MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 560         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 4 iulie 2018

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 69 din 22 februarie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1) şi art. 25 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, precum şi ale art. 87 alin. (1) lit. d) şi g) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei

 

Decizia nr. 82 din 27 februarie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 şi art. 53 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 84 din 27 februarie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 51 alin. (1) din Codul de procedură civilă

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

742. - Ordin al ministrului sănătăţii pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Institutului Naţional de Gerontologie şi Geriatrie „Ana Aslan”, Bucureşti

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

113. - Ordin privind modificarea anexei nr. 1 la Metodologia de stabilire a tarifelor de racordare a utilizatorilor la reţelele electrice de interes public, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 11/2014, şi pentru modificarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 141/2014 pentru aprobarea tarifelor specifice şi indicilor specifici utilizaţi la stabilirea tarifelor de racordare a utilizatorilor la reţelele electrice de interes public

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 69

din 22 februarie 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1) şi art. 25 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, precum şi ale art. 87 alin. (1) lit. d) şi g) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin (1) şi art. 25 alin (2) şi (3) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, precum şi ale art. 87 alin. (1) lit. d) şi g) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, excepţie ridicată de Casian Voina Leorean în Dosarul nr. 491/57/2015 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.708D/2016.

2. La apelul nominal răspunde directorul general al Direcţiei Generale Juridice, Relaţii Publice şi Comunicare pentru partea Agenţia Naţională de Integritate, cu delegaţie la dosar. Lipseşte autorul excepţiei de neconstituţionalitate. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Având cuvântul, reprezentantul Agenţiei Naţionale de Integritate solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată, invocând, în esenţă, jurisprudenţa Curţii Constituţionale. Cât priveşte art. 8 din Legea nr. 176/2010, susţine că, în realitate, autorul excepţiei nu aduce veritabile critici de neconstituţionalitate, ci invocă aspecte ce ţin de situaţia de fapt din speţa dedusă judecăţii instanţei de contencios administrativ. Consideră că dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie nu au incidenţă în cauză. Mai arată că Legea nr. 176/2010 respectă garanţiile pentru asigurarea drepturilor fundamentale, fără să prevadă restrângerea exerciţiului unor asemenea drepturi. De asemenea, Legea nr. 176/2010 conţine reglementări exprese care respectă normele europene în materie, iar Hotărârea din 1 octombrie 2015, pronunţată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, în Cauza C-201/14, Bara şi alţii, nu are aplicabilitate în cauza de faţă. Referitor la dispoziţiile criticate din Legea nr. 161/2003, reiterează considerentele reţinute în jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

4. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Cât priveşte dispoziţiile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, consideră că Hotărârea din 1 octombrie 2015, pronunţată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, în Cauza C-201/14, Bara şi alţii, nu are aplicabilitate în cauză, deoarece informaţiile solicitate în speţă au fost informaţii publice, potrivit Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public. Potrivit art. 13 din Legea nr. 176/2010, actele întocmite de inspectorul de integritate pe baza datelor sau informaţiilor care nu sunt publice, solicitate persoanelor fizice sau juridice, după începerea activităţii de evaluare, fără ca persoana să fie invitată şi informată, sunt lovite de nulitate absolută. Referitor la celelalte dispoziţii de lege criticate, invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, prin care s-a constatat constituţionalitatea acestora.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 5 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 491/57/2015, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (1) şi art. 25 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 176/2010 şi ale art. 87 alin. (1) lit. d) şi g) din Legea nr. 161/2003. Excepţia de neconstituţionalitate a fost invocată de Casian Voina Leorean în cadrul soluţionării acţiunii având ca obiect cererea de anulare a raportului de evaluare emis de Agenţia Naţională de Integritate, la data de 22 iunie 2015, prin care s-au reţinut, în ceea ce-l priveşte pe reclamant, cazurile de incompatibilitate prevăzute de art. 87 alin. (1) lit. d) şi g) din Legea nr. 161/2003.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, autorul acesteia susţine că legiuitorul a ales să abordeze, într-un singur articol, două aspecte juridice distincte, unul cu privire la scopul ANI şi celălalt cu privire la „aşa-zisa procedură de culegere a informaţiilor”. Aspectul de neconstituţionalitate vizează teza a două a art. 8 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, referitoare la culegerea de informaţii, care reprezintă o gravă încălcare a dispoziţiilor art. 26 din Constituţie. Culegerea de informaţii realizată în mod discreţionar de ANI, atribuţie „demnă de a completa atribuţiile parchetului”, se face pe baza unor „protocoale de colaborare” încheiate cu entităţi din ţară sau străinătate. Prin prisma faptului că această procedură nu beneficiază de nicio garanţie cu privire la respectarea drepturilor fundamentale ale omului, referitoare la viaţa intimă, familială şi privată, sau a proporţionalităţii măsurii, aceasta permite intruziunea discreţionară în viaţa intimă, familială şi privată a persoanelor. De asemenea, nu se respectă obligaţiile referitoare la protecţia datelor cu caracter personal. Autorul excepţiei invocă, în susţinerea acesteia, Hotărârea din 1 octombrie 2015, pronunţată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, în Cauza C-201/14, Bara şi alţii, prin care s-a reţinut că ANAF şi CNAS aveau obligaţia de a informa persoanele ce realizează venituri din activităţi independente asupra faptului că datele lor personale de natură fiscală au fost transmise şi urmează să fie prelucrate. Se susţine, aşadar, asemănarea dintre protocoalele nepublice prevăzute de Legea nr. 176/2010 şi protocolul nepublic din Cauza Bara şi alţii, hotărâre opozabilă erga omnes. Mai arată „se va dovedi chiar necesar şi util ca instanţa de contencios constituţional să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene printr-o acţiune preliminară, astfel încât instanţa de la Luxembourg să poată lămuri problema compatibilităţii dispoziţiilor naţionale cu dreptul european.” în ipoteza în care legislativul şi executivul adoptă reglementări contrare dreptului european, chestiunea devine una de constituţionalitate, întrucât sunt încălcate chiar dispoziţiile art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţie. În lumina dispoziţiilor art. 10 şi art. 11 din Directiva 95/46/CE, protocoalele de colaborare între instituţiile şi autorităţile publice nu respectă exigenţele impuse, inclusiv sub aspectul verificării împrejurării dacă dispoziţiile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 şi protocoalele de colaborare, necunoscute părţilor şi instanţei sunt „măsuri legislative”, în sensul art. 13 din directivă. Solicitarea făcută de către o autoritate publică unor instituţii publice, autorităţi publice ori persoane fizice şi juridice de drept privat, de furnizare a unor informaţii financiare, contractuale şi comerciale referitoare la situaţia unor persoane fizice, fără a informa persoana cercetată cu privire la faptul că S-au solicitat aceste informaţii de la persoanele anterior menţionate, constituie o încălcare a dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 21 alin. (1)-(3) din Constituţie şi a dreptului la viaţă privată, cu încălcarea şi a art. 53 din Constituţie, persoana fiind supusă verificărilor, fără să poată beneficia de nicio garanţie cu privire la prelevarea acestor informaţii. De asemenea, imposibilitatea de a lua la cunoştinţă de „protocoalele de colaborare” încheiate de către aceste instituţii, chiar în condiţiile existenţei unui proces pendinte, încalcă art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie privind dreptul de liber acces la justiţie şi dreptul la un proces echitabil. În final, arată că inexistenţa contradictorialităţii, inechitatea administrării probelor, faptul că persoana nu a beneficiat de timpul şi de facilităţile necesare pentru pregătirea apărării, inexistenţa posibilităţii de a interoga funcţionarii care au declanşat procedura şi au pregătit raportul de evaluare demonstrează că ANI a încălcat în mod sistematic prevederile art. 6 paragraful 1 şi paragraful 3 lit. b) şi d) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. d) şi g) din Legea nr. 161/2003 şi ale art. 25 din Legea nr. 176/2010 autorul arată că acestea contravin art. 53 din Constituţie, deoarece, chiar dacă o persoană ocupă simultan două funcţii care se exclud, în sensul Legii nr. 161/2003, în lipsa producerii unui prejudiciu în dauna intereselor sau fondurilor publice, nu ar fi normal să se reţină în sarcina persoanei respective o responsabilitate, în mod contrar, încălcându-se principiul proporţionalităţii. Mai arată că urmăreşte să afle dacă sancţiunea interdicţiei de a ocupa timp de 3 ani orice funcţie sau demnitate publică pentru simplul fapt că persoana respectivă a ocupat şi o funcţie privată, neexistând niciun prejudiciu în dauna intereselor sau fondurilor publice, este o măsură necesară şi proporţională într-o societate democratică.

8. Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal nu şi-a exprimat opinia asupra temeiniciei excepţiei de neconstituţionalitate.

9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

10. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, referitor la dispoziţiile art. 25 din Legea nr. 161/2003, invocă Decizia nr. 1.458 din 9 noiembrie 2010, prin care Curtea Constituţională a reţinut că obligaţia instituită prin această reglementare este justificată de necesitatea prevenirii faptelor de corupţie de către anumite categorii de personal, individualizate de legiuitor, şi nu poate fi caracterizată ca o restrângere a exerciţiului drepturilor sau al unor libertăţi consacrate în Constituţie. Referitor la dispoziţiile criticate din Legea nr. 161/2003, se invocă, de asemenea, jurisprudenţa Curţii Constituţionale, prin care s-a constatat că acestea sunt constituţionale. Se apreciază că nu sunt încălcate nici prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie. În plus, se arată Că, în realitate, autorul excepţiei doreşte modificarea soluţiei legislative criticate, neformulând astfel o veritabilă excepţie de neconstituţionalitate. În final, se apreciază că dispoziţiile da lege criticate nu contravin nici art. 21 din Constituţie.

11. Avocatul Poporului menţionează că îşi păstrează punctul de vedere, astfel cum a fost exprimat în dosarele Curţii Constituţionale nr. 205D/2013, nr. 208D/2013, nr. 311D/2013, nr. 316D/2014, nr. 469D/2014, nr. 512D/2014, nr. 513D/2014 şi nr. 799D/2014, în sensul că incompatibilitatea stabilită prin dispoziţiile de lege criticate reprezintă o măsură necesară pentru asigurarea transparenţei în exercitarea funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, precum şi pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, măsură ce are ca scop garantarea exercitării cu Imparţialitate a funcţiilor publice.

12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente în şedinţa publică, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în încheierea de sesizare, îl constituie, pe de-o parte, prevederile art. 8 alin. (1) şi art. 25 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 2 septembrie 2010, cu următorul conţinut:

- Art. 8 alin. (1) din Legea nr. 176/2010: „Scopul Agenţiei este asigurarea integrităţii în exercitarea demnităţilor şi funcţiilor publice şi prevenirea corupţiei instituţionale, prin exercitarea de responsabilităţi în evaluarea declaraţiilor de avere, a datelor şi informaţiilor privind averea, precum şi a modificărilor patrimoniale intervenite, a incompatibilităţilor şi a conflictelor de interese potenţiale în care se pot afla persoanele prevăzute la art. 1, pe perioada îndeplinirii funcţiilor şi demnităţilor publice. În îndeplinirea acestui scop, Agenţia poate dezvolta relaţii de colaborare prin încheierea de protocoale cu entităţi din ţară sau din străinătate”;

- Art. 25 alin. (2) şi (3) în Legea nr. 176/2010: „(2) Persoana eliberată sau destituită din funcţie potrivit prevederilor alin, (1) sau faţă de care s-a constatat existenţa conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi. cu excepţia celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului, în cazul în care persoana nu mai ocupă o funcţie sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicţia de 3 ani operează potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti de confirmare a existenţei unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate.

(3) Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese constituie temei pentru eliberarea din funcţie ori, după caz, constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementării aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective.

15. De asemenea, obiect al excepţiei, astfel cum este menţionat în actul de sesizare, îl constituie şi dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. d) şi g) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, cu modificările şi completările ulterioare. Curtea observă că partea introductivă a acestor dispoziţii avea, la data sesizării Curţii Constituţionale, următorul cuprins: „(1) Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu: Ulterior învestirii Curţii Constituţionale, partea introductivă a art. 87 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 a fost modificată prin articolul unic pct. 4 din Legea nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 2 mai 2017, fără să păstreze soluţia legislativă criticată de autorul excepţiei de neconstituţionalitate, iar art. 87 alin. (1) lit. d) a fost modificat prin articolul unic pct. 2 din Legea nr. 128/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 17 iunie 2017. În prezent, dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. d) şi g) din Legea nr. 161/2003 au următorul cuprins: „Funcţia de primar şi viceprimar, primar genera/ şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcţii sau calităţi: [...]

d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes naţional, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice, cu excepţia reprezentanţilor în adunarea generală a acţionarilor la societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a membrilor în consiliile de administraţie ale unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de stat sau confesionale şi ale spitalelor publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale sau a altor reprezentanţi ai instituţiilor publice din subordinea unităţilor administrativ-teritoriale sau la care unitatea administrativ-teritorială pe care o conduce deţine participare; [...]

g) calitatea de comerciant persoană fizică

16. Însă, ţinând seama de jurisprudenţa sa, concretizată în Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare”, Curtea reţine dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. d) şi g) din Legea nr. 161/2003, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 87/2017, ca fiind obiect al excepţiei de neconstituţionalitate.

17. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legii, art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 26 privind viaţa intimă, familială şi privată, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale şi art. 148 alin. (2) şi (4) privind integrarea în Uniunea Europeană, iar prevederile art. 25 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 176/2010 şi ale art. 87 alin. (1) lit. d) şi g) din Legea nr. 161/2003 contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 53 alin. (2) privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale.

18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, referitor la dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 87/2017, s-a mai pronunţat, de exemplu, prin Decizia nr. 225 din 15 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 28 aprilie 2011, sau prin Decizia nr. 347 din 7 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 542 din 21 iulie 2015, constatând constituţionalitatea acestora. Prin Decizia nr. 225 din 15 februarie 2011, Curtea a reţinut că activitatea primarilor şi viceprimarilor, precum şi a preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene trebuie să se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a edictat în vederea creării cadrului legal de funcţionare a acestora. Curtea a constatat că incompatibilitatea stabilită prin dispoziţiile legale criticate reprezintă o măsură necesară pentru asigurarea transparenţei în exercitarea funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, precum şi pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, măsură ce are ca scop garantarea exercitării cu imparţialitate a funcţiilor publice. Totodată, Curtea a observat că încetarea mandatului intervine în temeiul legii, în situaţia în care alesul local aflat în stare de incompatibilitate nu renunţă la una dintre cele două funcţii incompatibile în cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea în această funcţie.

19. Pronunţându-se cu privire la dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. g)din Legea nr. 161/2003 şi la reglementarea incompatibilităţilor privind aleşii locali, Curtea a statuat, prin Decizia nr. 336 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 16 august 2017, paragraful 19, că instituirea unei astfel de reglementări este impusă de necesitatea asigurării îndeplinirii cu obiectivitate de către persoanele care exercită o demnitate publică sau o funcţie publică de autoritate a atribuţiilor ce le revin potrivit Constituţiei, în deplină concordanţă cu principiile imparţialităţii, integrităţii, transparenţei deciziei şi supremaţiei interesului public. Totodată, prin Decizia nr. 739 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 124 din 18 februarie 2015, paragraful 30, Curtea a reţinut că înlăturarea incompatibilităţii depinde de voinţa celui ales, care poate opta pentru una dintre cele două calităţi incompatibile. Astfel, nu se poate îndeplini o funcţie publică ce obligă la transparenţa modului de utilizare şi administrare a fondurilor publice, dacă, în acelaşi timp, o persoană este angrenată şi în mediul de afaceri, întrucât cumularea celor două funcţii ar putea duce la afectarea intereselor generale ale comunităţii şi a principiilor care stau la baza statului de drept. Prin Decizia nr. 347 din 7 mai 2015, paragraful 21, Curtea a reţinut că prevederile legale supuse controlului de constituţionalitate, stabilind cu claritate incompatibilităţi specifice aleşilor locali, dau expresie voinţei legiuitorului, care a apreciat că funcţiile publice care obligă la transparenţa modului de utilizare şi administrare a fondurilor publice sunt incompatibile cu funcţiile private, specifice mediului de afaceri, întrucât cumulul acestora ar putea duce la atingerea interesului public şi a încrederii cetăţenilor în autorităţile administraţiei publice.

20. Cu privire la criticile privind aspectele de fapt ale situaţiei juridice a autorului excepţiei, Curtea reţine că, potrivit jurisprudenţei sale, stabilirea în concret a stării de incompatibilitate a alesului local revine instanţei judecătoreşti, care, cu prilejul soluţionării acţiunii formulate împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritate, analizează particularităţile fiecărei speţe, în lumina dispoziţiilor legale incidente în materie, astfel încât soluţia pronunţată să corespundă scopului legii de asigurare a imparţialităţii, protejare a interesului social şi evitare a conflictului de interese (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 167 din 17 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 12 iunie 2015, Decizia nr. 114 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 369 din 13 mai 2016, şi Decizia nr. 774 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 16 martie 2017). În plus, prin Legea nr. 87/2017, legiuitorul a modificat substanţial soluţia legislativă cuprinsă de art. 87 din Legea nr. 161/2003 şi criticată de autorul excepţiei, în sensul că a stabilit că funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu „exercitarea” funcţiilor sau calităţilor prevăzute la lit. a)-d) ale art. 87 din Legea nr. 161/2003.

21. Referitor la prevederile art. 25 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 176/2010, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 418 din 3 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 30 iulie 2014, soluţionând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010, raportate la prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) şi art. 16, a constatat că dispoziţiile art. 25 alin. (2) teza a două din Legea nr. 176/2010 sunt constituţionale în măsura în care sintagma „aceeaşi funcţie” se referă la toate funcţiile eligibile prevăzute de art. 1 din aceeaşi lege. Însă, în prezenta cauză, prevederile art. 25 din Legea nr. 176/2010 sunt criticate din altă perspectivă, autorii excepţiei neinvocând neconstituţionalitatea sintagmei „aceeaşi funcţie”, cuprinse de aceste norme, ci neconstituţionalitatea sancţiunii decăderii din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică, în mod constant, în jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că prevederile art. 25 din Legea nr. 176/2010 se integrează scopului legii, anume asigurarea integrităţii şi transparenţei în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice şi prevenirea corupţiei instituţionale, şi nu contravin normelor constituţionale privind dreptul de a fi ales şi restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi (ase vedea, în acest sens, Decizia nr. 481 din 21 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 86 din 4 februarie 2014, Decizia nr. 483 din 21 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 31 ianuarie 2014, şi Decizia nr. 638 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 19 ianuarie 2015).

22. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

23. Cu privire la dispoziţiile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, Curtea reţine că acestea prevăd că scopul Agenţiei este asigurarea integrităţii în exercitarea demnităţilor şi funcţiilor publice şi prevenirea corupţiei instituţionale, prin exercitarea de responsabilităţi în evaluarea declaraţiilor de avere, a datelor şi informaţiilor privind averea, precum şi a modificărilor patrimoniale intervenite, a incompatibilităţilor şi a conflictelor de interese potenţiale în care se pot afla persoanele prevăzute la art. 1, pe perioada îndeplinirii funcţiilor şi demnităţilor publice. Autorul excepţiei critică în special teza a două a art. 8 alin. (1), care prevede că, în îndeplinirea acestui scop, Agenţia poate dezvolta relaţii de colaborare prin încheierea de protocoale cu entităţi din ţară sau din străinătate. Prin Decizia nr. 449 din 16 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 18 august 2015, paragraful 23, Curtea a reţinut că, în jurisprudenţa sa, a constatat că Agenţia Naţională de Integritate desfăşoară o activitate administrativă de evaluare a declaraţiilor de avere, a datelor, a informaţiilor şi a modificărilor patrimoniale intervenite, a intereselor şi a incompatibilităţilor pentru persoanele prevăzute de lege. Agenţia Naţională de Integritate nu pronunţă hotărâri învestite cu autoritate de lucru judecat, ci întocmeşte rapoarte care se concretizează în evaluări ale unor fapte ori situaţii cu semnificaţie juridică a căror finalitate conferă dreptul de sesizare a instanţelor de judecată sau, după caz, a altor autorităţi şi instituţii competente în vederea dispunerii măsurilor prevăzute de lege. La paragraful 29 al acestei decizii, Curtea a constatat că Agenţia Naţională de Integritate nu face altceva decât să semnaleze existenţa unor potenţiale nesocotiri ale prevederilor legale referitoare la conflictele de interese şi compatibilităţi. Prin aceeaşi decizie, paragraful 28, Curtea a observat că, potrivit art. 21 alin. (4) din Legea nr. 176/2010, raportul de evaluare se comunică în termen de 5 zile de la finalizare persoanei care a făcut obiectul activităţii de evaluare şi, dacă este cazul, organelor de urmărire penală şi celor disciplinare. Totodată, în temeiul art. 22 alin. (1) din aceeaşi lege, persoana care face obiectul evaluării poate contesta raportul de evaluare a conflictului de interese sau a incompatibilităţii, în termen de 15 zile de la primirea acestuia, la instanţa de contencios administrativ.

24. Curtea reţine că dispoziţiile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 reglementează posibilitatea Agenţiei de a dezvolta relaţii de colaborare prin încheierea de protocoale cu entităţi din ţară sau din străinătate, în îndeplinirea scopului său, art. 8 făcând parte din Secţiunea 1: Dispoziţii generale a cap. I: Proceduri în faţa Agenţiei Naţionale de Integritate din titlul II: Proceduri de asigurare a integrităţii şi transparenţei în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice al Legii nr. 176/2010. Critica autorului excepţiei referitoare la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 are ca premisă o confuzie cu privire la dispoziţiile Legii nr. 176/2010 Astfel, art. 8 alin, (1) nu reglementează nicidecum „procedura culegerii de informaţii”, de care este nemulţumit autorul excepţiei. Potrivit art. 15 din Legea nr. 176/2010, „(1) Pe parcursul desfăşurării evaluării, inspectorul de integritate poate solicita tuturor instituţiilor şi autorităţilor publice, altor persoane juridice de drept public sau privat, precum şi persoanelor fizice, documentele şi informaţiile necesare desfăşurării activităţii de evaluare, cu obligaţia păstrării confidenţialităţii.

(2) La solicitarea motivată a inspectorului de integritate, persoanele fizice şi juridice, conducătorii autorităţilor, ai instituţiilor sau ai societăţilor publice ori private, precum şi cei ai regiilor autonome sunt obligaţi să comunice acestuia, în termen de cei mult 30 de zile, datele, informaţiile, înscrisurile şi documentele solicitate potrivit prevederilor alin. (1), indiferent de suportul acestora, precum şi date, informaţii sau documente pe care le deţin, care ar putea conduce la soluţionarea lucrării

25. Având în vedere acestea, Curtea constată că dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor şi ale art. 21 care consacră accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil nu sunt încălcate prin dispoziţiile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, care reglementează posibilitatea Agenţiei de a dezvolta relaţii de colaborare prin încheierea de protocoale cu entităţi din ţară sau din străinătate, în îndeplinirea scopului său prevăzut de lege.

26. Cât priveşte dispoziţiile constituţionale ale art. 26 din Constituţie, referitoare la viaţa intimă, familială şi privată, şi ale art. 148 alin. (2) şi (4), privind integrarea în Uniunea Europeană, Curtea constată că acestea nu au legătură cu soluţia legislativă care consacră posibilitatea Agenţiei de a dezvolta relaţii de colaborare, prin încheierea de protocoale cu entităţi din ţară sau din străinătate. De asemenea, Curtea reţine că dispoziţiile art. 53 nu au incidenţă în cauză, de vreme ce nu s-a reţinut restrângerea exerciţiului vreunui drept sau al vreunei libertăţi fundamentale.

27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin, (1) lit. A,d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Casian Voina Leorean în Dosarul nr. 491/57/2015 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 8 alin. (1) şi art. 25 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, precum şi ale art. 87 alin. (1) lit. d) şi g) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 22 februarie 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 82

din 27 februarie 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 şi art. 53 din Codul de procedură civilă

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. (1) şi (2) raportat la art. 53 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Camera Medicilor Prahova, din Ploieşti, şi Mihai Vasile Belaşcu în Dosarul nr. 10.445/281/2013/a1.2,1 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.466D/2016.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, procedura de citare fiind legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, în ceea ce priveşte procedura de citare cu autorii excepţiei Mihai Vasile Belaşcu şi Camera Medicilor Prahova, citaţiile s-au întors cu menţiunea „destinatar decedat”şi, respectiv, „destinatar mutat”. În urma solicitărilor cerute, Curtea de Apel Ploieşti a comunicat că la dosar nu se află informaţii cu privire la succesori, respectiv cu privire la schimbarea de sediu. De asemenea, procedura de citare a fost efectuată şi prin afişare la sediul şi pe site-ul Curţii Constituţionale

4. Magistratul-asistent mai referă asupra faptului că, la dosarul cauzei, Direcţia de Sănătate Publică Prahova a transmis o cerere prin care solicită judecarea cauzei în lipsă şi aduce la cunoştinţa Curţii decesul autorului excepţiei de neconstituţionalitate, ataşând în acest sens o adresă a Serviciului Public Local Comunitar de Evidenţă a Persoanelor Ploieşti.

5. Curtea apreciază că procedura de citare este legal îndeplinită, drept pentru care, cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că, prin dispoziţiile legale criticate, nu a fost instituit un tratament discriminatoriu, ci un regim legal diferit impus de existenţa unor situaţii procesuale diferite. De altfel, stabilirea procedurii de judecată intră în competenţa exclusivă a legiuitorului, acesta putând institui reguli speciale de procedură ca şi modalităţi de exercitare a drepturilor procesuale, fără ca în acest mod să fie încălcate dispoziţiile constituţionale.

6. Fiind vorba despre incidente procedurale, respectiv abţinere şi recuzare, este normal ca acestea să fie întâi rezolvate pentru a se putea da părţii posibilitatea de a-i fi soluţionată cauza de un complet imparţial.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

7. Prin încheierea din 12 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 10.445/281/2013/a1.2.1, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. (1) şi (2) raportat la art. 53 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Camera Medicilor Prahova, din Ploieşti, şi Mihai Vasile Belaşcu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii în anulare formulate împotriva unei decizii a Curţii de Apel Ploieşti, prin care a fost respins ca inadmisibil recursul formulat împotriva încheierii prin care a fost respinsă cererea de recuzare a unui judecător.

8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate creează o inegalitate de tratament a participanţilor într-un proces, precum şi o aplicare discreţionară a legii cu consecinţe faţă de justiţiabili prin posibilitatea judecătorului recuzat de a efectua acte de procedură şi de a lua măsuri, inclusiv participarea la dezbateri în contextul în care asupra sa planează suspiciunea de parţialitate.

9. Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât legiuitorul nu a instituit un tratament discriminatoriu, ci un regim legal diferit, impus de existenţa unor situaţii procesuale diferite, în condiţiile în care, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, stabilirea procedurii de judecată intră în competenţa exclusivă a sa.

10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

11. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată.

12. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale,

13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl reprezintă dispoziţiile art. 49 alin. (1) şi (2) raportat la art. 53 din Codul de procedură civilă. În realitate, având în vedere structura normativă a art. 49, care cuprinde doar două alineate, Curtea reţine ca obiect al excepţiei dispoziţiile art. 49 - Starea cauzei până la soluţionarea cererii şi art. 53 - Căi de atac din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins:

- Art. 49: „(1)Până la soluţionarea declaraţiei de abţinere nu se va face niciun act de procedură în cauză.

(2) Formularea unei cereri de recuzare nu determină suspendarea judecăţii. Cu toate acestea, pronunţarea soluţiei în cauză nu poate avea loc decât după soluţionarea cererii de recuzare.”

Art. 53: (1) încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată numai de părţi, odată cu hotărârea prin care s-a soluţionat cauza. Când această din urmă hotărâre este definitivă, încheierea va putea fi atacată cu recurs, la instanţa ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la comunicarea acestei hotărâri.

(2) încheierea prin care s-a încuviinţat sau s-a respins abţinerea, cea prin care s-a încuviinţat recuzarea, precum şi încheierea prin care s-a respins recuzarea în cazul prevăzut la art. 48 alin. (3) nu sunt supuse niciunei căi de atac.

(3) în cazul prevăzut la alin. (1), dacă instanţa de apel constată că recuzarea a fost în mod greşit respinsă, reface toate actele de procedură şi, dacă apreciază că este necesar, dovezile administrate la prima instanţă. Când instanţa de recurs constată că recuzarea a fost greşit respinsă, ea va casa hotărârea, dispunând trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de apel sau, atunci când calea de atac a apelului este suprimată, la prima instanţă.”

16. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi.

17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate. Curtea observă că nemulţumirea autorilor excepţiei de neconstituţionalitate rezultă din faptul că judecata cauzei nu se suspendă în situaţia în care împotriva judecătorului s-a formulat o cerere de recuzare, iar acesta poate efectua acte de procedură.

18. Curtea, prin Decizia nr. 166 din 16 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 614 din 28 iulie 2017, a reţinut că cererea de recuzare este formulată de părţile din proces, iar declaraţia de abţinere este formulată de chiar judecătorul cauzei, care apreciază că s-ar afla într-unul dintre motivele de incompatibilitate prevăzute de lege. Aşadar, cele două instituţii procesuale se deosebesc în funcţie de subiectele care formulează cererile respective, părţile din proces în cazul recuzării, şi însuşi judecătorul cauzei în cazul abţinerii. Dispoziţiile art. 49 din Codul de procedură civilă reglementează cu privire la starea cauzei în cele două ipoteze, statuând că, în situaţia formulării declaraţiei de abţinere, nu se va mai putea face niciun act de procedură în cauză, având în vedere că dubiile asupra incompatibilităţii sunt exprimate de chiar judecătorul însuşi, care, odată ce a formulat o astfel de declaraţie, nu mai dispune în cauză până la soluţionarea incidentului procedural. Prin urmare, pentru a se preveni nulitatea unor acte de procedură, până la soluţionarea declaraţiei de abţinere, nu se mai face niciun act de procedură în acea cauză, în afara celor referitoare la abţinere.

19. În cazul formulării unei cereri de recuzare, judecata nu se suspendă, având în vedere că judecătorul împotriva căruia este formulată cererea de recuzare este prezumat a fi imparţial, până la proba contrarie. În cazul în care instanţa se află în etapa pronunţării soluţiei în acea cauză, legiuitorul a prevăzut că pronunţarea soluţiei în cauză nu poate avea loc decât după soluţionarea cererii de recuzare.

20. Curtea a mai observat că, în cazul admiterii celor două cereri, abţinerea şi recuzarea, legiuitorul a reglementat, prin art. 51 alin. (6) din Codul de procedură civilă, că încheierea va arăta şi în ce măsură actele îndeplinite de judecător urmează să fie păstrate, iar în situaţia în care cererea de recuzare a fost respinsă, încheierea poate fi atacată de părţi odată cu hotărârea prin care s-a soluţionat cauza sau separat, cu recurs, în cazul în care hotărârea asupra cauzei este definitivă. Dacă instanţa de control judiciar constată că cererea de recuzare a fost în mod greşit respinsă, reface toate actele de procedură şi dovezile administrate la prima instanţă sau, după caz, casează hotărârea dispunând trimiterea cauzei spre rejudecare, în condiţiile art. 53 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

21. Curtea a mai reţinut că legiuitorul nu a instituit un tratament discriminatoriu, ci un regim legal diferit, impus de existenţa unor situaţii procesuale diferite, în condiţiile în care, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, stabilirea procedurii de judecată intră în competenţa sa exclusivă.

22. Întrucât criticile de neconstituţionalitate privesc, în esenţă, aceleaşi aspecte şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele cuprinse în decizia menţionată îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

23. În ceea ce priveşte lipsa capacităţii procesuale de folosinţă a autorului excepţiei, pe motivul decesului, Curtea reţine că dispoziţiile art. 412 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora judecarea cauzelor se suspendă de drept prin decesul uneia dintre părţi, până la introducerea în cauză a moştenitorilor, în afară de cazul când partea interesată cere termen pentru introducerea în cauză a acestora, nu se aplică procedurii de soluţionare a excepţiei de neconstituţionalitate, care este o excepţie de ordine publică.

24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Camera Medicilor Prahova, din Ploieşti, şi Mihai Vasile Belaşcu în Dosarul nr. 10.445/281/2013/a1.2.1 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civila şi constată că dispoziţiile aii. 49 şi art. 53 din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 27 februarie 2018.

 

 PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Andreea Costin

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 84

din 27 februarie 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 51 alin. (1) din Codul de procedură civilă

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 44, art. 47 şi art. 51 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Vasile Niţă în Dosarul nr. 22.405/302/2015 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a I l-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.312D/2016.

2. La apelul nominal se prezintă, personal, partea Radu Lungu, lipsind celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul părţii prezente, care susţine că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, iar prin reglementarea acestora legiuitorul a urmărit să împiedice tergiversarea cauzelor civile. Mai arată că încheierea prin care a fost respinsă cererea de recuzare poate fi atacată odată cu fondul.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, în acest sens, arată că, fiind vorba despre un incident procedural în legătură cu compunerea sau constituirea instanţei de judecată, soluţionarea acestuia reclamă o procedură urgentă, legiuitorul urmărind să împiedice tergiversarea soluţionării cauzei. Astfel, legiuitorul a avut în vedere instituirea unei proceduri simple şi operative de soluţionare a unei astfel de cereri, fără a încălca accesul liber la justiţie, fiind singurul abilitat în legătură cu stabilirea normelor de procedură.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 26 septembrie 2016, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din 7 decembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 22.405/302/2015, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 44, art. 47 şi art. 51 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Vasile Niţă într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de recuzare a completului de judecată.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece modalitatea de rezolvare a unei cereri de recuzare a completului de judecată în camera de consiliu fără citarea părţilor încalcă principiile oralităţii şi contradictorialităţii.

7. Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Fiind un incident procedural în legătură cu compunerea sau constituirea instanţei, soluţionarea cererii de recuzare reclamă o procedură urgentă.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată.

10. Avocatul Poporului precizează că îşi menţine punctul de vedere anterior exprimat în dosarele Curţii Constituţionale nr. 132D/2016, nr. 465D/2016 sau nr. 1.393D/2016, în sensul constituţionalităţii dispoziţiilor legale criticate.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl reprezintă dispoziţiile art. 44, art. 47 şi art. 51 din Codul de procedură civilă. Având în vedere că susţinerile autorului excepţiei se referă la procedura de soluţionare a cererii de recuzare, Curtea va reţine ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile art. 51 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins:

„(1) Instanţa hotărăşte de îndată, în camera de consiliu, fără prezenţa părţilor şi ascultându-l pe judecătorul recuzat sau care a declarat că se abţine, numai dacă apreciază că este necesar, în aceleaşi condiţii, instanţa va putea asculta şi părţile

14. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 privind statul român, art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 21 privind accesul liber la justiţie, astfel cum se interpretează, potrivit art. 20 din Constituţie, prin prisma dispoziţiilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 51 alin. (1) din Codul de procedură civilă au mai format obiect al controlului de constituţionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 38 din 31 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 403 din 29 mai 2017, Curtea, referitor la judecarea cererii de recuzare, a reţinut că aceasta nu constituie o acţiune de sine-stătătoare, având ca obiect realizarea sau recunoaşterea unui drept subiectiv al autorului cererii, ci o procedură integrată procesului în curs de judecată, al cărei scop este tocmai asigurarea desfăşurării normale a judecăţii, iar nu împiedicarea accesului la justiţie. Aşadar, recuzarea nu vizează fondul cauzei şi nu presupune în mod necesar dezbateri contradictorii, legiuitorul având în vedere instituirea unei proceduri simple şi operative de soluţionare a acestei cereri. Faptul că instanţa decide asupra recuzării, în camera de consiliu, fără prezenţa părţilor, nu este discriminatoriu şi nici nu împiedică accesul la justiţie, având în vedere că se aplică în mod egal tuturor participanţilor la proces, iar încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată odată cu fondul, prilej cu care partea interesată îşi poate valorifica inclusiv dreptul la apărare.

16. Reglementarea procedurii de soluţionare a cererilor de recuzare reflectă preocuparea legiuitorului pentru asigurarea celerităţii acestei proceduri. Astfel, potrivit art. 51 alin. (1) din Codul de procedură civilă, examinarea cererii de recuzare se face „de îndată”, iar judecătorul sau părţile sunt ascultate numai „dacă se apreciază că este necesar”, în vederea împiedicării tergiversării soluţionării cererii de recuzare şi, implicit, a cauzei în care aceasta a fost formulată. Aşadar, modalitatea în care au fost reglementate aceste dispoziţii reprezintă o opţiune a legiuitorului, care a avut în vedere instituirea unei proceduri simple de recuzare, care să preîntâmpine cererile şicanatorii, de natură să tergiverseze soluţionarea într-un termen rezonabil a cauzei. Legiuitorul, asigurând dreptul la apărare al părţilor, a mai prevăzut la art. 53 alin. (1) din Codul de procedură civilă că încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacă numai de părţi, odată cu hotărârea prin care s-a soluţionat cauza, iar când această din urmă hotărâre este definitivă, încheierea va putea fi atacată cu recurs, la instanţa ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la comunicarea acestei hotărâri. Prin urmare, Curtea a reţinut că nu este încălcat dreptul la un proces echitabil consacrat de art. 21 alin. (3) din Constituţie.

17. Curtea a mai statuat că garanţiile unui proces echitabil, instituite prin art. 6 din Convenţie, nu sunt aplicabile în procedura de soluţionare a cererii de recuzare, întrucât acest text se referă exclusiv la soluţionarea în fond a cauzei, el nefiind aplicabil unei proceduri derivate, cu caracter derogatoriu, astfel cum este recuzarea.

18. Întrucât criticile de neconstituţionalitate privesc, în esenţă, aceleaşi aspecte şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele cuprinse în decizia menţionată îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Vasile Niţă în Dosarul nr. 22.405/302/2015 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 51 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 27 februarie 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Andreea Costin

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Institutului Naţional de Gerontologie şi Geriatrie „Ana Aslan”, Bucureşti

 

Având în vedere Referatul de aprobare al Direcţiei management şi structuri sanitare nr. SP 6.358 din 8.06.2018, în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) şi art. 14 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare al Institutului Naţional de Gerontologie şi Geriatrie „Ana Aslan”, Bucureşti, conform anexei care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului sănătăţii nr. 798/2012*) pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Institutului Naţional de Gerontologie şi Geriatrie „Ana Aslan”, Bucureşti.

Art. 3. - Structurile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii şi Institutul Naţional de Gerontologie şi Geriatrie „Ana Aslan”, Bucureşti, vor duce la îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul sănătăţii,

Dan Octavian Alexandrescu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 8 iunie 2018.

Nr. 742.


*) Ordinul ministrului sănătăţii nr. 798/2012 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

de organizare şi funcţionare al Institutului Naţional de Gerontologie şi Geriatrie „Ana Aslan”, Bucureşti

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - (1) Institutul Naţional de Gerontologie şi Geriatrie „Ana Aslan”, Bucureşti, denumit în continuare institutul este unitate sanitară de interes naţional, funcţionând potrivit Hotărârii Consiliului de Miniştri nr. 111/1952 şi Hotărârii Guvernului nr. 1.002/1990 privind organizarea şi funcţionarea Institutului naţional de gerontologie şi geriatrie din Bucureşti. Sediul central al institutului este situat în Bucureşti, sectorul 1, str. Căldăruşani nr. 9.

(2) Activităţile organizatorice şi funcţionale cu caracter medico-sanitar din institut sunt reglementate şi supuse controlului Ministerului Sănătăţii.

(3) Asistenţa medicală în institut se realizează în cadru autorizat potrivit legii.

(4) Institutul dispune de spaţii destinate examinării şi efectuării tratamentului pacienţilor internaţi, inclusiv al bolnavilor din ambulatoriu, secţii clinice, spaţii pentru prestaţii diagnostice şi de laborator, de investigaţie radiologică, precum şi spaţii care sunt destinate activităţii de cercetare.

(5) Serviciile medicale acordate de institut pot fi preventive şi curative. Institutul, prin activitatea medicală şi activitatea de cercetare, participă la asigurarea stării de sănătate a populaţiei.

(6) Institutul trebuie să îndeplinească condiţiile de autorizare sanitară, de funcţionare şi de competenţă prevăzute de lege.

 

CAPITOLUL II

Obiectul de activitate al institutului

 

Art. 2. - (1) Institutul este unitate sanitară de nivel naţional, cu profil de asistenţă medicală geriatrică de specialitate acordată persoanelor vârstnice sau cu îmbătrânire prematură de pe întreg teritoriul ţării, ce se desfăşoară atât în secţiile cu paturi, în cabinetele exterioare, cât şi în ambulatoriul integrat şi în ambulatoriul de specialitate.

(2) Pe lângă asistenţa medicală de specialitate, structura institutului mai cuprinde secţii şi laboratoare de cercetare ştiinţifică având profil clinic, de biologia îmbătrânirii şi gerontologie socială.

Art. 3. - În cadrul institutului se desfăşoară şi următoarele activităţi de învăţământ şi cercetare:

a) învăţământ universitar;

b) învăţământ postuniversitar;

c) cercetare ştiinţifică medicală.

Art. 4. - Pregătirea cadrelor medicale, rezidenţilor, studenţilor, doctoranzilor, masteranzilor şi elevilor în institut este admisă atât pentru cei din învăţământul de stat, cât şi pentru cei din învăţământul privat autorizat sau acreditat potrivit legii.

Art. 5. - Activităţile de învăţământ şi cercetare sunt astfel organizate încât să consolideze calitatea actului medical, cu respectarea drepturilor pacienţilor, a eticii şi deontologiei medicale.

Art. 6. - Colaborarea dintre institut şi instituţiile de învăţământ superior medical, respectiv unităţile de învăţământ medical se desfăşoară pe bază de contract,încheiat conform metodologiei aprobate prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei naţionale.

Art. 7. - Cercetarea ştiinţifică medicală se efectuează pe bază de teme şi de contracte de cercetare, încheiate între institut şi finanţatorul cercetării.

Art. 8. - Institutul are obligaţia să desfăşoare activitatea de educaţie medicală şi cercetare (EMC) pentru medici, asistenţi medicali şi alt personal.

Art. 9. - În raport cu obiectul său de activitate institutul asigură:

a) efectuarea consultaţiilor, investigaţiilor, stabilirea diagnosticului, a tratamentelor şi a altor îngrijiri medicale tuturor bolnavilor spitalizaţi;

b) recuperarea medicală a bolnavilor;

c) educaţia sanitară a bolnavilor internaţi sau asistaţi în ambulatoriu;

d) achiziţionarea, gestionarea şi distribuirea medicamentelor;

e) achiziţionarea, depozitarea, distribuirea şi întreţinerea instrumentarului şi aparaturii medicale, a altor produse tehnico-medicale, potrivit normelor în vigoare;

f) controlul şi urmărirea calităţii medicamentelor administrate bolnavilor în vederea ridicării eficienţei tratamentelor, evitării riscului terapeutic şi a fenomenelor adverse;

g) crearea unor condiţii modeme de confort, asigurarea unei alimentaţii specifice afecţiunilor şi servirea mesei în condiţii de igienă;

h) asigurarea condiţiilor necesare pentru aplicarea măsurilor de securitate şi sănătate în muncă şi pază contra incendiilor, precum şi a celor privind protecţia civilă, corespunzător normelor legale;

i) organizarea şi desfăşurarea activităţii de arhivare a documentelor primite, generate şi deţinute de unitate în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

j) asigurarea condiţiilor optime de păstrare a fondului de documente, cu respectarea termenelor de păstrare stabilite pentru unităţile sanitare.

Art. 10. - (1) Institutul are obligaţia de a acorda primul ajutor şi asistenţă medicală de urgenţă oricărei persoane care se prezintă la institut, dacă starea sănătăţii persoanei este critică. După stabilizarea funcţiilor vitale, institutul va asigura, după caz, transportul autorizat obligatoriu la o altă instituţie medico-sanitară de profil.

(2) Institutul va fi în permanenţă pregătit pentru asigurarea asistenţei medicale în caz de război, dezastre, atacuri teroriste, conflicte sociale şi alte situaţii de criză şi este obligat să participe cu toate resursele la înlăturarea efectelor acestora.

(3) Cheltuielile efectuate de institut în caz de război, dezastre, atacuri teroriste, conflicte sociale şi alte situaţii de criză se rambursează de către stat, prin hotărâre a Guvernului.

Art. 11. - (1) Institutul are obligaţia să înregistreze, să stocheze, să prelucreze şi să transmită informaţiile privind activitatea de îngrijire, conform normelor elaborate de Ministerul Sănătăţii.

(2) Raportările se fac atât la Ministerul Sănătăţii, cât şi la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti.

(3) Personalul medical are obligaţia respectării clauzelor contractuale cu Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti şi va fi sancţionat corespunzător legii în cazul nerespectării acestor clauze.

Art. 12. - (1) Institutul are, în principal, următoarele atribuţii:

a) prevenirea şi combaterea infecţiilor asociate asistenţei medicale;

b) efectuarea consultaţiilor, investigaţiilor, tratamentelor şi a altor îngrijiri medicale bolnavilor spitalizaţi;

c) stabilirea corectă a diagnosticului şi a conduitei terapeutice pentru pacienţii spitalizaţi;

d) aprovizionarea şi distribuirea medicamentelor;

e) aprovizionarea cu substanţe şi materiale de curăţenie şi dezinfecţie;

f) aprovizionarea în vederea asigurării unei alimentaţii corespunzătoare, atât din punct de vedere calitativ, cât şi cantitativ, conform legislaţiei în vigoare;

g) stabilirea unui microclimat corespunzător, astfel încât să fie prevenită apariţia de infecţii asociate asistenţei medicale;

h) realizarea condiţiilor necesare pentru aplicarea măsurilor de protecţie a muncii şi pază contra incendiilor, conform normelor în vigoare;

i) limitarea accesului vizitatorilor în institut în perioada de carantină, iar, în unele secţii, interzicerea vizitării pe secţie.

(2) Atribuţiile personalului din cadrul institutului sunt stabilite prin fişele de post.

 

CAPITOLUL III

Conducerea institutului

 

Art. 13. - (1) Institutul este condus de un manager, persoană fizică. În cadrul institutului se organizează şi funcţionează Consiliul de administraţie şi Comitetul director.

(2) Conducerea institutului acţionează cu diligenţa pe care un bun proprietar o depune în administrarea bunurilor sale şi răspunde de integritatea acestuia, precum şi de întocmirea şi prezentarea la termenele stabilite a situaţiei patrimoniului în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. 14. - Conducerea institutului este formată din:

1. Consiliul de administraţie;

2. Manager, care asigură conducerea curentă a institutului;

3. Comitetul director, format din:

a) manager;

b) director medical;

c) director financiar-contabil;

d) director de îngrijiri.

Art. 15. - (1) În conformitate cu legislaţia în vigoare, la nivelul institutului îşi desfăşoară activitatea Consiliul de administraţie, care are rol de a dezbate principalele probleme de strategie şi de organizare şi funcţionare a institutului şi de a face recomandări managerului institutului în urma dezbaterilor. Consiliul de administraţie are următoarea componenţă:

a) trei reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii şi trei membri supleanţi;

b) un reprezentant numit de Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi un membru supleant;

c) un reprezentant al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti şi un membru supleant;

d) un reprezentant al structurii teritoriale a Colegiului Medicilor din România, cu statut de invitat;

e) un reprezentant al structurii teritoriale a Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, cu statut de invitat.

(2) Managerul participă la şedinţele Consiliului de administraţie fără drept de vot.

(3) Reprezentantul nominalizat de sindicatul legal constituit în institut, afiliat federaţiilor sindicale semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară, participă ca invitat permanent la şedinţele Consiliului de administraţie.

Art. 16. - Atribuţiile principale ale Consiliului de administraţie sunt următoarele:

1. avizează bugetul de venituri şi cheltuieli al institutului, precum şi situaţiile financiare trimestriale şi anuale;

2. organizează concurs pentru ocuparea funcţiei de manager în baza regulamentului aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii;

3. aprobă măsurile pentru dezvoltarea activităţii institutului în concordanţă cu nevoile de servicii medicale ale populaţiei;

4. avizează programul anual al achiziţiilor publice întocmit în condiţiile legii;

5. analizează modul de îndeplinire a obligaţiilor de către membrii Comitetului director şi activitatea managerului şi dispune măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii;

6. propune revocarea din funcţie a managerului şi a celorlalţi membri ai Comitetului director în cazul în care constată existenţa situaţiilor prevăzute de lege.

Art. 17. - Consiliul de administraţie se întruneşte lunar sau ori de către ori este nevoie, la solicitarea majorităţii membrilor săi, a preşedintelui de şedinţă sau a managerului, şi ia decizii cu majoritatea simplă a membrilor prezenţi.

Art. 18. - (1) Institutul este condus de către un manager. Acesta încheie un contract de management cu Ministerul Sănătăţii pe o perioadă de maximum 4 ani. Contractul poate fi prelungit sau poate înceta înainte de termen în urma evaluării anuale efectuate pe baza criteriilor de performanţă stabilite de Ministerul Sănătăţii.

(2) Atribuţiile managerului sunt prevăzute în contractul de management, conform ordinului ministrului sănătăţii.

(3) Managerul va respecta incompatibilităţii© şi conflictele de interese stabilite prin lege.

Art. 19. - (1) Din Comitetul director fac parte:

a) managerul:

b) directorul medical;

c) directorul financiar-contabil;

d) directorul de îngrijiri.

(2) Ocuparea funcţiilor specifice Comitetului director se face prin concurs organizat de managerul institutului,

(3) în institut, directorul medical poate fi cadru didactic universitar.

Art. 20. - Comitetul director are, în principal, următoarele atribuţii:

1. elaborarea planului de dezvoltare al institutului pe perioada mandatului, în baza propunerilor scrise ale Consiliului medical;

2. elaborarea, pe baza propunerilor Consiliului medical, a planului anual de furnizare de servicii medicale al institutului;

3. propunerea către manager, în vederea aprobării:

a) numărului de personal, pe categorii şi locuri de muncă, în funcţie de reglementările în vigoare;

b) organizării concursurilor pentru posturile vacante, în urma consultării cu sindicatele, conform legii;

4. elaborarea regulamentului de organizare şi funcţionare, a regulamentului intern şi a organigramei institutului, în urma consultării cu sindicatele, conform legii;

5. propunerea spre aprobare către manager a măsurilor organizatorice privind îmbunătăţirea calităţii actului medical, a condiţiilor de spitalizare, igienă şi alimentaţie, precum şi a măsurilor de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii, şi urmărirea implementării acestora;

6. elaborarea proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli al institutului, pe baza centralizării de către compartimentul economico-financiar a propunerilor fundamentate ale conducătorilor secţiilor şi compartimentelor din structura institutului, pe care îl supune aprobării managerului;

7. urmărirea realizării indicatorilor privind execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli pe secţii şi compartimente, asigurând sprijin şefilor de secţii şi compartimente pentru încadrarea în bugetul alocat;

8. analizarea propunerii Consiliului medical privind utilizarea fondului de dezvoltare, pe care îl supune spre aprobare managerului;

9. asigurarea monitorizării şi raportării indicatorilor specifici activităţii medicale, financiari, economici, precum şi a altor date privind activitatea de supraveghere, prevenire şi control, pe care le prezintă managerului, conform metodologiei stabilite;

10. analizarea, la propunerea Consiliului medical, a măsurilor pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea activităţii institutului, în concordanţă cu nevoile de servicii medicale ale populaţiei, dezvoltarea tehnologiilor medicale, ghidurilor şi protocoalelor de practică medicale;

11. elaborarea planului de acţiune pentru situaţii speciale şi asistenţă medicală în caz de război, dezastre, atacuri teroriste, conflicte sociale şi alte situaţii de criză;

12. Întocmirea, fundamentarea şi prezentarea spre aprobare managerului a planului anual de achiziţii publice, a listei investiţiilor şi a lucrărilor de reparaţii curente şi capitale care urmează să se realizeze într-un exerciţiu financiar, în condiţiile legii, la propunerea Consiliului medical, şi răspunderea privind realizarea acestora;

13. analizarea, trimestrial sau ori de câte ori este nevoie, a modului de îndeplinire a obligaţiilor asumate prin contracte şi propunerea către manager a măsurilor de îmbunătăţire a activităţii institutului;

14. Întocmirea informărilor lunare, trimestriale şi anuale cu privire la execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli, pe care le analizează cu Consiliul medical şi le prezintă autorităţii de sănătate publică a municipiului Bucureşti, precum şi Ministerului Sănătăţii, la solicitarea acestora;

15. negocierea, prin manager, directorul medical şi directorul financiar-contabil, a contractelor de furnizare de servicii medicale cu Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti;

16. Întrunirea lunar sau ori de câte ori este nevoie, la solicitarea majorităţii membrilor să: ori a managerului institutului, şi luarea deciziilor în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi, cu majoritatea absolută a membrilor prezenţi;

17. Înaintarea propunerilor privind structura organizatorică, reorganizarea, restructurarea, schimbarea sediului şi a denumirii institutului;

18. negocierea cu şeful de secţie/laborator/serviciu şi propunerea spre aprobare managerului a indicatorilor specifici de performanţă ai managementului secţiei/laboratorului/ serviciului, care vor fi prevăzuţi ca anexă la contractul de administrare a secţiei/laboratorului/serviciului;

19. răspunderea în faţa managerului pentru îndeplinirea atribuţiilor care îi revin;

20. analizarea activităţii membrilor săi pe baza rapoartelor de evaluare şi elaborarea raportului anual de activitate al institutului.

Art. 21. - Atribuţiile principale ale directorului medical sunt:

1. coordonarea şi răspunderea privind elaborarea la termen a propunerilor privind planul de dezvoltare a institutului, planul anual de servicii medicale, bugetul de venituri şi cheltuieli;

2. monitorizarea calităţii serviciilor medicale acordate la nivelul institutului, inclusiv prin evaluarea satisfacţiei pacienţilor, şi elaborarea, împreună cu şefii de secţii, a propunerilor de îmbunătăţire a activităţii medicale;

3. aprobarea protocoalelor de practică medicală la nivelul institutului şi monitorizarea procesului de implementare a protocoalelor şi ghidurilor de practică medicală la nivelul întregului institut;

4. răspunderea privind coordonarea şi corelarea activităţilor medicale desfăşurate la nivelul secţiilor pentru asigurarea tratamentului adecvat pentru pacienţii internaţi;

5. coordonarea implementării programelor de sănătate la nivelul institutului;

6. Întocmirea planului de formare şi perfecţionare a personalului medical, la propunerea şefilor de secţii şi laboratoare;

7. avizarea utilizării bazei de date medicale a institutului pentru activităţi de cercetare medicală, în condiţiile legii;

8. asigurarea respectării normelor de etică profesională şi deontologie medicală la nivelul institutului, colaborând cu Colegiul Medicilor din România;

9. răspunderea privind acreditarea personalului medical al institutului şi acreditarea activităţilor medicale desfăşurate în institut, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

10. participarea, alături de manager, la organizarea asistenţei medicale în caz de dezastre, epidemii şi în alte situaţii speciale, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

11. stabilirea coordonatelor principale privind consumul de medicamente şi materiale sanitare la nivelul institutului, în vederea unei utilizări judicioase a fondurilor institutului, prevenirii polipragmaziei şi a rezistenţei la medicamente;

12. supervizarea respectării prevederilor în vigoare referitoare la documentaţia medicală a pacienţilor trataţi, asigurarea confidenţialităţii datelor medicale, constituirea arhivei institutului;

13. propunerea către manager a unui înlocuitor pentru perioada când lipseşte din institut.

Art. 22. - Atribuţiile specifice directorului financiar-contabil sunt:

1. asigurarea şi răspunderea privind buna organizare şi desfăşurare a activităţii financiare a institutului, în conformitate cu dispoziţiile legale;

2. organizarea contabilităţii în cadrul institutului, în conformitate cu dispoziţiile legale, şi asigurarea efectuării corecte şi la timp a înregistrărilor financiar-contabile;

3. asigurarea întocmirii la timp şi în conformitate cu dispoziţiile legale a balanţelor de verificare şi a bilanţurilor anuale şi trimestriale;

4. propunerea privind defalcarea pe trimestre a indicatorilor financiari aprobaţi în bugetul de venituri şi cheltuieli;

5. asigurarea executării bugetului de venituri şi cheltuieli al institutului, urmărind realizarea indicatorilor financiari aprobaţi şi respectarea disciplinei contractuale şi financiare;

6. participarea la negocierea contractului de furnizare de servicii medicale cu Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti;

7. angajarea institutului, prin semnătură, alături de manager, în toate operaţiunile patrimoniale, având obligaţia, în condiţiile legii, de a le refuza pe acelea care contravin dispoziţiilor legale;

8. analizarea, din punct de vedere financiar, a planului de acţiune pentru situaţii speciale prevăzute de lege, precum şi pentru situaţii de criză;

9. evaluarea, prin bilanţul contabil, a eficienţei indicatorilor specifici;

10. asigurarea îndeplinirii, în conformitate cu dispoziţiile legale, a obligaţiilor institutului către bugetul statului, Trezoreria Statului şi terţi, asigurarea plăţii integrale şi la timp a drepturilor băneşti cuvenite personalului;

11. asigurarea întocmirii, circuitului şi prestării documentelor justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate;

12. organizarea evidenţei creanţelor şi obligaţiilor cu caracter patrimonial care revin institutului în baza documentelor justificative primite;

13. asigurarea prin personalul din subordine a urmăririi debitelor înregistrate pe baza documentelor justificative primite;

14. asigurarea aplicării dispoziţiilor legale privitoare la gestionarea valorilor materiale şi luarea măsurilor pentru ţinerea la zi şi corectă a evidenţelor gestiunii;

15. răspunderea privind îndeplinirea atribuţiilor ce revin Biroului financiar-contabilitate cu privire la exercitarea controlului financiar preventiv şi asigurarea integrităţii patrimoniului;

16. Îndeplinirea formelor de scădere din evidenţă a bunurilor de orice fel, în cazurile şi condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale;

17. asigurarea, prin personalul din subordine şi împreună cu Compartimentul achiziţii publice, contractare şi Compartimentul administrativ, a întocmirii şi prezentării de studii privind optimizarea măsurilor de bună gospodărire a resurselor materiale şi băneşti, de prevenire a formării de stocuri peste necesar, în scopul administrării cu eficienţă maximă a patrimoniului unităţii şi a sumelor încasate în baza contractului de furnizare de servicii medicale;

18. organizarea şi luarea măsurilor de realizare a perfecţionării pregătirii profesionale a salariaţilor din subordine;

19. organizarea la termenele stabilite şi cu respectarea dispoziţiilor legale a inventarierii mijloacelor materiale în unitate;

20. participarea la elaborarea Regulamentului de organizare şi funcţionare şi a Regulamentului intern al institutului.

Art. 23. - Atribuţiile specifice directorului de îngrijiri sunt:

1. monitorizarea activităţii asistenţilor medicali şefi, asistenţilor medicali şi personalului medical auxiliar; în conformitate cu atribuţiile prevăzute în fişa postului;

2. organizarea unor întâlniri de lucru cu asistenţii medicali şefi;

3. monitorizarea calităţii serviciilor de îngrijire acordate, inclusiv prin evaluarea satisfacţiei pacienţilor şi luarea măsurilor pentru îmbunătăţirea acesteia;

4. monitorizarea procesului privind implementarea ghidurilor şi protocoalelor de practică elaborate de Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România şi aprobate de Ministerul Sănătăţii;

5. stabilirea necesarului privind conţinutul programelor de perfecţionare organizate în cadrul institutului, pentru personalul din subordine, la propunerea asistenţilor medicali şefi;

6. analizarea şi avizarea solicitărilor privind participarea personalului din subordine la programele de educaţie medicală continuă organizate în afara instituţiei;

7. colaborarea cu Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, cu instituţiile de învăţământ şi cu alte instituţii acreditate la realizarea programelor de perfecţionare pentru asistenţii medicali;

8. analizarea, participarea la soluţionarea sancţiunilor propuse pentru personalul din subordine;

9. aprobarea programului de activitate lunar al asistenţilor medicali, personalului medical auxiliar şi programarea concediilor de odihnă;

10. asigurarea unor măsuri necesare pentru cunoaşterea de către personalul din subordine a reglementărilor legale privind normele generale de sănătate şi securitate în muncă, a regulamentului de organizare şi funcţionare al institutului, a regulamentului intern, a normelor privind prevenirea, combaterea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale în unităţile sanitare şi normelor privind gestionarea deşeurilor provenite din activităţile medicale;

11. participarea la elaborarea Regulamentului de organizare şi funcţionare şi a Regulamentului intern al institutului;

12. stabilirea, pentru personalul din subordine, împreună cu asistenţii medicali şefi, a necesarului şi conţinutului programelor de perfecţionare organizate pe plan local;

13. analizarea, împreună cu asistenţii medicali şefi, a sesizărilor privind abaterile de la normele etice şi profesionale ale personalului din subordine, propunerea unor măsuri de sancţionare şi prezentarea acestora în Comitetul director;

14. stabilirea necesarului de personal mediu şi auxiliar sanitar, în conformitate cu normativul de personal, făcând parte din comisia de concurs privind angajarea şi promovarea acestuia;

15. stabilirea programului de activitate, în funcţie de specificul secţiei, împreună cu asistenţii medicali şefi;

16. răspunderea privind aplicarea precauţiunilor universale şi izolarea specială a bolnavilor, dacă este cazul;

17. asigurarea aprovizionării cu materiale necesare prevenirii şi limitării infecţiilor asociate asistenţei medicale în unităţile sanitare, precum şi menţinerii stării de igienă;

18. participarea la recoltarea probelor de mediu şi testarea dezinfecţiei şi sterilizării împreună cu echipa compartimentului de supraveghere şi control al infecţiilor asociate asistenţei medicale în unităţile sanitare;

19. asigurarea aplicării modului de colectare a deşeurilor infecţioase şi neinfecţioase (menajere), a modului de transport şi a depozitării lor;

20. organizarea desfăşurării controlului medical periodic al personalului de către medicii de medicina muncii;

21. participarea la elaborarea proiectului de buget anual al unităţii, cu privire la repartizarea acestuia în funcţie de priorităţi (activităţi de îngrijire, programe de educaţie continuă, dotare cu echipamente, instrumentar, materiale consumabile, reparaţii etc.);

22. soluţionarea reclamaţiilor personalului din subordine, aducându-le la cunoştinţa Comitetului director;

23. analizarea sarcinilor suplimentare cerute de medicul şef de secţie la sesizarea asistenţilor medicali şefi şi stabilirea modului de rezolvare împreună cu directorul medical;

24. Îndeplinirea oricăror altor sarcini, în limitele competenţei, venite din partea şefilor ierarhici, conform reglementărilor în vigoare;

25. Îndeplinirea atribuţiilor desemnate de managerul institutului, conform normelor şi procedurilor legale;

26. de a propune managerului un înlocuitor pentru perioada când lipseşte din institut.

 

CAPITOLUL IV

Structura institutului

 

Art. 24, - Structura organizatorică a institutului se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii, în condiţiile legii, fiind compusă din:

A. Sediul din Bucureşti, sector 1, str. Căldăruşani nr. 9:

- Secţia I

- Secţia II

- Secţia III

- Secţia IV - Clinică, din care: compartiment de psihogeriatrie

- Farmacie

- Laborator analize medicale

- Laborator radiologie şi imagistică medicală, cu puncte de lucru la Otopeni şi în ambulatoriul de specialitate al institutului

- Compartiment explorări funcţionale

- Compartiment anatomie patologică, morgă, prosectură

- Laborator recuperare, medicină fizică şi balneologie

- Serviciu de statistică şi informatică medicală, cu puncte de lucru la sediul din Otopeni şi în ambulatoriul de specialitate

- Serviciul de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale

B. Ambulatoriul integrat al institutului cu cabinete în specialităţile:

- geriatrie şi gerontologie

- oftalmologie

- psihiatrie

- cardiologie

- neurologie

- cabinet de osteodensitometrie

C. Sediul din Otopeni:

- Secţia I

- Secţia II

- Secţia III

- Secţia IV

- Farmacie

- Laborator analize medicale

- Compartiment radiologie şi imagistică medicală ca punct de lucru al laboratorului institutului

- Laborator recuperare, medicină fizică şi balneologie

- Cabinete pentru consultaţii: ORL, oftalmologie

- Cabinet de osteodensitometrie

D. Activitate de cercetare:

- Secţia biologia îmbătrânirii:

- Laborator cercetare - studiul biochimiei, metabolismului intermediar şi al farmacodinamicii tisulare

- Colectiv de cercetare biologie celulară şi moleculară

- Colectiv de imunologie

- Laborator de evaluare a vârstei biologice

- Laborator de cercetare gerontologie socială

E. Cabinete consultaţii exterioare:

- Hotel „Termal” - Felix

- Hotel „Roman” - Herculane

- Hotei „Mangalia” - Mangalia

- Hotel „Efosan” - Eforie Nord

F. Ambulatoriu de specialitate, cu sediul în Bucureşti, Str. Spătarului nr. 15:

- Cabinete geriatrie şi gerontologie

- Cabinet medicină internă/gastroenterologie

- Cabinet neurologie/recuperare, medicină fizică şi balneologie

- Cabinet oftalmologie

- Cabinet urologie/dermatovenerologie

- Cabinet O.R.L.

- Cabinet dermatovenerologie

- Cabinet gastroenterologie

- Laborator recuperare, medicină fizică şi balneologie (baza de tratament)

- Compartiment radiologie şi imagistică medicală, ca punct de lucru al laboratorului institutului

- Laborator de analize medicale

- Compartiment explorări funcţionale

- Compartiment fişier, statistică şi informatică medicală

G. Aparat funcţional

1. Secţiile cu paturi sunt organizate conform profilului de specialitate.

2. Secţiile/Laboratoarele/Serviciile sunt conduse de un medic şef de secţie/laborator/serviciu, ajutat de asistenta-şefă.

3. Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce revin cu privire la activitatea economică, financiară şi administrativă, institutul are în structură servicii şi birouri funcţionale, astfel: Serviciul R.U.N.O.S.; Biroul resurse umane; Serviciul financiar-contabilitate; Biroul financiar; Biroul aprovizionare-transport; Serviciul administrativ; Biroul administrativ; Serviciul achiziţii publice, contractare; Compartimentul juridic; Biroul tehnic; Compartimentul securitatea muncii, PSI, protecţie civilă şi situaţii de urgenţă; Compartimentul audit; Compartimentul de informatică; Compartimentul relaţii cu publicul; Serviciul de management al calităţii serviciilor medicale.

4. Secţiile/Laboratoarele/Serviciile participă activ la implementarea/dezvoltarea sistemului de control managerial, implementarea/dezvoltarea procedurilor operaţionale privind sistemul de calitate, precum şi a normelor de protecţie a muncii, securitate şi sănătate în muncă.

Art. 25. - Secţiile cu paturi au, în principal, următoarele atribuţii privind asistenţa medicală:

1. repartizarea bolnavilor în saloane, în condiţiile aplicării măsurilor referitoare la combaterea infecţiilor asociate asistenţei medicale;

2. asigurarea examinării medicale complete şi a investigaţiilor minime ale bolnavilor în ziua internării;

3. efectuarea, în cel mai scurt timp, a investigaţiilor necesare stabilirii diagnosticului;

4. declararea cazurilor de boli contagioase şi a bolilor profesionale, conform reglementărilor în vigoare;

5. asigurarea tratamentului medical complet (curativ, preventiv şi de recuperare), individualizat şi diferenţiat, în raport cu starea bolnavului, cu forma şi stadiul evolutiv al bolii, prin aplicarea diferitelor procedee şi tehnici medicale;

6. asigurarea timp de 24 de ore a îngrijirii medicale necesare pe toată durata internării;

7. asigurarea aparatului de urgenţă, cu aprobarea conducerii institutului;

8. asigurarea medicamentelor necesare tratamentului indicat şi administrarea curentă a acestora;

9. asigurarea alimentaţiei bolnavilor, în concordanţă cu diagnosticul şi stadiul evolutiv al bolii;

10. desfăşurarea unei activităţi care să asigure bolnavilor internaţi un regim raţional de odihnă şi de servire a mesei, de igienă personală, de primire a vizitelor şi păstrare a legăturii cu familia;

11. acordarea de informaţii privind educaţia sanitară a bolnavilor şi aparţinătorilor.

Art. 26. - (1) în cadrul institutului funcţionează o farmacie cu circuit închis. Farmacia asigură şi gestionează întreaga medicaţie necesară bolnavilor internaţi.

(2) Farmacia are, în principal, următoarele atribuţii:

1. recepţia produselor farmaceutice şi a materialelor sanitare pe baza documentelor de primire;

2. aprovizionarea, depozitarea şi păstrarea medicamentelor în condiţii corespunzătoare;

3. verificarea termenului de valabilitate a medicamentelor şi substanţelor farmaceutice;

4. asigurarea de medicamente necesare activităţii de asistenţă medicală a institutului;

5. păstrarea şi eliberarea medicamentelor de orice natură şi formă, potrivit Farmacopeii române în vigoare, a specialităţilor farmaceutice autorizate şi a altor produse farmaceutice, conform nomenclatorului aprobat de Ministerul Sănătăţii;

6. depozitarea produselor conform normelor în vigoare (standarde sau norme interne), ţinându-se seama de natura şi proprietăţile lor fizico-chimice;

7. organizarea şi efectuarea controlului calităţii medicamentului şi luarea de măsuri ori de câte ori este necesar pentru preîntâmpinarea accidentelor, informând imediat organul superior;

8. eliberarea medicamentelor potrivit normelor stabilite de Ministerul Sănătăţii;

9. întocmirea propunerilor fundamentate pentru necesarul de achiziţii publice de medicamente şi unele materiale sanitare;

10. operarea în programul informatic a documentelor de eliberare a medicamentelor;

11. participarea, pe baza consumurilor şi a stocurilor din farmacie, la efectuarea comenzilor lunare;

12. respectarea secretului profesional şi a codului de etică al farmaciştilor.

Art. 27. - Laboratorul de analize medicale are, în principal, următoarele atribuţii:

1. efectuarea analizelor medicale de hematologie, biochimie, microbiologie, imunologie, parazitologie, micologie necesare precizării diagnosticului, stadiului de evoluţie a bolii şi examenelor profilactice;

2. recepţionarea produselor sosite pentru examen de laborator şi înserierea lor corectă;

3. asigurarea recipientelor necesare recoltării produselor;

4. redactarea corectă şi distribuirea la timp a rezultatelor examenelor efectuate;

5. întocmirea propunerilor fundamentate pentru necesarul de achiziţii publice de reactivi şi materiale de laborator specifice;

6. raportarea statistică a numărului de analize efectuate pe bolnavii internaţi.

Art. 28. - Laboratorul de radiologie şi imagistică medicală, cu punct de lucru la Otopeni şi în ambulatoriul de specialitate al institutului, are, în principal, următoarele atribuţii:

1. efectuează examenele radiologice şi imagistice în laborator şi la patul bolnavului, la indicaţia medicului curant;

2. colaborează cu medicii clinicieni în scopul precizării diagnosticului;

3. organizează şi utilizează corespunzător filmoteca şi arhiva laboratorului;

4. înregistrează toate examinările efectuate;

5. aplică măsuri pentru prevenirea iradierii bolnavilor şi a personalului din laborator;

6. respectă prevederile legale specifice domeniului, elaborate de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare şi Ministerul Sănătăţii;

7. Întocmeşte propuneri fundamentate pentru necesarul de achiziţii publice de filme şi materiale de laborator specifice;

8. raportează numărul de examinări efectuate pe bolnavii internaţi şi cei din ambulatoriu serviciului de statistică şi informatică medicală.

Art. 29. - Compartimentul de explorări funcţionale are, în principal, următoarele atribuţii:

1. efectuează probe funcţionale de oximetrie digitală pentru testarea circulaţiei periferice capilare;

2. efectuează probe de presiune venoasă periferică;

3. efectuează probe de oscilometrie;

4. efectuează probe ventilatorii;

5. efectuează probe de explorare electrocardiografică a inimii;

6. efectuează electroencefalograme +/- potenţiale auditive şi vizuale;

7. interpretează probele de explorări funcţionale ale tuturor bolnavilor din secţiile institutului;

8. programează efectuarea probelor pentru fiecare bolnav internat;

9. pregăteşte psihic şi informează pacientul în vederea unei bune cooperări la efectuarea probelor;

10. efectuează probele de explorări funcţionale, cunoscând gradul da risc al acestor probe, în vederea evitării contaminării microbiene intraspitaliceşti;

11. dezvoltă şi diversifică metodele de investigaţie funcţională în cadrul laboratorului;

12. asigură funcţionarea aparatelor din dotare la parametrii necesari, cu verificarea lunară a acestora de către tehnicieni;

13. pregăteşte aparatura de lucru necesară investigaţiilor de laborator;

14. pregăteşte şi înregistrează bolnavii, măsoară înălţimea şi greutatea corporală în vederea explorărilor ce se vor efectua;

15. testează circulaţia arterială periferică în cadrul oscilometriei efectuate la nivelul fiecărui segment al membrelor inferioare sau superioare;

16. supraveghează permanent starea generală a bolnavului investigat, acordă rapid primul ajutor dacă este necesar;

17. execută investigaţii de explorări funcţionale (EKG, EEG, PEV, PEA, spirometrie, oximetrie, oscilometrie, probe respiratorii, indice gleznă/braţ, TA, ECO);

18. prelucrează datele şi elaborează buletinele de investigaţii medicale, pe care le difuzează către clinicile institutului.

Art. 30. - Compartimentul anatomie patologică, morgă prosectură are, în principal, următoarele atribuţii:

1. efectuarea de autopsii la toate cazurile decedate în institut, care nu sunt cazuri medico-legale, în vederea stabilirii, confirmării sau completării diagnosticului clinic şi precizării cauzei medicale a morţii;

2. efectuarea de îmbălsămări, spălarea, îmbrăcarea şi cosmetizarea cadavrelor;

3. eliberarea certificatului de îmbălsămare pe baza certificatului constatator de deces, completat şi semnat de medicul anatomopatolog;

4. eliberarea cadavrelor în conformitate cu normele în vigoare;

5. efectuarea diagnosticului histopatologic sau citopatologic asupra produselor biologice recoltate;

6. colaborarea cu celelalte laboratoare din cadrul institutului, în vederea efectuării unor cercetări complementare speciale, bacteriologice, biochimice, experimentale;

7. comunicarea trimestrială către conducerea institutului a situaţiei cazurilor finalizate;

8. raportarea statistică a numărului de proceduri efectuate bolnavilor internaţi şi celor din ambulatoriu;

9. raportarea statistică a numărului de analize efectuate pe bolnavii internaţi şi celor din ambulatoriu;

10. Întocmirea propunerilor fundamentate pentru necesarul de achiziţii publice de reactivi şi materiale de laborator specifice;

11. eliberarea pe bază de cerere, conform legislaţiei în vigoare, a probelor în vederea unui consult de specialitate sau pentru investigaţii suplimentare;

12. primirea, înregistrarea şi prelucrarea pieselor de la necropsie, examene citologice;

13. prepararea coloranţilor şi reactivilor;

14. arhivarea lamelelor şi a blocurilor.

Art. 31. - Laboratorul de recuperare, medicină fizică şi balneologie are, în principal, următoarele atribuţii:

1. efectuează investigaţii medicale de specialitate;

2. înscrie în fişa medicală a bolnavilor examinaţi planul de recuperare (electroterapie, kinetoterapie, masaj etc.);

3. solicită consulturi de specialitate, acolo unde este cazul, pentru stabilirea diagnosticului;

4. introduce în practică metodele şi tehnicile noi;

5. foloseşte corect aparatura şi ia măsuri în caz de defecţiune, prin anunţarea personalului tehnic în vederea reparaţiilor;

6. poartă echipament de protecţie conform funcţiei în vederea păstrării igienei şi aspectului estetic personal;

7. respectă secretul profesional şi codul de etică şi deontologie profesională, măsurile igienico-sanitare şi de combatere a infecţiilor asociate asistenţei medicale în unităţile sanitare;

8. desfăşoară activitate în sala de gimnastică şi la patul bolnavului;

9. consemnează cu regularitate în fişă tratamentul şi procedurile aplicate şi observaţiile sale;

10. completează periodic în fişă datele antropometrice;

11. supraveghează starea pacienţilor pe perioada aplicării procedurilor fizioterapeutice;

12. supraveghează şi înregistrează în permanenţă datele despre starea pacientului;

13. informează pacientul asupra tratamentului pe care îl efectuează, asupra efectelor terapeutice şi asupra efectelor negative care pot apărea;

14. manifestă permanent o atitudine plină de solicitudine faţă de bolnav;

15. utilizează şi păstrează în bune condiţii echipamentele şi instrumentarul din dotare;

16. aprovizionează şi utilizează soluţiile medicamentoase necesare la aplicarea procedurilor fizioterapeutice;

17. întreţine şi igienizează spaţiile în care se desfăşoară procedurile de hidrotermoterapie şi aparatura aferentă acestor tipuri de tratamente;

18. schimbă şi transportă lenjeria utilizată (cearşafuri, aleze, prosoape), respectând circuitul lenjeriei;

19. pregăteşte căzile pentru bale (dezinfecţie după fiecare pacient), umple căzile la temperatura prescrisă pe fişa de tratament.

Art. 32. - Serviciul statistică şi informatică medicală, cu punct de lucru la sediul din Otopeni şi ambulatoriul de specialitate, are, în principal, următoarele atribuţii:

1. Întocmirea rapoartelor, centralizărilor, dărilor de seamă şi a situaţiilor statistice periodice lunare, trimestriale, semestriale şi anuale;

2. executarea, în termenele stabilite, a tuturor lucrărilor de statistică medicală, precum şi a celor necesare pentru activitatea operativă a instituţiei;

3. asigurarea circuitului informaţional al datelor prin sistemul informatic existent;

4. introducerea zilnică, verificarea şi transmiterea datelor privitoare la pacienţi din foile de observaţie clinice generale;

5. transmiterea şi prelucrarea datelor prin internet;

6. clasificarea foilor de observaţie clinice generale ale bolnavilor externaţi pe secţii, pe an;

7. ţinerea evidenţei datelor statistice pe formulare stabilite de Ministerul Sănătăţii şi întocmirea rapoartelor statistice ale institutului, verificând exactitatea datelor statistice ale secţiilor cuprinse în rapoartele secţiilor;

8. punerea la dispoziţia secţiilor a datelor statistice şi a documentaţiei medicale necesare pentru activitatea curentă şi asigurarea prelucrării datelor statistice;

9. urmărirea corelării diferiţilor indicatori de activitate comparativ cu alte unităţi sau pe ţară şi informarea şefilor de secţie şi a conducerii unităţii;

10. ţinerea la zi a evidenţei informatizate a pacienţilor externaţi şi răspunderea privind corectitudinea datelor introduse în calculator, întocmite şi transmise către Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti, Ministerul Sănătăţii şi alte organe abilitate ale statului;

11. asigurarea controlului zilnic al foilor de mişcare a bolnavului şi compararea cu baza de date;

12. asigurarea înregistrării mişcării zilnice a bolnavilor în centralizatorul electronic;

13. efectuarea controlului periodic al listei bolnavilor ieşiţi şi întocmirea situaţiei numerice a acestora;

14. asigurarea centralizării concediilor medicale furnizate de secţii, tipărirea şi expedierea prin e-mail la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti;

15. urmărirea înregistrării corecte a datelor bolnavilor;

16. respectarea prevederilor legale în vigoare cu privire la păstrarea confidenţialităţii datelor, a informaţiilor şi a documentelor.

Art. 33. - Serviciul de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale are, în principal, următoarele atribuţii:

1. organizarea şi participarea la întâlnirile Comitetului de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale;

2. propunerea de sancţiuni pentru personalul care nu respectă procedurile şi protocoalele de prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale către managerul unităţii;

3. elaborarea şi supunerea spre aprobare a planului anual de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale din unitate;

4. propunerea şi iniţierea activităţii complementare de prevenţie sau de limitare cu caracter de urgenţă, în cazul unor situaţii de risc sau al unui focar de infecţie asociată asistenţei medicale;

5. întocmirea hărţii punctelor şi zonelor de risc pentru apariţia infecţiilor asociate asistenţei medicale şi elaborarea procedurilor şi protocoalelor de prevenire şi limitare în conformitate cu aceasta;

6. supravegherea şi controlarea bunei funcţionări a procedurilor de sterilizare şi menţinerea sterilităţii pentru instrumentarul şi materialele sanitare care sunt supuse sterilizării;

7. organizarea, anuală, a unui studiu de prevalenţă de moment a infecţiilor asociate asistenţei medicale şi a consumului de antibiotice din spital, în conformitate cu metodologia elaborată de Institutul Naţional de Sănătate Publică;

8. organizarea şi derularea activităţii de formare a personalului unităţii în domeniul prevenirii infecţiilor asociate asistenţei medicale;

9. organizarea activităţii compartimentului de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale pentru implementarea şi derularea activităţilor cuprinse în planul anual de supraveghere şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale al unităţii;

10. elaborarea ghidului de izolare al unităţii şi coordonarea aplicării precauţiilor specifice în cazul depistării colonizării/infecţiilor cu germeni multiplurezistenţi la pacienţii internaţi;

11. organizarea, supravegherea şi controlarea respectării circuitelor funcţionale ale unităţii, circulaţia pacienţilor şi vizitatorilor, a personalului şi, după caz, a studenţilor şi a elevilor din învăţământul universitar, postuniversitar sau postliceal;

12. supravegherea şi controlarea respectării în secţiile medicale şi paraclinice a procedurilor de triaj, depistare şi izolare a infecţiilor asociate asistenţei medicale;

13. implementarea metodologiilor naţionale privind supravegherea bolilor transmisibile şi a studiilor de supraveghere a infecţiilor asociate asistenţei medicale;

14. verificarea completării corecte a registrului de monitorizare a infecţiilor asociate asistenţei medicale de pe secţii şi centralizarea datelor în registrul de monitorizare a infecţiilor al unităţii;

15. raportarea la Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti a infecţiilor asociate asistenţei medicale ale unităţii şi calcularea ratei de incidenţă a acestora pe unitate şi pe secţii;

16. organizarea şi participarea la evaluarea eficienţei procedurilor de curăţenie şi dezinfecţie prin recoltarea testelor de autocontrol;

17. supravegherea şi controlarea activităţii de triere, depozitare temporară şi eliminare a deşeurilor periculoase rezultate din activitatea medicală;

18. Întocmirea şi definitivarea anchetei epidemiologice a focarului, difuzarea informaţiilor necesare privind focarul, în conformitate cu legislaţia, întreprinderea de măsuri şi activităţi pentru evitarea riscurilor identificate în focar;

19. raportarea problemelor depistate sau constatate în prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale managerului unităţii.

Art. 34. - (1) Ambulatoriul integrat are, în principal, următoarele atribuţii:

a) consultarea, investigarea, stabilirea diagnosticului, a tratamentului medical şi/sau chirurgical, îngrijirea, prescrierea medicamentelor asiguraţilor;

b) acordarea serviciilor de asistenţă medicală ambulatorie asiguraţilor pe baza biletului de trimitere, cu excepţia urgenţelor şi afecţiunilor confirmate care permit prezentarea direct la medicul de specialitate din ambulatoriul integrat;

c) informarea medicului de familie, prin scrisoare medicală expediată direct, despre diagnosticul şi tratamentele recomandate;

d) întocmirea listelor de aşteptare pentru serviciile medicale programabile.

(2) în relaţiile contractuale cu Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti, ambulatoriul integrat are dreptul să încaseze contravaloarea serviciilor medicale pentru care asiguratul nu are bilet de trimitere, cu excepţia afecţiunilor confirmate care permit prezentarea direct la medicul de specialitate din ambulatoriul integrat, a urgenţelor şi a serviciilor prevăzute în normele contractului-cadru.

(3) în relaţiile contractuale cu Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti ambulatoriul integrat are următoarele obligaţii:

a) respectarea criteriilor de calitate a serviciilor medicale furnizate şi a activităţii desfăşurate;

b) informarea asiguraţilor despre pachetul de servicii de bază, pachetul minimal de servicii medicale şi pachetul de servicii pentru persoanele asigurate facultativ;

c) respectarea confidenţialităţii tuturor datelor şi informaţiilor privitoare la asiguraţi, precum şi intimitatea şi demnitatea acestora;

d) raportarea datelor necesare pentru urmărirea desfăşurării activităţii în asistenţa medicală, potrivit formularelor de raportare;

e) respectarea prevederilor actelor normative privind raportarea bolilor;

f) respectarea programului de lucru, pe care să îl afişeze la loc vizibil;

g) respectarea prevederilor actelor normative referitoare la sistemul asigurărilor sociale de sănătate;

h) furnizarea tratamentului adecvat şi prescrierea medicamentelor prevăzute în Nomenclatorul de produse medicamentoase de uz uman;

i) acordarea asistenţei medicale în caz de urgenţă medico-chirurgicală, fără excepţii;

j) acordarea serviciilor medicale tuturor asiguraţilor fără nicio discriminare, folosind formele cele mai eficiente de tratament;

k) acordarea serviciilor medicale şi investigaţiilor paraclinice în regim de urgenţă pentru femeile gravide;

l) solicitarea documentelor care atestă calitatea de asigurat, în condiţiile prevăzute în normele metodologice de aplicare a contractului-cadru;

m) informarea medicului de familie la care este înscris asiguratul, prin scrisoare medicală expediată direct, despre diagnosticul şi tratamentele recomandate şi transmiterea rezultatului investigaţiilor paraclinice;

n) întocmirea listelor de aşteptare pentru serviciile medicale programabile;

o) acordarea serviciilor medicale tuturor asiguraţilor, indiferent de casa de asigurări de sănătate la care este luat în evidenţă asiguratul;

p) acordarea cu prioritate a consultaţiilor medicale personalului angajat în unităţile sanitare publice.

Art. 35. - Laboratoarele şi colectivele de cercetare au, în principal, următoarele atribuţii:

1. cercetează stresul oxidativ în îmbătrânire şi în patologia asociată;

2. explorează metabolismul lipidic; studii privind lipidele, lipoproteinele şi apolipoproteinele plasmatice în îmbătrânire şi patologie;

3. evaluează parametrii indicatori ai statusului redox biologic, în procesele patologice asociate îmbătrânirii (ateroscleroză, diabet) şi efectele terapiei geroprotectoare asupra echilibrului celular prooxidanţi-antioxidanţi;

4. studiază biochimia farmacologică;

5. elaborează modele experimentale pentru studiul patologiei de vârstă;

6. cercetează mecanismele de senescenţă la nivel celular şi molecular;

7. elaborează modele experimentale de studii „in vitro” pe culturi de celule (primare şi linii celulare);

8. cercetează mecanismele de senescenţă la nivel celular şi molecular;

9. elaborarea unor modele experimentale de studii „in vitro” pe culturi de celule (primare şi linii celulare); biomarkerii celulari ai îmbătrânirii;

10. cercetează experimental mecanismul de acţiune a substanţelor geroprotectoare; studiul bazelor celulare şi moleculare ale procesului de îmbătrânire la nivelul ţesutului muscular scheletic, cardiac şi neted şi a mecanismului de acţiune al substanţelor eutrofice;

11. studiază efortul fizic standard asupra axului neuroendocrin şi parametrilor fiziologici şi biochimici ai musculaturii cardiace şi scheletice la vârstnici;

12. cercetează mecanismul imunosenescenţei;

13. cercetează patologia proceselor autoimune;

14. caracterizează şi evaluează statusul imun în îmbătrânirea normală şi patologică;

15. cercetează corelaţiile între răspunsul imun celular şi unele aspecte patologice specifice vârstelor înaintate: reumatismul cronic degenerativ, ateroscleroză, bolile neurologice degenerative;

16. Studiază criteriile de apreciere a vârstei biologice (elaborarea unor biomarkeri antropometrici ai îmbătrânirii);

17. cercetează rolul factorilor de vârstă şi de mediu în instalarea şi evoluţia bolilor cronice degenerative;

18. cercetează studiul îmbătrânirii precoce şi al longevităţii;

19. elaborează aplicarea mijloacelor de investigaţii şi tratament pentru pacientul vârstnic;

20. evaluează efectele tratamentului cu produse farmaceutice asupra pacienţilor vârstnici;

21. cercetează, prin asistenţa clinică, determinarea densităţii minerale osoase (DM0) în scopul de diagnosticare şi monitorizare a pacienţilor cu osteoporoză;

22. studiază criteriile de apreciere a vârstei biologice (elaborarea unor biomarkeri antropometrici ai îmbătrânirii);

23. studiază particularităţile clinice, evolutive şi terapeutice ale diferitelor entităţi din patologia geriatrică;

24. cercetează biochimia stresului oxidativ şi rolul sistemelor antioxidante şi al reactanţilor de fază acută în îmbătrânire şi în patologia asociată;

25. cercetează explorarea metabolismului lipidic prin studii privind lipidele, lipoproteinele şi apolipoproteinele plasmatice în îmbătrânire şi patologie;

26. cercetează mecanismele celulare şi moleculare ale îmbătrânirii musculare;

27. studiază procesul de îmbătrânire pe sisteme celulare în vitro;

28. cercetează mecanismele imunosenescenţei normale şi patologice;

29. studiază, din perspectiva psihosocială, îmbătrânirea precoce şi longevitatea;

30. cercetează îmbătrânirea demografică şi consecinţele medicopsihosociale şi economice ale acestui proces;

31. studiază aspecte ale adaptării psihosociale în cadrul procesului de îmbătrânire - distrasul la vârsta a treia;

32. desfăşoară activitate de cercetare ştiinţifică medicală fundamentală, experimentală şi aplicativă;

33. elaborează strategii în vederea cercetării ştiinţifice din cadrul institutului;

34. realizează obiective cuprinse în temele de cercetare propuse;

35. elaborează şi redactează lucrări ştiinţifice, participă la valorificarea şi aplicarea rezultatelor activităţii proprii de cercetare prin prezentarea lucrărilor la conferinţe şi congrese, publicarea în reviste de specialitate;

36. controlează şi evaluează periodic activităţile colectivului;

37. respectă etica şi deontologia activităţii de cercetare-dezvoltare;

38. respectă drepturile de proprietate intelectuală şi confidenţialitatea convenită cu colaboratorii şi cu finanţatorii cercetării;

39. utilizează patrimoniul tehnico-ştiinţific şi alte resurse ale instituţiei exclusiv pentru activităţi profesionale în interesul instituţiei;

40. participă la evaluarea activităţii de cercetare-dezvoltare, precum şi a rezultatelor proprii;

41. desfăşoară activitate ştiinţifică fără a încălca drepturile şi libertăţile omului;

42. participă la şedinţele de referate ştiinţifice şi profesionale organizate la nivelul secţiei şi al institutului;

43. prezintă rapoarte asupra activităţii ştiinţifice desfăşurate, când sunt solicitate.

Art. 36. - Cabinetele de consultaţii exterioare au, în principal, următoarele atribuţii:

1. acordă asistenţa medicală geriatrică turiştilor veniţi la odihnă şi/sau tratament în staţiuni balneoclimaterice;

2. acordă asistenţă medicală geriatrică cetăţenilor străini veniţi la tratament;

3. prestează şi activitate de asistenţă medicală geriatrică prin adresabilitatea directă la cabinet a persoanelor interesate;

4. ţin evidenţa strictă a activităţii medicale şi respectă tarifele propuse de conducerea institutului.

Art. 37. - Ambulatoriului de specialitate are, în principal, următoarele atribuţii:

1. stabileşte diagnosticul şi tratamentul pacienţilor care s-au prezentat în cabinetele de specialitate cu bilet de trimitere de la medicul de familie, de la un alt medic specialist din ambulator aflaţi în relaţie contractuală cu Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti sau de la oricare medic cu drept delibera practică şi care nu necesita internarea în regim de spitalizare continuă sau spitalizare de zi;

2. monitorizează şi controlează pacienţii care au fost internaţi în spital şi care au venit la controalele programate la solicitarea medicului curant sau cu bilet de trimitere de la medicul de familie pentru afecţiunile pentru care au fost internaţi;

3. raportează serviciile medicale efectuate în ambulator în vederea decontării de către Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti;

4. respectă indicatorii, precum şi alte date solicitate, conform reglementărilor legale în vigoare;

5. furnizează tratamentul adecvat şi respectă condiţiile de prescriere a medicamentelor prevăzute în Nomenclatorul de medicamente, conform reglementărilor în vigoare;

6. respectă criteriile medicale de calitate privind serviciile acordate;

7. oferă relaţii pacienţilor asiguraţi despre drepturile pe care le au şi care decurg din calitatea de asigurat, despre serviciile oferite şi îi consiliază în scopul prevenirii îmbolnăvirilor şi a păstrării sănătăţii;

8. acordă servicii medicale în mod nediscriminatoriu;

9. eliberează certificatele medicale în cazul incapacităţii temporare de muncă conform reglementărilor legale în vigoare.

Art. 38. - Serviciul de management al calităţii serviciilor medicale are, în principal, următoarele atribuţii:

1. pregătirea şi analizarea planului anual al managementului calităţii serviciilor medicale;

2. coordonarea activităţii de elaborare a documentelor sistemului de management al calităţii serviciilor medicale, respectiv manualul calităţii şi proceduri;

3. coordonarea şi implementarea programului de acreditare a tuturor serviciilor oferite în cadrul unităţii, pe baza procedurilor operaţionale specifice fiecărei secţii, fiecărui laborator etc. şi a standardelor de calitate;

4. coordonarea şi implementarea procesului de îmbunătăţire continuă a calităţii serviciilor medicale;

5. colaborarea cu toate structurile unităţii în vederea îmbunătăţirii continue a sistemului de management al calităţii serviciilor medicale;

6. implementarea instrumentelor de asigurare a calităţii şi de evaluare a serviciilor medicale oferite;

7. asigurarea implementării strategiilor şi obiectivelor referitoare la managementul calităţii declarate de manager;

8. asigurarea implementării şi menţinerii conformităţii sistemului de management al calităţii serviciilor medicale cu cerinţele specifice;

9. coordonarea activităţii de analiză a neconformităţilor constatate şi propunerea către manager a acţiunilor de îmbunătăţire sau corective ce se impun;

10. coordonarea analizelor cu privire la eficacitatea sistemului de management al calităţii serviciilor medicale;

11. asigurarea aplicării strategiei sanitare şi a politicii de calitate a unităţii în domeniul medical în scopul asigurării sănătăţii pacienţilor;

12. asistarea şi răspunderea tuturor solicitărilor managerului pe domeniul de management al calităţii serviciilor medicale.

Art. 39. - Serviciul resurse umane, normare, organizare, salarizare are, în principal, următoarele atribuţii:

1. întocmeşte statui de funcţii şi organigrama, în conformitate CU Structura organizatorică aprobată şi cu normativele de personal, în limita prevederilor bugetare;

2. actualizează statele de funcţii în conformitate cu dispoziţiile legale;

3. stabileşte necesarul de personal în conformitate cu normativele în vigoare;

4. participă la aplicarea normelor de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale salariaţilor, conform actelor normative în vigoare;

5. elaborează planul de formare profesională a personalului în conformitate cu nevoile de formare profesională a salariaţilor pe baza propunerilor secţiilor/laboratoarelor/serviciilor din institut;

6. întocmeşte statele de plată, centralizatorul statelor de salarii, situaţia recapitulativă a evidenţei salariilor, ordinele de plată către trezorerie şi bănci şi stabileşte suma netă de plată cuvenită salariaţilor prin programul informatic;

7. întocmeşte lunar declaraţiile privind obligaţiile de plată către bugetul de stat (contribuţiile pentru asigurări sociale de stat, şomaj, sănătate, impozit pe salariu, accidente şi boli profesionale, concedii medicale, fondul pentru persoanele cu handicap, contribuţii la colegiul medicilor şi colegiul asistenţilor) şi asigură transmiterea acestora către organele abilitate în termenele prevăzute de lege, conform legislaţiei în vigoare;

8. ţine evidenţa individuală a drepturilor salariale şi de personal acordate salariaţilor în cursul anului şi eliberează, la cerere, adeverinţele cu veniturile realizate de aceştia;

9. ţine evidenţa lunară a veniturilor din salarii realizate de angajaţi, a impozitului şi contribuţiilor sociale calculate şi reţinute; întocmirea declaraţiilor fiscale aferente salariilor şi transmiterea către administraţia financiară, în condiţiile legii;

10. întocmeşte chestionare statistice lunare, semestriale şi anuale privind fondul de salarii, obligaţiile de plată, structura personalului;

11. calculează indemnizaţiile pentru concedii de odihnă şi concedii medicale;

12. întocmeşte graficul anual de programare a concediilor de odihnă, ţine evidenţa concediilor de orice fel;

13. eliberează adeverinţele la solicitarea angajaţilor şi foştilor angajaţi;

14. întocmeşte listele pentru acordarea de indemnizaţii de hrană;

15. verifică condicile de prezenţă şi a foilor de pontaj.

Art. 40. - Biroul Resurse umane are, în principal, următoarele atribuţii:

1. întocmeşte şi elaborează, în colaborare cu compartimentele de specialitate, bibliografia şi tematica, precum şi documentele privind procedura prealabilă organizării concursurilor/examenelor şi privind finalizarea acestora;

2. participă în comisiile de concurs şi de soluţionare a contestaţiilor pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante;

3. organizează, în colaborare cu compartimentele de specialitate, concursurile/examenele privind promovarea în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului, în conformitate cu prevederile legale;

4.  întocmeşte contractele individuale de muncă, actele adiţionale la contractele individuale de muncă, deciziile privind încadrarea, promovarea, sancţionarea, suspendarea sau încetarea raporturilor de muncă ale salariaţilor;

5. gestionează dosarele profesionale şi personale ale salariaţilor:

6. Întocmeşte, în colaborare cu şefii de secţii/laboratoare/servicii, fişele de post pentru salariaţi, în conformitate cu normele legale în vigoare;

7. Întocmeşte decizii de majorare a salariilor, de acordare a sporurilor la salariile de bază, de acordare a gradaţiilor corespunzătoare tranşelor de vechime, cu respectarea legislaţiei în vigoare;

8. Întocmeşte, completează şi păstrează Registrul general de evidenţă a salariaţilor prin programul REVISAL;

9. Întocmeşte dosarele de pensionare pentru limită de vârstă, pensionare anticipată, pensionare anticipată parţial şi pentru invaliditate, conform legislaţiei în vigoare:

10. eliberează adeverinţele la solicitarea angajaţilor şi foştilor angajaţi:

11. completează şi eliberează legitimaţiile de serviciu;

12. participă şi întocmeşte întreaga documentaţie privind comisia de cercetare disciplinară prealabilă în vederea cercetării abaterilor disciplinare şi asigură secretariatul comisiei constituite în acest scop;

13. participă şi asigură secretariatul consiliului etic;

14. participă la elaborarea Regulamentului de organizare şi funcţionare, precum şi a Regulamentului intern;

15. verifică periodic valabilitatea autorizaţiilor de liberă practică şi a asigurărilor de malpraxis pentru personalul medical;

16. răspunde de întocmirea, completarea, conform legislaţiei în vigoare, a declaraţilor de avere şi interese.

Art. 41. - Serviciul financiar-contabilitate are, în principal, următoarele atribuţii:

1. asigură exercitarea controlului financiar preventiv în conformitate cu dispoziţiile legale;

2. asigură şi contribuie la organizarea şi desfăşurarea inventarierii patrimoniului, de câte ori este cazul, precum şi în cazuri excepţionale, calamităţi sau când se constată nereguli sau fraude şi cel puţin o dată pe an a întregului patrimoniu;

3. răspunde şi asigură înregistrarea în contabilitate a rezultatelor inventarierii (plusurile se înregistrează, iar minusurile se impută persoanelor vinovate) pe baza documentelor justificative primite;

4. înregistrează în contabilitate toate drepturile de creanţă şi toate obligaţiile de plată către furnizori şi creditori în baza documentelor justificative primite;

5. asigură gestionarea valorilor materiale, evidenţa bunurilor de orice fel şi ia măsuri pentru o corectă evidenţă contabilă;

6. organizează, îndrumă şi coordonează activităţile care asigură alimentaţia bolnavilor internaţi în institut din punctul de vedere al încadrării bugetare;

7. pune la dispoziţia organelor competente, la solicitarea acestora, în condiţiile legii, a datelor privind activitatea institutului;

8. organizează şi verifică documentele de cheltuieli sub aspectul formei, conţinutului şi legalităţii acestora;

9. organizează şi răspunde de gestionarea numerarului unităţii prin Regulamentul operaţiunilor de casă;

10. respectă prevederile legale în vigoare cu privire la păstrarea confidenţialităţii datelor, a informaţiilor şi a documentelor referitoare la activitatea institutului.

Art. 42. - Biroul financiar are, în principal, următoarele atribuţii:

1. asigură raportarea indicatorilor de performanţă economico-financiari;

2. Întocmeşte bugetul de venituri şi cheltuieli al institutului în vederea avizării de către consiliul de administraţie şi înaintat spre aprobare către Ministerul Sănătăţii;

3. Întocmeşte liste de investiţii în baza propunerilor primite de la biroul de achiziţii publice, contractare;

4. răspunde de înregistrarea în contabilitate a tuturor operaţiunilor şi bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului în baza documentelor justificative primite;

5. asigură şi răspunde de buna organizare a activităţii financiar-contabile a unităţii, de întocmirea la timp şi corect a balanţelor de verificare, a execuţiei bugetare, a dărilor de seamă trimestriale şi anuale (cu anexele corespunzătoare);

6. organizează evidenţa angajamentelor bugetare şi legale, răspunde şi asigură angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor;

7. raportează către Ministerul Sănătăţii, Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti sau Casa Naţională de Asigurări de Sănătate situaţiile cerute în legătură cu activitatea desfăşurată în institut,

Art. 43. - Biroul aprovizionare transport are, în principal, următoarele atribuţii:

1. centralizează necesarele de produse, elaborate de secţiile medicale şi celelalte compartimente din structura institutului şi le supune analizei Serviciului achiziţii publice contractare;

2. participă, alături de celelalte compartimente din structura institutului, la întocmirea de către Serviciul achiziţii publice contractare a proiectului programului anual al achiziţiilor publice, ce se prezintă spre analiză şi aprobare Comitetului director şi Consiliului de administraţie;

3. Întocmeşte comenzile de achiziţii de produse către furnizori, în baza contractelor şi/sau a procedurilor de achiziţie întocmite şi transmise de către Serviciul achiziţii publice

contractare, dar şi a stocului existent în magaziile institutului, transmis de Serviciul administrativ, pentru evitarea constituirii de stocuri supranormative;

4. asigură încadrarea cantitativă şi valorică în prevederile contractelor de achiziţii pentru produse alimentare şi prezintă spre aprobare managerului institutului necesarul săptămânal de hrană, în funcţie şi de stocul existent în magaziile institutului, transmis de Serviciul administrativ;

5. asigură încadrarea cantitativă şi valorică în prevederile contractelor de achiziţii a necesarului de: materiale sanitare, dezinfectanţi, reactivi, materiale de curăţenie, birotică, papetărie, IT, tipizate, filme radiologice şi pentru mamografie, materiale şi echipamente medicale etc.;

6. asigură respectarea de către furnizori a graficelor de livrare specificate în contracte şi/sau comenzi de achiziţie;

7. asigură verificarea şi certifică, din punctul de vedere al conformităţii achiziţiei, documentele ce se predau la Serviciul financiar-contabilitate pentru contabilizare şi decontare;

8. asigură păstrarea (arhivarea) documentelor/dosarelor întocmite în cadrul biroului;

9. asigură repartizarea şi eliberarea produselor achiziţionate, conform aprobării conducerii institutului, pe referatele de necesitate şi utilizatori;

10. verifică (din punctul de vedere al corectitudinii solicitărilor) bonurile primite de la compartimente, pe baza cărora se eliberează materiale din magazii;

11. asigură menţinerea În stare de funcţionare, în conformitate cu prevederile legale, a mijloacelor de transport, urmărind încadrarea în normele de consum aprobate;

12. asigură repartizarea zilnică a mijloacelor de transport în funcţie de necesităţi;

13. asigură completarea zilnică a foilor de parcurs pentru mijloacele de transport, de către fiecare conducător auto, la sfârşitul programului de lucru, precum şi întocmirea FAZ-ului pentru fiecare în parte;

14. Întocmeşte şi supune aprobării conducerii institutului necesarul anual de materiale şi servicii pentru buna funcţionare a biroului;

15. participă alături de celelalte compartimente din structura institutului la întocmirea diverselor raportări dispuse de către conducerea institutului ca urmare a solicitărilor venite din partea Ministerului Sănătăţii;

16. Întreţine autovehiculele în condiţii bune de circulaţie şi curăţenie;

17. răspunde de încadrarea în consumul legal de carburanţi şi uleiuri;

18. Înscrie în foaia de parcurs itinerariul, kilometrii parcurşi şi confirmarea curselor.

Art. 44. - Serviciului administrativ are, în principal, următoarele atribuţii:

1. colaborează cu toate structurile funcţionale ale institutului pentru realizarea obiectivelor şi sarcinilor institutului la standardele de calitate impuse de legislaţia în vigoare privind domeniul sănătăţii, în sfera sa de responsabilitate;

2. informează operativ conducerea institutului asupra situaţiilor deosebite apărute în domeniul său de activitate, precum şi a măsurilor luate;

3. organizează arhiva unităţii şi răspunde de evidenţa, păstrarea şi casarea documentelor create şi deţinute, conform dispoziţiilor legale în vigoare;

4. recepţionează, manipulează şi depozitează corespunzător bunurile din magaziile centrale şi cele de la nivelul secţiilor, bazei de tratament şi laboratoarelor de analize;

5. ia măsurile necesare pentru utilizarea inventarului administrativ-gospodăresc şi a inventarului moale în condiţii de maximă eficienţă şi în limita haremurilor de dotare;

6. efectuează curăţenia spaţiilor verzi, a căilor de acces, acoperişurilor şi deszăpezirea acestora;

7. asigură  necesarul lunar de aprovizionare şi asigură distribuirea materialelor de curăţenie pentru toate secţiile şi laboratoarele din institut;

8. asigură şi răspunde de recepţia calitativă şi cantitativă a tuturor materialelor aprovizionate, în colaborare cu Biroul aprovizionare transport, pentru preîntâmpinarea formării stocurilor;

9. asigură efectuarea, în colaborare cu Serviciul financiar-contabilitate, inventarierii patrimoniului în condiţiile şi la termenele stabilite prin actele normative, precum şi casarea, declasarea sau transferarea de mijloace fixe şi obiecte de inventar şi ţine la zi evidenţa tehnico-operativă a gestiunilor (materiale, mijloace fixe etc.);

10. propune în colaborare cu Serviciul financiar-contabilitate pentru componenţa şi numirea comisiei de casare şi declasare a mijloacelor fixe, obiecte de inventar de mică valoare şi materiale.

11. Întocmeşte şi supune spre aprobare planul de acţiune al unităţii în caz de calamitate şi ia măsuri potrivit indicaţiei primăriei pentru deszăpezirea căilor de acces şi zonei limitrofe a institutului;

12. asigură legăturile telefonice între abonaţi, precum şi în afara instituţiei;

13. execută lucrări de întreţinere a spaţiilor verzi;

14. execută lucrări de deszăpezire pe timpul iernii;

15. execută lucrări de curăţenie pe aleile din unitate;

16. asigură curăţenia în spatiile încredinţate, respectând normele igienico-sanitare;

17. participă Sa instruire şi este obligat să cunoască şi să respecte curăţenia şi normele de protecţie a muncii şi P.S.I.;

18. distribuie corespondenţa din afara instituţiei, sub semnătura de predare-primire;

19. distribuie corespondenţa către instituţiile abilitate, Ministerul Sănătăţii, Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti;

20. distribuie corespondenţa de la conducere către secţiile, compartimentele şi personalul institutului;

21. organizează activitatea blocului alimentar, primeşte alimentele de la magazie, conform foii zilnice de alimente, verifică cantitatea şi calitatea răspunzând de corecta lor păstrare;

22. distribuie alimentele personalului auxiliar din subordine pentru pregătirea preparării meniurilor;

23. organizează funcţionarea blocului alimentar din punct de vedere administrativ, gestionar şi financiar-contabil;

24. asigură condiţiile igienico-sanitare;

25. asigură controlul stării de sănătate a personalului din blocul alimentar;

26. răspunde de executarea preparatelor culinare pe regimuri, diete conform indicaţiilor asistenţei dieteticiene, răspunzând de respectarea cantităţilor, gramajului pe porţii;

27. răspunde de păstrarea şi îngrijirea inventarului din bucătărie;

28. asigură recoltarea şi păstrează probele alimentare;

29. efectuează zilnic curăţenia în condiţii corespunzătoare de igiena spaţiilor repartizate în bucătărie şi anexe;

30. asigură în condiţii corespunzătoare transportul gunoiului şi a reziduurilor alimentare, depunerea acestora în recipiente la ţarcul de gunoi, curăţă şi dezinfectează vasele în care se păstrează gunoiul;

31. respectă purtarea echipamentului de protecţie adecvat zonei de lucru;

32. predă lenjeria curată infirmierelor de pe secţie;

33. urmăreşte realizarea măsurilor dispuse de organele de control pe linie de protecţia muncii şi sanitar antiepidemic;

34. Întocmeşte planul de pază pentru toate obiectivele, în colaborare cu organele de poliţie, şi îl supune aprobării conducerii institutului;

35. urmăreşte şi asigură realizarea măsurilor dispuse de organele de poliţie cu ocazia controalelor efectuate şi face propuneri pentru modificarea planului de pază în raport cu situaţiile nou-apărute;

36. colaborează cu organele de poliţie pentru menţinerea ordinii şi pazei în unitate.

Art. 45. - Biroul administrativ are, în principal, următoarele atribuţii:

1. luarea măsurilor necesare pentru utilizarea patrimoniului administrativ în condiţii de maximă eficienţă;

2. ţinerea evidenţei tehnic-operative a bunurilor pe locuri de folosinţă, centralizarea propunerilor de casare şi întocmirea documentaţiei de casare a bunurilor aflate în patrimoniul institutului;

3. asigurarea recepţionării, manipulării, depozitării, eliberării în consum a activelor fixe, a obiectelor de inventar, a lucrărilor

şi bunurilor materiale, potrivit prevederilor legale;

4. organizarea activităţii blocului alimentar, stabilirea de măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor privind alimentaţia bolnavilor;

5. organizarea arhivei şi a bibliotecii institutului;

6. organizează activitatea blocului alimentar, începând cu primirea alimentelor de la magazie, continuând cu pregătirea şi terminând cu distribuirea lor către bolnavii de pe secţie;

7. primeşte alimentele de la magazie, conform foii zilnice de alimente, verifică cantitatea şi calitatea răspunzând de corecta lor păstrare;

8. răspunde de păstrarea şi îngrijirea inventarului din bucătărie;

9. asigură recoltarea şi păstrează probele alimentare;

10. efectuează zilnic curăţenia în condiţii corespunzătoare de igiena spaţiilor repartizate în bucătărie şi anexe;

11. asigură legăturile telefonice între abonaţi, precum şi în afara instituţiei;

12. organizarea şi asigurarea pazei şi ordinii în institut.

Art. 46. - Serviciul achiziţii publice, contractare are, în principal, următoarele atribuţii:

1. primeşte referate de necesitate de la compartimentele de specialitate în vederea elaborării programului anual al achiziţiilor publice;

2. elaborează şi execută programul anual al achiziţiilor publice cu respectarea baremului în vigoare;

3. avizează programul anual al achiziţiilor publice la nivelul conducerii institutului;

4. primeşte ofertele de la furnizori prin registratură;

5. elaborează şi distribuie documentaţia de atribuire (caiet de sarcini);

6. supune spre aprobare documentaţia de atribuire;

7. Îndeplineşte obligaţiile referitoare la publicitate (prin sistemul informatic - SEAP);

8. organizarea, iniţierea, derularea şi finalizarea procedurii de achiziţie;

9. elaborarea procesului-verbal de deschidere a şedinţei de verificare a ofertelor prezentate;

10. elaborarea centralizatorului de preţuri;

11. asigurarea deschiderii raportului de procedură;

12. elaborarea adreselor de informare (descalificaţi, calificaţi, câştigători, necâştigători) pentru fiecare produs achiziţionat şi fiecare operator economic angajat în procedura de achiziţie publică;

13. evaluarea ofertelor şi atribuirea contractelor de achiziţie publică alături de comisiile de evaluare;

14. finalizarea raportului de procedură;

15. redactarea şi semnarea contractelor şi urmărirea avizării şi semnării acestora la nivelul conducerii institutului şi transmiterea tuturor informaţiilor necesare Biroului aprovizionare-transport pentru întocmirea comenzii;

16. introducerea, în sistemul informatic integrat al institutului, a datelor privind acordurile-cadru, contractele subsecvente, contractele de achiziţii, actele adiţionale aferente acestora şi notele justificative;

17. Întreprinderea demersurilor necesare (formulare punct de vedere, copii documente etc.) în vederea soluţionării contestaţiilor formulate împotriva procedurilor institutului şi depuse la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor;

18. urmărirea modului de constituire a garanţiei de participare şi a garanţiei de bună execuţie;

19. Întocmirea graficului de livrări pentru bunurile, serviciile şi lucrările achiziţionate (anexele la contracte);

20. constituirea şi păstrarea dosarului achiziţiei publice;

21. răspunderea privind legalitatea procedurilor de achiziţie efectuate;

22. coordonează, în baza necesităţilor transmise de către celelalte compartimente din cadrul institutului, documentele (studii de piaţă, note justificative, contracte de achiziţie) necesare achiziţionării directe de produse, servicii sau lucrări care nu depăşesc plafonul-limită  prevăzut de legislaţie pentru achiziţiile directe;

23. derularea şi finalizarea achiziţiilor directe;

24. asigurarea relaţiilor de corespondenţă şi dialog cu instituţiile de control în domeniul achiziţiilor publice;

25. verificarea sesizărilor referitoare la nerespectarea prevederilor legale privind atribuirea contractului de achiziţie;

26. Întocmeşte situaţii şi rapoarte specifice activităţii Serviciului achiziţii publice, contractare;

27. Întocmeşte, actualizează şi propune spre aprobare conducerii institutului procedurile de lucru şi/sau operaţionale specifice.

Art. 47. - Compartimentului juridic are, în principal, următoarele atribuţii:

1. ia măsuri pentru aducerea la îndeplinire a legislaţiei ce implică instituţia;

2. informează compartimentele asupra actelor normative apărute în Monitorul Oficial al României;

3. reprezintă interesele instituţiei în instanţă şi colaborează cu firma de avocatură, după caz, pentru o mai bună reprezentare a institutului;

4. răspunde pentru forma juridică a unui document (condiţii de valabilitate, de fond şi de formă);

5. participă la negocierea şi încheierea contractelor;

6. avizează legalitatea întocmirii contractelor de achiziţie publică;

7. redactează cereri de chemare în judecată, de exercitare a căilor de atac şi orice alte asemenea cereri;

8. avizează încheierea, modificarea şi desfacerea contractelor de muncă;

9. avizează deciziile conducerii institutului;

10. răspunde în faţa managerului de rezolvarea la timp şi în condiţii de bună calitate a tuturor sarcinilor specifice compartimentului;

11. colaborează cu toate serviciile existente şi se subordonează numai managerului;

12. avizează toate actele care pot angaja răspunderea spitalului, acte care produc efecte civile, juridice, financiare şi patrimoniale;

13. participă şi avizează contractul colectiv de muncă la nivelul institutului;

14. participă şi avizează regulamentul de organizare şi funcţionare şi regulamentul intern;

15. monitorizează modul cum sunt respectate dispoziţiile legale în desfăşurarea activităţii institutului;

16. participă la redactarea răspunsurilor la solicitări interne/externe (angajaţi, pacienţi, mass-media etc.);

17. reprezintă şi apără interesele institutului în faţa organelor administraţiei de stat şi a instanţelor judecătoreşti în baza delegaţiei date de conducerea institutului.

Art. 48. - Biroul tehnic are, în principal, următoarele atribuţii:

1. asigură organizarea şi desfăşurarea activităţii de întreţinere şi reparaţii, precum şi alimentarea cu combustibil, energie, apă, în scopul funcţionării continue şi în bune condiţii a instalaţiilor şi utilajelor;

2. asigură şi răspunde de executarea, în atelierul propriu sau prin colaborare cu alte unităţi de specialitate, a lucrărilor de reparaţii curente la clădiri, instalaţii şi utilaje gospodăreşti;

3. asigură revizia şi întreţinerea corespunzătoare atât a instalaţiilor mecanice, energetice şi de automatizări exploatate direct de atelier, cât şi a celor din secţiile clinice, baza de tratament şi laboratoarele institutului;

4. controlează modul în care se realizează exploatarea instalaţiilor din secţiile clinice şi laboratoarele institutului;

5. stabileşte lucrările din planul anual de reparaţii curente la construcţii şi instalaţii ce urmează să fie executate prin firme de specialitate şi le înaintează conducerii institutului în vederea aprobării şi obţinerii fondurilor necesare;

6. asigură dotarea atelierelor cu scufele, dispozitivele şi utilajele necesare desfăşurării activităţii;

7. asigură buna întreţinere a clădirilor, instalaţiilor electrice, de încălzire, apă, canal, gaze, precum şi a utilajelor gospodăreşti;

8. efectuează lucrările pregătitoare (electrice, sanitare etc.), în vederea montării aparatelor sau utilajelor medicale în conformitate cu indicaţiile tehnice;

9. asigură asistenţa tehnică la recepţionarea aparatelor, utilajelor şi instalaţiilor medicale şi gospodăreşti, în colaborare cu alţi specialişti autorizaţi;

10. stabileşte şi asigură necesarul de materiale pentru lucrările de întreţinere şi reparaţii executate în regie proprie;

11. face propuneri sau avizează din punct de vedere tehnic, după caz, casarea construcţiilor, instalaţiilor şi utilajelor tehnice gospodăreşti, în conformitate cu normele tehnice legale în vigoare;

12. analizează operativ defecţiunile tehnice apărute la utilaje şi instalaţii pentru construcţii, stabileşte cauzele, efectele acestora şi răspunderile;

13. ia măsuri operative pentru punerea în stare de funcţionare a acestora şi prevenirea avariilor; informează imediat organele ierarhice superioare asupra cauzelor care au dus la producerea defecţiunilor şi asupra măsurilor luate;

14. stabileşte cauzele degradării sau distrugerii construcţiilor, instalaţiilor gospodăreşti şi propune măsurile corespunzătoare;

15. Încheie, numai cu aprobarea conducerii unităţii, contracte de antrepriză generală cu unităţile de construcţii pentru lucrările de investiţii şi reparaţii capitale prevăzute în plan şi asigură predarea către executanţi a spaţiilor şi utilajelor cu montaj, conform graficelor de execuţie;

16. se preocupă de obţinerea avizelor, autorizaţiilor şi aprobărilor necesare executării lucrărilor de investiţii şi reparaţii capitale la construcţii, conform dispoziţiilor legale;

17. asigură deschiderea finanţării lucrărilor de investiţii centralizate şi reparaţii capitale pentru construcţii-instalaţii;

18. analizează periodic cu antreprenorul şi proiectantul general stadiul lucrărilor de investiţii şi reparaţii capitale la construcţii şi sprijină activitatea acestora, urmărind punerea în funcţiune a obiectivelor pe măsura finalizării acestora;

19. urmăreşte efectuarea probelor tehnologice şi atingerea parametrilor de funcţionare a investiţiilor conform documentaţiei aprobate;

20. organizează şi asigură supravegherea tehnică în realizarea obiectivelor de investiţii şi reparaţii capitale, verificând cantitativ şi calitativ lucrările executate de constructor;

21. Întocmeşte formele pentru recepţionarea parţială, provizorie şi definitivă a lucrărilor de investiţii şi reparaţii capitale la construcţii, precum şi decontarea acestora;

22. analizează deficienţele din sistemele de alimentare cu combustibil, energie, apă şi ia măsuri de eliminare a acestora;

23. ia măsuri în caz de pericol iminent pentru oprirea instalaţiilor energetice, apă, gaze şi încălzire, a căror funcţionare prezintă pericol de avarii, incendiu sau din punctul de vedere al securităţii personalului;

24. participă, în colaborare cu celelalte compartimente din unitate, la elaborarea planului anual de prevenire şi stingere a incendiilor;

25. asigură realizarea măsurilor prevăzute în planul PSI;

26. asigură măsurile de protecţie pentru prevenirea accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale la toate locurile de muncă din cadrul serviciului tehnic;

27. asigură la toate locurile de muncă condiţiile de igienă şi bună gospodărire a atelierelor şi spaţiilor exterioare limitrofe;

28. are grijă ca personalul din subordine să deţină, în funcţie de locul muncii, avizele necesare pentru desfăşurarea activităţii;

29. ţine evidenţa materialelor de întreţinere şi reparaţii scoase din magazie, precum şi modul cum au fost consumate;

30. contribuie la menţinerea în funcţiune la parametrii tehnici proiectaţi a tuturor utilajelor şi instalaţiilor din imobilele ce sunt în administrarea institutului.

Art. 49. - Compartiment Securitatea muncii, PSI, protecţie civilă şi situaţii de urgenţă are, în principal, următoarele atribuţii:

1. identifică pericolele şi evaluează riscurile pentru fiecare componentă a sistemului de muncă, respectiv executant, sarcină de muncă, mijloace de muncă/echipamente de muncă şi mediul de muncă pe locuri de muncă/posturi de lucru;

2. elaborează şi actualizează planul de prevenire şi protecţie;

3. elaborează instrucţiuni proprii pentru completarea şi/sau aplicarea reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă, ţinând seama de particularităţile activităţilor şi ale institutului, precum şi ale locurilor de muncă/posturilor de lucru;

4. propune atribuţii şi răspunderi în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, ce revin salariaţilor, corespunzător funcţiilor exercitate, care se consemnează în fişa postului, cu aprobarea angajatorului;

5. verifică cunoaşterea şi aplicarea de către toţi salariaţii a măsurilor prevăzute în planul de prevenire şi protecţie, precum şi a atribuţiilor şi responsabilităţilor ce le revin în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, stabilite prin fişa postului;

6. Întocmeşte necesarul de documentaţii cu caracter tehnic de informare şi instruire a salariaţilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;

7. elaborează tematici pentru toate fazele de instruire;

8. asigură întocmirea planului de acţiune în caz de pericol grav şi iminent, conform prevederilor legale, şi ca toţi salariaţii să fie instruiţi pentru aplicarea lui;

9. ţine evidenţa zonelor cu risc ridicat şi specific prevăzute, stabilirea tipului de meserii şi a profesiilor prevăzute de legislaţia specifică, pentru care este necesară autorizarea exercitării lor;

10. ţine evidenţa posturilor de lucru care necesită examene medicale suplimentare;

11. ţine evidenţa posturilor de lucru care, la recomandarea medicului de medicina muncii, necesită testarea aptitudinilor şi/sau control psihologic periodic;

12. monitorizează funcţionarea sistemelor şi dispozitivelor de protecţie-ventilare sau a altor instalaţii pentru controlul noxelor în mediul de muncă;

13. verifică starea de funcţionare a sistemelor de alarmare, avertizare, semnalizare de urgenţă, precum şi a sistemelor de siguranţă;

14. informează angajatorul, în scris, asupra deficienţelor constatate în timpul controalelor efectuate la locul de muncă şi propune măsuri de prevenire şi protecţie;

15. ţine evidenţa echipamentelor de muncă, precum şi a verificărilor periodice;

16. urmăreşte actualizarea planului de avertizare, a planului de protecţie şi prevenire şi a planului de evacuare.

Art. 50. - Compartimentul auditare în principal următoarele atribuţii:

1. elaborează proiectul planului multianual de audit public intern, de regulă, pe o perioadă de 3 ani şi, pe baza acestuia, proiectul planului anual de audit public intern;

2. auditează, cel puţin o dată la 3 ani, fără a se limita la acestea, următoarele:

a) activităţile financiare sau cu implicaţii financiare desfăşurate de entitatea publică din momentul constituirii angajamentelor până la utilizarea fondurilor de către beneficiarii finali, inclusiv a fondurilor provenite din finanţare externă:

b) plăţile asumate prin angajamente bugetare şi legale, inclusiv din fondurile comunitare;

c) administrarea patrimoniului, precum şi vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat al statului;

d) concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al statului;

e) constituirea veniturilor publice;

f) alocarea creditelor bugetare;

g) sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia;

h) sistemul de luare a deciziilor;

i) sistemele de conducere şi control, precum şi riscurile asociate unor astfel de sisteme;

j) sistemele informatice;

k) activitatea de achiziţii publice;

3. informează şeful structurii de audit din cadrul Ministerului Sănătăţii despre recomandările neînsuşite şi neimplementate de către managerul spitalului, precum şi despre consecinţele acestora;

4. raportează periodic asupra constatărilor, concluziilor şi recomandărilor rezultate din activităţile de audit;

5. elaborează raportul anual al activităţii de audit public intern;

6. În cazul identificării unor iregularităţi sau posibile prejudicii, raportează imediat conducătorului entităţii;

7. respectă normele, instrucţiunile şi Codul privind conduita etică a auditorului.

Art. 51. - Compartimentul de informatică are, în principal, următoarele atribuţii:

1. Întreţine şi actualizează baza de date medicală a institutului;

2. coordonează secţiile/laboratoarele/serviciile/compartimentele în procesul de culegere a datelor pentru baza de date medicală a institutului;

3. răspunde de instruirea şi transmiterea informaţiilor către secţiile/laboratoarele/serviciile/compartimentele institutului;

4. coordonează din punct de vedere tehnic activitatea de validare şi corectare a datelor la termen;

5. răspunde de colectarea şi transmiterea la termen a situaţiilor;

6. informează conducerea institutului cu privire la toate situaţiile întocmite;

7. colaborează cu Serviciul statistică şi informatică medicală, pentru confruntarea bazei de date;

8. preia şi prelucrează situaţiile statistice privind investigaţiile radioimagistice, analizele de laborator, pacienţii externaţi;

9. prelucrează datele furnizate de farmacie în vederea întocmirii consumurilor de medicamente din institut;

10. menţine în parametrii corespunzători baza tehnică de calcul din dotarea unităţii (computere, servere, reţea);

11. răspunde de implementarea hard şi soft a semnăturii digitale la nivelul institutului;

12. rezolvă toate solicitările venite din partea conducerii secţiilor/laboratoarelor/serviciilor/compartimentelor institutului privind sistemul informatic şi informaţional;

13. asigură securitatea şi confidenţialitatea bazelor de date ale institutului;

14. Întocmeşte propuneri fundamentate pentru necesarul de achiziţii publice de materiale specifice.

Art. 52. - Compartimentul relaţii cu publicul are, în principal, următoarele atribuţii:

- asigură desfăşurarea în condiţii de maximă eficienţă şi Operativitate a activităţii de relaţii publice, prin stabilirea unei relaţii directe cu cetăţenii, oferind informaţii de ordin general asupra activităţii medicale desfăşurate în cadrul unităţii.

Art. 53. - Compartimentul culte are, în principal, următoarele atribuţii:

1. săvârşeşte serviciile religioase, conform programului aprobat de parohia respectivă cu acordul conducerii institutului;

2. Întreţine convorbiri duhovniceşti cu bolnavii, cu membrii familiei sau aparţinătorii lor;

3. asigură servicii religioase în cazuri de urgenţă şi administrează Sfintele Taine;

4. săvârşeşte slujbe speciale: înmormântarea decedaţilor abandonaţi sau fără familie, botezul copiilor în pericol de moarte sau la cererea rudelor;

5. participă şi sprijină soluţionarea în spirit ecumenic a tuturor ofertelor de ajutor umanitar promovate de asociaţii şi instituţii, cu sau fără caracter religios, sau de la persoane particulare;

6. cultivă o atmosferă spirituală echilibrată a bolnavilor şi sprijină la cererea lor pe cei de altă confesiune, pentru a primi asistenţă religioasă din partea cultului de care aparţin;

7. acordă asistenţă religioasă şi salariaţilor unităţii la solicitarea acestora;

8. participă la activităţile organizate de Patriarhia Română şi de centrele patriarhale, pentru personalul bisericesc;

9. propune, în colaborare cu personalul medical creştin ortodox, un Sfânt patron, ocrotitor al unităţii sanitare respective.

 

CAPITOLUL V

Consiliile şi comisiile ce funcţionează în cadrul institutului

 

Art. 54, - în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în cadrul institutului au fost organizate următoarele consilii şi comisii, astfel:

A. Consiliul medical

1. Directorul medical este preşedintele consiliului medical.

2. Consiliul medical este format din şefii de secţii de laboratoare, farmacist-şef şi directorul de îngrijiri.

3. Principalele atribuţii ale consiliului medical sunt următoarele:

a) îmbunătăţeşte standardele clinice şi modelele de practică pentru acordarea de servicii medicale de calitate în scopul creşterii gradului de satisfacţie a pacienţilor;

b) monitorizează şi evaluează activitatea medicală desfăşurată în institut în scopul creşterii performanţelor profesionale şi utilizării eficiente a resurselor alocate;

c) înaintează către comitetul director propunerile referitoare la utilizarea fondului de dezvoltare al spitalului;

d) înaintează propuneri către comitetul director referitoare la măsurile pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea activităţii spitalului în concordanţă cu nevoile de servicii medicale ale populaţiei şi conform ghidurilor şi protocoalelor de practică medicală;

e) evaluează necesarul de servicii medicale al populaţiei deservite de institut şi înaintează propunerilor pentru elaborarea planului de dezvoltare a institutului, pe perioada mandatului, a planului anual de furnizare de servicii medicale al institutului, a planului anual de achiziţii publice, cu privire la achiziţia de aparatură şi echipamente medicale, medicamente şi materiale sanitare;

f) propune comitetului director planul anual de achiziţii publice, lista investiţiilor şi a lucrărilor de reparaţii curente şi capitale, care urmează să se realizeze într-un exerciţiu financiar în condiţiile legii;

g) înaintează propuneri către comitetului director în vederea elaborării bugetului de venituri şi cheltuieli al institutului;

h) participă la elaborarea regulamentului de organizare şi funcţionare şi a regulamentului intern ale institutului;

i) desfăşoară activităţi privind evaluarea şi monitorizarea calităţii şi eficienţei activităţilor medicale desfăşurate în institut privind evaluarea satisfacţiei pacienţilor care beneficiază de servicii în cadrul institutului sau în ambulatoriul acestuia, monitorizarea principalilor indicatori de performanţă în activitatea medicală, prevenirea şi controlul infecţiilor asociate asistenţei medicale în unităţile sanitare, activităţi desfăşurate în colaborare cu nucleul de calitate şi cu compartimentul de prevenire şi control al infecţiilor asociate asistenţei medicale în unităţile sanitare;

j) stabileşte reguli privind activitatea profesională, protocoalele de practică medicală la nivelul institutului şi răspunderea în ceea ce priveşte aplicarea şi respectarea acestora;

k) elaborează planul anual de îmbunătăţire a calităţii serviciilor medicale furnizate de institut, pe care îl supune spre aprobare managerului;

l) înaintează către manager propunerile cu caracter organizatoric pentru îmbunătăţirea activităţilor medicale desfăşurate la nivelul institutului;

m) evaluează necesarul de personal medical pentru secţiile/laboratoarele/serviciile/compartimentele institutului şi înaintează propuneri către Comitetul director pentru elaborarea strategiei de personal a institutului;

n) evaluează necesarul liniilor de gardă şi înaintează propuneri către manager cu privire la structura şi numărul acestora la nivelul institutului, după caz;

o) participă la stabilirea fişelor posturilor personalului medical angajat;

p) înaintează către manager propuneri pentru elaborarea planului de formare şi perfecţionare continuă a personalului medico-sanitar;

q) înaintează propuneri şi monitorizează desfăşurarea activităţilor de educaţie şi cercetare medicală desfăşurate la nivelul institutului, în colaborare cu instituţiile acreditate;

r) asigură respectarea normelor de etică profesională şi deontologie medicală la nivelul institutului, colaborând cu Colegiul Medicilor din România;

s) răspunde de acreditarea personalului medical al institutului şi acreditarea activităţilor medicale desfăşurate în institut, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

t) participă, alături de manager, la organizarea asistenţei medicale în caz de dezastre, epidemii şi în alte situaţii speciale;

u) stabileşte coordonatele principale privind consumul medicamentelor la nivelul institutului, în vederea unei utilizări judicioase a fondurilor institutului, prevenirii polipragmaziei şi a rezistenţei la medicamente;

v) supervizează respectarea prevederilor în vigoare, referitoare la documentaţia medicală a pacienţilor trataţi, asigurarea confidenţialităţii datelor medicale, constituirea arhivei institutului;

w) avizează utilizarea bazei de date medicale a institutului pentru activităţi de cercetare medicală, în condiţiile legii;

x) analizează şi soluţionează sugestiile, sesizările şi reclamaţiile pacienţilor trataţi în institut, referitoare la activitatea medicală a institutului;

y) elaborează raportul anual de activitate medicală a institutului, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

4. Managerul şi/sau ceilalţi membrii ai structurilor de conducere ale institutului pot participa la şedinţele Consiliului medical ca invitaţi, în scop de consultare.

B. Consiliul ştiinţific

Consiliul ştiinţific are, în principal, următoarele atribuţii:

1. coordonează activităţii de cercetare existentă în structura institutului;

2. participă la elaborarea strategiei de dezvoltare a activităţii de cercetare-dezvoltare a institutului;

3. Întocmeşte rapoartele privind rezultatele ştiinţifice;

4. examinează şi avizează proiectele de cercetare ştiinţifică, precum şi realizarea instituţională a acestora;

5. avizează politicile de cercetare a institutului;

6. organizează acţiuni cu caracter ştiinţific;

7. avizează acţiuni de cooperare ştiinţifică internă şi internaţională;

8. dezbate probleme importante privind activitatea de cercetare ştiinţifică din cadrul structurilor de cercetare ale institutului;

9. asigură planificări strategice în domeniul său de competenţă, definind obiective strategice ale cercetării ştiinţifice medicale în institut în concordanţă cu priorităţile, obiectivele şi activităţile specifice;

10. identifică şi atrage resurse de finanţare interne şi externe.

C. Comisia locală de etică a cercetării are, în principal, următoarele atribuţii:

1. elaborează codul de etică şi deontologie profesională în cercetarea ştiinţifică, specific activităţii de cercetare din institute, având în vedere legislaţia naţională şi reglementările internaţionale din domeniu;

2. coordonează şi monitorizează aplicarea normelor de bună conduită morală şi profesională în activitatea de cercetare;

3. analizează respectarea normelor de bună conduită în cadrul programelor de finanţare a cercetării-dezvoltării şi inovării;

4. analizează proiectele înscrise în cadrul competiţiilor de proiecte naţionale şi internaţionale;

5. analizează şi face propuneri pentru stabilirea condiţiilor de colaborare cu structuri şi organisme cu responsabilităţi similare din alte instituţii;

6. elaborează rapoarte anuale ale activităţii comisiei locale de etică a cercetării.

D. Consiliul etic

Atribuţiile principale ale Consiliul etic sunt următoarele:

1. promovează valorile etice medicale şi organizaţionale în rândul personalului medico-sanitar, auxiliar şi administrativ al spitalului;

2. identifică şi analizează vulnerabilităţile etice şi propune managerului adoptarea şi implementarea măsurilor de prevenţie a acestora la nivelul spitalului;

3. primeşte din partea managerului spitalului sesizările adresate direct Consiliului etic şi alte sesizări transmise spitalului care conţin speţe ce cad în atribuţiile Consiliului;

4. analizează, cu scopul de a determina existenţa unui incident de etică sau a unei vulnerabilităţi etice, speţele ce privesc:

a) cazurile de încălcare a principiilor morale sau deontologice în relaţia pacient - cadru medico-sanitar şi auxiliar din cadrul spitalului, prevăzute în legislaţia specifică;

b) încălcarea drepturilor pacienţilor de către personalul medico-sanitar şi auxiliar, prevăzute în legislaţia specifică;

c) abuzuri săvârşite de către pacienţi sau personalul medical asupra personalului medico-sanitar şi auxiliar, prevăzute în legislaţia specifică;

d) nerespectarea demnităţii umane;

5. emite avize etice, ca urmare a analizei situaţiilor definite la pct. 4 lit. d);

6. sesizează organele abilitate ale statului ori de câte ori consideră că aspectele unei speţe pot face obiectul unei infracţiuni, dacă acestea nu au fost sesizate de reprezentanţii spitalului sau de către petent;

7. sesizează Colegiul Medicilor ori de câte ori consideră că aspectele unei speţe pot face obiectul unei situaţii de malpraxis;

8. asigură informarea managerului şi a Compartimentului de integritate din cadrul Ministerului Sănătăţii privind conţinutul avizului etic. Managerul poartă răspunderea punerii în aplicare a soluţiilor stabilite de avizul etic;

9. Întocmeşte conţinutul comunicărilor adresate petenţilor, ca răspuns la sesizările acestora;

10. emite hotărâri cu caracter general ce vizează spitalul;

11. aprobă conţinutul rapoartelor întocmite semestrial şi anual de secretarul Consiliului etic;

12. analizează rezultatele implementării mecanismului de feedback al pacientului;

13. analizează şi avizează regulamentul de ordine interioară al spitalului şi face propuneri pentru îmbunătăţirea acestuia;

14. analizează din punctul de vedere al vulnerabilităţilor etice şi de integritate şi al respectării drepturilor pacienţilor şi oferă un aviz consultativ comisiei de etică din cadrul spitalului, pentru fiecare studiu clinic desfăşurat în cadrul spitalului;

15. oferă, la cerere, consiliere de etică pacienţilor, aparţinătorilor, personalului medico-sanitar şi auxiliar.

E. Comisia medicamentului

Atribuţiile principale ale Comisiei medicamentului sunt:

1. stabileşte lista de medicamente de bază, obligatorii, care să fie în permanenţă accesibile în farmacia institutului;

2. stabileşte liste de medicamente care se achiziţionează doar în mod facultativ, la cazuri bine selecţionate şi documentate medical, pe bază de referat;

3. analizează referatele de necesitate trimise conducerii, în vederea aprobării şi avizării lor de către medici specialişti corespunzători profilului de acţiune al medicamentului solicitat;

4. verifică permanent stocul de medicamente de bază, pentru a preveni disfuncţiile în asistenţa medicală;

5. verifică ritmic cheltuielile pentru medicamente şi analiza lor cu raportarea lunară a situaţiei financiare;

6. elaborează ghiduri terapeutice pe profiluri de specialitate medicală bazate pe bibliografie naţională şi internaţională şi pe condiţiile locale;

7. solicită rapoarte periodice de la şefii de secţie privind administrarea de medicamente în funcţie de incidenţa diferitelor afecţiuni;

8. dispune întreruperea administrării de medicamente cu regim special în cazul când acel tratament se consideră inutil.

F. Comisia de analiză a decesului

Atribuţiile principale ale Comisiei de analiză a deceselor sunt următoarele:

1. se întruneşte lunar sau ori de câte ori este necesar şi analizează toate decesele din spital;

2. solicită audierea medicului curant în cazul în care se constată anumite nelămuriri;

3. Întocmeşte un raport cu privire la cauzele decesului, pe baza fişei de observaţie şi pe baza relatărilor medicului curant, pe care îl înaintează conducerii institutului.

G. Comitetul de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale are, în principal, următoarele atribuţii:

1. monitorizarea condiţiilor de implementare a prevederilor Planului anual de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale din unitate;

2. urmărirea asigurării condiţiilor de igienă privind cazarea şi alimentaţia pacienţilor;

3. urmărirea organizării şi funcţionării sistemului informaţional pentru înregistrarea, stocarea, prelucrarea şi transmiterea informaţiilor privind infecţiile asociate asistenţei medicale;

4. urmărirea respectării normativelor cuprinse în Planul anual de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale de la nivelul secţiilor şi serviciilor, în colaborare cu medicii şefi de secţii şi medicul coordonator al activităţii specifice;

5. urmărirea asigurării aplicării procedurilor de izolare specială a bolnavilor la nivel de secţie;

6. evaluarea şi monitorizarea comportamentului igienic al personalului din spital, a respectării regulilor de tehnică aseptică de către aceştia;

7. monitorizarea respectării circuitelor funcţionale, în funcţie de specific;

8. monitorizarea aplicării măsurilor de asepsie şi antisepsie;

9. urmărirea frecvenţei infecţiilor asociate asistenţei medicale din secţii şi evaluarea factorilor de risc.

H. Comitetul de securitate şi sănătate în muncă are, în principal, următoarele atribuţii:

I. aprobă programul anual de securitate şi sănătate în muncă;

2. urmăreşte aplicarea acestui program, inclusiv alocarea mijloacelor necesare prevederilor lui şi eficienţa acestora din punctul de vedere al îmbunătăţirii condiţiilor de muncă;

3. urmăreşte modul în care se aplică şi se respectă reglementările legale privind securitatea şi sănătatea în muncă;

4. analizează factorii de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională, existenţi la locurile de muncă;

5. analizează propunerile salariaţilor privind prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale, precum şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă;

6. efectuează cercetări proprii asupra accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale;

7. efectuează inspecţii proprii privind aplicarea şi respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă;

8. informează inspectoratele de protecţie a muncii despre starea protecţiei muncii în propria unitate;

9. realizează cadrul de participare a salariaţilor la luarea unor hotărâri care vizează schimbări ale activităţii organizatorice, cu implicaţii în domeniul protecţiei muncii;

10. dezbate situaţia securităţii şi sănătăţii în muncă, acţiunile care au fost întreprinse şi eficienţa acestora în anul încheiat, precum şi programul de protecţie a muncii pentru anul următor;

11. verifică aplicarea normativului-cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie, ţinând seama de factorii de risc identificaţi;

12. verifică reintegrarea sau menţinerea în muncă a salariaţilor care au suferit accidente de muncă ce au avut ca efect diminuarea capacităţii de muncă.

I. Comisia de farmacovigilenţă şi prescripţia medicamentului are, în principal, următoarele atribuţii:

1. verificarea şi avizarea prescrierii de medicamente la nivelul institutului;

2. detectarea precoce a reacţiilor adverse şi a interacţiunii produselor medicamentoase;

3. monitorizarea frecvenţei reacţiilor adverse cunoscute;

4. identificarea factorilor de risc şi a mecanismelor fundamentale ale reacţiilor adverse;

5. estimarea aspectelor cantitative privind factorii de risc;

6. analizarea şi difuzarea informaţiilor necesare prescrierii corecte şi reglementării circulaţiei produselor medicamentoase;

7. verificarea utilizării raţionale şi în siguranţă a produselor medicamentoase;

8. evaluarea şi comunicarea raportului risc/beneficiu pentru produsele medicamentoase;

9. estimarea necesităţilor cantitative şi calitative ale medicamentelor folosite în desfăşurarea activităţii din institut;

10. participarea la procedurile de licitaţii pentru medicamente.

J. Comisia de organizare şi desfăşurare a concursurilor/ examenelor pentru încadrare/promovare are următoarele atribuţii principale:

1. selectarea dosarelor de concurs/examen ale candidaţilor;

2. stabilirea subiectelor pentru proba scrisă;

3. stabilirea planului interviului şi realizarea interviului;

4. stabilirea planului probei practice şi asigurarea condiţiilor necesare realizării ei;

5. notarea fiecărui candidat pentru fiecare probă a concursului/examenului;

6. transmiterea secretariatului comisiei a rezultatelor concursului/examenului pentru a fi comunicate candidaţilor.

K. Comisia de soluţionare a contestaţiilor are următoarele atribuţii principale:

1. soluţionarea contestaţiilor depuse de candidaţi cu privire la notarea fiecărei probe a concursului/examenului;

2. transmiterea secretariatului comisiei a rezultatelor contestaţiilor pentru a fi comunicate candidaţilor.

L. Comisia de cercetare disciplinară are, în principal, următoarele atribuţii:

1. analizează abaterile de la disciplina etică şi profesională;

2. analizează încălcări ale normelor legale în vigoare, ale prevederilor legale, ale regulamentului intern, ale contractului individual de muncă, ale ordinelor şi dispoziţiilor legale ale conducătorilor ierarhici;

3. analizează încălcări ale normelor de etică şi deontologie medicală;

4. stabileşte împrejurările în care fapta a fost săvârşită;

5. analizează gradul de vinovăţie a salariatului, precum şi consecinţele abaterii disciplinare;

6. verifică eventualele sancţiuni disciplinare suferite anterior de salariat;

7. efectuează cercetarea disciplinară prealabilă;

8. propune sancţiuni ce urmează a fi decise de către manager.

M. Comisia de monitorizare, coordonare şi îndrumare metodologică a implementării şi dezvoltării sistemului de control intern managerial are, în principal, următoarele atribuţii:

1. coordonează procesul de actualizare a obiectivelor şi a activităţilor la care se ataşează indicatori de performanţă sau de rezultat pentru evaluarea acestora;

2. analizează şi prioritizează riscurile semnificative, care pot afecta atingerea obiectivelor generale ale funcţionării unităţii, prin stabilirea limitelor de toleranţă la risc, anual, aprobate de către conducerea unităţii, care sunt obligatorii şi se transmit tuturor compartimentelor pentru aplicare;

3. analizează şi avizează procedurile formalizate şi le transmite spre aprobare conducătorului institutului;

4. analizează, în vederea aprobării, informarea privind monitorizarea performanţelor la nivelul institutului;

5. analizează, în vederea aprobării, informarea privind desfăşurarea procesului de gestionare a riscurilor, pe baza raportărilor anuale, de la nivelul compartimentelor;

6. elaborează Programul de dezvoltare a sistemului de control intern managerial.

 

CAPITOLUL VI

Finanţarea institutului

 

Art. 55. - (1) Institutul Naţional de Gerontologie şi Geriatrie „Ana Aslan” este instituţie publică finanţată integral din venituri proprii şi funcţionează pe principiul autonomiei financiare.

(2) Veniturile proprii ale institutului provin din sumele încasate pentru serviciile medicale, alte prestaţii efectuate pe bază de contract, precum şi din alte surse, conform legii.

(3) Institutul are obligaţia de a asigura realizarea veniturilor şi de a fundamenta cheltuielile în raport cu acţiunile şi obiectivele din anul bugetar pe titluri, articole şi alineate, conform clasificaţiei bugetare.

(4) Institutul poate realiza venituri suplimentare din:

a) donaţii şi sponsorizări;

b) asocieri investiţionale în domenii medicale ori de cercetare medicală şi farmaceutică:

c) contracte privind furnizarea de servicii medicale încheiate cu casele de asigurări private sau cu operatori economici;

d) editarea şi difuzarea unor publicaţii cu caracter medical;

e) servicii medicale, hoteliere sau de altă natură, furnizate la cererea unor terţi;

f) servicii de asistenţă medicală la domiciliu, acordate la cererea pacienţilor sau, după caz, în baza unui contract de furnizare de servicii de îngrijiri medicale la domiciliu, în condiţiile stabilite prin contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate;

g) contracte de cercetare;

h) copiata pentru unele servicii medicale;

i) alte surse, conform legii.

(5) Institutul poate primi în completare sume de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii, pentru:

a) implementarea programelor naţionale de sănătate publică;

b) achiziţia de echipamente medicale şi alte dotări independente de natura cheltuielilor de capital, în condiţiile legii;

c) investiţii legate de achiziţia şi construirea de noi spitale, inclusiv pentru finalizarea celor aflate în execuţie;

d) expertizarea, transformarea şi consolidarea construcţiilor grav afectate de seisme şi de alte cazuri de forţă majoră;

e) modernizarea, transformarea şi extinderea construcţiilor existente, precum şi efectuarea de reparaţii capitale;

f) activităţi specifice ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului;

g) activităţi didactice şi de cercetare fundamentală;

h) finanţarea drepturilor de personal pentru rezidenţi şi cercetare.

(6) Contractul de furnizare de servicii medicale al institutului cu Casa de Asigurări Sociale de Sănătate a Municipiului Bucureşti reprezintă sursa principală a veniturilor în cadrul bugetului de venituri şi cheltuieli şi se negociază de către manager cu conducerea casei de asigurări sociale de sănătate, în funcţie de indicatorii stabiliţi în contractul-cadru de furnizare de servicii medicale.

(7) în cazul refuzului uneia dintre părţi de a semna contractul de furnizare de servicii medicale, se constituie o comisie de mediere formată din reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, conform legii.

(8) Institutul poate încheia contracte de furnizare de servicii medicale şi cu casele de asigurări de sănătate private.

(9) Bugetul de venituri şi cheltuieli al institutului se avizează de către consiliul de administraţie şi apoi se supune aprobării ordonatorului de credite ierarhic superior, la propunerea managerului institutului.

(10) Bugetul de venituri şi cheltuieli al institutului se repartizează pe secţiile şi compartimentele din structura institutului, nivelul acestora fiind indicator al contractului de administrare.

(11) Execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli se urmăreşte pe secţii şi compartimente, fiind un indicator al contractului încheiat între manager şi şefii secţiilor şi compartimentelor din structura institutului. Abaterile faţă de indicatorii din contractul cu managerul se analizează şi se soluţionează de conducerea institutului cu conducerile structurilor în cauză.

(12) Controlul asupra activităţii financiare a institutului public se face, în condiţiile legii, de Curtea de Conturi, Ministerul Sănătăţii.

(13) Fondul de dezvoltare al institutului se constituie din următoarele surse:

a) cotă-parte din amortizarea calculată lunar şi cuprinsă în bugetul de venituri şi cheltuieli al institutului, cu păstrarea echilibrului financiar:

b) sume rezultate din valorificarea bunurilor disponibile, precum şi din cele casate cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare;

c) sponsorizări cu destinaţia „dezvoltare “;

d) o cotă de 20% din excedentul bugetului de venituri şi cheltuieli înregistrat la finele exerciţiului financiar;

e) sume rezultate din închirieri, în condiţiile legii.

(14) Fondul de dezvoltare se utilizează pentru dotarea institutului. Soldul fondului de dezvoltare rămas la finele anului se reportează în anul următor, fiind utilizat potrivit destinaţiei prevăzute.

(15) Decontarea contravalorii serviciilor medicale contractate se face conform contractului de furnizare de servicii medicale, pe bază de documente justificative, în funcţie de realizarea acestora, cu respectarea prevederilor contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate.

 

CAPITOLUL VII

Dispoziţii finale

 

Art. 56. - (1) Toate categoriile de personal din institut au obligaţia respectării prezentului regulament de organizare şi funcţionare.

(2) Toate secţiile/laboratoarele/serviciile/compartimentele au obligaţia elaborării şi respectării procedurilor operaţionale specifice activităţilor desfăşurate în cadrai institutului.

(3) Prezentul regulament de organizare şi funcţionare va fi adus la cunoştinţa tuturor salariaţilor, pe bază de semnătură, după aprobarea acestuia prin ordin al ministrului sănătăţii şi publicarea acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(4) Modificarea prezentului regulament de organizare şi funcţionare se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

privind modificarea anexei nr. 1 la Metodologia de stabilire a tarifelor de racordare a utilizatorilor la reţelele electrice de interes public, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 11/2014, şi pentru modificarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 141/2014 pentru aprobarea tarifelor specifice şi indicilor specifici utilizaţi la stabilirea tarifelor de racordare a utilizatorilor la reţelele electrice de interes public

 

Având în vedere prevederile art. 75 alin. (1) lit. f) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 35 din Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 59/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 5 alin. (1) lit. b) şi alin. (5) şi ale art. 9 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite prezentul ordin.

Art. I. - Anexa nr. 1 la Metodologia de stabilire a tarifelor de racordare a utilizatorilor la reţelele electrice de interes public, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 11/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 27 februarie 2014, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 141/2014 pentru aprobarea tarifelor specifice şi indicilor specifici utilizaţi la stabilirea tarifelor de racordare a utilizatorilor la reţelele electrice de interes public, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 893 din 9 decembrie 2014, se modifică după cum urmează:

1. La anexa nr. 1, tabelul „Indicii specifici utilizaţi pentru calculul componentei TR a tarifului de racordare” se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezentul ordin.

2. Anexa nr. 2 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 3 care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. III. - Operatorii economici din sectorul energiei electrice duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin, iar entităţile organizatorice din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei urmăresc respectarea prevederilor prezentului ordin.

Art. IV. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I şi intră în vigoare la data de 1 august 2018.

 

p. Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Henorel-Florin Soreaţă

 

Bucureşti, 27 iunie 2018.

Nr. 113.

 

ANEXA Nr. 1

(Anexa nr. 1 la metodologie)

 

Schemele şi condiţiile de realizare standard a instalaţiei de racordare, utilizate la stabilirea indicilor specifici pentru calculul componentei TR a tarifului de racordare

 

Branşament monofazat aerian

branşament realizat cu bloc de măsură şi protecţie fără contor, fără stâlp intermediar, cu lungimea L = 30 m

Branşament monofazat subteran

branşament realizat pe un traseu fără subtraversări sau desfaceri şi refaceri de pavaje, cu bloc de măsură şi protecţie fără contor, cu lungimea L = 20 m

Branşament trifazat aerian

branşament realizat cu bloc de măsură şi protecţie fără contor, fără stâlp intermediar, cu lungimea L = 30 m

Branşament trifazat subteran

branşament realizat pe un traseu fără subtraversări sau desfaceri şi refaceri de pavaje, cu bloc de măsură şi protecţie fără contor, cu lungimea L = 20 m

Racord aerian de MT

racord realizat cu un stâlp special echipat cu aparataj, cu priză de pământ şi o deschidere cu lungimea de 50 m, cu stâlp de susţinere

Racord subteran de MT din LEA

racord realizat cu un stâlp special echipat cu aparataj, cu descărcătoare, cu priză de legare la pământ şi cutii terminale de exterior, pe un traseu fără subtraversări sau desfaceri şi refaceri de pavaje

Racord subteran de MT din staţie electrică/punct de alimentare/post de transformare/punct de conexiune

racord realizat din bara unei staţii electrice/punct de alimentare/post de transformare/punct de conexiune, pe un traseu fără subtraversări sau desfaceri şi refaceri de pavaje, fără celule de capăt

Post de transformare MT/JT aerian

post de transformare aerian, cu cadru de siguranţe, descărcătoare, cutie de distribuţie fără contor

Post de transformare MT/JT în cabină, cu alimentare radială, cu un transformator

post de transformare realizat în anvelopă de beton, cu două celule de MT (o celulă de linie echipată cu separator de sarcină şi o celulă de transformator echipată cu separator şi cadru de siguranţe fuzibile), transformator şi tablou de JT fără contor

Post de transformare MT/JT în cabină, cu alimentare radială, cu două transformatoare

post de transformare realizat în anvelopă de beton, cu trei celule de MT (o celulă de linie echipată cu separator de sarcină şi două celule de transformator echipate cu separator şi cadru de siguranţe fuzibile), transformator şi tablou de JT fără contor

Post de transformare MT/JT în cabină, cu alimentare intrare-ieşire sau dublă derivaţie, cu un transformator

post de transformare realizat în anvelopă de beton, cu trei celule de MT (două celule de linie echipate cu separator de sarcină şi o celulă de transformator echipată cu separator

şi cadru de siguranţe fuzibile), transformator şi tablou de JT fără contor

Post de transformare MT/JT în cabină, cu alimentare intrare-ieşire sau dublă derivaţie, cu două transformatoare

post de transformare realizat în anvelopă de beton, cu patru celule de MT (două celule de linie echipate cu separator de sarcină şi două celule de transformator echipate cu separator şi cadru de siguranţe fuzibile), transformator şi tablou de JT fără contor

Punct de conexiune MT/MT

punct de conexiune realizat în anvelopă de beton, cu trei celule de MT (două celule de linie echipate cu separator de sarcină şi o celulă de măsurare), fără contor

 

ANEXA Nr. 2

 

Indicii specifici utilizaţi pentru calculul componentei TR a tarifului de racordare

 

Tipul instalaţiei de racordare

indici specifici

U.M.

Varianta/Valoare fără TVA

Branşamente:

 

 

cu priză de pământ

fără priză de pământ

Branşament monofazat radial aerian

 

 

 

 

- branşament monofazat aerian standard

cbma, pbma

lei/buc.

2,000

1.300

- deschidere suplimentară

am

lei/buc.

1.500

1.500

Branşament monofazat radial subteran

 

 

 

 

- branşament monofazat subteran standard L ≤ 20 m din LEA

cbma, pbma

lei/buc.

2.400

1.900

- branşament monofazat subteran standard L ≤ 20 m din firidă

cbma, pbma

lei/buc.

2.100

1.700

- creşterea lungimii cu 1 m faţă de L = 20 m

sm

lei/m

50

50

Branşament trifazat radial aerian S ≤ 15 kVA

 

 

 

 

- branşament trifazat aerian standard

cbta, pbta

lei/buc.

2.400

1.600

- deschidere suplimentară

at

lei/buc.

1.600

1.600

Branşament trifazat radial aerian 15 kVA < S ≤ 20 kVA

 

 

 

 

- branşament trifazat aerian standard

cbta, pbta

lei/buc.

2.400

1.600

- deschidere suplimentară

at

lei/buc.

1.600

1.600

Branşament trifazat radial aerian 20 kVA < S < 30 kVA

 

 

 

 

- branşament trifazat aerian standard

cbta, pbta

lei/buc.

2.500

1.700

- deschidere suplimentară

at

lei/buc.

1.600

1.600

Branşament trifazat radial subteran S ≤ 15 kVA

 

 

 

 

- branşament trifazat subteran standard L ≤ 20 m din LEA

cbta, pbta

lei/buc.

2.900

2.400

Branşament trifazat radial subteran S ≤ 15 kVA

 

 

cu priză de pământ

fără priză de pământ

- branşament trifazat subteran standard L ≤ 20 m din firidă

cbts, pbts

lei/buc.

2.600

1.900

- creşterea lungimii cu 1 m faţă de L = 20 m

st

lei/m

60

60

Branşament trifazat radial subteran 15 kVA < S ≤ 20 kVA

 

 

 

 

- branşament trifazat subteran standard L : ≤ 20 m din LEA

cbts, pbts

lei/buc.

2.900

2.400

- branşament trifazat subteran standard L : ≤ 20 m din firidă

cbts, pbts

lei/buc.

2.600

2.100

- creşterea lungimii cu 1 m faţă de L = 20 m

st

lei/m

60

60

Branşament trifazat radial subteran 20 kVA < S ≤ 30 kVA

 

 

 

 

- branşament trifazat subteran standard L ≤20 m din LEA

cbts, pbts

lei/buc.

3.000

2.500

- branşament trifazat subteran standard L ≤ 20 m din firidă

cbts, pbts

lei/buc.

2.800

2.300

- creşterea lungimii cu 1 m faţă de L = 20 m

st

lei/m

60

60

Racorduri de medie tensiune:

 

 

 

Racord aerian de MT

 

 

 

- indice specific pentru prima deschidere

cra

lei/buc.

28.800

- indice specific pentru o deschidere suplimentară

ara

lei/buc.

17.700

Racord subteran de MT din LEA MT

 

 

 

- indice specific pentru costuri fixe, independente de lungimea racordului

crs

lei/buc.

24.900

- indice specific pentru costuri variabile cu lungimea racordului

srs

lei/m

200

Racord subteran de MT din staţie/punct de alimentare/post de transformare/punct de conexiune

 

 

 

- indice specific pentru costuri fixe, independente de lungimea racordului

crs

lei/buc.

1.400

- indice specific pentru costuri variabile cu lungimea racordului

srs

lei/m

200

Posturi de transformare:

 

 

cu un transformator

cu două transformatoare

Post de transformare aerian MT/JT echipat cu un TR ≤ 63 kVA

CPTA

lei

44.200

 

Post de transformare aerian MT/JT echipat cu un TR de 100kVA

CPTA

lei

50.200

Post de transformare aerian MT/JT echipat cu un TR de 160 kVA

CPTA

lei

60.200

Post de transformare aerian MT/JT echipat cu un TR de 250 kVA

CPTA

lei

69.200

Post de transformare aerian MT/JT echipat cu un TR de 400 kVA

CPTA

lei

107.200

Post de transformare MT/JT cu alimentare radiată în cabină echipat cu TR de 160 kVA

CPTC

lei

162.100

Post de transformare MT/JT cu alimentare radială în cabină echipat cu TR de 250 kVA

CPTC

lei

170.100

Post de transformare MT/JT cu alimentare radială în cabină echipat cu TR de 400 kVA

CPTC

lei

177.100

Post de transformare MT/JT cu alimentare radială în cabină echipat cu TR de 630 kVA

CPTC

lei

192.100

Post de transformare MT/JT cu alimentare intrare-ieşire sau dublă derivaţie, în cabină, echipat cu TR de 160 kVA

CPTC

lei

181.100

Post de transformare MT/JT cu alimentare intrare-ieşire sau dublă derivaţie, în cabină, echipat cu TR de 250 kVA

CPTC

lei

189.100

Post de transformare MT/JT cu alimentare intrare-ieşire sau dublă derivaţie, în cabină, echipat cu TR de 400 kVA

CPTC

lei

195.100

258.600

Post de transformare MT/JT cu alimentare intrare-ieşire sau dublă derivaţie, în cabină, echipat cu TR de 630 kVA

CPTC

lei

210.100

272.600

Punct de conexiune MT/MT

CPC

lei

171.100

 

 

ANEXA Nr. 3

(Anexa nr. 2 la Ordinul nr. 141/2014)

 

Condiţiile ce stau la baza stabilirii indicilor specifici utilizaţi pentru calculul componentei TR a tarifului de racordare

 

1. Valorile aprobate pentru indicii specifici utilizaţi pentru calculul componentei TR a tarifului de racordare cuprind costul asistenţei tehnice asigurate de operatorul de reţea pentru supravegherea execuţiei lucrării şi pentru recepţia acesteia.

2. Valorile aprobate pentru indicii specifici utilizaţi pentru calculul componentei TR a tarifului de racordare nu cuprind taxele pentru obţinerea autorizaţiei de construire pentru instalaţia de racordare şi pentru avizele necesare obţinerii acesteia. Taxele care sunt aplicabile se achită suplimentar de către utilizator.

3. Valorile indicilor specifici pentru branşamentele cu priză de pământ cuprind instalaţia de legare la pământ având priza de pământ cu rezistenţa mai mică de 4 Ω.

4. Schema standard a unui branşament aerian corespunde unui branşament realizat direct la clădire fără stâlp intermediar, cu consolă sau fixat direct pe peretele clădirii.

5. Schema standard a unui branşament subteran din linia electrică aeriană de joasă tensiune (LEA JT) corespunde unui branşament realizat pe un traseu cu lungimea de 20 m, la care se adaugă coborârea pe stâlpul LEA JT în lungime de 8 m.

6. În situaţia racordului aerian de medie tensiune (MT), valoarea indicelui specific pentru o deschidere suplimentară ara cuprinde costul unui stâlp de susţinere cu priză de pământ.

7. Valorile indicilor specifici pentru posturile de transformare MT/JT în cabină şi pentru punctul de conexiune MT/MT cuprind costul anvelopei de beton şi al instalaţiei de legare la pământ, inclusiv al prizei de pământ.

8. Valorile indicilor specifici pentru posturile de transformare MT/JT în cabină cu două transformatoare cuprind costurile celor două transformatoare, precum şi costurile a două tablouri de JT.

9. Valorile indicilor specifici pentru branşamente şi pentru posturile de transformare MT/JT nu cuprind contravaloarea contorului/contoarelor de decontare şi nici costul cu montarea acestora.