MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 95/2018

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 95         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 31 ianuarie 2018

 

SUMAR

 

DECRETE

 

77. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

78. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

79. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui procuror

 

80. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui procuror

 

81. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui procuror

 

82. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui procuror

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 592 din 26 septembrie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (6) şi art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

 

ORDONANŢE ŞI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1. - Ordonanţă de urgenţă pentru aprobarea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative

 

2. - Ordonanţă de urgenţă pentru prorogarea unor termene prevăzute în Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal

 

34. - Hotărâre pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia pentru personalul din familia ocupaţională de funcţii bugetare „învăţământ”

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

10. - Ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate privind aprobarea categoriilor de acreditare a unităţilor sanitare cu paturi aferente celui de al II-lea ciclu de acreditare

 

DECRETE

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.221/2017,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Piroska Hegyi, judecător la Tribunalul Specializat Mureş, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 30 ianuarie 2018.

Nr. 77.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin, (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.223/2017,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Antonela-Marilena Andrei, judecător la Judecătoria Târgu Cărbuneşti, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 30 ianuarie 2018.

Nr. 78.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui procuror

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 36/2018,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 1 februarie 2018, domnul Lucian Ulianov, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iaşi, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 30 ianuarie 2018.

Nr. 79.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui procuror

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 33/2018,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 1 februarie 2018, domnul Dorin-Paul Rădulescu, procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Biroul Teritorial Buzău, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 30 ianuarie 2018.

Nr. 80.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui procuror

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 37/2018,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Gheorghe Herciu, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 30 ianuarie 2018.

Nr. 81.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui procuror

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 34/2018,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 1 aprilie 2018, doamna Mariana Cîmpean, procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 30 ianuarie 2018.

Nr. 82.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 592

din 26 septembrie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (6) şi art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (6) şi art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Jesmine Hasmic Israelian, Lidia Nilda Menzildjian şi Angela (Anelga) Menzildjian în Dosarul nr. 50.142/3/2011 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 75ÎD/2016,

2. La apelul nominal răspunde, pentru autorii excepţiei de neconstituţionalitate, doamna avocat Monica Livescu, în calitate de apărător ales, cu delegaţie depusă la dosarul cauzei. Se constată lipsa celorlalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosar, Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor a transmis punctul său de vedere, prin care apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este, în principal, inadmisibilă şi, în subsidiar, neîntemeiată.

4. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 758D/2016 şi nr. 1.186D/2016, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (6) şi art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013, respectiv ale art. 21 alin. (6) din aceeaşi lege, ridicată de Alice Ecaterina Albulescu în Dosarul nr. 14.006/3/2015 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă, respectiv de Dumitru Diaconescu şi Tia Elena Botea în Dosarul nr. 36.578/3/2015 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.

5. La apelul nominal răspunde doamna avocat Monica Livescu, în calitate de apărător ales al autoarei excepţiei de neconstituţionalitate ce formează obiectul Dosarului nr. 758D/2016, precum şi domnul Dumitru Diaconescu, autor al excepţiei de neconstituţionalitate ce formează obiectul Dosarului nr. 1.186D/2016. Se constată lipsa celorlalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.

6. Magistratul-asistent învederează Curţii că, la dosar, domnul Dumitru Diaconescu a depus note scrise şi un set de documente în sprijinul admiterii excepţiei de neconstituţionalitate. De asemenea, precizează că, în Dosarul nr. 758D/2016, părţile Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor au transmis punctul lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate, prin care apreciază că aceasta este, în principal, inadmisibilă şi, în subsidiar, neîntemeiată, iar în Dosarul nr. 1.186D/2016 partea Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a considerat, în punctul de vedere transmis, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

7. Având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 758D/2016 şi nr. 1.186D/2016 la Dosarul nr. 751D/2016. Părţile prezente şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 758D/2016 şi nr. 1.186D/2016 la Dosarul nr. 751D/2016, care a fost primul înregistrat.

8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul părţilor. În Dosarul nr. 751D/2016, apărătorul ales depune la dosar dovada decesului uneia din autoarele excepţiei, şi anume Jesmine Hasmic Israelian, precum şi a calităţii de moştenitor al acesteia a celorlalte două autoare ale excepţiei. De asemenea, depune hotărârea prin care instanţa care a judecat procesul în cursul soluţionării căruia a fost ridicată prezenta excepţie de neconstituţionalitate a statuat că la stabilirea despăgubirilor cuvenite nu vor fi avute în vedere prevederile Legii nr. 10/2001, ci cele ale Legii nr. 165/2013, ceea ce demonstrează că subzistă interesul soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate. Expune, în continuare, pe larg, argumentele pentru care consideră că textele de lege criticate contravin Legii fundamentale, prezentate pe larg şi în motivarea scrisă aflată la dosarul cauzei, şi solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.

9. Având cuvântul, autorul excepţiei de neconstituţionalitate ce formează obiectul Dosarului nr. 1.186D/2Q16 solicită admiterea acesteia, pentru motivele arătate în notele scrise aflate la dosar.

10. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, reiterând considerentele deciziilor prin care instanţa de contencios constituţional a constatat conformitatea prevederilor de lege supuse controlului cu dispoziţiile din Constituţie invocate şi în prezenta cauză.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:

11. Prin încheierile din 10 martie şi 5 aprilie 2016 şi prin Sentinţa civilă nr. 608 din 4 mai 2016, pronunţate în dosarele nr. 50.142/3/2011, nr. 14.006/3/2015 şi nr. 36.578/3/2015, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi, respectiv, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (6) şi ârt. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, respectiv ale art. 21 alin. (6) din aceeaşi lege. Excepţia a fost ridicată de Jesmine Hasmic Israelian, Lidia Nilda Menzildjian şi Angela (Anelga) Menzildjian, Alice Ecaterina Albulescu, respectiv de Dumitru Diaconescu şi Tia Elena Boţea, în cauze având ca obiect soluţionarea cererilor de anulare a unor decizii de invalidare emise de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor.

12. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate în esenţă, se susţine, în dosarele nr. 751 D/2016 şi nr. 758D/2016, că prevederile textelor de lege criticate sunt neconstituţionale în măsura în care s-ar aplica persoanelor ale căror drepturi la stabilirea măsurilor reparatorii făceau obiectul unor procese începute în condiţiile prevăzute de Legea nr. 10/2001 şi titlul VII din Legea nr. 247/2005 şi aflate în curs de judecată la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 sau sunt constituţionale numai în măsura în care nu se aplică şi cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv aflate pe rolul instanţelor la data intrării în vigoare a legii. Arată că, dacă li s-ar aplica prevederile criticate, vătămarea ar fi evidentă, ca urmare a diferenţei foarte mari dintre valoarea pe care imobilul notificat o avea la data introducerii acţiunii, stabilită conform standardelor internaţionale, astfel cum se reglementa prin Legea nr. 10/2001, şi cea rezultată din grila notarială valabilă la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013. Autoarele excepţiei susţin că, prin aplicarea prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, sunt puse într-o poziţie de inegalitate în drepturi faţă de persoanele aflate în aceeaşi situaţie juridică, dar care au fost despăgubite anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 la o valoare a imobilelor notificate potrivit standardelor internaţionale de evaluare. Inechitatea este cu atât mai evidentă cu cât este rezultatul culpei unei autorităţi a statului în întârzierea emiterii dispoziţiei ce le-ar fi permis să primească titlul de despăgubire în condiţiile Legii nr. 247/2005. Arată că a accepta Că, prin dispoziţiile sale, legea nouă ar putea desfiinţa sau modifica situaţii juridice anterioare ar însemna încălcarea principiului neretroactivităţii legii civile. Tot astfel, aplicarea Legii nr. 165/2013 litigiilor în curs la data intrării sale în vigoare ar nesocoti principiul tempus regit actum, potrivit căruia actele şi faptele juridice se supun legii aplicabile la data la care s-au născut. Invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 88 din 27 februarie 2014. Mai susţin că stabilirea unei despăgubiri în funcţie de grila notarială de la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 reprezintă o încălcare a dreptului la un proces echitabil din perspectiva respectării principiului legalităţii, care se opun ingerinţei puterii legiuitoare în administrarea justiţiei în scopul de a influenţa deznodământul judiciar al litigiului. Totodată, intervenţia legislativă în procesele în care participă statul este o formă a inegalităţii de arme. De asemenea, se referă la cele statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, sub aspectul încălcării dreptului care se înscrie în categoria de bun în sensul art. 1 din Primul protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, reprezentat de creanţa contra statului calculată la o altă valoare decât cea care s-ar fi stabilit sub imperiul legii de la o anumită dată. Aşadar, speranţa legitimă de a obţine un anumit bun (despăgubirea la valoarea de piaţă) reprezintă o extindere a articolului menţionat asupra unor bunuri care nu se află încă în patrimoniul reclamantului, dar acesta are un drept de a obţine proprietatea asupra acestora, recunoscut de legislaţia statului, în speţă prin Legea nr. 10/2001. Consideră că prin prevederile de lege criticate autorităţile române au depăşit marja de apreciere stabilită prin Hotărârea-pilot din 12 octombrie 2010 pronunţată în Cauza Maria Atanasiu şi alţii împotriva României. Mai precizează că, prin aplicarea Legii nr. 165/2013, cu consecinţa lipsirii de eficienţă juridică a dispoziţiilor din Legea nr. 10/2001, pentru persoanele care au deschis procedurile în temeiul acestei din urmă legi, ar conduce la înlăturarea caracterului previzibil şi accesibil al legii.

13. În Dosarul nr. 1.186D/2016, se susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate produc o discriminare majoră a foştilor proprietari care nu şi-au recuperat fizic terenurile, acestea fiind ocupate de exploatări miniere de suprafaţă, cărora li se aplică grila notarială pentru stabilirea despăgubirilor, faţă de cei care şi-au recuperat terenurile şi încă din anul 2008 le-au fost plătite despăgubiri pentru exproprierea de interes public (exploatare minieră) în cuantum mai mare. Se arată că se încalcă dreptul de proprietate privată, întrucât compensarea actuală nu a fost negociată cu foştii proprietari, ca în cazul exproprierilor de interes public.

14. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie apreciază că normele criticate nu sunt contrare prevederilor constituţionale arătate de autoarele excepţiei.

15. Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă apreciază că prevederile de lege criticate sunt constituţionale.

16. Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

17. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

18. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

19. Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituţionale.

20. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise şi documentele depuse la dosarul cauzei, susţinerile reprezentantului autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, precum şi ale autorului prezent, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

21. Curtea Constituţională a fost legai sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

22. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 21 alin. (6) şi art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, care au următorul conţinut:

- Art. 21 alin. (6): „(6) Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a prezentei legi de către Secretariatul Comisiei Naţionale şi se exprimă în puncte. Un punctare valoarea de un leu.”;

- Art. 50 lit. b): „La data intrării în vigoare a prezentei legi:

(...)

b) orice dispoziţie referitoare la evaluarea imobilelor potrivit standardelor internaţionale de evaluare şi la măsura reparatorie a compensării cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent, prevăzute în Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă;”.

23. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 15 alin. (2), care instituie principiul neretroactivităţii legii, cu excepţia legii penale şi contravenţionale mai favorabile, art. 16, care consacră principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, art. 21 referitor la dreptul de acces liber la justiţie şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi şi al unor libertăţi, art. 78 privitor la intrarea în vigoare a legii şi art. 124 privind înfăptuirea justiţiei. De asemenea, prin raportare la dispoziţiile art. 20 din Constituţie, se invocă şi prevederile din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale cuprinse în art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil şi în art. 14 - Interzicerea discriminării.

24. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prevederile de lege criticate în cauza de faţă au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, prin prisma unor critici similare. Astfel, prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, Curtea constatând că acestea nu nesocotesc dispoziţiile constituţionale invocate şi în cauza de faţă. Prin Decizia nr. 618 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 28 ianuarie 2015, paragraful 23, Curtea a observat că, potrivit expunerii de motive a Legii nr. 165/2013, legiuitorul a urmărit ca, prin noul act normativ, să introducă un sistem unitar şi previzibil de evaluare a imobilelor, astfel încât imobilele ce fac obiectul cererilor de restituire nesoluţionate să fie evaluate prin raportare la acelaşi sistem, respectiv prin aplicarea grilei notariale de la momentul intrării în vigoare a noii legi.

25. Prin aceeaşi decizie, paragraful 24, Curtea a observat că, prin introducerea acestui nou sistem de calcul, este posibil ca valoarea despăgubirilor acordate, sub formă de puncte, să fie inferioară celei rezultate prin aplicarea legislaţiei anterioare în materie - Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 şi Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente - referitoare la stabilirea valorii de piaţă a imobilului de la data notificării, prin aplicarea standardelor internaţionale de evaluare, însă, aşa cum s-a arătat prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, legiuitorul dispune de o largă marjă de apreciere în determinarea celor mai potrivite modalităţi prin care sunt acordate despăgubirile cuvenite în urma abuzurilor din regimul comunist, având obligaţia ca măsurile adoptate să respecte principiul proporţionalităţii, aşadar, să fie adecvate, rezonabile şi să asigure un just echilibru între interesul individual şi cel general, al societăţii. Astfel, dacă printre exemplele oferite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cuprinsul Hotă rării-pilot din 12 octombrie 2010, pronunţate în Cauza Mana Atanasiu şi alţii împotriva României, care să conducă la eficientizarea mecanismului intern de restituire a proprietăţilor, se numără şi plafonarea despăgubirilor (paragraful 235), statul român a optat, în cadrul marjei de apreciere de care dispune, să acorde integral despăgubiri, modificând însă doar sistemul de referinţă al evaluării. Or, dacă această modificare legislativă generează, în concret, o diminuare a valorii totale a despăgubirilor obţinute de către persoanele îndreptăţite, aceasta este o măsură proporţională cu scopul legitim urmărit (constând în menţinerea echilibrului bugetar),

26. Tot astfel, prin Hotărârea din 29 aprilie 2014, pronunţată în Cauza Preda şi alţii împotriva României (paragraful 127), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reamintit că, în cazul privării de proprietate în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie, imperative de interes general pot pleda pentru o despăgubire inferioară valorii reale de piaţă a bunului, cu condiţia ca suma plătită să se raporteze în mod rezonabil la valoarea bunului [Hotărârea din 21 februarie 1986, pronunţată în Cauza James şi alţii împotriva Regatului Unit, paragraful 54, Hotărârea din 8 iulie 1986, pronunţată în Cauza Lithgow şi alţii împotriva Regatului Unit, paragraful 120, sau Hotărârea din 29 martie 2006, pronunţată în Cauza Scordino împotriva Italiei (nr. 1), paragraful 95 şi următoarele]. Invocând jurisprudenţa sa anterioară în legătură cu procedura specială de acordare a despăgubirilor pentru imobilele preluate în mod abuziv, Curtea a mai reţinut că modul de reparare a injustiţiilor şi abuzurilor din legislaţia trecută ţine de opţiunea exclusivă a legiuitorului, iar prevederile de lege criticate sunt în acord cu cele ale art. 44 alin. (1) teza a două din Constituţie, potrivit cărora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 202 din 18 aprilie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 19 iunie 2013).

27. În ceea ce priveşte prevederile art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013, Curtea reţine că, în privinţa acestor prevederi legale, este aplicabil principiul tempus regit actum, a cărui semnificaţie este că modalitatea de calcul al despăgubirilor se supune regulilor în vigoare la data acordării lor prin decizie a autorităţii abilitate. Sub acest aspect, în jurisprudenţa sa, de exemplu Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996, Curtea a statuat că, dacă, prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situaţii defavorabile, apreciate subiectiv, prin prisma propriilor interese, ca defavorabile, acest fapt nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituţionalitatea textelor respective şi nici nu se poate reţine caracterul retroactiv al acestora.

28. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a modifica jurisprudenţa Curţii, apreciem că atât soluţia, cât şi considerentele deciziilor citate sunt aplicabile şi în prezenta cauză.

29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Jesmine Hasmic Israelian, Lidia Nilda Menzildjian şi Angela (Anelga) Menzildjian în Dosarul nr. 50.142/3/2011 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze CU minori şi de familie, de Alice Ecaterina Albulescu în Dosarul nr. 14.006/3/2015 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civila şi de Dumitru Diaconescu şi Tia Elena Boţea în Dosarul nr. 36.578/3/2015 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi constată că prevederile art. 21 alin. (6) şi art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 26 septembrie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu

 

ORDONANŢE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

pentru aprobarea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative

 

Având în vedere:

- Hotărârea Parlamentului nr. 1/2018 pentru acordarea încrederii Guvernului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 29 ianuarie 2018;

- prevederile Programului de guvernare aprobat de Parlament, care impune luarea unor măsuri imediate în vederea stabilirii cadrului legal şi normativ de organizare şi funcţionare a administraţiei publice centrale;

- necesitatea stabilirii măsurilor care să permită desfăşurarea activităţii noii structuri guvernamentale în cele mai bune condiţii, în vederea îndeplinirii politicii interne şi externe a României, precum şi respectării angajamentelor asumate la nivel de ţară;

- luând în considerare că aceste elemente vizează interesul public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

CAPITOLUL I

Măsuri de înfiinţare, organizare şi reorganizare a ministerelor

 

Art. 1. - (1) Se înfiinţează Ministerul Fondurilor Europene prin preluarea structurilor de specialitate şi activităţilor prevăzute la alin. (2) de la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, care se reorganizează şi îşi schimbă denumirea în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, precum şi prin preluarea activităţii şi personalului prevăzute la alin. (3) de la Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale.

(2) Structurile de specialitate şi activităţile care se preiau de Către Ministerul Fondurilor Europene de la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene sunt cele din domeniul fondurilor europene, fondurilor alocate prin Mecanismul pentru interconectarea Europei, mecanismele financiare ale Spaţiului Economic European şi norvegian, Programele de înfrăţire instituţională şi asistenţă tehnică, respectiv gestionarea Fondurilor de preaderare: Phare, ISPA, Facilitatea de tranziţie 2007, Frontierelor externe, Programul de Cooperare Elveţiano-Român cu atribuţii specifice autorităţii de plată, Fondul pentru Frontierele Externe, Fondul Facilitatea Schengen, Fondul de Securitate Internă 2014-2020, cu atribuţiile prevăzute în actele normative specifice fiecărui instrument, inclusiv unităţile subordonate aferente activităţii preluate de la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, cu excepţia activităţilor şi structurilor aferente Programului operaţional regional 2007- 2013 şi 2014-2020, Programului operaţional „Dezvoltarea capacităţii administrative” 2007-2013, Programului operaţional „Capacitate administrativă” 2014-2020, autorităţilor de management/autorităţilor comune de management, autorităţilor naţionale, secretariatelor tehnice comune, punctelor de contact/punctelor naţionale de contact/persoanelor naţionale de contact pentru programele finanţate din FEDR-CTE, ENPI-CBC, ENI-CBC, IPA-CBC şi din fonduri naţionale, precum şi funcţiile de puncte de contact în materie de control pentru programele finanţate din ENI-CBC şi organismul intermediar cu atribuţii pentru ARIA 4 „îmbunătăţirea mediului înconjurător”.

(3) Ministerul Fondurilor Europene preia de la Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale activitatea, personalul şi un număr de 19 posturi ale Organismului intermediar pentru Programul operaţional Capital uman.

(4) Personalul încadrat în cadrul structurilor-suport la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, preluat de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene de la Ministerul Fondurilor Europene potrivit art. 12 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2017 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 129/2017, cu modificările şi completările ulterioare, se preia la Ministerul Fondurilor Europene.

Art. 2. - Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale preia structura şi activităţile în domeniul dialogului social, iar Secretariatul General al Guvernului preia celelalte structuri şi activităţi de la Ministerul Consultării Publice şi Dialogului Social, care se desfiinţează.

 

CAPITOLUL II

Modificarea unor acte normative

 

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, următoarele acte normative se modifică după cum urmează:

I. Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 283 din 7 decembrie 1993, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 4, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 4. - (1) Managementul rezervaţiei se realizează de Administraţia Rezervaţiei Biosferei «Delta Dunării», denumită în continuare Administraţia Rezervaţiei, instituţie publică cu personalitate juridică, finanţată de la bugetul de stat, aflată în subordinea Ministerului Mediului.”

2. În tot cuprinsul legii, sintagma „Secretariatului General al Guvernului” se înlocuieşte cu sintagma „Ministerul Mediului”.

II. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/2016 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 30 iunie 2016, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 2 se abrogă.

2. Articolul 6 va avea următorul cuprins:

„Art. 6. - Agenţia pentru Agenda Digitală a României, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, înfiinţat potrivit prevederilor art. 10 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2013, cu modificările şi completările ulterioare, trece din subordinea Guvernului şi coordonarea prim-ministrului în subordinea Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.”

III. Ordonanţa Guvernului nr. 22/2007 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de Prognoză, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 699 din 19 octombrie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 1, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 1. - (1) Comisia Naţională de Prognoză se organizează şi funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Secretariatului General al Guvernului şi coordonarea prim-ministrului, având rolul de a elabora studii şi prognoze pe termen scurt, mediu şi lung privind evoluţia economiei româneşti în ansamblu, pe sectoare şi în profil teritorial, sinteze macroeconomice, precum şi de a fundamenta orientările strategice de dezvoltare şi măsurile de politică economică proiectate de Guvern, în concordanţă cu Programul de guvernare,”

2. La articolul 13, alineatul (3) se abrogă.

3. În tot cuprinsul ordonanţei, sintagma „Ministerul Finanţelor Publice” se înlocuieşte cu sintagma „Secretariatul General al Guvernului”, cu excepţia art. 3 alin. (1) lit. c), unde se menţine sintagma „Ministerul Finanţelor Publice”.

IV. Articolul 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 270 din 23 aprilie 2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 99/2008, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 3. - Numărul maxim de posturi pentru aparatul de lucru al Guvernului este de 950, inclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetelor acestora,”

 

CAPITOLUL III

Dispoziţii tranzitorii şi finale

 

Art. 4. - (1) în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, instituţiile prevăzute la art. 1-3 propun Guvernului spre adoptare proiectele actelor normative pentru reglementarea măsurilor privind organizarea şi funcţionarea lor, conform prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.

(2) Instituţiile nou-înfiinţate şi cele care preiau activităţi şi structuri de la alte ministere sau preiau în subordine instituţii publice, conform prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, preiau posturile şi personalul aferent acestora în condiţiile legii şi se subrogă în drepturile şi obligaţiile ministerelor şi instituţiilor publice care derulau aceste activităţi.

(3) în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, instituţiile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă îşi vor actualiza în mod corespunzător inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, conform prevederilor legale în vigoare.

(4) Instituţiile prevăzute la art. 1 şi 2 preiau, pe bază de protocol de predare-preluare, prevederile bugetare, execuţia bugetară pe anul 2018 până la data protocolului de predare-preluare, precum şi patrimoniul aferent domeniului preluat stabilit pe baza situaţiilor financiare întocmite potrivit prevederilor art. 28 alin. (11) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în termen de 30 zile de la intrarea în vigoare a actelor normative prevăzute la alin. (1).

(5) încadrarea personalului preluat potrivit alin. (2) se realizează cu respectarea procedurii şi regimului juridic aplicabil fiecărei categorii de personal, în termen de minimum 30 de zile de la data intrării în vigoare a actelor normative prevăzute la alin. (1).

(6) în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Secretariatul General al Guvernului şi Ministerul Mediului încheie protocol de predare-preluare pentru aplicarea măsurilor prevăzute la art. 3 pct. I, care va cuprinde prevederile bugetare şi execuţia bugetară pe anul 2018 până la data protocolului de predare-preluare.

(7) în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Secretariatul General al Guvernului şi Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale încheie protocol de predare-preluare pentru aplicarea măsurilor prevăzute la art. 3 pct. II, care va cuprinde prevederile bugetare şi execuţia bugetară pe anul 2018 până la data protocolului de predare-preluare.

(8) în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Secretariatul General al Guvernului şi Ministerul Finanţelor Publice încheie protocoale de predare-preluare pentru aplicarea măsurilor prevăzute la art. 3 pct. III, care vor cuprinde prevederile bugetare, execuţia bugetară pe anul 2018 până la data protocolului de predare-primire.

(9) Personalul încadrat în structurile Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi Ministerul Fondurilor Europene care îndeplineşte atribuţii privind gestionarea asistenţei financiare nerambursabile europene ori care desfăşoară activităţi-suport pentru sistemul de management şi control al fondurilor europene beneficiază de prevederile art. 17 alin, (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.

(10) Personalul ministerelor, organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale, instituţiilor publice şi structurilor care fac obiectul prezentei ordonanţe de urgenţă îşi păstrează drepturile salariale avute la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, cu respectarea prevederile Legii-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 5. - (1) Până la data semnării protocoalelor de predare-preluare prevăzute la art. 4 alin. (4), (6), (7) şi (8), finanţarea cheltuielilor ministerelor şi instituţiilor publice reorganizate sau nou-înfiinţate se asigură din bugetul ordonatorului principal de credite existent înainte de intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, din structura sau din subordinea cărora acestea s-au reorganizat.

(2) Cererile pentru deschiderea de credite bugetare aferente cheltuielilor efectuate în condiţiile alin. (1) vor fi semnate numai cu prima semnătură de către oricare dintre ordonatorii principali de credite ai ministerelor nou-înfiinţate sau reorganizate, conform specimenelor de semnături şi amprentelor ştampilelor ordonatorilor principali de credite ai instituţiilor publice existente înainte sau după intrarea în vigoare a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, transmise în acest scop Ministerului Finanţelor Publice.

(3) în limita creditelor bugetare deschise în condiţiile alin. (2) se efectuează plăţi de către şefii compartimentelor financiar-contabile ale ministerelor existente înainte de data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

(4) Situaţiile financiare anuale la 31 decembrie 2017 se întocmesc pentru ministerele existente înainte de intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi se semnează de către ordonatorii de credite ai instituţiilor reorganizate.

Art. 6. - În cuprinsul actelor normative în vigoare următoarele denumiri şi sintagme se înlocuiesc după cum urmează:

a) „Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene” se înlocuieşte cu denumirea „Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice în cazul prevederilor care reglementează activitatea legată de dezvoltare regională şi administraţie publică;

b) „Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene” se înlocuieşte cu denumirea „Ministerul Fondurilor Europene” în cazul prevederilor care reglementează activitatea legată de fonduri europene astfel cum este stabilit conform art. 1;

c) „Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene” se înlocuieşte cu denumirea „Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice” în cazul prevederilor care reglementează activitatea legată de fonduri europene astfel cum este stabilit conform art. 1;

d) „Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale” se înlocuieşte cu denumirea „Ministerul Fondurilor Europene” în cazul activităţii desfăşurate de Organismul intermediar preluat;

e) „Ministerul Consultării Publice şi Dialogului Social” se înlocuieşte cu denumirea „Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale” pentru activitatea de dialog social;

f) „Ministerul Consultării Publice şi Dialogului Social” se înlocuieşte cu denumirea „Secretariatul General al Guvernului” pentru activităţile de la art. 2.

Art. 7. - (1) Se autorizează Ministerul Finanţelor Publice să introducă modificările în structura bugetului de stat şi în volumul şi structura bugetele ordonatorilor principali de credite pe anul 2018, corespunzător prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, după caz, la propunerea ordonatorilor principali de credite, pe baza protocoalelor de predare-preluare prevăzute la art. 4 alin. (4), (6) şi (8).

(2) Modificările în execuţia bugetului de stat pe anul 2018 se efectuează pe baza instrucţiunilor elaborate de Ministerul Finanţelor Publice la solicitarea ordonatorilor principali de credite.

(3) Se autorizează ordonatorii principali de credite să detalieze modificările prevăzute la alin. (1), să introducă modificările corespunzătoare în anexele la bugetele proprii, să introducă anexe noi şi să le comunice Ministerului Finanţelor Publice.

Art. 8. - În litigiile înregistrate până la data de 5 ianuarie 2017 pe rolul instanţelor judecătoreşti sau arbitrale din România, care au ca obiect sume reprezentând finanţarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene ori din partea altor donatori internaţionali şi pentru care Ministerul Finanţelor Publice asigură reprezentarea conform art. II alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative, aprobată cu completări prin Legea nr. 195/2013, cu modificările ulterioare, şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2017, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 129/2017, cu modificările şi completările ulterioare, reprezentarea Ministerului Fondurilor Europene se realizează în continuare de către Ministerul Finanţelor Publice prin Direcţia generală juridică, până la soluţionarea definitivă a acestora.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Paul Stănescu

Viceprim-ministru, ministrul mediului,

Graţiela Leocadia Gavrilescu

Secretarul general al Guvernului,

Ioana-Andreea Lambru

Ministrul fondurilor europene,

Rovana Plumb

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Lia-Olguţa Vasilescu

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

Ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale,

Petru Bogdan Cojocaru

 

Bucureşti, 31 ianuarie 2018.

Nr. 1.

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

pentru prorogarea unor termene prevăzute în Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal

 

Luând în considerare modificările legislative în domeniul fiscal adoptate recent care implică din partea contribuabililor conformarea la noile cerinţe de raportare şi îndeplinire a obligaţiilor declarative instituite pentru stabilirea contribuţiilor sociale obligatorii, respectiv contribuţia de asigurări sociale şi de asigurări sociale de sănătate,

în scopul evitării riscului neconformării de către anumite categorii de contribuabili care au obligaţia să completeze şi să depună, până la data de 31 ianuarie 2018, formularul 600 - Declaraţie privind venitul asupra căruia se datorează contribuţia de asigurări sociale şi cu privire la încadrarea veniturilor realizate în plafonul minim pentru stabilirea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, pentru care acest formular prezintă caracter de noutate,

ţinând cont de situaţia obiectivă creată de reglementarea la nivel de ordonanţă de urgenţă a termenului de depunere a declaraţiei şi de făptui că prorogarea acestui termen nu se poate realiza decât printr-un act normativ de acelaşi nivel,

având în vedere că măsura prorogării, pentru anul 2018, trebuie să fie adoptată anterior expirării perioadei până la care contribuabilii persoane fizice trebuie să îşi îndeplinească obligaţiile declarative,

se impune prorogarea termenului până la care contribuabilii persoane fizice trebuie să îşi îndeplinească obligaţiile declarative în vederea stabilirii contribuţiilor sociale obligatorii, respectiv contribuţia de asigurări sociale şi de asigurări sociale de sănătate.

În considerarea faptului că aceste situaţii aduc atingere interesului public general şi constituie un motiv de urgenţă deosebită şi extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Articol unic. - Pentru anul 2018, termenele prevăzute la art. 148 alin. (3), precum şi la art. 170 alin. (4) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se prorogă până la 15 aprilie 2018,

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 31 ianuarie 2018.

Nr. 2.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia pentru personalul din familia ocupaţională de funcţii bugetare „învăţământ”

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre

 

Articol unic. - Se aprobă Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia pentru personalul din familia ocupaţională de funcţii bugetare „învăţământ”, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul educaţiei naţionale,

Valentin Popa

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Lia-Olguţa Vasilescu

 

Bucureşti, 31 ianuarie 2018.

Nr. 34.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT-CADRU

privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia pentru personalul din familia ocupaţională de funcţii bugetare „învăţământ”

 

Art. 1. - Prezentul regulament-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia pentru personalul din familia ocupaţională de funcţii bugetare „învăţământ”, potrivit anexei nr. I din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte locurile de muncă, categoriile de personal şi mărimea concretă a sporului în raport cu condiţiile în care se desfăşoară activitatea, precum şi condiţiile de acordare a acestora, denumit în continuare regulament

Art. 2. - (1) Sporul pentru condiţii de muncă prevăzut în prezentul regulament se acordă, pe baza buletinelor de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autorităţile abilitate în acest sens, pentru timpul efectiv lucrat în locurile de muncă respective, în procent de până la 15% aplicat la salariul de bază, cu încadrarea în sumele prevăzute pentru cheltuieli salariale din bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat.

(2) Evidenţa timpului lucrat efectiv în ore se ţine şi se certifică de către conducătorul fiecărui/fiecărei compartiment/structuri funcţionale, se avizează de către şeful ierarhic superior şi se aprobă de conducerea unităţii/instituţiei.

Art. 3. - La stabilirea concretă a sporului pentru condiţii de muncă se vor avea în vedere următorii factori:

a) acţionarea concomitentă a mai multor factori de risc;

b) durata de expunere la acţiunea factorilor de risc;

c) natura factorilor nocivi - fizici, chimici sau biologici - şi mecanismul de acţiune a acestora asupra organismului;

d) existenţa unor condiţii de muncă ce implică un efort fizic mare în condiţii nefavorabile de microclimat, zgomot intens sau vibraţii, praf, radiaţii, vapori, aburi;

e) existenţa unor condiţii de muncă ce implică o suprasolicitare nervoasă, care determină un risc de accidentare sau de îmbolnăvire;

f) structura şi nivelul morbidităţii în raport cu specificul locului de muncă.

Art. 4. - Cuantumul sporului se stabileşte prin aplicarea cotei procentuale, care nu poate depăşi 15%, asupra salariului de bază, corespunzător timpului efectiv lucrat la locurile de muncă prevăzute în prezentul regulament cu respectarea prevederilor art. 13 alin. (1) din anexa nr. I lit. B „Reglementări specifice personalului didactic din învăţământ” la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 5. - Nominalizarea personalului care beneficiază de sporul pentru condiţii de muncă, fără depăşirea procentului de 15%, se face de către conducătorul ierarhic şi se aprobă de consiliul de administraţie, cu consultarea organizaţiilor sindicale afiliate la federaţiile sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ sau a reprezentaţiilor salariaţilor la nivel de unitate/instituţie acolo unde nu există sindicate, cu respectarea prevederilor art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu încadrarea în fondurile aprobate pentru cheltuieli salariale.

Art. 6. - (1) Personalul care, în cadrul programului normal de muncă, îşi desfăşoară activitatea la mai multe locuri de muncă încadrate potrivit prezentului regulament, cu sporuri diferite, beneficiază de sporul prevăzut pentru fiecare loc de muncă în funcţie de timpul efectiv lucrat în aceste locuri, cu respectarea prevederilor art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Personalul care, în cadrul programului normal de muncă, îşi desfăşoară activitatea într-un loc de muncă în care acţionează concomitent mai mulţi factori de risc caracteristici unor condiţii de muncă periculoase sau vătămătoare, astfel cum sunt definite în Hotărârea Guvernului nr. 569/2017 pentru aprobarea Regulamentului privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, mărimea concretă a sporului pentru condiţii de muncă, precum şi condiţiile de acordare a acestuia pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare „Administraţie” din administraţia publică locală, beneficiază de sporurile prevăzute pentru fiecare dintre aceste condiţii de muncă, acordate cumulat, fără a se depăşi cuantumul maxim de 15% din salariul de bază.

Art. 7. - (1) Unităţile şi instituţiile din sistemul de învăţământ sunt obligate să adopte măsuri tehnice şi organizatorice care să conducă la desfăşurarea activităţilor în condiţii de muncă optime, în termen de cel mult 6 luni de la constatarea prin buletine de determinare a condiţiilor de muncă.

(2) Unităţile/instituţiile din sistemul de învăţământ efectuează periodic măsurători la locurile de muncă în timpul desfăşurării activităţilor. Aceste perioade nu pot fi mai mari de 6 luni.

(3) Personalul care îşi desfăşoară activitatea în condiţii de muncă periculoase sau vătămătoare este supus examinărilor medicale periodice, prin serviciile de medicina muncii, conform legislaţiei în vigoare.

Art. 8. - (1) Personalul didactic care îşi desfăşoară activitatea în alte locuri de muncă în condiţii de muncă periculoase sau vătămătoare, altele decât cele stabilite prin prezentul regulament, beneficiază de sporul din domeniul respectiv, prevăzut de legislaţia salarizării personalului plătit din fonduri publice şi cu respectarea prevederilor art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Personalului nedidactic din învăţământul preuniversitar i se aplică prevederile Hotărârii Guvernului nr. 569/2017 pentru aprobarea Regulamentului privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, mărimea concretă a sporului pentru condiţii de muncă, precum şi condiţiile de acordare a acestuia pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare „Administraţie” din administraţia publică locală.

(3) Personalului nedidactic din instituţiile de învăţământ superior de stat care funcţionează în coordonarea Ministerului Educaţiei Naţionale, instituţiilor şi unităţilor care funcţionează în subordinea Ministerului Educaţiei Naţionale, unităţi aflate în coordonarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cluburi sportive studenţeşti, instituţii şi unităţi de cercetare ştiinţifică care funcţionează în subordinea Ministerului Educaţiei Naţionale i se aplică prevederile Hotărârii Guvernului nr. 917/2017 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare „Administraţie” din administraţia publică centrală.

Art. 9. - În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri se efectuează noi determinări, în timpul desfăşurării activităţilor specifice, în vederea eliberării buletinelor de determinare necesare stabilirii locurilor de muncă cu condiţii periculoase sau vătămătoare.

Art. 10. - Beneficiază de spor de până la 15% din salariul de bază:

a) personalul care lucrează în laboratoarele nucleare autorizate în condiţiile legii, care desfăşoară activitatea cu surse de radiaţii sau generator de radiaţii;

b) personalul care lucrează în laboratoarele şi compartimentele de cercetare, care utilizează agenţi chimici periculoşi, încadraţi în gradul I şi II de toxicitate, precursori de gradul I şi II, substanţe cu potenţial cancerigen şi/sau mutagen (pC), substanţe cu acţiune cancerigenă şi/sau mutagenă (C), substanţe care pot pătrunde în organism prin piele sau mucoase (P) sau substanţe foarte periculoase cu indicativ (Fp) sau agenţi biologici cu risc de îmbolnăvire aparţinând grupelor 1-4 de risc şi care prezintă risc de propagare în colectivitate;

c) personalul din laboratoarele şi compartimentele de cercetări biologice, inframicrobiologice, microbiologice, virusologice şi biochimice, biochimice animale, genetice;

d) personalul care lucrează în laboratoarele şi secţiile de cercetare care execută cercetări chimice, fizico-chimice, sinteze chimice, analize instrumentale în staţiile-pilot şi micropilot în vederea obţinerii unor noi substanţe;

e) personalul care lucrează la instalaţiile electrice de medie şi înaltă tensiune;

f) personalul didactic care asigură activităţi didactice de predare-învăţare-evaluare în unităţi spitaliceşti de boli infecţioase sau în secţii/compartimente cu paturi de boli infecţioase;

g) personalul care îşi desfăşoară activitatea în spitale şi clinici veterinare universitare.

Art. 11. - Beneficiază de spor de până la 12% din salariul de bază:

a) personalul care lucrează în laboratoare şi ateliere de obţinere şi prelucrare metale feroase şi neferoase;

b) personalul care desfăşoară activitate în laboratoarele şi atelierele de profil în care este expus la radiaţii laser, ultraviolete, infraroşu, microunde, X, gama, la câmpuri sonore intense de ultra şi infrasunete sau la câmpuri magnetice şi electrice foarte intense;

c) personalul care desfăşoară activităţi de conservare şi restaurare de obiecte de artă, de patrimoniu şi bisericeşti.

Art. 12. - Beneficiază de spor de până la 10% din salariul de bază:

a) personalul didactic auxiliar din bibliotecile din instituţiile de învăţământ superior şi din bibliotecile centrale universitare care desfăşoară activităţi de prelucrare, conservare şi restaurare carte veche/publicaţii/periodice mai veche/vechi de anul 1900;

b) personalul care lucrează în laboratoarele şi compartimentele de cercetări de ecologie sistemică şi sustenabilitate;

c) personalul încadrat în funcţia de model în unităţile de învăţământ cu profil de artă.

Art. 13. - Beneficiază de spor de până la 7% din salariul de bază:

a) personalul care lucrează în locuri de muncă aflate sub acţiunea câmpurilor electromagnetice de radiofrecvenţă produse de emiţători de radiodifuziune, televiziune, emiţători pentru comunicaţii, staţii de radiolocaţie, instalaţii de curent de înaltă frecvenţă, staţii de radio unde scurte şi unde ultrascurte radiorelee în unde metrice, decimetrice, centimetrice, radiogoniometre şi staţii de bruiaj;

b) personalul care lucrează în unităţile de creştere a animalelor de fermă şi de companie, în abatoare şi în unităţi de procesare a produselor de origine animală;

c) personalul didactic auxiliar din unităţile/instituţiile de învăţământ preuniversitar care se deplasează în zone izolate ce îndeplinesc cumulativ două din următoarele condiţii specifice:

c.1) condiţii dificile de acces la locurile de muncă cu drumuri deteriorate, periculoase, neasfaltate, nepietruite, impracticabile transportului;

c.2) inexistenţa transportului în comun;

c.3) localităţi amplasate în zone de munte la peste 800 m altitudine sau în Delta Dunării, în zone greu accesibile.

Art. 14. - Beneficiază de spor de până la 5% din salariul de bază:

a) personalul care îşi desfăşoară activitatea în laboratoarele de chimie, biochimie, biologie, fizică, biofizică, agrochimie, pedologie, geochimie, din instituţiile şi unităţile de învăţământ;

b) personalul care desfăşoară activităţi de conservare, circulaţie şi prelucrare de carte în depozite de carte şi biblioteci cu peste 12.000 de volume, inclusiv manuale şcolare, publicaţii periodice şi neperiodice;

c) cadrul didactic, informaticianul, analistul programator, inginerul de sistem care desfăşoară activitate în laboratoarele de specialitate dotate cu reţele informatice constituite din cel puţin 12 unităţi.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

GUVERNUL ROMÂNIEI

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII ÎN SĂNĂTATE

 

ORDIN

privind aprobarea categoriilor de acreditare a unităţilor sanitare cu paturi aferente celui de al II-lea ciclu de acreditare

 

Având în vedere:

- Referatul Unităţii de Standarde pentru Serviciile de Sănătate aprobat cu nr. 27/CV din 18 ianuarie 2018;

- prevederile art. 9 alin. (1), art. 11 alin. (10) lit. d) şi art. 13 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 185/2017 privind asigurarea calităţii în sistemul de sănătate;

- dispoziţiile Ordinului ministrului sănătăţii nr. 446/2017 privind aprobarea Standardelor, Procedurii şi metodologiei de evaluare şi acreditare a spitalelor;

- Hotărârea Colegiului director al Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate nr. 14/2017*) privind clasificarea în cele 6 categorii de acreditare a spitalelor aferente ciclului II de acreditare, în baza Avizului conform al Ministerului Sănătăţii cu nr. 10.174 din 9.10.2017,

în temeiul art. 13 alin. (6) din Legea nr. 185/2017,

 

preşedintele Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate emite prezentul ordin.

Art. 1. - Următorii termeni se definesc după cum urmează: 1. indicatorii cu valoare (-10) sunt indicatorii care reprezintă obligaţii legale sau indicatorii a căror neîndeplinire reflectă grave deficienţe la nivelul spitalului care pun sau pot pune în pericol siguranţa pacienţilor, vizitatorilor, personalului, datelor şi mediului;

2. pianul de conformare la cerinţele autorizaţiei sanitare de funcţionare, denumit în continuare plan de conformare, reprezintă documentul anexat autorizaţiei sanitare de funcţionare, cuprinzând activităţile, dotările şi termenele de realizare a acestora, necesare îndeplinirii condiţiilor legale de autorizare sanitară de funcţionare;

3. indicatorul critic este indicatorul a cărui neîndeplinire reprezintă un risc major pentru siguranţa pacienţilor, vizitatorilor, personalului sau mediului şi determină întreruperea vizitei de evaluare.

Art. 2. - Se aprobă criteriile în baza cărora se realizează încadrarea în categoriile de acreditare a unităţilor sanitare cu paturi aferente celui de al II-lea ciclu de acreditare, după cum urmează:

a) punctajul total obţinut în urma evaluării conformităţii cu cerinţele standardelor Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate, denumită în continuare A.N.M.C.S.,

b) ponderea indicatorilor cu valoare (-10) aplicabili unităţii sanitare;

c) nivelul de îndeplinire a cerinţelor privind obţinerea autorizaţiei sanitare de funcţionare, exprimat prin existenţa sau inexistenţa unui plan de conformare.

Art. 3. - Se aprobă categoriile de acreditare a unităţilor sanitare cu paturi aferente celui de al II-lea ciclu de acreditare.

Art. 4. - Încadrarea unităţilor sanitare cu paturi în categoria I de acreditare, denumită „acreditat”, necesită îndeplinirea de către acestea a următoarelor criterii cumulative:

a) să obţină în urma evaluării un punctaj total de conformitate cu standardele A.N.M.C.S. de cel puţin 90%;

b) să nu existe indicatori punctaţi cu (-10) în procesul de evaluare;

c) să deţină autorizaţie sanitară de funcţionare fără plan de conformare

Art. 5. - (1) încadrarea unităţilor sanitare cu paturi în categoria a II-a de acreditare, denumită „acreditat cu recomandări”, necesită îndeplinirea de către acestea, în urma evaluării, a următoarelor criterii cumulative:

a) să obţină un punctaj total de conformitate cu standardele A.N.M.C.S, de cel puţin 70%;

b) să obţină mai puţin de 10% din indicatorii punctaţi cu (-10) aplicabili unităţii sanitare respective;

c) termenul de îndeplinire a planului de conformare, asumat de către unitatea sanitară cu paturi şi de către forul tutelar sau patronat, să fie de maximum 12 luni de la emiterea acestuia.

(2) în cazul îndeplinirii în integralitate a planului de conformare în perioada asumată prevăzută la alin. (1) lit. c), A.N.M.C.S, reanalizează încadrarea unităţii sanitare cu paturi în conformitate cu prevederile prezentului ordin.

(3) în cazul neîndeplinirii planului de conformare în perioada asumată prevăzută la alin. (1) lit. c), unitatea sanitară cu paturi poate solicita prelungirea termenului cu maximum 12 luni, caz în care este clasificată în categoria de acreditare prevăzută la art. 6.

Art. 6. - (1) încadrarea unităţilor sanitare cu paturi în categoria a III-a de acreditare, denumită „acreditat cu rezerve, necesită îndeplinirea de către acestea, în urma evaluării, a următoarelor criterii cumulative:

a) să obţină un punctaj total de conformitate cu standardele A.N.M.C.S. de cel puţin 51%;

b) să obţină mai puţin de 30% din indicatorii punctaţi cu (-10) aplicabili unităţii sanitare respective;

c) termenul de îndeplinire a planului de conformare, asumat de Către unitatea sanitară cu paturi şi de către forul tutelar sau patronat, să fie de maximum 24 de luni de la emiterea acestuia.

(2) în cazul îndeplinirii în integralitate a planului de conformare în perioada asumată prevăzută la alin. (1) lit. c), A.N.M.C.S. reanalizează încadrarea unităţii sanitare cu paturi în conformitate cu prevederile prezentului ordin.

(3) în cazul neîndeplinirii planului de conformare în perioada asumată prevăzută la alin. (1) lit. c), unitatea sanitară cu paturi este clasificată în categoria de acreditare prevăzută la art. 7.

Art. 7. - (1) încadrarea unităţilor sanitare cu paturi în categoria a IV-a de acreditare, denumită „acreditat cu încredere redusă”, necesită îndeplinirea de către acestea, în urma evaluării, a următoarelor criterii cumulative:

a) să obţină un punctaj total de conformitate cu standardele A.N.M.C.S. de cel puţin 51 %;

b) să obţină mai puţin de 30% din indicatorii punctaţi cu (-10) aplicabili unităţii sanitare respective;

c) termenul de îndeplinire a planului de conformare nu este asumat de către forul tutelar sau patronat sau este asumat pentru o perioadă mai mare de 24 de luni de la emiterea acestuia.

(2) în cazul îndeplinirii în integralitate a planului de conformare, A.N.M.C.S. reanalizează încadrarea unităţii sanitare cu paturi în conformitate cu prevederile prezentului ordin.

Art. 8. - (1) încadrarea unităţilor sanitare cu paturi în categoria a V-a de acreditare se face pentru o perioadă de maximum 6 luni de la primirea raportului de acreditare, pe durata căreia acestora li se eliberează o decizie de prelungire a procesului de acreditare, şi necesită îndeplinirea de către unităţile sanitare cu paturi a următoarelor criterii şi condiţii cumulative, indiferent de criteriul prevăzut la art. 2 lit. c):

a) să obţină un punctaj total de conformitate cu standardele de acreditare adoptate de către A.N.M.C.S. de cel puţin 51%;

b) să obţină cel mult 50% din indicatorii punctaţi cu (-10) aplicabili unităţii sanitare respective;

c) prin excepţie de la condiţia prevăzută la art. 10 alin. (1) lit. a), unitatea sanitară cu paturi obţine un punctaj mai mic de 51% pentru cel mult două standarde de acreditare.

(2) în situaţia în care încadrarea unităţilor sanitare cu paturi în această categorie este determinată de prevederile alin. (1) lit. a) şi b) şi la sfârşitul perioadei de 6 luni nu solicită reevaluarea, sunt încadrate în categoria a VI-a „neacreditat”.

(3) în situaţia în care încadrarea în această categorie este determinată numai de prevederile alin. (1) lit. c), la sfârşitul perioadei de 6 luni unitatea sanitară cu paturi poate solicita A.N.M.C.S. analiza şi verificarea neconformităţilor care au condus la îndeplinirea sub 51% a standardelor, în vederea reîncadrării în altă categorie de acreditare.

(4) Modalitatea de analiză şi verificare a neconformităţilor prevăzute la alin. (3) se Stabileşte prin ordin al preşedintelui A.N.M.C.S.

Art. 9. - (1) încadrarea unităţii sanitare cu paturi în categoria a VI-a „neacreditat” se face în cazul în care unitatea sanitară cu paturi se află în oricare dintre următoarele situaţii:

a) a obţinut un punctaj total de conformitate cu standardele A.N.M.C.S. mai mic de 51%;

b) a obţinut mai mult de 50% din indicatorii punctaţi cu (-10) aplicabili unităţii sanitare respective;

c) a obţinut un punctaj mai mic de 51% pentru mai mult de două standarde de acreditare;

d) nu a îndeplinit în proporţie de 100% indicatorii critici privind siguranţa pacientului prevăzuţi la art. 10 alin. (2);

e) situaţia prevăzută la art. 8 alin. (2).

(2) Spitalele din această categorie se pot înscrie într-o nouă procedură de acreditare în următorul ciclu de acreditare, cu respectarea prevederilor legale în vigoare în momentul solicitării înscrierii sau, în acelaşi ciclu de acreditare, la decizia Ministerului Sănătăţii.

Art. 10. - (1) Se aprobă condiţiile minime obligatorii generale pentru clasificarea unităţii sanitare cu paturi în categoriile de acreditare prevăzute la art. 4-7, respectiv:

a) fiecare standard de acreditare să fie îndeplinit în proporţie de cel puţin 51 %;

b) indicatorii critici privind siguranţa pacientului prevăzuţi la alin. (2) să fie îndepliniţi în proporţie de 100%.

 

Numărul temei

Titlul temei

Indicatorii critici

1.

Prevenirea contaminării pacientului şi a personalului

1. Transferul pacientului între salon şi blocul operator respectă condiţiile de prevenire a contaminării.

2. Nu este posibil accesul persoanelor neautorizate în blocul operator.

3. Nu este posibil accesul persoanelor neautorizate în ATI.

4. Nu este posibil accesul persoanelor neautorizate în secţia de neonatologie.

2.

Siguranţa sângelui şi a produselor din sânge

1. Există dotarea necesară şi dovada trasabilităţii sângelui şi a produselor din sânge.

3.

Funcţionalitatea şi igiena spaţiilor

1. Spaţiile nu prezintă deteriorări sau infiltraţii de la instalaţiile de apă.

2. Grupurile sanitare utilizate sunt funcţionale şi curate.

4.

Securitatea şi securizarea zonelor cu risc

1. Nu este posibil accesul persoanelor neautorizate la panourile electrice.

2. Nu este posibil accesul persoanelor neautorizate la sursele de oxigen.

3. Depozitarea deşeurilor pe categorii respectă reglementările în vigoare emise de către Ministerul Sănătăţii.

 

Art. 11. - (1) Se aprobă modalitatea de cuantificare a criteriilor în baza cărora se realizează încadrarea în categoriile de acreditare prevăzute la art. 4-8.

(2) Punctajul total obţinut reprezintă exprimarea procentuală a numărului de puncte obţinute, raportat la numărul maxim de puncte posibil a fi obţinute de către unitatea sanitară respectivă.

(3) Obţinerea punctajului total privind nivelul de conformitate cu standardele de acreditare se realizează pe baza următoarelor tipuri de indicatori:

a) indicatorii care reprezintă cerinţe a căror îndeplinire este obligatorie prin lege se punctează cu 0, iar neîndeplinirea lor, cu (-10);

b) indicatorii referitori la determinări periodice efectuate la termenele impuse care au valori în limitele admise se punctează cu 0;

c) indicatorii referitori la determinări periodice efectuate la termenele impuse care nu au valori în limitele admise, pentru care au fost luate măsuri de corectare, se punctează cu (- 5);

d) indicatorii referitori la determinări periodice efectuate la termenele impuse care nu au valori în limitele admise, pentru care nu au fost luate măsuri de corectare, se punctează cu (-10);

e) neefectuarea determinărilor periodice necesare menţinerii autorizaţiilor în termenele impuse se punctează cu (-10);

f) indicatorii de apreciere a calităţii care, în conformitate cu cerinţele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi principiile The International Society for Quality în Health Care (ISQua), reflectă preocuparea unităţii sanitare pentru siguranţa pacienţilor, vizitatorilor, angajaţilor, datelor şi mediului, se cuantifică pe o scară de la 0 la (+10), în funcţie de nivelul de risc asociat neîndeplinirii indicatorului respectiv şi de dificultatea de îndeplinire a acestuia.

Art. 12. - Unitatea sanitară cu paturi care nu poate fi încadrată în una dintre categoriile de acreditare prevăzute la art. 4-8, ca urmare a neîndeplinirii cumulative a criteriilor, este inclusă în categoria de acreditare determinată de criteriul obţinut cuantificat cu cel mai mic nivel.

Art. 13. - În perioada de valabilitate a certificatului de acreditare, unitatea sanitară cu paturi poate solicita A.N.M.C.S. reevaluarea în vederea încadrării într-o categorie superioară de acreditare.

Art. 14. - Unitatea sanitară cu paturi acreditată afişează certificatul de acreditare obţinut în urma încadrării în una dintre categoriile de acreditare, însoţit de suplimentul descriptiv, la loc vizibil, la sediul principal al acesteia şi pe pagina oficială de internet.

Art. 15. - Structurile de specialitate din cadrul Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 16. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate,

Vasile Cepoi

 

Bucureşti, 18 ianuarie 2018.

Nr. 10.


*) Hotărârea Colegiului director al Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate nr. 14/2017 nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.