MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 87/2018

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 87         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 30 ianuarie 2018

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 567 din 19 septembrie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 teza întâi raportate la art. 1, art. 3 teza a două şi art. 4-10 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, precum şi a legii în ansamblul său

 

Decizia nr. 575 din 21 septembrie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

25. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 19/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi pentru modificarea unor acte normative

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

5. - Decizie a preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale privind încetarea concesiunii miniere de explorare a lignitului din perimetrul Nova, judeţul Caraş-Severin

 

25. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale privind recunoaşterea Asociaţiei Organizaţia Interprofesională pe Produs „Cereale, Oleaginoase şi Produse Derivate” (O.I.P.C.O.P.D.) ca organizaţie interprofesională pe filiera cereale şi pe filiera oleaginoase

 

146. - Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală pentru descrierea profilurilor prevăzute la art. 22 pct. J lit. a) din Normele metodologice pentru aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 479/2003, structura XML a mesajelor de activare a acestora, structura XML a fişierelor prevăzute la art. 22 pct. J lit. b) din Normele metodologice pentru aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 479/2003, precum şi categoriile de URL-uri utilizate în schimbul de informaţii cu sistemul informatic naţional de supraveghere şi monitorizare a datelor fiscale al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

 

ACTE ALE ASOCIAŢIEI NAŢIONALE A EVALUATORILOR AUTORIZAŢI DIN ROMÂNIA

 

16. - Hotărâre pentru aprobarea publicării Tabloului Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România în anul 2018

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 567

din 19 septembrie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 teza întâi raportate la art. 1, art. 3 teza a două şi art. A-10 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, precum şi a legii în ansamblul său

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Benke Károly - magistrat-asistent-şef

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 4, art. 6-8 şi art. 11 teza a două [cu excepţia sintagmei.,precum şi din devalorizarea bunurilor imobile] din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de Societatea Credit Plus (Gulf) LTD din Emiratele Arabe Unite în Dosarul nr. 25.648/4/2016 al Judecătoriei Sector 4 Bucureşti - Secţia civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.282D/2017.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 1.312D/2017, nr. 1.473D/2017, nr. 1.489D/2017 şi nr. 1.490D/2017, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), art. 3,4, 6, 7 şi art. 11 teza întâi [cu excepţia sintagmei „precum şi din devalorizarea bunurilor imobile] din Legea nr. 77/2016, excepţie ridicată de Societatea Credit Europe Ipotecar IFN - SA din Bucureşti în Dosarul nr. 22.353/212/2016/a1 al Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă, ale art. 1,3,4, 5, art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (4)-(6), art. 8, 10 şi 11 [cu excepţia sintagmei „precum şi din devalorizarea bunurilor imobile], excepţie ridicată de Societatea OTP Bank România din Bucureşti în Dosarul nr. 31.078/300/2016 al Judecătoriei Sector 2 Bucureşti - Secţia civilă, ale Legii nr. 77/2016 în ansamblul său şi ale art. 8 alin. (5) şi art. 11 [cu excepţia sintagmei „precum şi din devalorizarea bunurilor imobile] din aceeaşi lege, excepţie ridicată de Societatea OTP Faktoring ZRT din Budapesta reprezentată prin Societatea OTP Factoring - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 13.809/303/2016 al Judecătoriei Sector 6 Bucureşti - Secţia civilă, precum şi ale art. 1, art. 4 alin. (1), art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (4)-(6) şi art. 11 [cu excepţia sintagmei „precum şi din devalorizarea bunurilor imobile], excepţie ridicată de Societatea OTP Bank România din Bucureşti în Dosarul nr. 14.515/303/2016 al Judecătoriei Sector 6 Bucureşti - Secţia civilă.

4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 1.312D/2017, nr. 1.473D/2017, nr. 1.489D/2017 şi nr. 1.490D/2017 la Dosarul nr. 1.282D/2017.

6. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

7. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.312D/2017, nr. 1.473D/2017, nr. 1.489D/2017 şi nr. 1.490D/2017 la Dosarul nr. 1.282D/2017, care a fost primul înregistrat.

8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită menţinerea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, invocând Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, Decizia nr. 15 din 17 ianuarie 2017 şi Decizia nr. 35 din 19 ianuarie 2017. De asemenea, cu privire la raportarea criticilor de neconstituţionalitate la dispoziţiile art. 148 alin. (2) din Constituţie, se invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 668 din 18 mai 2011 referitor la normele interpuse în cadrul controlului de constituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

9. Prin încheierea din 17 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 25.648/4/2016, Judecătoria Sector 4 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (3), art. 3, 4, 6-8 şi 11 teza a două [cu excepţia sintagmei „precum şi din devalorizarea bunurilor imobile”] din Legea nr. 77/2016, excepţie ridicată de Societatea Credit Plus (Gulf) LTD din Emiratele Arabe Unite.

10. Prin încheierea nr. 5.098 din 27 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 22.353/212/2016/a1, Judecătoria Constanţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (3), art. 3,4, 6, 7 şi art. 11 teza întâi [cu excepţia sintagmei „precum şi din devalorizarea bunurilor imobile”] din Legea nr. 77/2016, excepţie ridicată de Societatea Credit Europe Ipotecar IFN - S.A. din Bucureşti.

11. Prin încheierea din 30 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 31.078/300/2016, Judecătoria Sector 2 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, 3, 4, 5, art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (4)-(6), art. 8, 10 şi 11 [cu excepţia sintagmei „precum şi din devalorizarea bunurilor Imobile”] din Legea nr. 77/2016, excepţie ridicată de Societatea OTP Bank România din Bucureşti.

12. Prin încheierea din 3 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 13.809/303/2016, Judecătoria Sector 6 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia da neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 77/2016 în ansamblul său, precum şi ale art. 8 alin. (5) şi art. 11 [cu excepţia sintagmei „precum şi din devalorizarea bunurilor imobile”] din aceeaşi lege, excepţie ridicată de Societatea OTP Faktoring ZRT din Budapesta, reprezentată prin Societatea OTP Factoring - S.R.L. din Bucureşti.

13. Prin încheierea din 3 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 14.515/303/2016, Judecătoria Sector 6 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor ârt. 1, art. 4 alin. (1), art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (4)-(6) şi art. 11 [cu excepţia sintagmei „precum şi din devalorizarea bunurilor imobile”], excepţie ridicată de Societatea OTP Bank România din Bucureşti.

14. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că legea criticată încalcă art. 1 alin. (4) din Constituţie, întrucât a fost nesocotită autoritatea de lucru judecat a hotărârilor judecătoreşti prin care au fost respinse acţiunile în constatarea caracterului abuziv al clauzelor contractuale sau prin care au fost respinse contestaţii la executare formulate în procedura executării silite.

15. Cu privire la încălcarea art. 1 alin. (5) privind securitatea juridică, se arată că art. 3,4,6,7,8 din lege contravin principiului neretroactivităţii, exigenţelor de calitate a legii, stabilităţii juridice şi respectării drepturilor dobândite şi a intereselor legitime. Se arată că modificarea/reaşezarea riscurilor asumate prin contract sau chiar modificarea preţului agreat de părţi nu poate avea loc printr-o ingerinţă a legiuitorului în economia contractului, ci doar în ipoteze excepţionale de rupere a echilibrului contractual, ce trebuie cercetate pentru fiecare contract în parte de către instanţa judecătorească. Tot în acest context se arată că art. 7 din lege stabileşte o procedură antinomică Codului de procedură civilă. Se apreciază că art. 8 din lege încalcă principiul securităţii raporturilor juridice, al legalităţii şi al statului de drept. Se mai arată că previzibilitatea impunea menţinerea aceloraşi efecte ale contractului de credit cu cele pe care părţile le-au prevăzut sau ar fi putut, în mod rezonabil, să le prevadă la momentul încheierii contractului; or, transformarea bunului din garanţie imobiliară în mijloc de plată cu efect liberatoriu pe parcursul derulării contractului de credit, fără acordul creditorului, încalcă accesibilitatea şi previzibilitatea legii, ceea ce duce la neconstituţionalitatea art. 5 alin. (2) şi 10 din lege.

16. Cu privire la încălcarea art. 11 şi 20 din Constituţie, se arată Că legea criticată nu respectă principiul securităţii juridice şi cerinţele de calitate a legii astfel cum acestea au fost dezvoltate în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

17. Cu privire la încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituţie, se arată că, prin reglementarea cu titlu obligatoriu a mecanismului dării în plată în cazul contractelor încheiate înainte de intrarea în vigoare a legii, legiuitorul a intervenit într-o situaţie juridică ale cărei efecte au fost epuizate încă de la momentul încheierii contractului de credit, drept pentru care dispoziţiile art. 8 alin. (5) şi art. 11 din lege sunt neconstituţionale. În acelaşi sens se arată că principiul neretroactivităţii legii civile este încălcat atât timp cât se conferă debitorilor executaţi silit posibilitatea de a cere instanţei constatarea ştergerii unor datorii rezultate din contracte de credit declarate scadente anticipat, cu mult înainte de intrarea în vigoare a legii. Mai mult, după darea în plată forţată a bunului imobil, creditorul trebuie să preia toate costurile de administrare, conservare, valorificare, aferente proprietăţii, devenind, în acelaşi timp, şi garant în favoarea debitorului, în situaţia în care acesta a constituit garanţii reale asupra imobilului sau alte sarcini, efecte inexistente la data încheierii contractului de credit. Astfel, legea nu face diferenţa între facta praeterita, facta pendentia şi facta futura.

18. Cu privire la încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituţie, se arată că, în urma ştergerii creanţei ipotecare prin darea în plată a bunului imobil, creditorul respectiv nu va avea dreptul de urmărire asupra celorlalte bunuri din patrimoniul debitorului, faţă de ceilalţi creditori ipotecari sau chirografari care nu au calitatea de instituţie de credit, instituţie financiară nebancară sau cesionar al acestora. Se mai precizează că art. 1, art. 4 alin. (1), art. 6 alin. (1) şi art. 7 alin. (4)-(6) din lege au un caracter discriminatoriu, întrucât se aplică numai consumatorilor care îndeplinesc cerinţele prevăzute la art. 4 din lege, iar ceilalţi consumatori nu se pot bucura de beneficiile acestui act normativ.

19. Cu privire la încălcarea art. 21 alin. (1) şi (3) şi art. 24 din Constituţie, se arată că art. 4 şi 7 din lege dau dreptul debitorilor să schimbe obiectul, preţul şi riscul contractului după bunul lor plac şi în lipsa verificărilor prealabile privind îndeplinirea condiţiilor obiective şi subiective pentru aplicarea „protecţiei”. Se mai arată că art. 4 şi art. 7 alin. (1) din lege limitează acţiunea creditorului de a contesta starea bunului dat în plată, culpa debitorului în diminuarea valorii bunului ipotecat sau starea de necesitate învederată de debitor, drept pentru care nu se respectă cerinţele accesului liber la justiţie.

20. Cu privire la încălcarea art. 44 şi art. 136 alin. (5) din Constituţie, se apreciază că, prin efectul liberatoriu, constând în ştergerea creanţei reziduale a băncii formate din diferenţa dintre soldul creditorului la momentul plăţii şi valoarea imobilului, dreptul de proprietate al băncii asupra acestei creanţe este iremediabil afectat, ceea ce duce la concluzia neconstituţionalităţii art. 5 alin. (2) şi art. 10 din lege. De asemenea, pentru aceleaşi motive, este neconstituţional şi art. 8 alin. (5) din lege; se mai indică faptul că se încalcă atât dreptul de proprietate al băncii, cât şi al creditorului cesionar, după caz. Se ajunge la pierderea dreptului de creanţă avut împotriva împrumutatului/garanţilor, acesta fiind înlocuit cu un drept real asupra unui imobil care are o valoare incertă. Mai mult, se poate întâmpla ca bunul imobil să nu fie transmis în patrimoniul băncii liber de sarcini, nefiind reglementată nici măcar obligaţia de garantare a debitorului ce apelează la procedura dării în plată a imobilului. Se mai indică faptul că, prin efectul art. 3 din lege, banca este deposedată de un bun actual, respectiv dreptul de creanţă născut în temeiul contractului de credit. Se mai susţine că Legea nr. 77/2016 restrânge dreptul de proprietate privată, fără ca niciuna dintre justificările cuprinse la art. 53 din Constituţie să existe.

21. Cu privire la încălcarea art. 45 din Constituţie, se subliniază că libertatea contractuală a părţilor nu presupune doar libertatea acestora de a-şi asuma obligaţii şi de a dobândi drepturi, ci şi libertatea de a-şi asuma riscuri ale contractului, pe care trebuie să ie respecte Libertatea economică presupune un cadru economic caracterizat prin stabilitate, în care participanţii pot stabili un preţ al contractului prin negociere în funcţie de condiţiile de pe piaţă. Se susţine că Legea nr. 77/2016 restrânge libertatea contractuală, fără ca niciuna dintre justificările cuprinse la art. 53 din Constituţie să existe.

22. Cu privire la încălcarea art. 53 alin. (2) din Constituţie, se apreciază că art. 3 şi 4 din lege permit hazardul moral al liberării discreţionare de datorie de către debitori aflaţi în situaţii economico-financiare care nu sunt excepţionale. Astfel, se permite modificarea discreţionară a preţului contractului de către debitor, ceea ce reprezintă un stimulent pentru ca acesta să nu îşi execute obligaţiile de plată a datoriilor. Se mai indică faptul că legea nu urmăreşte un scop legitim în sensul că vizează interese pur private, şi nu generale, că adoptarea acesteia nu a fost necesară, existând la îndemâna părţilor contractante şi alte mecanisme, precum cel al impreviziunii, şi că legea nu asigură un just echilibru între interesele creditorului şi debitorului.

23. Cu privire la încălcarea art. 73 alin. (3) lit. m) din Constituţie, se arată că legea, reglementând aspecte referitoare la proprietate, trebuia adoptată ca lege organică, şi nu ordinară. Din moment ce legea criticată reglementează derogări de la Codul civil, lege organică, se subliniază că şi normele derogatorii trebuiau să fie adoptate ca lege organică.

24. Cu privire la încălcarea art. 135 din Constituţie, se apreciază că art. 3, art. 4 alin. (2), art. 5, art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (4)-(6), art. 8 şi art. 10 aduc atingere principiilor libertăţii contractuale, întrucât procedura dării în plată, deşi ar fi trebuit să aibă un caracter consensual, este lăsată exclusiv la opţiunea debitorului, nefiind, astfel, necesar consimţământul creditorului. Mai mult, legea în ansamblul său favorizează comportamentul iresponsabil al consumatorilor care, la momentul încheierii contractului de credit, trebuiau să prevadă şi riscurile acestuia cu privire la aprecierea/deprecierea monedei de schimb.

25. Cu privire la încălcarea art. 148 din Constituţie, este invocat caracterul contrar al legii cu referire la Directiva 2014/17/UE şi, în special, art. 43 alin. (1) al acesteia. Se mai arată că legea criticată este contrară Directivei 2014/17/UE, aceasta din urmă reglementând, într-un mod proporţional, adecvat şi cu respectarea exigenţelor principiului neretroactivităţii, posibilitatea stingerii obligaţiilor rezultate din contractele de credit prin darea în plată a bunului imobil.

26. Judecătoria Sector 4 Bucureşti - Secţia civilă, în Dosarul nr. 1.282D/2017, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

27. Judecătoria Constanţa - Secţia civilă, în Dosarul nr. 1.312D/2017, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

28. Judecătoria Sector 2 Bucureşti - Secţia civilă, în Dosarul nr. 1.473D/2017, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

29. Judecătoria Sector 6 Bucureşti - Secţia civilă, în dosarele nr. 1.489D/2017 şi nr. 1.4900/2017, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată.

30. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

31. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

32. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

33. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierile de sesizare a Curţii Constituţionale, îl constituie Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016, cu menţiunea că sesizarea Curţii nu a privit şi sintagma „precum şi din devalorizarea bunurilor imobile” cuprinsă în art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016, aspect precizat în mod expres în dispozitivele actelor de sesizare. Având în vedere criticile de neconstituţionalitate formulate, precum şi faptul că, în dosarele antereferite, contractele de credit au fost încheiate sub imperiul Codului civil din 1864, Curtea va reţine drept obiect al excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile art. 11 teza întâi raportate la art. 1, art. 3 teza a două şi art. 4-10 din Legea nr. 77/2016, precum şi legea în ansamblul său.

34. În susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate sunt invocate dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, art. 1 alin. (5) în componenta sa privind calitatea legii, art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 20 privind tratatele internaţionale în domeniul drepturilor omului, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 45 privind libertatea economică, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 73 alin. (3) privind domeniile de reglementare ale legilor organice, ari:. 135 privind economia, art. 136 alin. (5) cu referire la dreptul de proprietate privată, art. 148 privind actele obligatorii ale Uniunii Europene, precum şi prevederile art. 1 - Protecţia proprietăţii din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

35. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017, a constatat că prevederile din art. 11 teza întâi raportate la art. 3 teza a doua, art. 4, 7 şi 8 din Legea nr. 77/2016 sunt constituţionale în măsura în care instanţa judecătorească verifică condiţiile referitoare la existenţa impreviziunii. Întrucât sesizarea Curţii Constituţionale a fost realizată ulterior publicării Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 teza întâi raportate la art. 3 teza a doua, art. 4, art. 7 alin. (1)-(3), (5), (6) şi art. 8 alin. (1)-(4) din Legea nr. 77/2016 este inadmisibilă, având în vedere şi faptul că autorii excepţiei de neconstituţionalitate critică exact înţelesul normelor legale care a fost exclus din cadrul constituţional.

36. Cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 teza întâi raportate la cele ale art. 7 alin. (4) şi art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, Curtea constată că, deşi criticile formulate cu privire la acestea au o anume legătură cu cele reţinute în Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, în realitate, ele vizează şi o altă situaţie, şi anume efectele notificării de dare în plată, respectiv darea în plată a bunului imobil care a ieşit deja din patrimoniul debitorului anterior intrării în vigoare a Legii nr. 77/2016, Aşadar, Curtea urmează să reţină că, în această cauză, criticile de neconstituţionalitate nu sunt formulate prin prisma faptului că instanţa judecătorească verifică sau nu condiţiile referitoare la existenţa impreviziunii, ci din perspectiva caracterului retroactiv şi a înfrângerii dreptului de proprietate privată al băncilor, în ipoteza efectelor notificării de dare în plată a bunului ipotecat care, la data intrării în vigoare a Legii nr. 77/2016, nu mai este în proprietatea debitorului, astfel încât acesta nu ar mai avea posibilitatea să dea în plată acel bun; prin urmare, Curtea va analiza pe fond constituţionalitatea textelor legale menţionate.

37. De altfel, în acest sens, prin Decizia nr. 95 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 656 din 9 august 2017, paragraful 28, Curtea a statuat că Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016 este o decizie interpretativă, drept pentru care nu a constatat neconstituţionalitatea pură şi simplă a prevederilor art. 7 alin. (4) şi art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, ci a stabilit, în calitatea sa de garant al supremaţiei Constituţiei (art. 142 din Legea fundamentală), condiţiile în care dispoziţiile legale antereferite se subsumează exigenţelor Constituţiei. Or, în cazul deciziilor interpretative, în măsura în care aspectele de neconstituţionalitate deduse din motivarea autoarelor excepţiei de neconstituţionalitate nu vizează înţelesul normei juridice care a fost exclus din sfera cadrului constituţional, Curtea reţine că, în analiza acestora, nu este incident art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 (a se vedea Decizia nr. 1.470 din 10 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 18 decembrie 2009, Decizia nr. 146 din 25 februarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 22 martie 2010, sau Decizia nr. 843 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 16 februarie 2016, paragraful 25). Atunci când criticile de neconstituţionalitate a unei norme juridice privesc un înţeles sau înţelesuri ale acesteia care se bucură, în continuare, de prezumţia de constituţionalitate şi care nu au fost excluse din cadrul constituţional prin decizia interpretativă, este evident că instanţa constituţională este competentă să analizeze fondul excepţiei de neconstituţionalitate [a se vedea şi Decizia nr. 92 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 8 august 2017, paragraful 48].

38. Cu privire la art. 11 teza întâi raportat la art. 1 din lege, Curtea constată că nu contravine niciunui text constituţional invocat, acesta stabilind doar sfera de aplicare a legii supuse controlului de constituţionalitate, respectiv a raporturilor juridice dintre consumatori şi instituţiile de credit, instituţiile financiare nebancare sau cesionarii creanţelor deţinute asupra consumatorilor. Mai mult, acest text nici măcar nu stabileşte obiectul legii, obiect care se conturează începând cu art. 3 din lege.

39. Cu privire la art. 11 teza întâi raportat la art. 5 şi 6 din lege, Curtea constată că acestea reglementează procedura de derulare a dării în plată a imobilului ipotecat. Este de observat că art. 3 teza a două din lege a fixat regulile de drept substanţial subsumate principiului impreviziunii în contractele de credit, iar art. 5 şi 6 din lege reglementează, în esenţă, procedura de urmat pentru aplicarea regulilor anterior menţionate.

40. O critică de neconstituţionalitate punctuală vizează art. 5 alin. (3) din lege, text aplicabil unei faze preprocesuale, şi care prevede că „prima zi de convocare la notarul public [pentru încheierea actului translativ de proprietate prin darea în plată a imobilului ipotecat - sn.] nu poate fi stabilită la un termen mai scurt de 30 de zile libere [de la data notificării creditorului cu privire la decizia debitorului de dare în plată a imobilului ipotecat], perioadă în care se suspendă orice plată către creditor, precum şi orice procedură judiciară sau extrajudiciară demarată de creditor sau de persoane care se subrogă în drepturile acestuia îndreptată împotriva consumatorului sau a bunurilor acestuia”. O reglementare similară, sub aspectul suspendării obligaţiilor de plată ale debitorului, există şi în faza procesuală, respectiv atunci când creditorul contestă îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate ale dării în plată reglementate de art. 3 din lege; această reglementare se regăseşte la art. 7 alin. (4) din lege.

41. Cu privire la constituţionalitatea art. 11 teza întâi raportat la art. 5 alin. (3) şi art. 7 alin, (4) din lege, Curtea s-a mai pronunţat. Prin Decizia nr. 92 din 28 februarie 2017, paragrafele 50-60, Curtea a reţinut că, reglementând procedura dării în plată, ca expresie a impreviziunii contractuale, legiuitorul, prin art. 5 alin. (3) şi art. 7 alin, (4) din Legea nr. 77/2016, a pus la îndemâna debitorului obligaţiei un mecanism procedural specific, prin efectul căruia are loc o suspendare de drept a executării plăţilor pe care debitorul le-ar datora în temeiul contractului de credit. Este o măsură conexă firească deciziei debitorului de a transmite creditorului dreptul de proprietate asupra imobilului în vederea stingerii datoriei izvorând din contractul de credit ipotecar. Suspendarea plăţilor aferente contractului de credit intervine ca un accesoriu al deciziei unilaterale a acestuia prin care apreciază că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate inerente procedurii dării în plată, însă, pe perioada suspendării plăţilor, celelalte obligaţii ale debitorului rezultate din acesta se execută în continuare.

42. În acest context, Curtea a reţinut că suspendarea antemenţionată se aplică atât în situaţia în care creditorul obligaţiei de plată nu formulează contestaţie împotriva notificării transmise, cât şi în situaţia în care acesta din urmă formulează o asemenea contestaţie. Astfel, în lipsa formulării contestaţiei prevăzute de art. 7 alin. (1) din lege, notificarea transmisă creditorului rămâne definitivă, în sensul că ambele părţi acceptă faptul că aceasta îndeplineşte condiţiile de admisibilitate, în condiţiile intervenirii impreviziunii, părţile având posibilitatea de a negocia pentru a ajunge la un alt acord în termenul prevăzut de art. 5 alin. (3) din lege. De abia după expirarea termenului menţionat se poate încheia actul de dare în plată. Pe toată perioada de timp care acoperă termenul de contestare, precum şi termenul de negociere, executarea plăţilor derivate din contractul de credit este suspendată. În acest fel, legiuitorul a pus la îndemâna debitorului un instrument juridic, prin intermediul căruia echilibrează poziţia economică net inferioară a consumatorului în raport cu profesionistul în condiţiile intervenirii impreviziunii. Ar fi fost, de altfel, nefiresc ca, pe această perioadă, contractul să fi continuat să se execute ca atare, mai ales că este una preprocesuală, de negociere între părţi, în care sunt cercetate posibilităţile de continuare a executării contractului de credit, prin adaptarea acestuia la noile condiţii socioeconomice. În schimb, în ipoteza în care creditorul formulează contestaţie, notificarea este afectată de o condiţie rezolutorie, aceea a admiterii contestaţiei de către instanţa judecătorească competentă. Însă, indiferent dacă această condiţie se împlineşte, pe toată perioada în care curge termenul de formulare a contestaţiei şi a judecăţii, până la soluţionarea definitivă a contestaţiei, notificarea are drept efect şi suspendarea plăţilor rezultate din contractul de credit, ca o măsura provizorie şi conexă acesteia.

43. În acest context, Curtea a constatat că un asemenea mecanism procedural nu este de natură să afecteze sau să anuleze dreptul de proprietate privată al creditorului pentru că suspendarea plăţilor este o măsură imediată care este menită să împiedice ruina iminentă a debitorului, înlăturând efectele negative asupra patrimoniului acestuia în condiţiile în care creditorul decide să demareze o procedură judiciară. Este o măsură provizorie prin natura sa, întrucât, în cazul în care este admisă contestaţia creditorului, debitorul obligaţiei va trebui Să execute în continuare contractul de credit, plata sumelor de bani aferente perioadei de suspendare urmând a fi reluată.

44. Din cele de mai sus, Curtea, având în vedere conţinutul normativ al art. 5 alin. (3) şi art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016, a constatat că acestea reglementează o intervenţie etatică cu privire la executarea contractelor de credit aflate în curs. De principiu, niciun text constituţional nu împiedică legiuitorul să intervină în executarea acestor contracte în vederea reechilibrării lor, cu respectarea condiţiilor impuse prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016 referitoare la buna-credinţă şi echitatea ce trebuie să guverneze această materie. Însă, intensitatea acestei intervenţii, privită din perspectiva exigenţelor Constituţiei, trebuie evaluată prin prisma testului de proporţionalitate dezvoltat de Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa (a se vedea Decizia nr. 75 din 26 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 21 aprilie 2015, Decizia nr. 270 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 28 iulie 2014, sau Decizia nr. 266 din 21 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 19 iulie 2013), în condiţiile în care drepturile relative, distinct de aplicarea art. 53 din Constituţie, cunosc limitări implicit admise rezultate atât din evoluţia şi confruntarea acestora în timp (cu privire la caracterul evolutiv al conceptelor constituţionale, a se vedea Decizia nr. 498 din 10 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 28 iunie 2012, şi Decizia nr. 64 din 24 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 28 aprilie 2015), cât şi din perspectiva titularilor lor.

45. Curtea a mai constatat că, deşi creditorul obligaţiei deţine, în principiu, un bun, în sensul art. 1 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, reprezentat de creanţa care face obiectul contractului de credit (a se vedea, în acest sens, şi Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2015, paragraful 24), intervenţia statului operată prin textele de lege criticate urmăreşte un scop legitim, respectiv protecţia consumatorului prin evitarea punerii acestuia în situaţia de a plăti sume de bani corespunzătoare contractului de credit, în condiţiile în care se invocă impreviziunea întemeiată pe art. 969 şi 970 din Codul civil din 1864. Aşadar, scopul legitim urmărit se circumscrie conceptului de protecţie a consumatorului prin înlăturarea pericolului ruinei sale iminente.

46. În continuare, Curtea a analizat dacă măsura criticată este adecvată, necesară şi dacă respectă un just raport de proporţionalitate între interesele generale şi cele individuale; în acest sens, Curtea a reţinut că, în mod abstract, suspendarea executării plăţilor este o măsură capabilă să îndeplinească scopul legitim urmărit, neexistând nicio abatere între substanţa acesteia şi finalitatea pe care o are în vedere. Mai mult, măsura reglementată şi finalitatea avută în vedere se află într-un evident raport de consecvenţă logică, drept care se impune concluzia irefragabilă a caracterului său adecvat.

47. Curtea a constatat că măsura legală criticată este necesară, legiuitorul având deplina competenţă constituţională, în temeiul art. 15 alin. (1), art. 44 alin, (1) şi art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, de a proteja într-un mod efectiv interesele patrimoniale ale cetăţenilor săi, atunci când în paradigma executării contractului - de credit în cazul de faţă - intervine un aspect care ţine de impreviziune. Curtea a observat că, din întreg arsenalul de măsuri pe care legiuitorul le avea la îndemână, acesta a apelat la suspendarea temporară a plăţilor rezultate din contractul de credit, măsură ce trebuie calificată ca având un grad de intruziune moderat asupra dreptului de proprietate al creditorului, aspect dedus atât din natura sa juridică de măsură vremelnică/provizorie, cât şi din posibilitatea creditorului de a-şi vedea executată creanţa întru totul, în măsura în care instanţa judecătorească admite contestaţia formulată. Desigur, astfel cum s-a precizat, această opţiune a legiuitorului nu este cea mai puţin intruzivă, ipoteză în care legiuitorul ar fi trebuit să lase instanţei judecătoreşti competenţa de a decide ea însăşi, eventual, prin procedura ordonanţei preşedinţiale sau suspendarea executării silite, după caz, dacă se impune măsura suspendării în mod temporara plăţii sumelor de bani aferente contractului de credit. Totuşi, Curtea a constatat că această orientare legislativă a ţinut seama de realităţile socio-economice existente, aspect cu privire la care legiuitorul are o largă marjă de apreciere, precum şi de particularităţile şi specificul circumstanţelor referitoare la iminenţa începerii sau continuării procedurii de executare silită cu efecte iremediabile asupra consumatorului, respectiv la relaţia profesionist - consumator, în care acesta din urmă se află într-o situaţie de inferioritate economică. De aceea, în cazul în care între părţi există o neînţelegere apărută cu privire la existenţa impreviziunii în contracte, legiuitorul, în mod corect, a apreciat ca fiind necesară o suspendare de drept a executării unui asemenea contract până la pronunţarea hotărârii judecătoreşti definitive în cauză care tranşează problema litigioasă dintre părţi.

48. Curtea a reţinut că măsura criticată configurează un just raport de proporţionalitate între interesele generale şi cele particulare, în sensul că pune în balanţă, pe de o parte, protecţia imediată şi nemijlocită a consumatorilor, aşadar, a unei largi sfere de persoane care, deşi situate într-un raport de egalitate juridică formală cu profesioniştii, totuşi, sub aspectul puterii lor economice, apreciate în mod individual, se află într-o evidentă relaţie de inferioritate, şi, pe de altă parte, interesul profesioniştilor de a-şi vedea executate sumele de bani rezultate din contractele de credit. Intervenind în acest domeniu sensibil, legiuitorul, în marja sa de apreciere, derivată din prevederile art. 61 alin. (1) din Constituţie, a reglementat această măsură într-un domeniu limitat (contract de credit) şi în condiţii restrictive (condiţii de admisibilitate în marja impreviziunii), protejând, cu efect imediat şi provizoriu, persoanele expuse acestui risc major apărut în executarea contractului, risc calificat de Curtea Constituţională ca fiind unul supraadăugat. Ar fi fost contrastant cu însăşi noţiunea de impreviziune ca, pe perioada în care notificarea de dare în plată ar fi fost depusă, debitorul de bună-credinţă al obligaţiei să fie ţinut să plătească, în continuare, sume nominale de bani care, sub aspectul cuantumului lor, aduc în discuţie impreviziunea, întrucât Curtea, în analiza sa, pleacă de la premisa axiomatică a art. 57 din Constituţie. În aceste condiţii, nu este de admis ca o realitate juridică formală, rezultată din contractul de credit, să prevaleze asupra regulilor de echitate şi bună-credinţă care guvernează materia contractelor civile.

49. Curtea a reţinut că, în condiţiile în care instanţa judecătorească admite contestaţia formulată de profesionist, prestaţiile băneşti datorate în temeiul contractului de credit trebuie executate întocmai, creditorul obligaţiei, în acest caz, având dreptul şi la repararea prejudiciului, în măsura în care instanţa judecătorească a constatat reaua-credinţă a debitorului în exercitarea dreptului său la notificarea prevăzută de art. 5 din Legea nr. 77/2016.

50. În consecinţă, având în vedere cele anterior expuse, Curtea a constatat că mecanismul procedural reglementat de legiuitor nu pune în discuţie în niciun fel condiţiile de drept substanţial ce trebuie avute în vedere la depunerea notificării, ci stabileşte un echilibru procedural corect între părţile aflate în litigiu, cu respectarea principiului proporţionalităţii, ce trebuie să caracterizeze orice măsură etatică în domeniul proprietăţii private.

51. Cu privire la art. 11 teza întâi raportat la art. 8 alin. (5) din lege, Curtea s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 95 din 28 februarie 2017, paragrafele 44-49. Cu acel prilej s-a arătat că mecanismul procedural reglementat de legiuitorul ordinar în vederea aplicării art. 8 alin, (5) din lege are în vedere, ca şi în cazul art. 8 alin. (1) din aceeaşi lege, două etape cu o semnificaţie deosebită în economia acesteia. Astfel, o primă etapă, obligatorie, se subsumează unei negocieri directe între părţi şi priveşte procedura notificării reglementate de art. 5 alin. (i) din lege, părţile putând, ele însele, să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractul de credit, prin darea în plată a imobilului. Această etapă se aplică şi trebuie parcursă indiferent că bunul imobil ipotecat a fost sau nu vândut în cadrul unei proceduri execuţionale la data intrării în vigoare a legii. Cea de-a două etapă, judiciară, facultativă prin natura sa, vizează intervenţia instanţelor judecătoreşti la cererea debitorilor, în vederea aplicării Legii nr. 77/2016, respectiv constatarea stingerii datoriei izvorâte din contractul de credit. Astfel, debitorul obligaţiilor de plată a sumelor de bani în cadrul unui contract de credit trebuie să parcurgă, în mod obligatoriu, prima etapă procedurală, în sensul ajungerii la un consens cu creditorul şi al evitării, pe cât posibil, a intervenţiei în cadrul raporturilor contractuale a instanţei judecătoreşti. Legiuitorul a reglementat acest mecanism procedural în două etape pentru a da posibilitatea încetării contractului, ca rezultat al acordului de voinţă al părţilor, fără intervenţia instanţelor judecătoreşti, apelarea la forţa de constrângere a statului realizându-se, în mod evident, numai atunci când părţile nu ajung la un consens.

52. Prin urmare, a apela direct la instanţa judecătorească, cu nesocotirea primei etape, cea a notificării, echivalează cu caracterul inadmisibil al unei asemenea acţiuni promovate în temeiul art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, instanţele judecătoreşti fiind în drept, în această ipoteză, să respingă ca atare acţiunea debitorului. Acesta a fost şi este sensul Deciziei nr. 639 din 27 octombrie 2016, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 12 ianuarie 2017, în care Curtea Constituţională a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate, pe motiv că însăşi acţiunea principală era inadmisibilă (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 171 din 8 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 7 aprilie 2011, Decizia nr. 203 din 6 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 14 mai 2012, Decizia nr. 94 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 16 aprilie 2014, Decizia nr. 254 din 5 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 535 din 15 iulie 2016, paragraful 18, Decizia nr. 433 din 21 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 din 31 august 2016, paragraful 22, sau Decizia nr. 101 din 7 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 297 din 26 aprilie 2017, paragraful 16). De altfel, în cauza antereferită, cererea de chemare în judecată, având ca obiect constatarea stingerii datoriilor rezultate din contractul de credit, întemeiată pe art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, a fost formulată în mod direct de către debitor, fără a urma procedura obligatorie a notificării.

53. Prin urmare, indiferent dacă bunul imobil constituit drept garanţie pentru executarea contractului de credit a fost vândut anterior sau ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 77/2016, debitorul este obligat, din punct de vedere procedural, să parcurgă, mai întâi, etapa notificării şi de-abia după aceea să solicite concursul instanţelor judecătoreşti pentru constatarea stingerii datoriei.

54. În privinţa bunurilor imobile adjudecate anterior intrării în vigoare a legii, ipoteză ce formează obiectul dosarului instanţei judecătoreşti a quo, Curtea a constatat că legiuitorul ordinar a recurs la o ficţiune juridică, în sensul că datoriile rezultate din contractul de credit sunt considerate stinse, chiar dacă bunul imobil aferent garanţiei a fost vândut la un preţ mai mic decât valoarea datoriei debitorului către instituţia de credit. Practic, legiuitorul a apreciat, în contextul impreviziunii, că sumele de bani plătite în mod voluntar în executarea contractului, cele obţinute din adjudecarea bunului, indiferent de data la care aceasta a avut loc, precum şi, după caz, sumele rezultate din urmărirea silită a altor bunuri ale debitorului până la data formulării notificării acoperă valoarea datoriilor aferente contractului de credit. O asemenea ficţiune juridică, departe de a fi arbitrară, valorifică un element accesoriu al contractului de credit, ipoteca, definită, în cazul de faţă, ca fiind un drept real asupra unui bun imobil afectat restituirii sumei de bani împrumutate, şi este de natură să asigure echilibrul contractual dintre părţi în limitele riscului inerent unui contract de credit, eliminând din sfera raporturilor dintre debitor şi creditor riscul supraadăugat.

55. Prin urmare, Curtea a constatat că textul criticat nu încalcă art. 44 din Constituţie, în măsura în care acesta este aplicat în condiţiile intervenirii impreviziunii. În caz contrar, s-ar accepta, pe de o parte, ruina debitorului şi îmbogăţirea fără justă cauză a creditorului, contractul de credit nemaiputând constitui temeiul îmbogăţirii acestuia, ci situaţia imprevizibilă intervenită, iar, pe de altă parte, s-ar crea o vădită inegalitate între debitorii care, având în vedere aceeaşi situaţie de impreviziune, au reuşit să reziste acesteia pe un interval temporal mai extins sau mai restrâns. Or, acest criteriu, coroborat cu data intrării în vigoare a legii, este unul artificial şi arbitrar, întrucât impreviziunea trebuie evaluată în exclusivitate în funcţie de echilibrul contractual dintre părţi, fiind, aşadar, o chestiune ce ţine de dezechilibrarea prestaţiilor la care acestea s-au obligat datorită unui element exterior conduitei lor a cărui amploare nu putea fi prevăzută. Aşadar, stingerea datoriei prin darea în plată a imobilului ipotecat reprezintă o ficţiune juridică aplicabilă tuturor procedurilor de executare silită începute anterior sau ulterior intrării în vigoare a legii, indiferent că bunul aferent garanţiei a fost vândut în cadrul acestei proceduri anterior/ulterior intrării în vigoare a legii, singura condiţie impusă de legiuitor fiind ca acestea să fie în curs la data depunerii notificării. Aşa fiind, ca urmare a stingerii datoriilor prin darea în plată a bunului în condiţiile legii criticate, executarea contractului încetează.

56. Având în vedere cele de mai sus, Curtea a constatat că soluţia legislativă de stingere a datoriilor izvorâte din contractele de credit, indiferent de data la care a fost vândut bunul imobil ipotecat prin licitaţie publică sau printr-un alt mod agreat de creditor, nu încalcă dreptul de proprietate privată al creditorului, consacrat de art. 44 din Constituţie.

57. Cu privire la art. 11 teza întâi raportat la art. 9 din lege, Curtea constată că acest din urmă text legal reglementează faptul că hotărârea prin care se admite sau se respinge cererea de constatare a stingerii obligaţiilor născute din contractul de credit ipotecar şi de transmitere a dreptului de proprietate către creditor este supusă apelului în termen de 7 zile de la comunicare. Or, în temeiul art. 21 alin. (3) şi art. 129 din Constituţie, legiuitorul este cel competent să stabilească atât căile de atac, cât şi termenele în care acestea se exercita.

58. Cu privire la art. 11 teza întâi raportat la art. 10 din lege, Curtea constată că acest text de lege reglementează momentul de la care darea în plată îşi produce efectele, respectiv de la data încheierii contractului translativ de proprietate sau de la data pronunţării hotărârii judecătoreşti definitive. Din nou, este un aspect de procedură, şi nu unul de drept substanţial.

59. În fine, cu privire la criticile de neconstituţionalitate care privesc legea în ansamblul său, Curtea, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2017, paragraful 108, a statuat că Legea nr. 77/2016 reglementează situaţii specifice care nu se referă la regimul general al proprietăţii, În sensul că vizează doar o modalitate de executare a unor obligaţii derivate din contractul de credit în ipoteza intervenirii impreviziunii. Chiar dacă aplicarea Legii nr. 77/2016 are drept efect un transfer de proprietate, acest lucru nu semnifică faptul că legea în sine reglementează regimul general al proprietăţii, sintagmă ce vizează cadrul general al proprietăţii în România, şi nu orice transfer al dreptului de proprietate ca urmare a aplicării unor instituţii de drept civil. În concordanţă cu jurisprudenţa sa (Decizia nr. 5 din 14 iulie 1992, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 22 iulie 1992), Curtea a constatat că regimul juridic general al proprietăţii, publică sau privată, vizează, ca esenţă, cele trei elemente ale dreptului de proprietate: posesia, folosinţa, dispoziţia, fiind preponderent un regim de drept privat. Regimul proprietăţii şi al dreptului de proprietate, şi încă la nivel general, reprezintă o realitate juridică care guvernează raporturile juridice de o valoare socială semnificativă, ce reclamă reglementarea printr-o lege organică, pe când regulile specifice pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate reprezintă o altă realitate juridică, de o importanţă mai mică, putând fi stabilită prin legi ordinare sau, după caz, prin ordonanţe. De altfel, legiuitorul a mai adoptat reglementări care au un impact asupra dreptului de proprietate prin intermediul unor legi ordinare, cum ar fi Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015), care, în art. 348, reglementează confiscările dispuse potrivit legii. Prin urmare, Curtea a constatat că este neîntemeiată critica de neconstituţionalitate privind legea, în ansamblul său.

60. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 teza întâi raportate la art. 3 teza a doua, art. 4, art. 7 alin. (1)-(3), (5), (6) şi art. 8 alin. (1)-(4) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicata de Societatea Credit Plus (Gulf) LTD din Emiratele Arabe Unite în Dosarul nr. 25.648/4/2016 al Judecătoriei Sector 4 Bucureşti - Secţia civilă, de Societatea Credit Europe Ipotecar IFN - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 22.353/212/2016/a1 al Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă, de Societatea OTP Bank România din Bucureşti în Dosarul nr. 31.078/300/2016 al Judecătoriei Sector 2 Bucureşti - Secţia civilă, de Societatea OTP Faktoring ZRT din Budapesta, reprezentată prin Societatea OTP Factoring - S.R.L. din Bucureşti, în Dosarul nr. 13.809/303/2016 al Judecătoriei Sector 6 Bucureşti - Secţia civilă, precum şi de Societatea OTP Bank România din Bucureşti în Dosarul nr. 14.515/303/2016 al Judecătoriei Sector 6 Bucureşti - Secţia civilă.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 teza întâi raportate la art. 1, art. 5, art. 6, art. 7 alin. (4), art. 8 alin. (5), art. 9 şi art. 10 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea Stingerii obligaţiilor asumate prin credite, precum şi a legii în ansamblul său, excepţie ridicată de aceleaşi părţi în aceleaşi dosare ale aceloraşi instanţe judecătoreşti.

Definitivă şi generat obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sector 4 Bucureşti - Secţia civilă, Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă, Judecătoriei Sector2 Bucureşti - Secţia civilă şi Judecătoriei Sector 6 Bucureşti - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 19 septembrie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent-şef,

Benke Károly

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 575

din 21 septembrie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de municipiul Galaţi, prin primar, în Dosarul nr. 37.647/3/2015 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 720D/2016.

2. La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei, domnul avocat Dragoş-Mihail Daghie, în calitate de apărător ales, cu delegaţie depusă la dosarul cauzei. Se constată lipsa părţii Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 2.694D/2016 şi nr. 584D/2017, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceluiaşi text de lege, ridicată de acelaşi autor în dosarele nr. 15.003/3/2016 şi nr. 27.859/3/2016 ale aceleiaşi instanţe.

4. La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei, domnul avocat Dragoş-Mihail Daghie, în calitate de apărător ales, cu delegaţie depusă la dosarul cauzei. Se constată lipsa celeilalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, în cele trei dosare menţionate, partea Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor a transmis punctul său de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată, arătând că, în opinia sa, aceasta este neîntemeiată.

6. Având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 2.694D/2016 şi nr. 584D/2017 la Dosarul nr. 720D/2016. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 2.694D/2016 şi nr. 584D/2017 la Dosarul nr. 720D/2016, care a fost primul înregistrat.

7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia. Arată că situaţia premisă, care a determinat ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate, o constituie invalidarea unor decizii ale primarului municipiului Galaţi referitoare la imposibilitatea restituirii în natură a unor imobile revendicate. Precizează, în esenţă, că nu pot face obiectul retrocedării imobilele care aparţin proprietăţii publice. Dacă imobilele se află în proprietatea privată a unităţii administrativ-teritoriale, trebuie avut în vedere că părţile se află pe picior de egalitate, ceea ce se transpune şi în plan procesual. Dar textul de lege criticat permite doar persoanei vătămate să conteste decizia Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor, nu şi unităţii deţinătoare, ceea ce este de natură să încalce dreptul de acces liber la justiţie al acesteia. Depune la dosar şi note scrise.

8. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate. arătând că, prin Decizia nr. 10 din 17 ianuarie 2017, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat asupra aceluiaşi text de lege. prin prisma unor critici similare, constatând conformitatea acestuia cu prevederile din Legea fundamentală invocate şi în cauza de faţă.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:

9. Prin încheierea din 29 aprilie 2016, Sentinţa civilă nr. 1.162 din 14 octombrie 2016 şi prin încheierea din 18 ianuarie 2017, pronunţate în dosarele nr. 37.647/3/2015, nr. 15.003/3/2016 şi, respectiv, nr. 27.859/3/2016, Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Excepţia a fost ridicată, în toate cele trei dosare, de municipiul Galaţi, prin primar, în cauze având ca obiect soluţionarea cererilor de anulare a unor decizii prin care Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor a invalidat dispoziţiile emise de primarul municipiului Galaţi, conţinând propuneri de restituire prin echivalent a unor imobile revendicate în temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.

10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, identică în toate cele trei dosare conexate, autorul acesteia critică faptul că, în cauzele având ca obiect contestaţiile formulate împotriva deciziilor de invalidare emise de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, calitate procesuală activă au doar persoanele care se consideră îndreptăţite, astfel cum sunt definite de art. 3 pct. 2 şi 3 din Legea nr. 165/2013. Or, prin eliminarea controlului judiciar al acestor decizii declanşat de entitatea învestită cu soluţionarea notificării, se aduce atingere principiului accesului liber la justiţie, dreptului la un proces echitabil, dreptului la apărare, unicităţii, imparţialităţii şi egalităţii justiţiei, golindu-se de conţinut prevederile art. 21 din Constituţie. Aceasta, deoarece lipsa căii de atac împotriva deciziei administrative care lipseşte de efecte o altă decizie administrativă emisă de un organ care nu se află în raport de subordonare ierarhică sau funcţională cu primul, echivalează cu imposibilitatea exercitării unui control judecătoresc efectiv asupra unor măsuri tehnico-administrative care ar putea leza interesele legitime ale comunităţii locale şi principiul plenitudinii de competenţă cu care această entitate a fost învestită de legiuitor, dreptul de acces liber la justiţie devenind, astfel, teoretic şi iluzoriu. Precizează că, în cauză, autoritatea locală nu îşi poate susţine soluţia adoptată iniţial, invalidată ulterior de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, potrivit căreia restituirea terenului revendicat pe vechiul amplasament nu ar fi posibilă fără lezarea interesului public.

11. Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ce formează obiectul Dosarului nr. 720D/2016. În celelalte două dosare consideră că textul de lege criticat asigură accesul liber la justiţie.

12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

13. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, susţinerile reprezentantului autorului excepţiei de neconstituţionalitate, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, care au următorul conţinut:

- Art. 35 alin. (1): „(1) Deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 şi 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptăţită la secţia civilă a tribunalului în a cărui circumscripţie se află sediul entităţii, în termen de 30 de zile de la data comunicării. “

17. Art. 33 stabileşte termenele în care entităţile învestite de lege au obligaţia de a soluţiona cererile formulate potrivit Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, înregistrate şi nesoluţionate până la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, iar art. 34 prevede termenele în care trebuie soluţionate dosarele înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor. În speţă sunt aplicabile prevederile art. 34 din Legea nr. 165/2013, fiind vorba despre o decizie emisă de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor.

18. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, acelaşi în toate cele trei dosare conexate (primarul municipiului Galaţi), prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (4), care consacră principiul separaţiei puterilor în stat, art. 21 privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, art. 24, care consacră dreptul la apărare şi art. 129, care reglementează cu privire la folosirea căilor de atac.

19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, prin Decizia nr. 10 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din 8 mai 2017, şi Decizia nr. 245 din 25 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 27 iulie 2017, a mai analizat constituţionalitatea dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, din perspectiva unor critici similare, referitoare la faptul că legea nu conferă unităţii deţinătoare a bunului imobil solicitat/entităţii învestite cu soluţionarea notificării legitimare procesuală activă pentru contestarea în instanţă a deciziei Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor de invalidare a propunerii sale de acordare de măsuri reparatorii în echivalent.

20. Prin Decizia nr. 10 din 17 ianuarie 2017, paragraful 32, Curtea a reţinut că izvorul dreptului la despăgubire al persoanei îndreptăţite îl constituie bunul imobil preluat în mod abuziv, compensarea prin echivalent fiind o măsură excepţională care se abate de la principiul restituirii în natură. În cazul compensării prin puncte, statul a ales ca el însuşi să preia sarcina despăgubirii cu privire la bunurile care fac obiectul legii; prin urmare, în lipsa acestui mecanism ar fi revenit unităţii deţinătoare obligaţia fie de a restitui bunul în natură, fie de a acorda o măsură reparatorie prin echivalent, indiferent de forma acestuia. Curtea a apreciat, de asemenea, că unitatea deţinătoare - indiferent de regimul său juridic - şi statul formează un corp procesual unitar în concepţia legiuitorului. Această realitate normativă, fiind rezultatul unei ficţiuni juridice pe care legiuitorul a creat-o, constituie, în mod indubitabil, o regulă de drept în materia restituirii reglementată de Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare, iar caracteristica esenţială a acesteia este faptul că nu poate fi făcută proba contrară împotriva unei asemenea reguli, prin mijlocirea art. 21 din Constituţie. Regula de drept enunţată impune, în mod axiomatic, concluzia potrivit căreia acest corp acţionează unitar prin actul care produce efecte în circuitul juridic, şi anume: (1) decizia entităţilor învestite de lege de restituire în natură a bunului imobil sau (2) decizia Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor de invalidare sau validare în tot sau în parte a deciziilor emise de entităţile învestite de lege care conţin propunerea de acordare de măsuri compensatorii. Competenţa Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor nu naşte un drept al unităţii deţinătoare la a contesta actul acesteia, ci de a concura la realizarea actului care produce efecte juridice şi este opozabil şi persoanei îndreptăţite. Răsturnarea acestei concepţii legislative poate duce la golirea de conţinut a întregii proceduri de restituire, aceasta disipându-se între diversele interese mai mult sau mai puţin îndreptăţite ale subiecţilor ce participă şi concură la realizarea întregului proces.

21. Curtea a statuat, prin aceeaşi decizie (paragraful 33), că, din moment ce atât unităţii deţinătoare, cât şi Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor le incumbă obligaţia de restituire, nu se poate reţine existenţa unei limitări a accesului liber la justiţie a uneia împotriva celeilalte. Prin urmare, legiuitorul a considerat că în cadrul procesului de restituire nu pot exista interese legitime divergente între acestea; ceea ce este actual şi primează este interesul legitim al persoanei îndreptăţite de a i se restitui bunul în natură/echivalent, aspect pe care numai aceasta îl poate contesta.

22. În consecinţă, deşi unitatea deţinătoare ar putea invoca un interes de fapt în promovarea unei căi de atac împotriva deciziei de invalidare a Comisiei Naţionale pentru Compensarea imobilelor, Curtea a apreciat că acest interes nu este unul legitim pentru a putea fi valorificat în sensul art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie. Caracterul legitim al interesului - în contextul cadrului normativ configurat de Legea nr. 165/2013 - aparţine doar persoanei îndreptăţite, căreia, de altfel, legea îi şi recunoaşte dreptul de a contesta actul Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor, Prin urmare, Curtea a constatat că textul legal criticat nu încalcă art. 21 din Constituţie.

23. În considerarea acestor argumente, Curtea a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013.

24. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei sale, Curtea apreciază că, în cauza de faţă, îşi menţin valabilitatea atât soluţia pronunţată prin deciziile menţionate, cât şi considerentele care au stat la baza acesteia.

25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de municipiul Galaţi, prin primar, în dosarele nr. 37.647/3/2015, nr. 15.003/3/2016 şi, respectiv, nr. 27.859/3/2016 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 21 septembrie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 19/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi pentru modificarea unor acte normative

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 19/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 47 din 17 ianuarie 2017, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 6 punctul II, după subpunctul 11 se introduc două noi subpuncte, subpunctele 12 şi 13, cu următorul cuprins:

„12. aprobă ghidul de elaborare a planurilor de management ale ariilor naturale protejate;

13. aprobă metodologia de evaluare a planurilor de management ale ariilor naturale protejate;”.

2. La articolul 6 punctul IV, subpunctul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„3. coordonează, monitorizează şi asigură participarea României în procesul de negociere şi promovare a noului acquis european, în domeniul său de activitate, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 34/2017 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului naţional de gestionare a afacerilor europene în vederea participării României la procesul decizional al instituţiilor Uniunii Europene, pentru implementarea obiectivelor rezultând din calitatea României de stat membru al Uniunii Europene, inclusiv pentru pregătirea şi exercitarea Preşedinţiei României la Consiliul UE din primul semestru 2019;”,

3. La articolul 9, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Numărul maxim de posturi aprobat Ministerului Mediului este de 292, exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetului ministrului.”

4. La articolul 9, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:

„(21) În contextul demersurilor de pregătire şi exercitare de către România a Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, numărul maxim de posturi aprobat Ministerului Mediului prevăzut la alin. (2) se suplimentează, până la data de 31 august 2019, cu un număr de 38 de posturi.”

5. Anexele nr. 1 şi 2 se modifică şi se înlocuiesc cu anexele nr. 1 şi 2 la prezenta hotărâre.

Art. II. - Încadrarea personalului Ministerului Mediului în numărul maxim de posturi aprobat se face în termen de minimum 30 de zile, în conformitate cu prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU, INTERIMAR,

MIHAI-VIOREL FIFOR

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul mediului,

Graţiela Leocadia Gavrilescu

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Lia-Olguţa Vasilescu

Ministrul afacerilor externe,

Teodor-Viorel Meleşcanu

Ministrul delegat pentru afaceri europene,

Victor Negrescu

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

 

Bucureşti, 25 ianuarie 2018.

Nr. 25.

 

ANEXA Nr. 1

(Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 19/2017)

 

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A MINISTERULUI MEDIULUI

 

Numărul maxim de posturi: 292 (exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetului ministrului). Până la 31 august 2019, numărul maxim de posturi (exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetului ministrului) se suplimentează cu 38 de posturi de tip contractual, pe perioadă determinată.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

AUDIT PUBLIC INTERN***

 

 

 

 

 

 

 

 

MINISTRU

 

 

 

 

 

 

 

DIRECŢIA CORP CONTROL, INTEGRITATE ŞI ANTICORUPŢIE

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CABINET MINISTRU

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

COLEGIUL MINISTERULUI*

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

UNITATEA DE POLITICI PUBLICE **

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

SECRETAR DE STAT

 

 

 

 

SECRETAR DE STAT

 

 

SECRETAR DE STAT

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CABINET SS

 

 

 

 

CABINET SS

 

 

CABINET SS

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

SECRETAR GENERAL

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

SECRETAR GENERAL ADJUNCT

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Direcţia de comunicare, transparenţă şi IT

 

Gestiunea şi protecţia informaţiilor clasificate **

 

Direcţia afaceri europene şi relaţii internaţionale

 

Direcţia accesare fonduri externe

 

Direcţia generală evaluare impact şi controlul poluării

 

Direcţia generală deşeuri situri contaminate şi substanţe periculoase

 

Direcţia biodiversitate

 

Direcţia schimbări climatice şi dezvoltare durabilă

 

 

 

Direcţia juridică şi relaţia cu Parlamentul

 

Direcţia resurse umane

 

Direcţia economico-financiară

 

Direcţia investiţii, achiziţii şi logistică

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Direcţia gestionare deşeurilor

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


* Se organizează conform legislaţiei în vigoare, prin ordin al ministrului.

** Se organizează la nivel de compartiment.

*** Se organizează la nivel de serviciu.

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. 21a Hotărârea Guvernului nr. 19/2017)

 

1. Unităţi care funcţionează în subordinea Ministerului Mediului

 

Nr. crt.

Denumirea unităţii

I. Instituţii publice cu personalitate juridică finanţate integral din bugetul de stat

1.

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

2.

Garda Naţională de Mediu

II. Instituţii publice cu personalitate juridică finanţate din venituri proprii şi subvenţii de la bugetul de stat

1.

Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate

III. Unităţi cu finanţare externă şi de la bugetul de stat

1.

Unităţi de management al proiectului (UMP)

2.

Unităţi de implementare a proiectului (UIP)

 

NOTĂ:

Numărul maxim de posturi finanţate de la bugetul de stat pentru instituţiile prevăzute la cap. I este de 2.734, din care:

- Garda Naţională de Mediu - 809 posturi;

- Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi instituţiile din subordine - 1.925 de posturi.

 

2. Unităţi care funcţionează sub autoritatea Ministerului Mediului

 

Nr. crt.

Denumirea unităţii

1.

Administraţia Naţională de Meteorologie

 

3. Unităţi care funcţionează în coordonarea Ministerului Mediului

 

Nr. crt.

Denumirea unităţii

I. Unităţi finanţate din venituri proprii

 

Administraţia Fondului pentru Mediu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU RESURSE MINERALE

 

DECIZIE

privind încetarea concesiunii miniere de explorare a lignitului din perimetrul Nova, judeţul Caraş-Severin

 

Având în vedere:

- art. 34 lit. a) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările şi completările ulterioare;

- Referatul Direcţiei generale gestionare, evaluare şi concesionare resurse/rezerve minerale. Integrare Europeană nr. 300.011 din 10.01.2017 privind verificarea îndeplinirii condiţiilor legale şi propunerea de aprobare a anulării;

- art. 37 alin. (1) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 4 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.419/2009 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, cu modificări ulterioare,

preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale emite prezenta decizie.

Art. 1. - Concesiunea minieră de explorare a lignitului din perimetrul Ilova, judeţul Caraş-Severin, convenită prin Licenţa de concesiune nr. 19.636/2016 încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi Societatea Comercială EXPLO MINING COAL - S.R.L., în calitate de concesionar, cu sediul în Timişoara, str. Cornel Grofşoreanu, bl. 16, sc. C, et. 3, ap. 9, judeţul Timiş, identificată prin CUI 35342014, încetează la data publicării prezentei decizii.

Art. 2. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale,

Gigi Dragomir

 

Bucureşti, 19 ianuarie 2018.

Nr. 5.

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

privind recunoaşterea Asociaţiei Organizaţia Interprofesională pe Produs „Cereale, Oleaginoase şi Produse Derivate” (O.I.P.C.O.P.D.) ca organizaţie interprofesională pe filiera cereale şi pe filiera oleaginoase

 

Având în vedere:

- prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2008 privind înfiinţarea organizaţiilor interprofesionale pentru produsele agroalimentare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 29/2009;

- prevederile art. 11 din Hotărârea Guvernului nr. 1.068/2009 privind organizarea şi funcţionarea organizaţiilor interprofesionale pentru produsele agroalimentare şi pentru aprobarea criteriilor de reprezentare, a procedurii de acordare şi retragere a recunoaşterii, de control şi monitorizare a acestora, precum şi delegarea de atribuţii;

- prevederile Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 143/2010 privind componenta şi funcţionarea Comitetului pentru Organizaţiile Interprofesionale pentru Produsele Agroalimentare, precum şi procedurile de recunoaştere, monitorizare şi control, retragere a recunoaşterii, extindere a acordurilor interprofesionale şi delegare de atribuţii pentru organizaţiile interprofesionale pentru produsele agroalimentare, cu modificările şi completările ulterioare;

- Decizia Comitetului pentru organizaţiile interprofesionale pentru produsele agroalimentare din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 349.003 din 12.01.2018;

- Referatul de aprobare nr. 349.004 din 15.01.2018 întocmit de Comitetul pentru organizaţiile interprofesionale pentru produsele agroalimentare din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale,

în temeiul alin. (5) al art. 9 din Hotărârea Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, cu modificările ulterioare,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite următorul ordin:

Art. 1. - Se recunoaşte Asociaţia Organizaţia Interprofesională pe Produs „Cereale, Oleaginoase şi Produse Derivate” (O.I.P.C.O.P.D.) ca organizaţie interprofesională pe filiera cereale şi pe filiera oleaginoase, persoană juridică română de drept privat, de interes public, cu caracter profesional, fără scop lucrativ.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 99/2011 privind recunoaşterea Organizaţiei Interprofesionale pe Produs „Cereale şi Produse Derivate” din România - O.I.P.C.P.D.R. ca organizaţie interprofesională pe filiera cereale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298 din 29 aprilie 2011, se abrogă.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Petre Daea

 

Bucureşti, 23 ianuarie 2018.

Nr. 25.

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ

 

ORDIN

pentru descrierea profilurilor prevăzute la art. 22 pct. J lit. a) din Normele metodologice pentru aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 479/2003, structura XML a mesajelor de activare a acestora, structura XML a fişierelor prevăzute la art. 22 pct. J lit. b) din Normele metodologice pentru aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 479/2003, precum şi categoriile de URL-uri utilizate în schimbul de informaţii cu sistemul informatic naţional de supraveghere şi monitorizare a datelor fiscale al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

 

În temeiul art. 11 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. II alin (4) din Hotărârea Guvernului nr. 804/2017 privind modificarea şi completarea Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 479/2003,

preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă profilurile prevăzute la art. 22 pct. J lit. a) din Normele metodologice pentru aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 479/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumite în continuare norme metodologice, a căror descriere este prevăzută în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă structura XML a fişierelor prevăzute la art. 22 pct. J lit. b) din normele metodologice, precum şi structura XML a mesajelor de activare a profilurilor menţionate la art. 1, prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 3. - Se aprobă categoriile de URL-uri utilizate în schimbul de informaţii cu sistemul informatic naţional de supraveghere şi monitorizare a datelor fiscale al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, denumit în continuare sistem informatic, prevăzute în anexa nr. 3.

Art. 4. - Direcţia generală de informaţii fiscale, Direcţia generală de tehnologia informaţiei, direcţiile generale regionale ale finanţelor publice şi Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili, precum şi unităţile subordonate acestora vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 6. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală,

Mirela Călugăreanu

 

Bucureşti, 18 ianuarie 2018.

Nr. 146.

 

ANEXA Nr. 1

 

Profilurile prevăzute la art. 22 pct. J lit. a) din Normele metodologice pentru aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 479/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

 

Profilul 0 reprezintă profilul în care aparatul de marcat electronic fiscal nu are obligaţia conectării la sistemul informatic. Acest profil este presetat de către producător sau activat prin importul unui fişier XML semnat, folosind certificatul digital al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Profilul 1 reprezintă profilul în care aparatul de marcat electronic fiscal are obligaţia de conectare şi transmitere date către sistemul informatic. Acest profil este activat prin importul unui fişier XML semnat folosind certificatul digital al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

 

ANEXA Nr. 2

 

Structura XML a fişierelor prevăzute la art. 22 pct. J lit. b) din Normele metodologice pentru aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 479/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi structura XML a mesajelor de activare a profilurilor

 

Secţiunea I

1. Structura XML a datelor prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. a) din anexa nr. 11 la normele metodologice se regăseşte la secţiunea 11.1.

2. Structura XML a datelor prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. b) din anexa nr. 11 la normele metodologice se regăseşte la secţiunea II.2.

3. Structura XML a datelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. a) din anexa nr. 11 la normele metodologice se regăseşte la secţiunea II.3

4. Structura XML a datelor prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. c) din anexa nr. 11 la normele metodologice se regăseşte la secţiunea IL4

5. Structura XML a datelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) din anexa nr. 11 la normele metodologice pentru:

a) aparate de marcat electronice fiscale utilizate în activitatea de schimb valutar se regăseşte la secţiunea II.5;

b) aparate de marcat electronice fiscale utilizate în activitatea de taximetrie se regăseşte la secţiunea II.6:

c) aparate de marcat electronice fiscale, altele decât cele de la lit. a) şi b), se regăseşte la secţiunea II.7.

6. Structura XML a informaţiilor referitoare la pornirea/oprirea aparatului de marcat electronic fiscal, încetarea funcţionării acestuia în urma unor evenimente de tipul lipsă curent electric sau întrerupere conexiune la internet, precum şi cu privire la repunerea în funcţiune/reconectarea aparatului se regăseşte la secţiunea II.8.

7. Structura XML a datelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. d) din anexa nr. 11 la normele metodologice se regăseşte la secţiunea II.9.

8. Structura XML a mesajului de activare a profilurilor conform art. 3 alin. (3) din anexa nr. 11 la normele metodologice se regăseşte la secţiunea 11.10.

9. Structura XML a mesajului de trecere din profilul 1 în profilul 0 se regăseşte la secţiunea 11.11.

10. Structura XML a mesajului registru ce conţine numerele de ordine ale rapoartelor de închidere zilnică emise în perioada de raportare se regăseşte la secţiunea 11.12.

11. Transmiterea fişierelor XML se face conform celor prevăzute în secţiunea 11.13.

12. Nomenclatoarele folosite în cadrul fişierelor XML se regăsesc în secţiunea 11.14

 

Secţiunea II.1

 

Nr. crt.

Denumire secţiune/atribut

Semnificaţie atribut

Tip şi lungime

Obligatoriu

Validări/Formule

Observaţii

 

<msj>

 

 

 

 

 

 

idM

identificator unic mesaj

c(28)

DA

NNNNNNNNNNAAAALLZZHHMMSSRRRR

Primele 10 caractere: număr unic de identificare al aparatului de marcat electronic fiscal

Următoarele 14 caractere: data şi ora generării mesajului

Următoarele 4 caractere: numărul raportului fiscal de închidere zilnică

 

 

<bonSV>

Secţiune repetitivă

 

 

 

Secţiunea va avea un număr de apariţii egal cu numărul de bonuri tipărite.

 

idB

Numărul de identificare al bonului fiscal

C(32)

DA

NNNNNNNNNNAAAALLZZHHMMSSRRRRBBBB

Primele 10 caractere = număr unic de identificare al aparatului de marcat electronic fiscal

Următoarele 14 caractere: data şi ora emitere bonuri

Următoarele 4 caractere: numărul raportului fiscal de închidere zilnică din care face parte bonul fiscal

Următoarele 4 caractere: număr de ordine bon fiscal la nivelul zilei de lucru

Trebuie să fie unic pe aparatul de marcat electronic fiscal.

 

 

moneda_i

Moneda în care a fost încasată suma de la client

C(3)

DA

Nomenclator monede

 

 

suma_i

Suma încasată de la client

N(20.2)

DA

 

 

 

moneda_p

Moneda în care a fost plătită suma clientului

C(3)

DA

Nomenclator monede

 

 

Suma_p                                                                                                                                                                                                                                               

Suma plătită clientului

N(20.2)

DA

 

 

 

com

Comision practicat aferent sumei tranzacţionale

N(20.2)

DA

 

 

 

totTva

Valoarea totală a taxei pe valoare adăugată

N(20.2)

DA

Valoarea totTva este egală cu însumarea valorilor tva din secţiunea cote.

 

 

<cote>

Secţiune repetitivă

 

 

Cel puţin o apariţie dacă totTva > 0

 

 

cota_com

Nivel cotă TVA

N(2)

DA

 

 

 

tva

Valoarea taxei pe valoare adăugată

N(20.2)

DA

 

 

 

</cote>

 

 

 

 

 

 

</bonSV>

 

 

 

 

 

 

</msj>

 

 

 

 

 

 

Secţiunea II.2

 

Nr. crt.

Denumire secţiune/atribut

Semnificaţie atribut

Tip şi lungime

Obligatoriu

Validări/Formule

Observaţii

 

<msj>

 

 

 

 

 

 

idM

Identificator unic mesaj

c(28)

DA

NNNNNNNNNNAAAALLZZHHMMSSRRRR

Primele 10 caractere: număr unic de identificare al aparatului de marcat electronic fiscal

Următoarele 14 caractere: dată şi oră emitere mesaj

Următoarele 4 caractere: numărul raportului fiscal de închidere zilnică

 

 

<bonT>

Secţiune repetitivă

 

 

 

Secţiunea va avea un număr de apariţii egal cu numărul de bonuri tipărite.

 

idB

Numărul de identificare al bonului fiscal

C(32)

DA

NNNNNNNNNNAAAALLZZHHMMSSRRRRBBBB

Primele 10 caractere = număr unic de identificare al aparatului de marcat electronic fiscal

Următoarele 14 caractere: dată şi oră emitere bonuri fiscale

Următoarele 4 caractere: numărul raportului fiscal de închidere zilnică din care face parte bonul fiscal

Următoarele 4 caractere: număr de ordine bon fiscal la nivelul zilei de lucru

Trebuie să fie unic pe aparatul de marcat electronic fiscal.

 

 

nrC

Numărul cursei

N(3)

DA

 

 

 

totB

Valoarea totală a serviciului

N(20,2)

DA

 

 

 

totTva

Valoarea totală a taxei pe valoare adăugată

N(20.2)

DA

Valoarea totTva este egală cu însumarea valorilor tva din secţiunea cote.

 

 

<cote>

Secţiune repetitivă

 

 

 

Se completează câte o secţiune pentru fiecare cotă existentă pe bon.

 

cota

Nivel cotă TVA

N(2)

DA

 

 

 

tva

Valoarea taxei pe valoare adăugată

N(20.2)

DA

 

 

 

</cote>

 

 

 

 

 

 

</bonT>

 

 

 

 

 

 

</msj>

 

 

 

 

 

 

Secţiunea II.3

 

Nr. crt.

Denumire secţiune/atribut

Semnificaţie atribut

Tip şi lungime

Obligatoriu

Validări/Formule

Observaţii

 

<msj>

 

 

 

 

 

 

idM

Identificator unic mesaj

C(28)

DA

NNNNNNNNNNAAAALLZZHHMMSSRRRR

Primele 10 caractere: număr unic de identificare al aparatului de marcat electronic fiscal

Următoarele 14 caractere: dată şi oră emitere mesaj

Următoarele 4 caractere: numărul raportului fiscal de închidere zilnică.

 

 

<bon>

Secţiune repetitivă

 

 

Secţiunea va avea un număr de apariţii egal cu numărul de bonuri tipărite.

 

 

idB

Numărul de identificare al bonului fiscal

C(32)

DA

NNNNNNNNNNAAAALLZZHHMMSSRRRRBBBB

Primele 10 caractere: număr unic de identificare al aparatului de marcat electronic fiscal

Următoarele 14 caractere: data şi ora emiterii bonului fiscal

Următoarele 4 caractere: numărul raportului fiscal de închidere zilnică din care face parte bonul fiscal

Următoarele 4 caractere: număr de ordine bon fiscal la nivelul zilei de lucru

Trebuie să fie unic pe aparatul de marcat electronic fiscal.

 

 

totB

Valoarea totală a bonului fiscal

N(20.2)

DA

 

 

 

totTva

Valoarea totală a taxei pe valoarea adăugată

N(20.2)

DA

Valoarea totTva este egală cu însumarea valorilor TVA din secţiunea cote.

 

 

<cote>

Secţiune repetitivă

 

 

 

Se completează câte o secţiune pentru fiecare cotă existentă pe bon.

 

cota

Nivel cotă TVA

N(2)

DA

 

 

 

tva

Valoarea taxei pe valoarea adăugată

N(20.2)

DA

 

 

 

</cote>

 

 

 

 

 

 

</bon>

 

 

 

 

 

 

</msj>

 

 

 

 

 

 

Secţiunea IL4

 

Nr. crt.

Denumire secţiune/atribut

Semnificaţie atribut

Tip şi lungime

Obligatoriu

Validări/Formule

Observaţii

 

<msj>

 

 

 

 

 

 

idM

Identificator unic mesaj

c(28)

DA

NNNNNNNNNNAAAALLZZHHMMSSRRRR

Primele 10 caractere: număr unic de identificare al aparatului de marcat electronic fiscal

Următoarele 14 caractere: dată şi oră emitere mesaj

Următoarele 4 caractere: numărul raportului fiscal de închidere zilnică

 

 

<bon>

Secţiune repetitivă

 

 

Secţiunea va avea un număr de apariţii egal cu numărul de bonuri tipărite.

 

 

idB

Numărul de identificare al bonului fiscal

C(32)

DA

NNNNNNNNNNAAAALLZZHHMMSSRRRRBBBB

Primele 10 caractere: număr unic de identificare al aparatului de marcat electronic fiscal

Următoarele 14 caractere: data şi ora emiterii bonului fiscal

Următoarele 4 caractere: numărul raportului fiscal de închidere zilnică din care face parte bonul fiscal

Următoarele 4 caractere: număr de ordine bon fiscal la nivelul zilei de lucru Trebuie să fie unic pe aparatul de marcat electronic fiscal.

 

 

nrC

Numărul cursei aeriene

C(10)

DA

 

 

 

totB

Valoarea totală a bonului fiscal

N(20.2)

DA

 

 

 

totTva

Valoarea totală a taxei pe valoare adăugată

N(20.2)

DA

Valoarea totTva este egală cu însumarea valorilor TVA din secţiunea cote.

 

 

<cote>

Secţiune repetitivă

 

 

 

Se completează câte o secţiune pentru fiecare cotă existentă pe bon.

 

cota

Nivel cotă TVA

N(2)

DA

 

 

 

tva

Valoarea taxei pe valoare adăugată

N(20,2)

DA

 

 

 

</cote>

 

 

 

 

 

 

</bon>

 

 

 

 

 

 

</msj>

 

 

 

 

 

 

Secţiunea II.5

 

Nr. crt.

Denumire secţiune/atribut

Semnificaţie atribut

Tip şi lungime

Obligatoriu

Validări/Formule

Observaţii

 

<msj>

 

 

 

 

 

 

idM

Identificator unic mesaj

c(28)

DA

NNNNNNNNNNAAAALLZZHHMMSSRRRR

Primele 10 caractere; număr unic de identificare al aparatului de marcat electronic fiscal

Următoarele 14 caractere: dată şi oră generare mesaj

Următoarele 4 caractere: numărul raportului fiscal de închidere zilnică

 

 

<rSV>

O apariţie

 

 

 

 

 

idR

Numărul de identificare al raportului fiscal de închidere zilnică

C(28)

NNNNNNNNNNAAAALLZZHHMMSSRRRR

Primele 10 caractere - număr unic de identificare aparat de marcat electronic fiscal

Următoarele 14 caractere: dată şi oră emitere raport fiscal de închidere zilnică

Următoarele 4 caractere: numărul raportului fiscal de închidere zilnică generat

Trebuie să fie unic pe aparatul de marcat electronic fiscal.

 

 

nrA

Număr avarii (reset RAM)

N(3)

DA

Numărul de secţiuni av = nrA

 

 

nrB

Număr bonuri emise aferente raportului fiscal de închidere zilnică

N(10)

DA

 

 

 

totB

Valoarea totală a operaţiunilor aferente raportului fiscal de închidere zilnică

N(20.2)

DA

 

 

 

nrBC

Număr bonuri emise aferente raportului fiscal de închidere zilnică având înscris codul de înregistrare fiscală în scopuri de TVA

N(10)

 

 

 

 

nrAn

Numărul operaţiunilor de anulare efectuate în timpul tipăririi bonurilor fiscale aferente raportului fiscal de închidere zilnică

N(10)

DA

 

 

 

totA

Suma totală aferentă operaţiunilor de anulare efectuate în timpul tipăririi bonurilor fiscale

N(20.2)

DA

 

 

 

nrR

Numărul operaţiunilor de reducere efectuate în timpul tipăririi bonurilor fiscale aferente raportului fiscal de închidere zilnică

N(1Q)

DA

 

 

 

totR

Suma totală aferentă operaţiunilor de reducere efectuate în timpul tipăririi bonurilor fiscale

N(20.2)

DA

 

 

 

nrM

Numărul operaţiunilor de majorare efectuate în timpul tipăririi bonurilor fiscale aferente raportului fiscal de închidere zilnică

N(10)

DA

 

 

 

totM

Suma totală aferentă operaţiunilor de majorare efectuate în timpul tipăririi bonurilor fiscale

N(20.2)

DA

 

 

 

totTva

Totalul taxei pe valoare adăugată

N(20.2)

DA

 

 

 

sume_serv_in

Sume de serviciu declarate la începerea zilei de lucru

N(20.2)

DA

 

 

 

sume_serv_out

Sume de serviciu declarate la sfârşitul zilei de lucru

N(20.2)

DA

 

 

 

totC

Totalul comisionului încasat din cumpărare şi vânzare de valută

N(20.2)

DA

 

 

 

<act>

Secţiune repetitivă

 

 

Cel puţin o secţiune dacă nrB-nrBA > 0

Gruparea (tipAct, mon, cota_act) trebuie să fie unică.

 

tipAct

Tipul operaţiunii

N(1)

DA

1=vânzare 2 = cumpărare

 

 

totAct

Totalul sumelor încasate din cumpărarea/ vânzarea de valută, inclusiv comision

N(20.2)

DA

 

 

 

totCom

Total comision încasat din cumpărarea/ vânzarea de valută

N(20,2)

DA

 

 

 

mon

Moneda

C(3)

DA

Nomenclator

 

 

cota_act

Nivel cotă de TVA

N(2)

 

Daca totCom > 0 atunci cota_act este diferit de nul.

 

 

</act>

 

 

 

 

 

 

<av>

Secţiune repetitivă

 

 

 

 

 

data

Oră avarie

C(19)

DA

zz.ll.aaaa HH24:mi:ss

 

 

</av>

 

 

 

 

 

 

<pl>

Secţiune repetitivă

 

 

 

 

 

tipP

Modalitate de plată

N(2)

DA

Nomenclator

 

 

valPl

Totalul sumei plătite de client

N(20.2)

DA

 

 

 

mon Pl

Moneda în care s-a făcut plata

C(3)

DA

Nomenclator

 

 

</pl\>

 

 

 

 

 

 

</rSV>

 

 

 

 

 

 

</msj>

 

 

 

 

 

 

Secţiunea II.6

 

Nr. crt.

Denumire secţiune/a tribul

Semnificaţie atribut

Tip şi lungime

Obligatoriu

Validări/Formule

Observaţii

 

<msj>

 

 

 

 

 

 

idM

Identificator unic mesaj

c(28)

DA

NNNNNNNNNNAAAALLZZHHMMSSRRRR

Primele 10 caractere: număr unic de identificare aparat de marcat electronic fiscal

Următoarele 14 caractere: dată şi oră generare mesaj

Următoarele 4 caractere: numărul raportului fiscal de închidere zilnică

 

 

<rT>

O apariţie

 

 

 

 

 

idR

Numărul de identificare al raportului fiscal de închidere zilnică

C(28)

DA

NNNNNNNNNNAAAALLZZHHMMSSRRRR

Primele 10 caractere = număr de identificare aparat de marcat electronic fiscal

Următoarele 14 caractere: dată şi oră emitere raport fiscal de închidere zilnică

Următoarele 4 caractere: numărul raportului fiscal de închidere zilnică generat

Trebuie să fie unic pe aparatul de marcat electronic fiscal.

 

 

nrAv

Număr avarii (reset RAM)

N(3)

DA

nrAv este egal cu numărul de secţiuni av.

 

 

nrB

Număr bonuri emise aferente raportului fiscal de închidere zilnică

N(10)

DA

 

 

 

valB

Valoarea totală a operaţiunilor aferente raportului fiscal de închidere zilnică

N(20.2)

DA

 

 

 

totTva

Totalul taxei pe valoarea adăugată rezultat din totalul bonurilor fiscale emise

N(20.2)

DA

 

 

 

nrBC

Număr bonuri emise

având înscris codul de înregistrare fiscală în scopuri de TVA

N(10)

DA

 

 

 

valBC

Valoare totală a operaţiunilor din totalul bonurilor fiscale emise având înscris codul de înregistrare fiscală în scopuri de TVA

N(20.2)

DA

 

 

 

totTVA_cui

Totalul taxei pe valoarea adăugată rezultat din totalul bonurilor fiscale ce au înscris codul de înregistrare fiscală în scopuri de TVA

N(2Q,2)

DA

 

 

 

totD

Totalul distanţei parcurse (în km)

N(1G.2)

DA

 

 

 

totDC

Totalul distanţei parcurse având călători (în km)

N(1Q,2)

DA

 

 

 

<coteZ>

Secţiune repetitivă

 

 

 

 

 

cota

Nivel cotă TVA

N(2)

DA

 

 

 

tva

Totalul taxei pe valoarea adăugată rezultat din totalul bonurilor fiscale emise defalcată pe cotă de TVA

N(20-2)

DA

 

 

 

tva_cui

Totalul taxei pe valoarea adăugată rezultat din totalul bonurilor fiscale ce au înscris codul de înregistrare fiscală în scopuri de TVA, defalcată pe cotă de TVA

N(20.2)

DA

 

 

 

</coteZ>

 

 

 

 

 

 

<av>

Secţiune repetitivă

 

 

 

 

 

ora_avarie

Oră avarie

C(19)

DA

zz.ll.aaaa HH24:mi:ss

 

 

</av>

 

 

 

 

 

 

<ut>

Secţiune repetitivă

 

 

Cel puţin o apariţie

 

 

idU

Identificator persoană care utilizează taximetrul

C(5)

DA

 

 

 

totDU

Totalul distanţei parcurse (în km) de către taximetrist

N(10.2)

DA

 

 

 

totDCU

Totalul distanţei parcurse având călători de către taximetrist

N(10.2)

DA

 

 

 

totalBU

Valoarea totală încasată de către taximetrist

N(20.2)

DA

 

 

 

<curse>

Secţiune repetitivă

 

 

 

 

 

nr_cursa

Numărul cursei

C(20)

DA

 

 

 

</curse>

 

 

 

 

 

 

</ut>

 

 

 

 

 

 

<set>

Secţiune repetitivă

 

 

 

 

 

nrSet

Număr aferent setului de tarif

N(1)

DA

1 - Zi

2 - Noapte

 

 

tarif

Valoarea tarifului aplicat

N(3.2)

DA

 

 

 

totSet

Totalul sumei plătite de client aferente tarifului

N(20.2)

DA

 

 

 

totDS

Total distanţă parcursă având călători aferentă tarifului

N(10,2)

DA

 

 

 

</set>

 

 

 

 

 

 

</rT>

 

 

 

 

 

 

</msj>

 

 

 

 

 

 

Secţiunea II.7

 

Nr. crt.

Denumire element/atribut

Semnificaţie atribut

Tip şi lungime

Obligatoriu

Validări/Formule

Observaţii

 

<msj>

 

 

 

 

 

 

idM

Identificator unic mesaj

c(28)

DA

NNNNNNNNNNAAAALLZZHHMMSSRRRR

Primele 10 caractere: număr unic de identificare aparat de marcat electronic fiscal

Următoarele 14 caractere: dată şi oră generare mesaj

Următoarele 4 caractere: numărul raportului fiscal de închidere zilnică

 

 

<rB>

O apariţie

 

 

 

 

 

idR

Numărul de identificare al raportului fiscal de închidere zilnică

C(28)

DA

NNNNNNNNNNAAAALLZZHHMMSSRRRR

Primele 10 caractere = număr unic de identificare al aparatului de marcat electronic fiscal

Următoarele 14 caractere: dată şi oră emitere raport fiscal de închidere zilnică

Următoarele 4 caractere: numărul raportului fiscal de închidere zilnică generat

Trebuie să fie unic pe aparatul de marcat electronic fiscal.

 

 

nrAv

Număr avarii (reset RAM)

N(3)

DA

nrA este egal cu numărul de secţiuni av.

 

 

nrB

Număr bonuri emise aferente raportului fiscal de închidere zilnică

N(10)

DA

 

 

 

totB

Valoarea totală a operaţiunilor aferente raportului fiscal de închidere zilnică

N(20.2)

DA

 

 

 

nrBC

Număr bonuri emise aferente raportului fiscal de închidere zilnică având înscris codul de înregistrare fiscală în scopuri de TVA

N(10)

DA

 

 

 

totBC

Valoare totală operaţiuni rezultată din totalul bonurilor fiscale ce au înscris codul de înregistrare fiscală în scopuri de TVA

N(20.2)

DA

 

 

 

nrA

Numărul operaţiunilor de anulare efectuate în timpul tipăririi bonurilor fiscale aferente raportului fiscal de închidere zilnică

N(10)

DA

 

 

 

totA

Suma totală aferentă operaţiunilor de anulare efectuate în timpul tipăririi bonurilor fiscale

N(20.2)

DA

 

 

 

nrR

Numărul operaţiunilor de reducere efectuate în timpul tipăririi bonurilor fiscale aferente raportului fiscal de închidere zilnică

N(10)

DA

 

 

 

totR

Suma totală aferentă operaţiunilor de reducere efectuate în timpul tipăririi bonurilor fiscale

N(20.2)

DA

 

 

 

nrM

Numărul operaţiunilor de majorare efectuate în timpul tipăririi bonurilor fiscale aferente raportului fiscal de închidere zilnică

N(10)

DA

 

 

 

totM

Suma totală aferentă operaţiunilor de majorare efectuate în timpul tipăririi bonurilor fiscale

N(20.2)

DA

 

 

 

totTva

Totalul taxei pe valoarea adăugată

N(20.2)

DA

 

 

 

totTvaC

Totalul taxei pe valoarea adăugată rezultat din bonurile ce au înscris codul de înregistrare fiscală în scopuri de TVA

N(20.2)

DA

 

 

 

totTaxe

Valoare alte taxe ce nu se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată

N(20.2)

DA

 

 

 

totNet

Valoare operaţiuni

scutite

N(20.2)

DA

 

 

 

sume_serv_in

Sume de serviciu declarate la începerea zilei de lucru

N(2Q.2)

DA

 

 

 

sume_serv_out

Sume de serviciu declarate la sfârşitul zilei de lucru

N(20.2)

DA

 

 

 

monRef

Moneda de referinţă a aparatului de marcat electronic fiscal

C(3)

DA

Nomenclator monede

 

 

<pl>

Secţiune repetitivă

 

 

Secţiunea are cel puţin o apariţie pentru totB> 0.

Altfel lipseşte.

 

 

tipP

Modalitate de plată

N(2)

DA

Nomenclator

 

 

valPl

Totalul sumei plătite de client

N(20.2)

DA

 

 

 

monPl

Moneda în care s-a făcut plata

C(3>

DA

Nomenclator

 

 

</p|>

 

 

 

 

 

 

<coteZ>

Secţiune repetitivă

 

 

Secţiunea apare pentru fiecare cotă existentă.

 

 

cota

Nivel cotă de TVA

N(2)

DA

 

 

 

valOp

Valoarea totală a operaţiunilor cărora li se aplică nivelul de cotă

N(20.2)

DA

 

 

 

tva

Total tva/cotă

N(20.2)

DA

 

 

 

</coteZ>

 

 

 

 

 

 

<av>

Secţiune repetitivă

 

 

 

 

 

data

Dată avarie

C(19)

DA

zz.ll.aaaa HH24:mi:ss

 

 

</av>

 

 

 

 

 

 

</rB>

 

 

 

 

 

 

</msj>

 

 

 

 

 

 

Secţiunea II.8

 

Nr. crt.

Denumire element/atribut

Semnificaţie atribut

Tip şi lungime

Obligatoriu

Validări/Formule

Observaţii

 

<msj>

 

 

 

 

 

 

idM

Identificator unic mesaj

C(28)

DA

NNNNNNNNNNAAAALLZZHHMMSSRRRR

Primele 10 caractere: număr unic de identificare al aparatului de marcat electronic fiscal

Următoarele 14 caractere: dată şi oră generare mesaj

Următoarele 4 caractere: numărul raportului fiscal de închidere zilnică

 

 

<mE>

Maximum o apariţie

 

 

 

 

 

nrB

Număr bonuri emise în perioada în care are loc evenimentul

N(10)

DA

 

 

 

<ev>

Secţiune repetitivă

 

 

Cel puţin o apariţie

 

 

datal

Dată început eveniment

C(19)

DA

zz.ll.aaaa HH24:mi:ss

 

 

dataF

Dată sfârşit eveniment

C(19)

DA

zz.ll.aaaa HH24:mi:ss

 

 

tipE

Tipul evenimentului

N(1)

DA

1 - lipsă curent

2 - lipsă conexiune internet

 

 

</ev>

 

 

 

 

 

 

</mE>

 

 

 

 

 

 

</msj>

 

 

 

 

 

 

Secţiunea II.9

 

Nr. crt.

Denumire element/atribut

Semnificaţie atribut

Tip şi lungime

Obligatoriu

Validări/Formule

Observaţii

 

<msj>

 

 

 

 

 

 

idM

Identificator unic mesaj

C(24)

DA

NNNNNNNNNNAAAALLZZHHMMSS

Primele 10 caractere: număr unic de identificare al aparatului de marcat electronic fiscal

Următoarele 14 caractere: dată şi oră generare mesaj

 

 

</msj>

 

 

 

 

 

 

Secţiunea II.10

 

Nr. crt.

Denumire element/atribut

Semnificaţie atribut

Tip şi lungime

Obligatoriu

Validări/Formule

Observaţii

 

<mP>

 

 

 

 

 

 

idM

Identificator unic mesaj

C(24)

DA

NNNNNNNNNNAAAALLZZHHMMSS

Identificator unic de identificare al aparatului de marcat electronic fiscal, an lună zi oră minut secundă

 

 

tipP

Tipul profilului

N(1)

DA

Tipul profilului pe care trebuie să îl execute aparatul de marcat electronic fiscal:

0 - aparatul de marcat electronic fiscal nu are obligaţia conectării la sistemul informatic naţional.

1 - aparatul de marcat electronic fiscal are obligaţia conectării şi transmiterii datelor către sistemul informatic naţional.

 

 

data

Data de la care aparatul de marcat electronic fiscal funcţionează în profilul stabilit

C(10)

 

zz.ll.aaaa

 

 

afisM

În urma analizei datelor transmise de aparatul de marcat electronic fiscal se constată că aparatul nu funcţionează în parametri normali. Utilizatorul este atenţionat asupra necesităţii prezentării la unitatea de service.

N(1)

 

1 - prezentare unitate de service. Altfel lipseşte.

 

 

rapZ

Aparatul de marcat este obligat să încerce

stabilirea conexiunii cu sistemul informatic naţional şi să transmită date imediat după generarea raportului fiscal de închidere zilnică.

N(1)

 

1 - DA

2 - NU, Aparatul de marcat este obligat să încerce stabilirea conexiunii cu sistemul informatic naţional şi să transmită date la intervalul nrT.

 

 

nrZ

Număr zile după care activitatea aparatului de marcat electronic fiscal se blochează

N(4)

 

 

 

 

nrM

Număr minute la care se încearcă stabilirea conexiunii cu sistemul informatic

N(6)

 

 

 

 

nrT

Număr minute la care se încearcă stabilirea conexiunii cu sistemul informatic în vederea transmiterii datelor de la art. 5 alin. (1) şi (2) din anexa nr. 11

N(6)

 

 

 

 

codD

Cod deblocare

C(1024)

 

Ultimul id mesaj din mesajul registru transmis către sistemul informatic naţional

 

 

certANAF

Certificatul digital al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

C(4000)

 

Câmpul conţine certificatul digital al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în format PKCS7 cert only codificat base 64,

 

 

certA

Schimbă certificatul digital al aparatului de marcat electronic fiscal.

N(1)

 

1 - DA

 

 

<url>

Secţiune repetitivă

 

 

Secţiunea este permisă numai pentru tip profil - 1.

 

 

tip

Tip url

N(1)

DA

Categorii URL-uri din anexa nr. 3 la ordin

 

 

uri

Adrese folosite în comunicarea aparatului de marcat electronic fiscal cu sistemul informatic naţional al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

C(50)

DA

 

 

 

</url>

 

 

 

 

 

 

</mP>

 

 

 

 

 

 

Secţiunea II.11

 

Nr. crt.

Denumire element/atribut

Semnificaţie atribut

Tip şi lungime

Obligatoriu

Validări/Formule

Observaţii

 

<mReset>

 

 

 

 

 

 

idM

Identificator unic mesaj

C(14)

DA

AAAALLZZHHMMSS

an lună zi oră minut secundă

 

 

tipP

Tipul profilului

N(1)

DA

tipP = 0

 

 

dataP

Data până la care aparatul de marcat electronic fiscal funcţionează în profilul 0

C(10)

DA

zz.ll.aaaa

După această dată aparatul de marcat electronic fiscal trece în profilul 1.

 

 

</mReset>

 

 

 

 

 

 

Secţiunea II.12

 

Nr. crt.

Denumire element/atribut

Semnificaţie atribut

Tip şi lungime

Obligatoriu

Validări/Formule

Observaţii

 

<mReg>

 

 

 

 

 

 

idM

Identificator unic mesaj

C(24)

DA

NNNNNNNNNNAAAALLZZHHMMSS

Primele 10 caractere: număr unic de identificare al aparatului de marcat electronic fiscal

Următoarele 14 caractere: dată şi oră generare mesaj

 

 

cif

Cod de identificare fiscală utilizator aparat de marcat electronic fiscal

N(13)

DA

 

 

 

nrRapl

Număr raport fiscal de închidere zilnică iniţial generat în perioada de raportare

N(4)

DA

 

 

 

nrRapF

Număr raport fiscal de închidere zilnică final generat în perioada de raportare

N(4)

DA

 

 

 

tip_amef

Destinaţia aparatului de marcat electronic fiscal

C(1)

DA

S - schimb valutar

T – taximetrie

U - uzual

A - Magazin aeroporturi

 

 

</mReg

 

 

 

 

 

 

Secţiunea 11.13

Transmiterea fişierelor XML

 

Aparatul de marcat electronic fiscal vine presetat cu funcţionarea în profilul 0, Trecerea la profilul 1 se face prin importul unui fişier XML prevăzut la secţiunea 11.10 şi care conţine în mod obligatoriu următoarele categorii de informaţii:

- tipul profilului: 1;

- data de la care se trece în profilul 1;

- numărul de zile după care activitatea aparatului de marcat electronic fiscal se blochează;

- intervalul în minute la care aparatul de marcat electronic fiscal încearcă conectarea la sistemul informatic naţional de supraveghere şi monitorizare a datelor fiscale;

- intervalul în minute la care aparatul de marcat electronic fiscal încearcă conectarea la sistemul informatic naţional de supraveghere şi monitorizare a datelor fiscale în vederea transmiterii datelor prevăzute la art. 3 alin. (1) sau (2) din anexa nr. 11 la normele metodologice;

- URL-urile utilizate în comunicarea aparatului de marcat electronic fiscal cu sistemul informatic naţional de supraveghere şi monitorizare a datelor fiscale;

- certificatul digital al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în format PKCS#7 cert only codificat base 64.

Operaţiunea de trecere de la profilul 0 la profilul 1 se efectuează exclusiv de către tehnicianul de service al distribuitorului autorizat sau al unităţii de service acreditate.

Trecerea de la profilul 1 la profilul 0 se face prin importul unui fişier XML semnat folosind certificatul digital al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală prevăzut la secţiunea 11.11 şi care conţine în mod obligatoriu următoarele categorii de informaţii:

- tipul profilului: 0;

- data până la care aparatul de marcat electronic fiscal funcţionează în profilul 0.

Operaţiunea de trecere de la profilul 1 la profilul 0 se efectuează exclusiv de către tehnicianul de service al distribuitorului autorizat sau al unităţii de service acreditate.

Aparatul de marcat electronic fiscal care lucrează în profilul 1 îşi blochează activitatea de emitere şi tipărire de bonuri fiscale ca urmare a atingerii/depăşirii termenului stabilit potrivit art. 8 din anexa nr. 11 la normele metodologice. Deblocarea aparatului de marcat electronic fiscal se face ulterior transmiterii datelor prevăzute la art. 3 alin. (1) sau alin. (2) din anexa nr. 11 la normele metodologice prin importul unui fişier XML prevăzut la secţiunea 11.10.

Fişierul conţine în mod obligatoriu următoarele categorii de informaţii:

- tipul profilului;

- cod deblocare activitate aparat de marcat electronic fiscal, reprezentat de valoarea id mesaj al ultimului mesaj registru transmis.

În cazul aparatelor de marcat electronice fiscale care transmit online către sistemul informatic naţional datele prevăzute la art. 3 alin. (1) sau (2) din anexa nr. 11 la normele metodologice, se transmit unul sau mai multe fişiere XML conform secţiunilor II. 1-11. 9, după caz.

În cazul aparatelor de marcat electronice fiscale care transmit offline către sistemul informatic datele prevăzute la art. 3 alin. (1) sau (2) din anexa nr. 11 la normele metodologice, se exportă pe un mediu de stocare extern unul sau mai multe fişiere XML semnate cu certificatul digital al acestora, care conţin datele aferente fiecărei zile fiscale încheiate conform secţiunilor 11.1-II.7, precum şi un fişier XML registru conform secţiunii 11.12. Fişierele se validează şi se ataşează la un PDF

folosind aplicaţia pusă la dispoziţie pe portalul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi se depune la organul fiscal folosind mijloace de transmitere la distanţă.

Fişierul de la secţiunea 11.10 conţine valorile indicatorilor pe baza cărora aparatul de marcat electronic fiscal funcţionează, este semnat folosind certificatul digital al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi se transmite ca răspuns la îndeplinirea obligaţiei aparatului de marcat electronic fiscal prevăzută la art. 3 alin. (1) sau (2) din anexa nr. 11 la normele metodologice.

În cazul aparatelor de marcat electronice fiscale care funcţionează în modul de lucru offline, mesajul de la secţiunea 11.10 ce conţine atât codul de deblocare, respectiv continuare a activităţii, şi/sau valorile modificate ale indicatorilor profilului se recepţionează după transmiterea datelor prevăzute la art. 3 alin. (1) sau (2) din anexa nr. 11 la normele metodologice.

Comunicarea dintre aparatele de marcat electronice fiscale şi sistemul informatic naţional de supraveghere şi monitorizare â datelor fiscale se face prin transmiterea, respectiv recepţionarea fişierelor prevăzute în secţiunile 11.1-11.12. Fişierele XML trebuie să conţină elementele, respectiv atributele marcate ca fiind obligatorii. Succesiunea elementelor este în mod obligatoriu cea prevăzută în cadrul fiecărei secţiuni. Atributele care în dreptul coloanei „Câmp obligatoriu” nu au prevăzută menţiunea „DA” se vor transmite numai în cazul în care informaţia respectivă există. Fişierele XML care se transmit offline sunt semnate, aplicându-se o semnătură inclusă conformă cu standardul PKCS#7 folosind algoritmul de calcul al rezumatului SHA-256 şi algoritmul de semnătură bazat pe RSA2048. Structura certificatului digital X.509v3 conform cu RFC 5280 are minimum următoarele caracteristici;

 

ISSUER

NUMELE DISTINCTIV AL AUTORITĂŢII DE CERTIFICARE EMITENTE (DN)

SerialNumber

Numărul de serie al certificatului. Acest număr este unic şi va conţine minimum 4 octeţi cu date generate aleatoriu.

Subject

Numele distinctiv al entităţii pentru care se emite certificatul. Acesta va include informaţii de identificare a aparatului de marcat electronic fiscal (numărul de serie al aparatului).

SignatureAlgorithm

Tipul de semnătură cu care autoritatea de certificare a emis certificatul

NotBefore

Data începând cu care certificatul este valid

NotAfter

Data la care expiră certificatul digital

Subject Key Identifier

Identificatorul cheii subiectului

Authority Info Access

[1]Authority Info Access

Access Method=On-line Certificate Status Protocol (1.3.6.1.5.5.7.48.1)

Alternative Name:

URL=url-ul la care autoritatea de certificare pune la dispoziţie mecanismul de validare al certificatelor digitale OCSP conform RFC 6960

Certificate Policies

[1]Certificate Policy:

Policy Identifier=OID-ul politicii sub care sunt emise certificatele de către autoritatea de certificare

[2,1]Policy Qualifier Info;

Policy Qualifier Id=CPS

Qualifier:

url-ul unde se găseşte documentul descriptiv privind emiterea certificatelor digitale de către autoritatea de certificare

CRL Distribution Points

url-ul unde sunt publicate CRL-urile emise de autoritatea de certificare

 

Operaţiunea de reînnoire se face prin generarea perechii de chei publică-privată pentru care se emite certificatul de către modulul criptografic al aparatului de marcat electronic fiscal folosind protocolul simplu de înrolare a certificatelor pe baza protocolului de comunicaţii IETF-CMC, respectând standardul RFC 5280 care guvernează bunele practici şi specificaţiile tehnice pentru acest tip de informaţii electronice.

Operaţiunea de reînnoire a certificatului digital al aparatului de marcat electronic fiscal se face:

- la cererea sistemului informatic naţional de supraveghere şi monitorizare a datelor fiscale al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală sau

- de către producător sau, după caz, de către distribuitorul autorizat, ca urmare a atingerii/depăşirii perioadei de valabilitate de 10 ani a certificatului digital instalat iniţial.

 

Secţiunea 11.14

Nomenclatorul pentru tipul de plată:

 

Semnificaţie

Valoare

Cârd

1

Numerar

3

Tichete masă

4

Bonuri/tichete valorice

5

Voucher

6

Credit

7

Metode modeme de plată

8

Alte metode

9

 

Nomenclatorul pentru valută:

 

Valoare

Semnificaţie

AED

DIRHAM UAE

AFA

AFGANI AFGANISTAN

ALL

LEKA ALBANEZ

AMD

DRAM ARMENIAN

ANG

GULDEN ANULE OLAND.

AON

KWANZA (NOU) ANGOLA

ARS

PESO ARGENTINIAN

AUD

DOLAR AUSTRALIAN

AWG

FLORIN ARUBAN

AZM

MANAT AZERBAIDJAN

BAM

MARCA CONV. BOSNIACĂ

BBD

DOLAR BARBADOS

BDT

TAKA BANGLADESH

BGN

LEVA BULGĂREASCĂ

BHD

DINAR BAHRAINI

BIF

FRANC BURUNDI

BMD

DOLAR BERMUDIAN

BND

DOLAR BRUNEI

BOB

BOLIVIAN BOLIVIAN

BRL

REAL BRAZILIAN

BSD

DOLAR BAHAMAS

BTN

NGULTRUM BHUTAN

BWP

PULL BOTSWANA

BYR

RUBLĂ BIELORUSĂ

BZD

DOLAR BELIZE

CAD

DOLAR CANADIAN

CDF

FRANC CONGOLEZ

CHF

FRANC ELVEŢIAN

CLP

PESO CILIAN

CNY

YUAN RENMINBI CHINA

COP

PESO COLUMBIAN

CRC

COLON COSTA RICA

CSD

DINAR SERBIA & MUNTEN.

CUP

PESO CUBANEZ

CVE

ESCUDO CABOVERDIANO

CYP

LIRA CIPRIOTĂ

CZK

COROANA CEHĂ

DJF

FRANC DJIBOUTI

 

DKK

COROANA DANEZĂ

DOP

PESO REP. DOMINICANĂ

DZD

DINAR ALGERIAN

ECS

SUCRE ECUADOR

EEK

CORONA ESTONIANĂ

EGP

LIRA EGIPTEANĂ

ERN

NAKFA ERITREA

ETB

BIRR ETIOPIA

EUR

EURO

FJD

DOLAR FUI

FKP

LIRA FALKLAND

GBP

LIRA STERLINĂ

GEL

LARI GEORGIA

GHC

CEDI GHANA

GIP

LIRA GIBRALTAR

GMD

DALASI GAMBIA

GTQ

QUETZAL GUATEMALA

GYD

DOLAR GUYANA

HKD

DOLAR HONG KONG

HNL

LEMPIRA HONDURAS

HRK

KUNA CROATĂ

HTG

GOURDE HAITI

HUF

FORINT MAGHIAR

IDR

RUPIA INDONEZIANĂ

ILS

SECHEL ISRAELIAN

INR

RUPIA INDIANĂ

IQD

DINAR IRAQ

IRR

RIAL IRANIAN

ISK

COROANA ISLANDEZĂ

JMD

DOLAR JAMAICA

JOD

DINAR IORDANIA

JPY

YEN JAPONEZ

KES

ŞILING KENYA

KGS

SOM KIRGHIZSTAN

KHR

RIEL CAMBODGIA

KMF

FRANC COMORIAN

KPW

WON NORD-COREEAN

KRW

WON SUD-COREEAN

KWD

DINAR KUWEIT

KYD

DOLAR INSULE CAYMAN

KZT

TENGE KAZAKHSTAN

 

LAK

KIP LAOS

LBP

LIRA LIBAN

LKR

RUPIA SRI LANKA

LRD

DOLAR LIBERIA

LSL

MALOTI LESOTHO

LTL

LITU LITUANIAN

LVL

LATS LETONIA

LYD

DINAR LIBIA

MAD

DIRHAM MAROCAN

MDL

LEU MOLDOVENESC

MGF

FRANC MADAGASCAR

MKD

DENAR MACEDONIA

MMK

KYAT MYANMAR

MNT

TUGRIK MONGOLIA

MOP

PATACA MACAO

MRO

OUGUIYA MAURITANIA

MTL

LIRA MALTEZĂ

MUR

RUPIA MAURITIUS

MVR

RUFIYAA MALDIVE

MWK

KWACHA MALAWI

MXN

PESO MEXICAN

MYR

RINGGIT MALAIEZIA

MZM

METICAL MOZAMBIC

NAD

DOLAR NAMIBIAN

NGN

NAIRA NIGERIA

NIO

CORDOBA NICARAGUA

NOK

COROANA NORVEGIANĂ

NPR

RUPIA NEPALEZĂ

NZD

DOLAR NEOZEELANDEZ

OMR

RIYAL OMANI

PAB

BALBOA PANAMEZĂ

PEN

SOL NOU PERU

PGK

KINA PAPUA & NOUA GUI.

PHP

PESO FILIPINE

PKR

RUPIA PAKISTAN

PLN

ZLOT NOU POLONEZ

PYG

GUARANI PARAGUAY

 

QAR

RIYAL QATARI

RON

LEU ROMÂNIA

RUB

RUBLA RUSEASCĂ NOUĂ

RUR

RUBLA RUSEASCĂ

RWF

FRANC RWANDA

SAC

RAND COM. SUD AFRICAN

SAR

RIYAL ARABIA SAUDITĂ

SBD

DOLAR INSULE SOLOMON

SCR

RUPIE SEYCHELLES

SDP

LIRA SUDANEZĂ

SEK

COROANA SUEDEZĂ

SGD

DOLAR SINGAPORE

SHP

LIRA ST HELENA

SIT

TOLAR SLOVENIAN

SKK

COROANA SLOVACĂ

SLL

LEU SIERRA LEONE

SOS

ŞILING SOMALIA

SRG

GULDEN SURINAM

STD

DOBRASAO TOME & PRINC

svc

COLON EL SALVADOR

SYP

LIRA SIRIANĂ

SZL

LILANGENI SWAZILAND

THB

BAHT THAILANDEZ

TJR

RUBLA TADJIKISTAN

TMM

MANAT TURKMENISTAN

TND

DINAR TUNISIAN

TOP

TONGAN PAANGA

TRL

LIRE TURCEŞTI

TRY

LIRA TURCEASCĂ NOUĂ

TTD

DOLAR TRINIDAD&TOBAG

TWD

DOLAR NOU TAIWAN

TZS

ŞILING TANZANIAN

UAH

HRYVNA UCRAINEANĂ

UGX

ŞILING UGANDA

USD

DOLAR SUA

UYU

PESO NOU URUGUAI

UZS

SUM UZBEKISTAN

VEB

BOLIVAR VENEZUELA

VND

DONG VIETNAM

VUV

VATU VANUATU

WST

TALA SAMOA DE VEST

XAF

FRANC COM FINANCIARĂ

XAU

AUR

XCD

DOLAR CARAIBELE DE EST

XDR

DST

XPF

FRANC CFP

YER

RIYAL YEMEN

YUM

DINAR IUGOSLAV

ZAR

RÂND SUD-AFRICAN

ZMK

KWACHA ZAMBIA

ZRN

ZAIR NOU

ZWD

DOLAR ZIMBABWE

 

 

ANEXA Nr. 3

 

Categoriile de URL-uri utilizate în schimbul de informaţii cu sistemul informatic naţional de supraveghere şi monitorizare a datelor fiscale al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

 

În schimbul de Informaţii cu sistemul Informatic, aparatele de marcat electronice fiscale utilizează următoarele categorii de URL-uri:

 

1. Adresa serverului la care se transmit datele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. a), b), c) şi d), după caz, din anexa nr. 11 la normele metodologice. Această categorie de URL este codificată cu valoarea 1.

2. Adresa serverului la care se transmit datele prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. a) şi cele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b), c) şi d), după caz, din anexa nr. 11 la normele metodologice. Această categorie de URL este codificată cu valoarea 2.

3. Adresa serverului la care se transmit datele prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. b) şi cele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b), c) şi d), după caz, din anexa nr. 11 la normele metodologice. Această categorie de URL este codificată cu valoarea 3.

4. Adresa serverului la care se transmit datele prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. c) şi cele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b), c) şi d), după caz, din anexa nr. 11 la normele metodologice. Această categorie de URL este codificată cu valoarea 4.

5. Adresa serverului la care se efectuează operaţiunea de reînnoire a certificatului digital al aparatului de marcat electronic fiscal ca urmare a cererii sistemului informatic. Această categorie de URL este codificată cu valoarea 5.

 

ACTE ALE ASOCIAŢIEI NAŢIONALE A EVALUATORILOR AUTORIZAŢI DIN ROMÂNIA

 

ASOCIAŢIA NAŢIONALĂ A EVALUATORILOR AUTORIZAŢI DIN ROMÂNIA

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea publicării Tabloului Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România în anul 2018

 

În temeiul art. 12 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 24/2011 privind unele măsuri în domeniul evaluării bunurilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 99/2013, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 11 alin. (1) şi (8) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 353/2012,

Consiliul director al Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Se aprobă publicarea Tabloului Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România în anul 2018, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - În conformitate cu prevederile art. 11 alin. (7) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 353/2012, modificările în structura Tabloului Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România, care apar pe parcursul anului, se pot consulta pe pagina web a acesteia.

Art. 3. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România,

Dana Ababei

 

Bucureşti, 17 ianuarie 2018.

Nr. 16.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 87 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şoş. Panduri nr. 1.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.