MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 85/2018

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 85         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 29 ianuarie 2018

 

SUMAR

 

DECRETE

 

76. - Decret pentru numirea Guvernului României

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 799 din 5 decembrie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 452 alin. (1) din Codul de procedură penală

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

10. - Ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 9 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Bacău

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

62. - Decizie privind aprobarea, la cerere, a retragerii autorizaţiei de funcţionare a Societăţii CONCEPT ASIG BROKER DE ASIGURARE - S.R.L.

 

DECRETE

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru numirea Guvernului României

 

În temeiul prevederilor art. 85 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

având în vedere Hotărârea Parlamentului României nr. 1/2018 pentru acordarea încrederii Guvernului,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se numeşte Guvernul României, în următoarea componenţă:

1. Vasilica-Viorica Dăncilă - prim-ministru

2. Paul Stănescu - viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice

3. Graţiela Leocadia Gavrilescu - viceprim-ministru, ministrul mediului

4. Viorel Ştefan - viceprim-ministru

5. Ana Birchall - viceprim-ministru pentru implementarea parteneriatelor strategice ale României

6. Carmen Daniela Dan - ministrul afacerilor interne

7. Teodor-Viorel Meleşcanu - ministrul afacerilor externe

8. Mihai-Viorel Fifor - ministrul apărării naţionale

9. Eugen Orlando Teodorovici - ministrul finanţelor publice

10. Tudorel Toader - ministrul justiţiei

11. Petre Daea - ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale

12. Valentin Popa - ministrul educaţiei naţionale

13. Lia-Olguţa Vasilescu - ministrul muncii şi justiţiei sociale

14. Dănuţ Andruşcă - ministrul economiei

15. Anton Anton - ministrul energiei

16. Lucian Şova - ministrul transporturilor

17. Rovana Plumb - ministrul fondurilor europene

18. Ştefan-Radu Oprea-ministrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat

19. Sorina Pintea - ministrul sănătăţii

20. George Vladimir Ivaşcu - ministrul culturii şi identităţii naţionale

21. Ioan Deneş - ministrul apelor şi pădurilor

22. Nicolae Burnete - ministrul cercetării şi inovării

23. Petru Bogdan Cojocaru - ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale

24. Ioana Bran - ministrul tineretului şi sportului

25. Bogdan Gheorghe Trif - ministrul turismului

26. Natalia-Elena Intotero - ministrul pentru românii de pretutindeni

27. Viorel Ilie - ministrul pentru relaţia cu Parlamentul

28. Victor Negrescu - ministrul delegat pentru afaceri europene

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 29 ianuarie 2018.

Nr. 76.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 799

din 5 decembrie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 452 alin. (1) din Codul de procedură penală

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 452 şi art. 453 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ascanio Baboş în Dosarul nr. 2.821/121/2016 al Judecătoriei Galaţi - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 391D/2017.

2. La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legai îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate şi menţinerea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Sentinţa penală nr. 79 din 11 ianuarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 2.821/121/2016, Judecătoria Galaţi - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 452 şi art. 453 din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Ascanio Baboş în soluţionarea cererii de revizuire a Sentinţei penale nr. 1.319 din 29 iunie 2012, pronunţată de Judecătoria Galaţi în Dosarul nr. 3.302/233/2011, definitivă prin Decizia penală nr. 476 din 28 noiembrie 2012 a Tribunalului Galaţi prin care a fost respinsă cererea de recunoaştere a Sentinţei nr. 106/2007 a Judecătoriei Penale nr. 2 din Alicante, Spania, prin care autorul excepţiei a fost achitat cu privire la săvârşirea unor fapte de proxenetism.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine, în esenţă, că dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale, întrucât exclud de la procedura revizuirii hotărârile judecătoreşti pronunţate de instanţele române prin care s-a statuat asupra recunoaşterii unor hotărâri penale străine. Susţine că normele procesual penale criticate sunt discriminatorii şi limitează în mod nejustificat liberul acces la justiţie, creând premisa existenţei în sistemul judiciar a unor hotărâri nelegale care se bucură de prezumţia de adevăr

6. Judecătoria Galaţi - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Reţine, în argumentarea opiniei sale, că revizuirea este reglementată ca o cale extraordinară de atac, ce priveşte numai hotărârile definitive prin care s-a soluţionat fondul cauzei printr-o soluţie dintre cele prevăzute la art. 396 alin. (1) din Codul de procedură penală şi are ca scop înlăturarea erorilor de fapt survenite în judecarea cauzei. Din acest motiv, cazurile de revizuire au fost limitate la acele hotărâri care sunt apte să provoace o reexaminare în fapt a cauzei penale.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată. În acest sens reţine că revizuirea constituie o cale extraordinară de atac, reglementată de legiuitor în temeiul prerogativelor acordate acestuia de prevederile art. 126 alin. (2) din Constituţie. Invocă, totodată, Decizia Curţii Constituţionale nr. 126 din 3 martie 2016, paragrafele 42-45, prin care s-a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate având ca obiect normele procesual penale ale art. 452 alin. (1).

9. Avocatul Poporului menţionează că a transmis punctul său de vedere în sensul că prevederile art. 452 şi art. 453 din Codul de procedură penală sunt constituţionale, acesta fiind reţinut în deciziile nr. 188 din 31 martie 2015, nr. 126 din 3 martie 2016 şi nr. 722 din 6 decembrie 2016. Precizează că îşi menţine punctul de vedere anterior exprimat.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit actului de sesizare a Curţii, dispoziţiile art. 452 şi art. 453 din Codul de procedură penală. Prin notele scrise, autorul excepţiei solicită sesizarea instanţei de control constituţional cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 452 şi art. 453 alin. (4) şi alin. (5) din Codul de procedură penală. Examinând susţinerile autorului excepţiei, cuprinse în notele scrise aflate la dosar, Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 452 alin. (1) din Codul de procedură penală, având următorul conţinut: „Hotărârile judecătoreşti definitive pot fi supuse revizuirii atât cu privire la latura penală, cât şi cu privire la latura civilă”

13. În susţinerea neconstituţionalităţii si normei procesual penale criticate, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi, art. 20 cu privire la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 23 alin. (12) potrivit cărora nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condiţiile şi în temeiul legii şi ale art. 148 alin. (2) şi alin. (4) privind integrarea în Uniunea Europeană.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prevederile art. 452 alin. (1) din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, prin raportare la critici identice. Astfel, prin Decizia nr. 126 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 185 din 11 martie 2016, paragrafele 42-45, şi Decizia nr. 722 din 6 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 20 ianuarie 2017, paragrafele 24-27, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate, reţinând că autorul excepţiei este nemulţumit de faptul că pot fi supuse revizuirii doar hotărârile judecătoreşti definitive, prin care a fost soluţionat fondul cauzei, iar nu şi încheierile prin care s-a dispus cu privire ia măsuri preventive privative de libertate, respectiv încheierile pronunţate în camera preliminară,

15. Curtea a reţinut că revizuirea este o cale extraordinară de atac ce poate fi exercitată numai împotriva hotărârilor judecătoreşti definitive pronunţate de instanţele penale, indiferent dacă acestea au rămas definitive la prima instanţă - sentinţe - sau la instanţa de apel - decizii. Totodată, cât priveşte hotărârile pronunţate anterior intrării în vigoare a noului Cod de procedură penală, acestea puteau rămâne definitive şi la instanţa de recurs (decizii). Curtea a reţinut că în aceiaşi sens reglementau şi normele procesual penale anterioare, respectiv art. 393 alin. 1 din Codul de procedură penală din 1968, care stabilea că pot fi supuse revizuirii hotărârile judecătoreşti definitive, atât cu privire la latura penală, cât şi cu privire la latura civilă. De asemenea, referindu-se la hotărârile care pot fi supuse revizuirii, Codul de procedură penală din 1936, republicat, le caracteriza ca „nesusceptibile de a mai fi atacate pe vreo altă cale ordinară sau extraordinară de atac” (art. 417).

16. Curtea a reţinut, totodată, că revizuirea priveşte numai hotărârile judecătoreşti definitive care conţin o rezolvare a fondului cauzei, deoarece prin revizuire se urmăreşte înlăturarea erorilor de fapt pe care le conţin hotărârile judecătoreşti, or, asemenea erori pot fi întâlnite numai în hotărârile care rezolvă fondul cauze penale. Sunt hotărâri prin care se rezolvă fondul acelei cauzei prin care instanţa se pronunţă asupra raportului juridic de drept penal substanţial şi asupra raportului juridic procesual penal principal. Cu alte cuvinte, prin rezolvarea fondului cauzei, instanţa penală rezolvă acţiunea penală şi pronunţă, după caz, condamnarea, renunţarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, achitarea sau încetarea procesului penal. Practica judiciară a stabilit că pot fi atacate pe calea revizuirii numai hotărârile definitive prin care s-a soluţionat fondul cauzei prin condamnare, achitare sau încetarea procesului penal, aceste considerente de principiu regăsindu-se şi în Decizia nr. XVII din 19 martie 2007, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite, în soluţionarea unui recurs în interesul legii. Curtea a reţinut că, la acestea, se adaugă şi soluţiile de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei, întrucât şi în aceste ipoteze instanţa constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat, potrivit art. 396 alin. (3) şi alin. (4) din Codul de procedură penală.

17. Prin urmare, Curtea a reţinut că cererea de revizuire a unei hotărâri definitive prin care nu s-a soluţionat fondul cauzei este inadmisibilă. Astfel, Curtea a observat că, în practica judiciară anterioară actualului Cod de procedură penală, s-a stabilit că cererea de revizuire îndreptată împotriva unei hotărâri judecătoreşti definitive, prin care a fost soluţionată plângerea împotriva actelor procurorului de netrimitere în judecată, este inadmisibilă. Curtea a reţinut, de asemenea, că sunt hotărâri care nu rezolvă fondul cauzei toate încheierile date pe parcursul judecăţii, sentinţele de dezînvestire, hotărârile prin care se admite sau se respinge o cerere de recuzare.

18. Având în vedere cele arătate, faţă de critica autorului excepţiei, Curtea a reţinut că. potrivit prevederilor art. 129 din Constituţie, „împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii”. Aşa fiind, în privinţa condiţiilor de exercitare a căilor de atac, legiuitorul poate să reglementeze categoria persoanelor care pot exercita căile de atac, hotărârile supuse acestora, termenele de declarare, forma în care trebuie făcută declaraţia, conţinutul său, instanţa la care se depune, competenţa şi modul de judecare, soluţiile ce pot fi adoptate şi altele de acelaşi gen, astfel cum prevede art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia „Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege”. În aceste condiţii, având în vedere caracterul revizuirii de cale de atac extraordinară ce poate fi exercitată în condiţii procedurale stricte şi ţinând cont că legiuitorul, în virtutea rolului său constituţional consacrat de art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Legea fundamentală, poate stabili, prin lege, procedura de judecată şi modalitatea de exercitare a căilor de atac, cu condiţia respectării normelor şi principiilor privind drepturile şi libertăţile fundamentale şi a celorlalte principii consacrate prin Legea fundamentală, Curtea Constituţională fiind competentă a cenzura norma legală numai în măsura în care se aduce atingere acestora din urmă, excepţia de neconstituţionalitate având ca obiect dispoziţiile art. 452 alin. (1) din Codul de procedură penală a fost respinsă ca neîntemeiată.

19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a modifica jurisprudenţa Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele deciziei precitate sunt aplicabile şi în prezenta cauză, în care autorul excepţiei a formulat cerere de revizuire a unei sentinţe penale prin care a fost respinsă, ca nefondată, cererea privind recunoaşterea unei hotărâri penale străine, în condiţiile în care într-o astfel de procedură nu se rezolvă fondul cauzei, instanţa nu se pronunţă asupra raportului juridic de drept penal substanţial şi asupra raportului juridic procesual penal principal, fiind aplicabile prevederile art. 130 şi următoarele din titlul V - „Recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti, a ordonanţelor penale şi a actelor judiciare în relaţia cu statele terţe”, al Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 377 din 31 mai 2011. Curtea reţine Că o hotărâre judecătorească străină poate fi recunoscută în România dacă este de natură să producă efecte juridice potrivit legii penale române. De asemenea, potrivit art. 137 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, obiectul procedurii de recunoaştere a hotărârii judecătoreşti străine îl constituie verificarea condiţiilor prevăzute la art. 136 alin. (1) lit. a), b), d), e), alin. (2)-(4) din lege - respectiv, hotărârea este definitivă şi executorie; fapta pentru care s-a aplicat pedeapsa ar fi constituit, în cazul în care ar fi fost săvârşită pe teritoriul României, o infracţiune; nu este incident vreunul din motivele de nerecunoaştere şi neexecutare prevăzute la art. 136 alin. (2) din lege; executarea în România a pedepsei detenţiunii pe viaţă sau a închisorii ori a măsurii privative de libertate este de natură să faciliteze reintegrarea socială a persoanei condamnate - şi, în cazul în care acestea sunt îndeplinite, atribuirea hotărârii judecătoreşti străine de efecte juridice pe teritoriul României.

20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ascanio Baboş în Dosarul nr. 2.821/121/2016 al Judecătoriei Galaţi - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 452 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Galaţi - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 5 decembrie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Mihaela Ionescu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

 

ORDIN

privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 9 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Bacău

 

Având în vedere prevederile art. 11 alin. (1) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 15 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.288/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 3 alin. (13) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă începerea lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, situate pe teritoriul a 9 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Bacău, după cum urmează:

a) unitatea administrativ-teritorială Bârsăneşti - sectoarele cadastrale nr. 83 şi 84;

b) unitatea administrativ-teritorială Buhuşi - sectoarele cadastrale nr. 9, 10, 11, 19, 20 şi 38;

c) unitatea administrativ-teritorială Cleja - sectoarele cadastrale nr. 6, 7, 13, 14, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 23, 62, 63, 64, 65, 75, 83, 84, 92, 96, 97 şi 99;

d) unitatea administrativ-teritorială Coloneşti - sectoarele cadastrale nr. 22, 25, 31, 32, 36, 40, 62, 86, 87, 88, 92, 94, 103, 105, 106, 113, 116, 117, 118, 120, 121, 122, 125, 126, 127, 128, 129, 130 şi 131;

e) unitatea administrativ-teritorială Corbasca - sectoarele cadastrale nr. 12, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 37, 39, 40, 42, 43, 44, 57, 64, 65, 66, 76, 80, 81, 88, 89, 91, 103, 104, 112, 126, 127, 128, 129, 136, 138, 139, 141, 153, 156, 158 şi 159;

f) unitatea administrativ-teritorială Dărmăneşti - sectoarele cadastrale nr. 22, 24. 25, 29, 37, 53 şi 55;

g) unitatea administrativ-teritorială Faraoani - sectoarele cadastrale nr. 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 24, 42, 46 şi 47;

h) unitatea administrativ-teritorială Strugari - sectorul cadastral nr. 7;

i) unitatea administrativ-teritorială Traian - sectoarele cadastrale nr. 1, 2, 3, 4, 5, 8, 10, 12, 14, 15, 18, 19, 27, 37, 39, 40 şi 41.

Art. 2. - Reprezentarea grafică a sectoarelor cadastrale în care se desfăşoară lucrările de înregistrare sistematică a imobilelor este prevăzută în anexele nr. 1-9 la prezentul ordin.

Art. 3. - Anexele nr. 1-9*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară,

Ileana Spiroiu

 

Bucureşti, 5 ianuarie 2018.

Nr. 10.


*) Anexele nr. 1-9 sunt reproduse în facsimil.

 

ANEXA Nr. 1

 

Reprezentarea grafică a sectoarelor cadastrale în care se desfăşoară lucrări de înregistrare sistematică

Judeţ: BACĂU

UAT: BÂRSĂNEŞTI

Sectoare:83, 84

 

 

 

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

DECIZIE

privind aprobarea, la cerere, a retragerii autorizaţiei de funcţionare a Societăţii CONCEPT ASIG BROKER DE ASIGURARE - S.R.L.

 

Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu sediul în Splaiul Independenţei nr. 15, sector 5, Bucureşti, cod de înregistrare fiscală 31588130, cu respectarea prevederilor art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 2 alin. (1) lit. b) şi art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în cadrul şedinţei din data de 20.12.2017, Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară a analizat rezultatele controlului inopinat desfăşurat la Societatea CONCEPT ASIG BROKER DE ASIGURARE - S.R.L., cu sediul social în municipiul Bucureşti, strada Valea Nucului nr. 1A, parter, sector 2, înregistrată la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului cu nr. J40/5592/15.04.2016, cod unic de înregistrare 35964785/15.04.2016 şi înscrisă în Registrul brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare al Autorităţii de Supraveghere Financiară cu numărul RBK-788/13.ti7.2016, reprezentată de către domnul Stănică Traian, în calitate de administrator şi conducător executiv,

si a constatat următoarele:

Prin Hotărârea asociaţilor Societăţii CONCEPT ASIG BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. nr. 6 din 5.09.2017 s-au decis următoarele:

„Art. 1. - Societatea Comercială CONCEPT ASIG BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. renunţă la activitatea de broker de asigurare şi/sau de reasigurare şi solicită în mod expres Autorităţii de Supraveghere Financiară retragerea autorizaţiei de funcţionare emise prin Decizia Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 1.409 din 13,07,2016.”

2. A fost verificată situaţia financiară a Societăţii CONCEPT ASIG BROKER DE ASIGURARE - S.R.L., astfel că, la data de 31.12.2016, aceasta a înregistrat o pierdere în valoare de 67.693,08 lei,

3. Societatea CONCEPT ASIG BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. a notificat societăţile de asigurare şi/sau reasigurare cu care a avut încheiate contracte de intermediere/brokeraj/mandat cu privire la renunţarea la autorizaţia de funcţionare şi rezilierea contractelor de intermediere.

4. Societatea CONCEPT ASIG BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. a înştiinţat clienţii/asiguraţii cu privire la faptul că societatea urmează să îşi înceteze activitatea de intermediere, aceştia fiind îndrumaţi totodată ca, pentru plata eventualelor daune aferente contractelor de asigurare aflate în derulare, să se adreseze direct către societăţile de asigurare şi/sau reasigurare, având în vedere faptul că, la momentul notificării, ratele aferente acestor poliţe erau achitate.

5. Societatea CONCEPT ASIG BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. nu figurează cu debite, reprezentând sume datorate şi nedecontate către societăţi de asigurare şi/sau reasigurare.

6. Societatea CONCEPT ASIG BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. nu are înregistrate litigii/reclamaţii pe rolul instanţelor de judecată din România cu societăţi de asigurare/intermediari în asigurări/clienţi sau foşti clienţi/angajaţi sau foşti angajaţi/asistenţi în brokeraj/alte persoane fizice/juridice.

7. La data de 30.09.2017, Societatea CONCEPT ASIG BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. nu figurează cu debite faţă de Autoritatea de Supraveghere Financiară, în contul taxei de funcţionare.

Faţă de motivele de fapt şi de drept arătate, în scopul apărării drepturilor asiguraţilor şi al promovării stabilităţii activităţii de asigurare în România,

Autoritatea de Supraveghere Financiară emite următoarea decizie:

Art. 1. - În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 5 lit. f), art. 8 alin. (2) lit. a) şi ale art. 35 alin. (7) lit. e) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea şi supravegherea intermediarilor în asigurări şi reasigurări, cu modificările şi completările ulterioare, se aprobă, la cerere, retragerea autorizaţiei de funcţionare a Societăţii CONCEPT ASIG BROKER DE ASIGURARE - S.R.L., denumită în continuare Societatea, cu sediul social în municipiul Bucureşti, strada Valea Nucului nr. 1A, parter, sector 2, înregistrată la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului cu nr. J40/5592/15,04.2016, cod unic de înregistrare 35964785/15.04.2016 şi înscrisă în Registrul brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare al Autorităţii de Supraveghere Financiară cu numărul RBK-788/13.07.2016, reprezentată de către domnul Stănică Traian, în calitate de administrator şi conducător executiv, şi radierea acesteia din secţiunea A şi trecerea în secţiunea B din Registrul brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare, conform dispoziţiilor art. 3 şi art. 4 alin. (4) din Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 29/2015 privind Registrul asigurătorilor-reasigurătorilor şi Registrul brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare.

Art. 2. - (1) După data retragerii autorizaţiei de funcţionare, Societăţii î se interzic desfăşurarea activităţii de negociere şi încheierea de noi contracte de asigurare pentru persoanele fizice sau juridice, acordarea de asistenţă pe durata derulării contractelor în curs ori În legătură cu regularizarea daunelor, precum şi desfăşurarea oricăror operaţiuni specifice brokerilor de asigurare, astfel cum sunt definite în Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Societatea are obligaţia să aducă la cunoştinţa clienţilor săi retragerea autorizaţiei de funcţionare ca broker de asigurare, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data primirii prezentei decizii, în vederea efectuării plăţii ratelor scadente la contractele în curs de derulare direct la asigurători, rămânând direct răspunzătoare pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate prin contractele în vigoare.

Art. 3. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform prevederilor art. 9 din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară,

Leonardo Badea

 

Bucureşti, 15 ianuarie 2018.

Nr. 62.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.