ci Curtea, în funcţiei de condiţiile normative concrete, va analiza conformitatea legislaţiei respective cu dispoziţiile art. 16 din Constituţie. Exonerarea de la obligaţia de plată a anumitor taxe de către anumite entităţi este un atribut exclusiv al legiuitorului, a cărui exercitare nu afectează egalitatea în faţa legii şi nu instituie vreo discriminare, sens în care este, spre exemplu, Decizia nr. 36 din 5 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 21 martie 2013, sau Decizia nr. 1.298 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012.

29. Mai mult, chestiunea plăţii unei taxe pentru a avea acces la Buletinul procedurilor de insolvenţă, prin raportare la dispoziţiile art. 21 din Constituţie, a mai fost analizată de Curtea Constituţională atunci când s-a pronunţat cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor art. 7 alin. (1)-(3) din Legea nr. 85/2006, sens în care este, spre exemplu, Decizia nr. 367 din 17 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2009, ale cărei considerente îşi păstrează valabilitatea mutatis mutandis şi în privinţa art. 7 alin. (8) şi (9). Astfel, în privinţa acestor critici, Curtea a reţinut ca accesul la justiţie şi exercitarea dreptului la apărare nu sunt drepturi absolute, legiuitorul putând să prevadă anumite condiţionări în vederea unei bune administrări a justiţiei, condiţionări ce pot îmbrăca şi forma unor obligaţii de ordin financiar. În mod evident, aceste condiţionări trebuie să îşi găsească o justificare rezonabilă şi proporţională cu obiectivul propus şi să nu ducă la imposibilitatea de exercitare efectivă a drepturilor fundamentale mai sus menţionate. Obligaţiile corelative ce decurg pentru părţi în acest caz nu pot fi privite ca aducând o restrângere a dreptului la apărare, atât timp cât părţile au posibilitatea, pe de o parte, să participe la termenele fixate de judecătorul-sindic şi să consulte dosarul în vederea cunoaşterii tuturor actelor de procedură depuse la acesta, iar, pe de altă parte, au posibilitatea de a solicita, în cadrul cheltuielilor de judecată, toate sumele avansate în vederea realizării drepturilor lor pe calea acestei proceduri, invocând în acest sens dispoziţiile Codului de procedură civilă privind cheltuielile de judecată, aplicabile în temeiul art. 149 din Legea nr. 85/2006 (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 1.436 din 5 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 879 din 16 decembrie 2009).

30. Faţă de cele prezentate, excepţia de neconstituţionalitate a art. 3 pct. 29, art. 7 alin. (8) şi (9), art. 77 alin. (2) şi (3) şi art. 156 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, în raport cu dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin, (1) şi ale art. 21 din Constituţie urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

31. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi ai art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin, (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Ciprian Iulian Damian în Dosarul nr. 1.402/89/2014/a9 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia civila.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe şi constată că dispoziţiile art. 3 pct. 29, art. 7 alin. (8) şi (9), art. 77 alin. (2) şi (3) şi aii. 156 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Iaşi - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 4 iulie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Ioniţa Cochinţu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 522

din 11 iulie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 53 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Ioniţă Cochinţu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 53 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Expert Insolvenţă S.P.R.L. din Deva, în calitate de lichidator judiciar al Societăţii „Meridian Construct - S.R.L. din Alba Iulia, în Dosarul nr. 7.270/107/2008/a6 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia a II-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 561D/2016.

2. La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, doamna avocat Cristina Raluca Velea, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că dosarul a avut stabilit primul termen de judecată la data de 4 iulie 2017, când, având în vedere cererea autoarei excepţiei de neconstituţionalitate cu privire la acordarea unui nou termen de judecată în vederea angajării unui apărător, în temeiul dispoziţiilor art. 222 alin. (1) din Codul de procedură civilă coroborate cu cele ale art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea a dispus amânarea judecării cauzei pentru data de 11 iulie 2017.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul apărătorului ales prezent, care, mai întâi, depune concluzii scrise, în continuare, în esenţă arată că prevederile art. 53 teza a două din Legea nr. 85/2006, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 255/2013, sunt neconstituţionale şi contrare art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (3), art. 44, art. 53 alin. (2) şi art. 136 alin. (5) din Legea fundamentală. În acest context consideră că este încălcat principiul neretroactivităţii legii deoarece, pe lângă faptul că expunerea de motive a legii modificatoare nu conţine niciun fel de considerente cu privire ia justificarea instituirii acestor măsuri, aceste prevederi se aplică şi litigiului de faţă, deşi deschiderea procedurii de insolvenţă a avut loc înainte de operarea acestor modificări, astfel că se aplică unei situaţii născute anterior datei intrării în vigoare a prevederilor care modifică art. 53 din Legea nr. 85/2006. Precizează că hotărârile pronunţate în primă instanţă în materia insolvenţei sunt definitive şi executorii, prin raportare la prevederile legale privind procedura insolvenţei coroborate cu cele ale Codului de procedură civilă; totodată, prezintă un istoric al reglementărilor în materia efectelor înstrăinării bunurilor puse sub sechestru asigurător şi arată că, deşi prevederile criticate nu mai sunt în vigoare, acestea pot constitui obiect al excepţiei de neconstituţionalitate.

5. De asemenea menţionează că sunt încălcate prevederile art. 44 şi art. 136 alin. (5) din Constituţie din mai multe perspective, astfel: este afectat atât dreptul de proprietate al creditorului garantat, cât şi al adjudecatarului, prin menţinerea tuturor măsurilor asigurătorii; se încalcă dreptul de proprietate prin imposibilitatea executării unei hotărâri judecătoreşti prin care creditorul are dreptul să-şi realizeze creanţa; în acest context, menţionează art. 1 din Primul Protocol la Convenţie şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului; bunurile afectate de măsuri asigurătorii sunt greu de valorificat, acestea nefiind atractive,

6. Totodată, susţine pretinsa încălcare a principiului egalităţii în faţa legii din mai multe perspective, astfel: se instituie o preferinţă a creanţelor părţii civile din procesul penai faţă de un creditor garantat şi, totodată, o poziţie de inferioritate a creditorului care trebuie să îşi valorifice creanţa în procedura insolvenţei faţă de cel care ar urma procedura dreptului comun, fiind creat un regim diferit; în acest context menţionează jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept cu privire fa existenţa unor măsuri asigurătorii înfiinţate în cadrul unui proces penal asupra bunurilor unei persoane fizice sau juridice; se creează o poziţie de inferioritate şi raportat la noile prevederi legale în materie, respectiv Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, care nu mai menţine interdicţia criticată, ci prevede că bunurile se pot înstrăina libere de orice sarcini, cu excepţia celor supuse măsurilor asigurătorii dispuse în procesul penal în vederea confiscării speciale şi/sau confiscării extinse.

7. În final apreciază că este încălcat dreptul la un proces echitabil, deoarece, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, executarea silită face parte din proces, astfel că dreptul de acces la justiţie ar fi iluzoriu dacă ordinea juridică ar permite ca o hotărâre definitivă şi obligatorie să rămână fără efect, nefiind întrunite nici condiţiile restrângerii exerciţiului unor drepturi.

8. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care arată că prevederile criticate nu aduc atingere dispoziţiilor constituţionale ale art. 16. Bunurile indisponibilizate în cadrul unei proceduri penale au un regim juridic diferit, impus de procedura specială, derogatorie de la dreptul comun în materia insolvenţei şi fără de care ar fi golit de conţinut art. 249 din Codul de procedură penală. De altfel, prevederile criticate nu încalcă dreptul de proprietate al adjudecatarului, deoarece acesta cunoaşte situaţia bunului dobândit; art. 53 din Legea nr. 85/2006 nu interzice înstrăinarea bunurilor asupra cărora sau instituit măsuri procesuale în cadrul unui proces penal, ci prevede condiţia ca, în cazul unei astfel de înstrăinări, măsurile instituite asupra bunurilor să se menţină, tocmai pentru realizarea scopului pentru care acesta au fost instituite. Cu privire la pretinsa încălcare a principiului neretroactivităţii, critica formulată este din perspectiva aplicării textului la speţa de faţă, aspect ce ţine de competenţa instanţelor de judecată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

9. Prin încheierea din 29 martie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 7.270/107/2008/a6, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 53 din Legea nr. 85/2006 privind procedura Insolvenţei, excepţie ridicată de Expert Insolvenţă S.P.R.L din Deva, în calitate de lichidator judiciar al Societăţii „Meridian Construct - S.R.L. din Alba Iulia, într-o cauză întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 85/2006.

10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine în esenţă că, prin prevederile criticate, în situaţia vânzării unui bun în procedura insolvenţei, se creează o discriminare nejustificată între creditorii care au avut sarcini de natura ipotecilor asupra bunului vândut (persoane juridice sau statul român - pentru creanţe bugetare) şi persoanele în folosul cărora s-au instituit măsurile asigurătorii în procesul penal. Astfel, de cele mai multe ori, unii dintre aceşti creditori, care au dat dovadă de diligenţă, au preconstituit garanţii asupra bunurilor şi au înscris drepturile în registrele de publicitate imobiliară sau mobiliară. În condiţiile art. 53 din Legea nr. 85/2006, sarcinile reprezentând garanţii aparţinând acestor creditori se radiază, în eventualitatea vânzării bunului, chiar şi în situaţia în care creditorul nu beneficiază de nicio sumă rezultată din vânzare, în timp ce măsurile asigurătorii sau măsurile preventive specifice instituite în cursul procesului penal rămân valabile, devenind sarcini de prim rang asupra bunurilor. Ca atare, în mod discriminatoriu şi nejustificat se acordă o poziţie privilegiată dreptului de creanţă al persoanelor în folosul cărora s-au instituit, în cursul procesului penal, măsuri asigurătorii sau măsuri preventive specifice, ceea ce contravine art. 16 alin. (1), în componenta referitoare la interzicerea privilegiilor, raportat la art. 44 alin. (2) din Constituţie, teza referitoare la garantarea şi ocrotirea în mod egal a dreptului de proprietate privată.

11. De asemenea consideră că se limitează nejustificat dreptul de proprietate al adjudecatarului bunului, bun asupra căruia se păstrează sarcina instituită, deşi, de cele mai multe ori, nu există nicio legătură între bunul în discuţie şi infracţiune, în afară de faptul că aparţine inculpatului sau părţii responsabile Civilmente. În acest context apreciază că neconstituţionalitatea textului criticat derivă şi din situaţia discriminatorie a adjudecatarului din procedura insolvenţei faţă de adjudecatarul din procedura privind executarea silită reglementată de Codul de procedură civilă, acesta din urmă dobândind bunul adjudecat liber de sarcini. Mat mult, chiar art. 581 din Codul de procedură penală prevede că dispoziţiile din hotărârea penală privitoare la despăgubirile civile şi la cheltuielile judiciare cuvenite părţilor se execută potrivit legii civile.

12. Ca atare, scopul insolvenţei nu poate fi realizat, respectiv maximizarea averii debitorului, deoarece nimeni nu doreşte să cumpere un bun afectat de o sarcină care nu poate fi radiată, iar persoanele în favoarea cărora a fost menţinută măsura asiguratorie, în speţă părţile civile, nu sunt în măsură să folosească mijloacele legale de recuperare a prejudiciului civil, raportat la starea de faliment în care se găsesc debitoarele supuse procedurii reglementate de Legea nr. 85/2006, mai ales că, în virtutea art. 36 din aceeaşi lege, împotriva societăţii în faliment nu pot fi demarate proceduri de executare silită, singura modalitate de recuperare a creanţelor fiind prin vânzarea bunului în procedura de faliment şi distribuirea sumelor rezultate, în ordinea de prioritate stabilită de art. 121,123 şi 125 din lege.

13. Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia a II-a civilă opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că, într-adevăr, sechestrul instituit în procesul penal în contextul art. 53 din Legea nr. 85/2006, astfel cum aceasta a fost modificată prin Legea nr. 255/2013, potrivit căreia este interzisă ridicarea acestuia odată cu vânzarea în procedură a bunului sechestrat, se impune a fi interpretat în sensul în care textul nu interzice înstrăinarea unor astfel de bunuri, aflate sub sechestru aplicat în procesul penal, ci doar a nu se afecta realizarea scopului pentru care sechestrul a fost instituit, respectiv satisfacerea laturii civile în procesul penal, fără a exclude, în mod evident, un eventual concurs între aceşti creditori şi eventuali creditori constituiţi în procesul civil, respectiv în procedura insolvenţei. Textul nu instituie perpetuarea sechestrului aplicat în procesul penal dincolo de momentul vânzării bunului, fiind o măsură de asigurare a executării sentinţei penale sub aspectul laturii civile care, în mod firesc, se epuizează odată cu vânzarea bunului ipotecat şi distribuirea sumelor potrivit drepturilor asigurate, indiferent dacă acestea au fost asigurate în procesul penal ori în procesul civil. Totodată, menţionează jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

14. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

15. Guvernul arată că dispoziţiile criticate sunt abrogate, însă, având în vedere prevederile art. 343 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, acestea se aplică în continuare. De asemenea, menţionează că şi noul cadru legislativ reglementează procedura prevăzută de textele criticate în prezenta cauză.

16. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate apreciază că aceasta este neîntemeiată, deoarece toate părţile aflate în situaţii similare au aceleaşi drepturi şi obligaţii, iar legea nu restrânge în mod nejustificat dreptul de proprietate. Dispoziţiile criticate stabilesc faptul că, de regulă, în procedura insolvenţei, bunurile înstrăinate de administratorul judiciar/ lichidator sunt dobândite libere de orice sarcini, precum ipoteci, garanţii reale mobiliare sau drepturi de retenţie, măsuri asigurătorii. Legiuitorul a prevăzut excepţii de la dobândirea bunului liber de sarcini raportat la importanţa valorilor sociale ocrotite prin procesul penal. Bunurile indisponibilizate prin măsuri procesuale penale au un regim legal diferit, impus de existenţa unei proceduri speciale penale, din acest motiv se derogă de la dreptul comun al procedurii insolvenţei, respectiv înstrăinarea liberă de orice sarcini. Cu privire la adjudecatar este adevărat că acesta achiziţionează bunul cu sarcinile respective, dar îşi asumă acest risc, cunoscând situaţia bunului, astfel că nu i se încalcă dreptul de proprietate; această problemă s-ar putea pune doar în cazul în care adjudecatarul nu este informat că bunul cumpărat este afectat de măsuri asigurătorii sau măsuri preventive specifice.

17. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

18. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.

19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 53 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum au fost completate prin Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013. Dispoziţiile criticate au următorul cuprins: „Bunurile înstrăinate de administratorul judiciar sau lichidator, în exerciţiul atribuţiilor sale prevăzute de prezenta lege, sunt dobândite libere de orice sarcini, precum ipoteci, garanţii reale mobiliare sau drepturi de retenţie, de orice fel, ori măsuri asigurătorii, cu excepţia măsurilor asigurătorii sau măsurilor preventive specifice, instituite în cursul procesului penar. Legea nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare, a fost abrogată prin art. 344 lit. a) din titlul V - Dispoziţii tranzitorii şi finale din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. Însă, având în vedere prevederile art. 343 din Legea nr. 85/2014, potrivit cărora „Procesele începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date”, precum şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a exercita controlul de constituţionalitate asupra dispoziţiilor art. 53 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.

20. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) cu privire la egalitatea în drepturi, art. 44 alin. (1) şi (2) referitor la dreptul de proprietate privată şi art. 136 alin. (5) privind inviolabilitatea proprietăţii private în condiţiile legii.

21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea, având în vedere dinamica legislativă în materia insolvenţei, observă că prevederile art. 53 din Legea nr. 85/2006, în forma criticată în prezenta cauză, au fost completate prin art. 81 pct. 2 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, prin reglementarea situaţiilor tranzitorii rezultând din intrarea sa în vigoare, precum şi prin punerea de acord a legislaţiei cu dispoziţiile acesteia [art. 1 din Legea nr. 255/2013].

22. În acest context legislativ, dispoziţiile art. 53 din Legea nr. 85/2006, statuează că, în procedura insolvenţei, bunurile înstrăinate de administratorul judiciar sau lichidator, în exerciţiul atribuţiilor sale prevăzute de lege, sunt dobândite libere de orice sarcini, precum ipoteci, garanţii reale mobiliare sau drepturi de retenţie, de orice fel, ori măsuri asigurătorii, cu excepţia măsurilor asigurătorii sau măsurilor preventive specifice, instituite în cursul procesului penal. Totodată, cu acelaşi prilej, au fost modificate şi dispoziţiile legale care reglementează anumite aspecte cu privire la măsurile asigurătorii şi la măsurile preventive specifice prevăzute de Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

23. Potrivit art. 493 cu denumirea marginală Măsurile preventive din Codul de procedură penală, astfel cum au fost modificate prin art. 102 pct. 296 din Legea nr. 255/2013, judecătorul de drepturi şi libertăţi, în cursul urmăririi penale, la propunerea procurorului, sau, după caz, judecătorul de cameră preliminară ori instanţa poate dispune, dacă există motive temeinice care justifică suspiciunea rezonabilă că persoana juridică a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală şi numai pentru a se asigura buna desfăşurare a procesului penal, una sau mai multe dintre următoarele măsuri: a) interdicţia iniţierii ori, după caz, suspendarea procedurii de dizolvare sau lichidare a persoanei juridice; b) interdicţia iniţierii ori, după caz, suspendarea fuziunii, a divizării sau a reducerii capitalului social al persoanei juridice, începută anterior sau în cursul urmăririi penale; c) interzicerea unor operaţiuni patrimoniale, susceptibile de a antrena diminuarea activului patrimonial sau insolvenţă persoanei juridice; d) interzicerea încheierii anumitor acte juridice, stabilite de organul judiciar; e) interzicerea desfăşurării activităţilor de natura celor cu ocazia cărora a fost comisă infracţiunea [art. 493 alin. (1) din Codul de procedură penală]. Pentru a asigura respectarea măsurilor prevăzute la alin. (1), persoana juridică poate fi obligată la depunerea unei cauţiuni constând într-o sumă de bani care nu poate fi mai mică de 10.000 lei. Cauţiunea se restituie la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, de amânare a aplicării pedepsei, de renunţare la aplicarea pedepsei sau de încetare a procesului penal, pronunţate în cauză, dacă persoana juridică a respectat măsura sau măsurile preventive, precum şi în cazul în care, prin hotărâre definitivă, s-a dispus achitarea persoanei juridice [art. 493 alin. (2) din Codul de procedură penală]. Aceste măsuri preventive prevăzute pot fi dispuse pe o perioadă de cel mult 60 de zile, cu posibilitatea prelungirii în cursul urmăririi penale şi a menţinerii în cursul procedurii de cameră preliminară şi al judecăţii, dacă se menţin temeiurile care au determinat luarea acestora, fiecare prelungire neputând depăşi 60 de zile.

24. În virtutea art. 494 cu denumirea marginală Măsurile asigurătorii din Codul de procedură penală, faţă de persoana juridică se pot lua măsuri asigurătorii, dispoziţiile art. 249-256 şi ale art. 5491 aplicându-se în mod corespunzător. Potrivit alin. (1) şi (2) ale art. 249 cu denumirea marginală Condiţiile generale de luare a măsurilor asigurătorii din Legea nr. 135/2010, astfel cum au fost modificate prin art. 102 pct. 166 din Legea nr. 255/2013, procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, în procedura de cameră preliminară ori în cursul judecăţii, poate lua măsuri asigurătorii, prin ordonanţă sau, după caz, prin încheiere motivată, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracţiune. Aceste măsuri asigurătorii constau în indisponibilizarea unor bunuri mobile sau imobile, prin instituirea unui sechestru asupra acestora.

25. În acest context, Curtea observă că măsurile asigurătorii sau măsurile preventive specifice, instituite în cursul procesului penal sunt, prin natura lor, măsuri cu caracter provizoriu, ce presupun indisponibilizarea bunurilor mobile şi imobile, în vederea garantării executării unei eventuale creanţe, repararea unui prejudiciu cauzai prin infracţiune şi cu scopul de a asigura îndestularea părţii civile/creditor, în cazul în care instanţa judecătorească pronunţă o hotărâre definitivă prin care stabileşte existenţa unei creanţe în favoarea acesteia.

26. Ca atare, bunurile indisponibilizate prin măsuri procesuale penale au un regim legal diferit, impus de existenţa unei proceduri speciale penale, ca urmare a importanţei valorilor sociale ocrotite de lege, raţiune pentru care se derogă de la dreptul comun al procedurii insolvenţei, potrivit căruia regula este că bunurile înstrăinate sunt dobândite libere de orice sarcini, precum ipoteci, garanţii reale mobiliare sau drepturi de retenţie, de orice fel, ori măsuri asigurătorii, iar excepţia fiind măsurile asigurătorii sau măsurile preventive specifice, Instituite în cursul procesului penal. Astfel, legiuitorul a prevăzut excepţii de la dobândirea bunului liber de sarcini raportat la importanţa valorilor sociale ocrotite prin procesul penal, respectiv au fost exceptate măsurile asigurătorii şi măsurile preventive specifice, instituite în cursul procesului penal, fără ca prin aceasta să se încalce dreptul de proprietate al celorlalţi creditori, care este ocrotit în mod egal pentru toate persoanele ce cad sub incidenţa normelor criticate. Mai mult, prin prevederile criticate se asigură egalitatea tuturor creditorilor, inclusiv a celor în favoarea cărora instanţa judecătorească pronunţă o hotărâre definitivă prin care stabileşte existenţa unei creanţe rezultate, spre exemplu, în urma producerii unui prejudiciu cauzat prin infracţiune, în raport cu ceilalţi creditori ai aceluiaşi debitor, fiind o aplicare a prevederilor constituţionale privind dreptul de proprietate, care statuează că „proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular”, dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului fiind garantate, însă conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite prin lege, astfel că exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 523 din 5 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 34 din 12 ianuarie 2017). Ca atare, prin prevederile criticate este garantat, în mod egal, dreptul de proprietate pentru toţi creditorii debitorului în faliment, în sensul că toţi creditorii se pot îndestula din averea debitorului, prin distribuirea sumelor rezultate din vânzarea bunului în procedura falimentului, în funcţie de ordinea de prioritate stabilită de prevederile Legii nr. 85/2006, fiind în consonanţă cu sensul noţiunii de procedură a falimentului, respectiv acea procedură de insolvenţă concursuală colectivă şi egalitară care se aplică debitorului în vederea lichidării averii acestuia pentru acoperirea pasivului [art. 3 pct. 23 din Legea nr. 85/2006].

27. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a dreptului de proprietate al adjudecatarului, Curtea nu poate reţine această critică, întrucât textul precizează clar cum pot fi bunurile înstrăinate de administratorul judiciar sau de lichidator, iar dacă bunul se află în ipoteza normelor criticate, respectiv bunul în discuţie nu este liber de sarcini şi sunt instituite asupra acestuia măsuri asigurătorii sau măsuri preventive specifice, adjudecatarul are cunoştinţă de acest aspect, fiind opţiunea sa de a dobândi un asemenea bun, având în vedere faptul că dreptul de proprietate se exercită condiţiile şi în limitele stabilite de lege, potrivit prevederilor constituţionale. Mai mult, din evaluarea actelor dosarului cauzei, Curtea observă că pretinsa încălcare a dreptului de proprietate al adjudecatarului nu este invocată de un adjudecatar, care ar fi dobândit bunul cu sarcinile prevăzute de textul criticat, ci chiar de către lichidatorul judiciar. Or, problema garantării şi ocrotirii constituţionale a dreptului de proprietate nu se poate invoca în favoarea unei persoane care nu este titularul acestui drept, ce ar urma să se nască ulterior (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 1.382 din 20 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 47 din 20 ianuarie 2012).

28. De altfel, în continuarea celor mai sus arătate, Curtea observă că prevederile art. 53 din Legea nr. 85/2006 trebuie interpretate şi aplicate în coroborare cu celelalte norme în materia insolvenţei, cu cele ale Codului de procedură penală, în ceea ce priveşte măsurile asigurătorii şi măsurile preventive, în funcţie de evoluţia şi de stadiul acestor proceduri, aspecte ce ţin de resortul instanţei de judecată şi al autorităţilor îndrituite cu ducerea la îndeplinire a măsurilor instituite prin aceste acte normative.

29. Faţă de cele prezentate, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 53 din Legea nr. 85/2006, în raport cu prevederile constituţionale cu privire la egalitate coroborate cu cele referitoare la garantarea şi ocrotirea în mod egal a dreptului de proprietate privată este neîntemeiată.

30. Distinct de acestea, în ceea ce priveşte menţionarea, în şedinţa publică, respectiv adăugarea şi a altor temeiuri constituţionale în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate direct în faţa instanţei de contencios constituţional, Curtea constată că, potrivit jurisprudenţei sale constante, spre exemplu Decizia nr. 1.069 din 14 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 638 din 7 septembrie 2011, litigiul constituţional se desfăşoară numai în limitele determinate prin încheierea de sesizare, fără ca acestea să poată fi modificate de vreuna dintre părţi. Prin urmare, invocarea în faţa Curţii şi a altor temeiuri de neconstituţionalitate decât cele arătate prin ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate în faţa instanţei de judecată, temeiuri care nu au fost reţinute în încheierea de sesizare pronunţată de instanţa judecătorească, este inadmisibilă.

31. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin, (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Expert Insolvenţă S.P.R.L. din Deva, în calitate de lichidator judiciar al Societăţii „Meridian Construct” S.R.L. din Alba Iulia, în Dosarul nr. 7.270/107/2008/a6 al Curţii de Apel Alba I ulia - Secţia a II-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 53 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi generai obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia a II-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 11 iulie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Ioniţă Cochinţu

 

ACTE ALE CASEI NAŢIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

ORDIN

privind modificarea Ordinului preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 299/2017 pentru aprobarea machetelor de raportare fără regim special a indicatorilor specifici şi a Metodologiei transmiterii rapoartelor aferente programelor/subprogramelor naţionale

de sănătate curative

 

Văzând Referatul de aprobare nr. D.G. 84 din 11.01.2018 al directorului general al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

având în vedere art. 51 alin. (1) lit. b) şi (3) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi Hotărârea Guvernului nr. 155/2017 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2017 şi 2018,

în temeiul art. 291 alin. (2) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 17 alin. (5) din Statutul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006. cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 299/2017 pentru aprobarea machetelor de raportare fără regim special a indicatorilor specifici şi a Metodologiei transmiterii rapoartelor aferente programelor/subprogramelor naţionale de sănătate curative, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 şi 314 bis din 3 mai 2017, se modifică după cum urmează:

1. În anexa nr. 2.12, tabelul 4 „Situaţia bolnavilor cu boli rare şi a cheltuielilor aferente (lei) (medicamente eliberate prin farmacii cu circuit deschis)” de la Programul naţional de tratament pentru boli rare se modifică şi se înlocuieşte cu tabelul 4 prevăzut în anexa nr. 1 la prezentul ordin.

2. Anexa nr. 2.25 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 2 la prezentul ordin

Art. II. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. III. - Direcţiile de specialitate din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, casele de asigurări de sănătate, unităţile de specialitate nominalizate să deruleze programe/subprograme naţionale de sănătate curative, farmaciile cu circuit deschis prin care se eliberează medicamentele specifice pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor cu neuropatie optică ereditară Leber vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. IV. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

Laurenţiu Teodor Mihai

 

Bucureşti, 11 ianuarie 2018.

Nr. 33.

 

ANEXA Nr. 1

 

TABEL 4: SITUAŢIA BOLNAVILOR CU BOLI RARE ŞI A CHELTUIELILOR AFERENTE (LEI)

(medicamente eliberate prin farmacii cu circuit deschis)

 

Nr. de bolnavi cu boli rare cărora li s-au eliberat medicamente pentru:

Nr. total bolnavi

Mucoviscidoză copii

Mucoviscidoză adulţi

Scleroză laterală amiotrofică

Sindrom Prader Willi

Fibroză pulmonară idiopatică

Distrofie musculară Duchenne

Angioedem ereditar

Neuropatie optică ereditară Leber

C1

C2

C3

C4

C5

C6

C7

C8

C9

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

- continuare –

 

Cheltuieli cu medicamentele, pentru:

Cheltuieli totale

Mucoviscidoză copii

Mucoviscidoză adulţi

Scleroză laterală amiotrofică

Sindrom Prader Willi

Fibroză pulmonară idiopatică

Distrofie musculară Duchenne

Angioedem ereditar

Neuropatie optică ereditară Leber

C10

C11

C12

C13

C14

C15

C16

C17

C18 = C10 +... + C17

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Întocmit,

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. 2.25 la Ordinul nr. 299/2017)

 

CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE ....................................

Raportare

pentru ...............................................................................................................................................

(Se completează luna sau perioada de raportare conform Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative.)

 

SITUAŢIA INDICATORILOR SPECIFICI AFERENŢI PROGRAMELOR/SUBPROGRAMELOR NAŢIONALE DE SĂNĂTATE CU SCOP CURATIV

 

Program/Subprogram de sănătate

Indicatori fizici

Indicatori de eficienţă

Denumire indicator fizic

Valoare

(nr.)

Denumire indicator de eficienţă

Valoare

(lei)

Program naţional de boli cardiovasculare

număr de bolnavi trataţi prin proceduri de dilatare percutană

 

cost mediu/bolnav tratat prin proceduri de dilatare percutană

 

număr de bolnavi trataţi prin proceduri terapeutice de electrofiziologie

 

cost mediu/bolnav tratat prin proceduri terapeutice de electrofiziologie

 

număr de bolnavi trataţi prin implantare de stimulatoare cardiace

 

cost mediu/bolnav tratat prin implantare de stimulatoare cardiace

 

număr de bolnavi cu aritmii complexe trataţi prin proceduri de abiaţie

 

cost mediu/bolnav tratat prin proceduri de ablaţie

 

număr de bolnavi trataţi prin implantare de defibrilatoare interne

 

cost mediu/bolnav tratat prin implantare de defibrilatoare interne

 

număr de bolnavi trataţi prin implantare de stimulatoare de resincronizare cardiacă

 

cost mediu/bolnav tratat prin implantare de stimulatoare de resincronizare cardiacă

 

număr de bolnavi (adulţi) trataţi prin intervenţii de chirurgie cardiovasculară

 

cost mediu/bolnav (adult) tratat prin intervenţii de chirurgie cardiovasculară

 

număr de bolnavi (copii) trataţi prin intervenţii de chirurgie cardiovasculară

 

cost mediu/bolnav (copil) tratat prin chirurgie cardiovasculară

 

număr de bolnavi cu anevrisme aortice trataţi prin tehnici hibride

 

cost mediu/bolnav cu anevrism aortic tratat prin tehnici hibride

 

număr de bolnavi cu stenoze aortice, declaraţi inoperabili sau cu risc chirurgical foarte mare, trataţi prin tehnici transcateter

 

cost mediu/bolnav cu stenoze aortice, declarat inoperabil sau cu risc chirurgical foarte mare, tratat prin tehnici transcateter

 

număr de bolnavi cu insuficienţă cardiacă în stadiu terminal trataţi prin asistare mecanică a circulaţiei pe termen lung

 

cost mediu/bolnav cu insuficienţă cardiacă în stadiu terminal tratat prin asistare mecanică a circulaţiei pe termen lung

 

număr de bolnavi trataţi prin chirurgie vasculară

 

cost mediu/bolnav tratat prin chirurgie vasculară

 

număr de copii cu malformaţii cardiace congenitale trataţi prin intervenţii de cardiologie intervenţională

 

cost mediu/copil cu malformaţii cardiace congenitale tratat prin intervenţii de cardiologie intervenţională

 

număr de adulţi cu malformaţii congenitale cardiace trataţi prin intervenţii de cardiologie intervenţională

 

cost mediu/adult cu malformaţii congenitale cardiace trataţi prin intervenţii de cardiologie intervenţională

 

Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afecţiuni oncologic»

număr de bolnavi trataţi

 

cost mediu/bolnav tratat

 

Subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin PET-CT

număr de bolnavi cu monitorizare a evoluţiei bolii prin PET-CT

 

cost mediu/investigaţie PET-CT

 

Subprogramul de reconstrucţie mamară după afecţiuni oncologice prin endoprotezare

număr de bolnave cu reconstrucţie mamară

 

cost mediu/bolnavă cu reconstrucţie mamară

 

Subprogramul de diagnostic şi de monitorizare a bolii minime reziduale a bolnavilor cu leucemii acute prin imunofenotipare, examen citogenetic şi/sau FISH şi examen de biologie moleculară la copii şi adulţi

număr de bolnavi beneficiari de servicii pentru diagnosticul iniţial al leucemiei acute

 

tarif/bolnav beneficiar de serviciu pentru diagnosticul iniţial al leucemiei acute (medulogramă şi/sau examen citologic al frotiului sanguin, coloraţii citochimice)

 

număr de bolnavi beneficiari de servicii pentru diagnosticul de certitudine al leucemiei acute prin imunofenotipare

 

tarif/bolnav beneficiar de serviciu pentru diagnosticul de certitudine al leucemiei acute prin imunofenotipare

 

număr de bolnavi beneficiari de servicii

pentru diagnosticul de certitudine al leucemiei acute prin examen citogenetic şi/sau FISH

 

tarif/bolnav beneficiar de serviciu pentru

diagnosticul de certitudine al leucemiei acute prin examen citogenetic si/sau FISH

 

număr de bolnavi beneficiari de servicii pentru diagnosticul de certitudine al leucemiei acute prin examen de biologie moleculară

 

tarif/bolnav beneficiar de serviciu pentru diagnosticul de certitudine al leucemiei acute prin examen de biologie moleculară

 

număr total de bolnavi beneficiari de servicii pentru diagnosticul de leucemie acută

 

tarif/bolnav beneficiar de servicii pentru diagnosticul de leucemie acută

 

număr de bolnavi cu diagnostic de leucemie acută beneficiari de servicii de monitorizare a bolii minime reziduale prin imunofenotipare

 

tarif/bolnav cu diagnostic de leucemie acută beneficiar de serviciu pentru monitorizarea bolii minime reziduale prin imunofenotipare

 

număr de bolnavi cu diagnostic de leucemie acută beneficiari de servicii de monitorizare a bolii minime reziduale prin examen citogenetic şi/sau FISH

 

tarif/bolnav cu diagnostic de leucemie acută beneficiar de serviciu pentru monitorizarea bolii minime reziduale prin examen citogenetic şi/sau FISH

 

număr de bolnavi cu diagnostic de leucemie acută beneficiari de servicii de monitorizare a bolii minime reziduale prin examen de biologie moleculară

 

tarif/bolnav cu diagnostic de leucemie acută beneficiar de serviciu pentru monitorizarea bolii minime reziduale prin examen de biologie moleculară

 

Subprogramul de diagnostic genetic al tumorilor solide maligne (sarcom Ewing şi

neuroblastom) la copii şi adulţi

număr de bolnavi beneficiari de servicii de testare genetică pentru neuroblastom

 

tarif/bolnav beneficiar de serviciu de testare genetică pentru neuroblastom

 

număr de bolnavi beneficiari de servicii de testare genetică pentru sarcom Ewing

 

tarif/bolnav beneficiar de serviciu de testare genetică pentru sarcom Ewing

 

Subprogramul de radioterapie a bolnavilor cu afecţiuni oncologice

număr de bolnavi cu afecţiuni oncologice trataţi prin radioterapie cu ortovoltaj

 

tarif/serviciu de radioterapie cu ortovoltaj

 

număr de bolnavi cu afecţiuni oncologice trataţi prin radioterapie cu cobaltoterapie

 

tarif/serviciu de radioterapie cu cobaltoterapie

 

număr de bolnavi cu afecţiuni oncologice trataţi prin radioterapie cu accelerator liniar 2D

 

tarif/serviciu de radioterapie cu accelerator liniar 2D

 

număr de bolnavi cu afecţiuni oncologice trataţi prin radioterapie cu accelerator liniar 3D

 

tarif/serviciu de radioterapie cu accelerator liniar 3D

 

număr de bolnavi cu afecţiuni oncologice trataţi prin radioterapie IMRT

 

tarif/serviciu de radioterapie IMRT

 

număr de bolnavi cu afecţiuni oncologice trataţi prin brahiterapie

 

tarif/serviciu de brahiterapie

 

 

Programul naţional de tratament al surdităţii prin proteze auditive implantabile (implant cohlear şi proteze auditive)

număr de implanturi cohleare

 

cost mediu/implant cohlear

 

număr de proteze auditive cu ancorare osoasă BAHA

 

cost mediu/proteză auditivă cu ancorare osoasă BAHA

 

număr de proteze implantabile de ureche medie

 

cost mediu/proteză implantabilă de ureche medie

 

Programul naţional de diabet zaharat

număr de bolnavi cu diabet zaharat trataţi

 

cost mediu/bolnav tratat

 

număr de bolnavi cu diabet zaharat evaluaţi prin dozarea HbA1c

 

tarif/bolnav cu diabet zaharat evaluat prin dozarea HbA1c

 

număr de bolnavi cu diabet zaharat beneficiari de pompe de insulină

 

cost mediu/bolnav cu diabet zaharat beneficiar de pompă de insulină

 

număr de bolnavi cu diabet zaharat beneficiari de materiale consumabile pentru pompele de insulină

 

cost mediu/bolnav beneficiar de

materiale consumabile pentru pompa de insulină

 

număr de copii cu diabet zaharat automonitorizaţi

 

cost mediu/copil cu diabet zaharat automonitorizat

 

număr de adulţi cu diabet zaharat automonitorizaţi

 

cost mediu/adult cu diabet zaharat automonitorizat

 

Program naţional de tratament al bolilor neurologice

număr de bolnavi cu scleroză multiplă trataţi

 

cost mediu/bolnav cu scleroză multiplă tratat

 

Program naţional de tratament al hemofiliei şi talasemiei

număr de bolnavi cu hemofilie congenitală fără inhibitori/boală von Willebrand cu substituţie profilactică continuă

 

cost mediu/bolnav cu hemofilie congenitală fără inhibitori/boală von Willebrand cu substituţie profilactică continuă

 

număr de bolnavi cu hemofilie congenitală fără inhibitori/boală von Willebrand cu substituţie profilactică intermitentă/de scurtă durată

 

cost mediu/bolnav cu hemofilie congenitală fără inhibitori/boală von Willebrand cu substituţie profilactică intermitentă/de scurtă durată

 

număr de bolnavi cu hemofilie congenitală fără inhibitori/boală von Willebrand cu tratament „on demand”

 

cost mediu/bolnav cu hemofilie congenitală fără inhibitori/boală von Willebrand cu tratament „on demand”

 

număr de bolnavi cu vârsta 1-18 ani cu hemofilie congenitală cu inhibitori cu titru mare cu profilaxie secundară pe termen lung

 

cost mediu/bolnav cu vârsta 1-18 ani cu hemofilie congenitală cu inhibitori cu titru mare cu profilaxie secundară pe termen lung

 

număr de bolnavi cu hemofilie congenitală cu inhibitori cu profilaxie secundară pe termen scurt/intermitentă

 

cost mediu/bolnav cu hemofilie congenitală cu inhibitori cu profilaxie secundară pe termen scurt/intermitentă

 

număr de bolnavi cu hemofilie congenitală cu inhibitori cu tratament de oprire a sângerărilor

 

cost mediu/bolnav cu hemofilie congenitală cu inhibitori cu tratament de oprire a sângerărilor

 

număr de bolnavi cu hemofilie congenitală cu şi fără inhibitori/boală von Willebrand, pentru tratamentul de substituţie în cazul intervenţiilor chirurgicale şi ortopedice

 

cost mediu/bolnav cu hemofilie congenitală cu şi fără inhibitori/boală von Willebrand, pentru tratamentul de substituţie în cazul intervenţiilor chirurgicale şi ortopedice

 

număr de bolnavi cu hemofilie dobândită simptomatică cu tratament de substituţie

 

cost mediu/bolnav cu hemofilie dobândită simptomatică cu tratament de substituţie

 

număr de bolnavi cu talasemie

 

cost mediu/bolnav cu talasemie

 

Programul naţional de tratament pentru boli rare

număr de bolnavi cu boli neurologice degenerative/inflamator-imune forme cronice

 

cost mediu/bolnav cu boli neurologice degenerative/inflamator-imune forme cronice

 

număr de bolnavi cu boli neurologice degenerative/inflamator-imune forme acute

 

cost mediu/bolnav cu boli neurologice degenerative/inflamator-imune forme acute

 

număr de bolnavi cu boala Fabry

 

cost mediu/bolnav cu boala Fabry

 

număr de bolnavi cu boala Pompe

 

cost mediu/bolnav cu boala Pompe

 

număr de bolnavi cu Tirozinemie

 

cost mediu/bolnav cu Tirozinemie

 

număr de bolnavi cu mucopolizaharidoză tip II (sindromul Hunter)

 

cost mediu/bolnav cu mucopolizaharidoză tip II (sindromul Hunter)

 

număr de bolnavi cu mucopolizaharidoză tip I (sindromul Hurler)

 

cost mediu/bolnav cu mucopolizaharidoză tip I (sindromul Hurler)

 

număr de bolnavi cu afibrinogenemie congenitală

 

cost mediu/bolnav cu afibrinogenemie congenitală

 

număr de bolnavi cu sindrom de imunodeficienţă primară

 

cost mediu/bolnav cu sindrom de imunodeficienţă primară

 

număr de bolnavi cu HTPA

 

cost mediu/bolnav cu HTPA

 

număr de bolnavi cu polineuropatie familială amiloidă cu transtiretină

 

cost mediu/bolnav cu polineuropatie familială amiloidă cu transtiretină

 

număr de bolnavi cu scleroză sistemică şi ulcerele digitale evolutive

 

cost mediu/bolnav cu scleroză sistemică şi ulcerele digitale evolutive

 

număr de bolnavi cu purpura trombocitopenică imună cronică la adulţii splenectomizaţi şi nesplenectomizaţi

 

cost mediu/bolnav cu purpura trombocitopenică imună cronică la adulţii splenectomizaţi şi nesplenectomizaţi

 

număr de bolnavi cu hiperfenilalaninemie la bolnavii diagnosticaţi cu fenilcetonurie sau deficit de tetrahidrobiopterină (BH4)

 

cost mediu/bolnav cu hiperfenilalaninemie la bolnavii diagnosticaţi cu fenilcetonurie sau deficit de tetrahidrobiopterină (BH4)

 

număr de bolnavi cu scleroză tuberoasă

 

cost mediu/bolnav cu scleroză tuberoasă

 

număr de bolnavi cu osteogeneză imperfectă - medicamente

 

cost mediu/bolnav cu osteogeneză imperfectă - medicamente

 

număr de bolnavi cu osteogeneză imperfectă - materiale sanitare

 

cost mediu/bolnav cu osteogeneză imperfectă - materiale sanitare

 

număr de bolnavi cu epidermoliză buloasă

 

cost mediu/bolnav cu epidermoliză buloasă

 

număr de bolnavi cu mucoviscidoză copii

 

cost mediu/bolnav cu mucoviscidoză copii

 

număr de bolnavi cu mucoviscidoză adulţi

 

cost mediu/bolnav cu mucoviscidoză adulţi

 

număr de bolnavi cu scleroză laterală amiotrofică

 

cost mediu/bolnav cu scleroză laterală amiotrofică

 

număr de bolnavi cu sindrom Prader Willi

 

cost mediu/bolnav cu sindrom Prader Willi

 

număr de bolnavi cu fibroză pulmonară idiopatică

 

cost mediu/bolnav cu fibroză pulmonară idiopatică

 

număr de bolnavi cu distrofie musculară Duchenne

 

cost mediu/bolnav cu distrofie musculară Duchenne

 

 

 

număr de bolnavi cu angioedem ereditar

 

cost mediu/bolnav cu angioedem ereditar

 

număr de bolnavi cu neuropatie optică ereditară Leber

 

cost mediu/bolnav cu neuropatie optică ereditară Leber

 

Program naţional de sănătate mintală

număr de bolnavi în tratament substitutiv

 

cost mediu/bolnav cu tratament de substituţie

 

număr de teste pentru depistarea prezenţei drogurilor în urina bolnavilor

 

cost mediu pe test rapid de depistare a drogurilor în urină

 

Programul naţional de boli endocrine

număr de bolnavi cu osteoporoză

 

cost mediu/bolnav cu osteoporoză

 

număr de bolnavi cu guşă prin tireomegalie datorată carenţei de iod

 

cost mediu/bolnav cu guşă prin tireomegalie datorată carenţei de iod

 

număr de bolnavi cu guşă prin tireomegalie datorată proliferării maligne

 

cost mediu/bolnav cu guşă prin tireomegalie datorată proliferării maligne

 

Programul naţional de ortopedie

număr de bolnavi copii endoprotezaţi

 

cost mediu/bolnav copil endoprotezat

 

număr de bolnavi adulţi endoprotezaţi

 

cost mediu/bolnav adult endoprotezat

 

număr de bolnavi copii cu endoprotezare articulară tumorală

 

cost mediu/bolnav copii cu endoprotezare articulară tumorală

 

număr de bolnavi adulţi cu endoprotezare articulară tumorală

 

cost mediu/bolnav adult cu endoprotezare articulară tumorală

 

număr de bolnavi copii cu implant segmentar

 

cost mediu/bolnav copil cu implant segmentar de coloană

 

număr de bolnavi adulţi cu implant segmentar

 

cost mediu/bolnav adult cu implant segmentar de coloană

 

număr de bolnavi adulţi trataţi prin chirurgie spinală

 

cost mediu/bolnav adult tratat prin chirurgie spinală

 

număr de bolnavi copii trataţi prin instrumentaţie specifică

 

cost mediu/bolnav copil tratat prin instrumentaţie specifică

 

număr de adulţi cu instabilitate articulară tratat prin implanturi de fixare

 

cost mediu/adult cu instabilitate articulară tratat prin implanturi de fixare

 

Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană

număr de bolnavi trataţi pentru stare posttransplant

 

cost mediu/bolnav tratat pentru stare posttransplant

 

număr de bolnavi cu transplant hepatic trataţi pentru recidiva hepatitei cronice cu VHB

 

cost mediu/bolnav tratat pentru recidiva hepatitei cronice cu VHB

 

Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică

număr de bolnavi trataţi prin hemodializă convenţională

 

tarif/şedinţă de hemodializă convenţională

 

număr de bolnavi trataţi prin hemodiafiltrare intermitentă on-line

 

tarif/şedinţă de hemodiafiltrare intermitentă on-line

 

număr de bolnavi trataţi prin dializă peritoneală continuă

 

tarif/bolnav tratat prin dializă peritoneală continuă

 

număr de bolnavi trataţi prin dializă peritoneală automată

 

tarif/bolnav tratat prin dializă peritoneală automată

 

Program naţional de terapie intensivă a insuficienţei hepatice

număr de bolnavi trataţi prin epurare extrahepatică

 

cost mediu/bolnav tratat prin epurare extrahepatică

 

Subprogramul de radiologie intervenţională

număr de bolnavi cu afecţiuni cerebrovasculare trataţi

 

cost mediu/bolnav cu afecţiuni cerebrovasculare tratat

 

număr de bolnavi cu stimulatoare cerebrale implantabile

 

cost mediu/bolnav cu stimulator cerebral implantabil

 

 

număr de bolnavi cu pompe implantabile

 

cost mediu/bolnav cu pompă implantabilă

 

număr de bolnavi cu afecţiuni vasculare periferice trataţi

 

cost mediu/bolnav cu afecţiuni vasculare periferice tratat

 

număr de bolnavi cu afecţiuni ale coloanei vertebrale trataţi

 

cost mediu/bolnav cu afecţiuni ale coloanei vertebrale tratat

 

număr de bolnavi cu afecţiuni oncologice trataţi

 

cost mediu/bolnav cu afecţiuni oncologice tratat

 

număr de bolnavi cu hemoragii acute sau cronice trataţi

 

cost mediu/bolnav cu hemoragii acute sau cronice tratat

 

număr de pacienţi cu distonii musculare trataţi prin stimulare cerebrală profundă

 

cost mediu/pacient cu distonii musculare trataţi prin stimulare cerebrală profundă

 

număr de bolnavi cu servicii prin tratament Gamma-Knife

 

cost mediu/bolnav cu servicii prin

tratament Gamma-Knife

 

Subprogramul de diagnostic şi tratament al epilepsiei rezistente la tratamentul medicamentos

număr de bolnavi cu epilepsie rezistentă la tratament medicamentos trataţi prin proceduri microchirurgicale

 

cost mediu/bolnav cu epilepsie rezistentă la tratament medicamentos tratat prin proceduri microchirurgicale

 

număr de bolnavi cu epilepsie rezistentă la tratament medicamentos trataţi prin implant de stimulator al nervului vag

 

cost mediu/bolnav cu epilepsie rezistentă la tratament medicamentos tratat prin implant de stimulator al nervului vag

 

Subprogramul de tratament al hidrocefaliei congenitale sau dobândite la copil

număr de bolnavi copii cu hidrocefalie congenitală sau dobândită trataţi

 

cost mediu/bolnav copil cu hidrocefalie congenitală sau dobândită tratat

 

Subprogramul de tratament al durerii neuropate prin implant de neurostimulator medular

număr de bolnavi trataţi prin implant neuromodulator

 

cost mediu/bolnav tratat prin implant neuromodulator

 

Medicamente eliberate în baza contractelor cost-volum

număr de bolnavi cu afecţiuni oncologice trataţi

 

cost mediu/bolnav cu afecţiuni oncologice tratat

 

număr de bolnavi cu purpură trombocitopenică imună cronică la adulţii splenectomizaţi şi nesplenectomizaţi trataţi

 

cost mediu/bolnav cu purpură trombocitopenică imună cronică la adulţii splenectomizaţi şi nesplenectomizaţi tratat

 

 

Întocmit,

 

 

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.