MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 574         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 6 iulie 2018

 

SUMAR

 

Decizia nr. 211 din 17 aprilie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) din Legea nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice

 

Decizia nr. 219 din 17 aprilie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 90 lit. b) din Codul de procedură penală

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

484. - Hotărâre pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.214/2009 privind metodologia pentru stabilirea şi plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor

 

485. - Hotărâre privind completarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 830/2016 pentru aprobarea Programului naţional de supraveghere, prevenire şi control al pestei porcine africane, precum şi pentru completarea unor acte normative şi modificarea anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.156/2013 pentru aprobarea acţiunilor sanitar-veterinare cuprinse în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor, a acţiunilor prevăzute în Programul de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor, precum şi a tarifelor aferente acestora

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 211

din 17 aprilie 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) din Legea nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salariată ale personalului plătit din fonduri publice

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) din Legea nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Ştefan Eduard Iovu, Cristinel Catanâ, Marinela Abăloale şi Constantin Macovei, în Dosarul nr. 832/103/2015 al Curţii de Apel Bacău - Secţia a I l-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.195D/2016.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Arată că Legea nr. 124/2014 reprezintă un act de clemenţă a legiuitorului, care, din considerente de politică socială, renunţă la a mai recupera anumite venituri de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice. Art. 2 al acestei legi reglementează domeniul de aplicare al acesteia, în concordanţă cu instituţia juridică a amnistiei, neputând fi scutite de la restituire decât sumele de bani necesare pentru acoperirea unor prejudicii constatate până la intrarea în vigoare a legii. Este firesc să fie aşa, deoarece în lipsa constatării prejudiciului, nu ar exista obligaţia de restituire.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 11 noiembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 832/103/2015, Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) din Legea nr. 124/2014. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de recurenţii-reclamanţi Ştefan Eduard Iovu, Cristinel Catanâ, Marinela Abăloale şi Constantin Macovei, în cadrul soluţionării recursului formulat de autorii excepţiei, împotriva unei sentinţe civile din 16 decembrie 2015, prin care a fost admisă în parte acţiunea în contradictoriu cu Poliţia Locală Piatra Neamţ, fiind anulate, în parte, deciziile de recalculare a salariilor reclamanţilor şi deciziile de imputare, iar pârâta a fost obligată să restituie reclamanţilor sumele reţinute în baza deciziilor de imputare. Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut, în beneficiul reclamanţilor, dispoziţiile art. 1 şi art. 2 din Legea nr. 124/2014.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că dispoziţiile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 124/2014 sunt neconstituţionale „în măsura în care se interpretează că sunt aplicabile doar prejudiciilor constatate la data intrării în vigoare a legii de către Curtea de Conturi sau alte instituţii cu atribuţii de control”. Astfel, este discriminatorie aplicarea acestor dispoziţii „în interiorul aceleiaşi categorii de subiecţi, doar funcţionarilor publici în privinţa cărora au fost efectuate actele de control anterior intrării în vigoare a legii de amnistie fiscală”. Art. 16 alin. (1) din Constituţie este înfrânt prin interpretarea pe care atât pârâtul, cât şi anumite instanţe o dau textului de lege criticat, în sensul că prejudiciul în privinţa căruia ar interveni amnistia ar fi trebuit să fi „existat constatat” la momentul intrării în vigoare a legii. În măsura în care acesta ar fi sensul avut în vedere de legiuitor, s-ar crea o „discriminare negativă în interiorul aceleiaşi categorii de subiecţi”, legea aplicându-se doar funcţionarilor publici în privinţa cărora au fost efectuate actele de control anterior intrării în vigoare a legii de amnistie fiscală, celorlalţi imputându-li-se, practic, pasivitatea organelor de audit. Mai susţin că, în privinţa sumelor imputate, a intervenit amnistia, prejudiciul existând din anul 2012, iar faptul că nu „exista constatat” este exclusiv culpa pârâtei, a cărei interpretare, în privinţa aplicabilităţii dispoziţiilor de lege criticate, este discriminatorie. În final, invocând faptul că „practica judiciară nu este unitară şi pentru a preîntâmpina interpretarea dispoziţiilor legale de o manieră diferenţiată şi, eventual, discriminatorie”, autorii excepţiei de neconstituţionalitate apreciază ca fiind necesară declanşarea controlului de constituţionalitate.

6. Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal consideră că natura exoneratoare a prevederilor Legii nr. 124/2014, aplicabile anumitor categorii de obligaţii având ca obiect plata sumelor reprezentând venituri de natură salarială, se încadrează în marja de apreciere a statului în gestionarea creanţelor pe care le are, ca urmare a utilizării necorespunzătoare de către beneficiarii fondurilor publice.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Guvernul consideră, în esenţă, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece prin Decizia nr. 33/2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că, în interpretarea dispoziţiilor art. 1 lit. a), art. 2 alin. (1) şi art. 3 din Legea nr. 124/2014, personalul salarizat sub imperiul actelor normative enumerate în art. 1 din lege, este exonerat de la obligaţia restituirii, pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială încasate necuvenit până la data intrării în vigoare a legii, respectiv 27 septembrie 2014. Astfel, decizia menţionată face aplicarea principiului tempus regit actum, cu privire la care, din perspectiva principiului egalităţii în faţa legii, Curtea Constituţională a stabilit, în jurisprudenţa sa, că situaţia diferită în care se găsesc persoanele, în funcţie de aplicarea principului tempus regit actum, nu poate fi considerată ca fiind contrară dispoziţiilor constituţionale referitoare la egalitatea în drepturi a cetăţenilor.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 700 din 24 septembrie 2014, cu următorul conţinut: „Se aprobă exonerarea de la plată pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială, pe care personalul prevăzut la art. 1 trebuie să le restituie drept consecinţă a constatării de către Curtea de Conturi sau alte Instituţii cu atribuţii de control a unor prejudicii. “

12. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie, cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că art. 2 alin. (1) din Legea nr. 124/2014 instituie norme de exonerare şi precizează categoriile de sume care intră sub incidenţa amnistiei, respectiv domeniul de aplicare al legii, stabilind că se exonerează de la plată „sumele reprezentând venituri de natură salarială, pe care personalul prevăzut la art. 1 trebuie să le restituie drept consecinţă a constatării de către Curtea de Conturi sau alte instituţii cu atribuţii de control a unor prejudicii.” Având în vedere că, în practică, unele instanţe au interpretat aceste dispoziţii în sensul că se aplică exonerarea doar pentru sumele în privinţa cărora, la data intrării în vigoare a Legii nr. 124/2014 (27 septembrie 2014), exista deja o constatare a prejudiciului de către organele abilitate, prin Decizia nr. 33 din 24 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 108 din 8 februarie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că, în interpretarea dispoziţiilor art. 1 lit. a), art. 2 alin. (1) şi art. 3 din Legea nr. 124/2014, „este exonerat de la obligaţia restituirii pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială încasate necuvenit până la data intrării în vigoare a legii, respectiv 27 septembrie 2014, personalul salarizat sub imperiul actelor normative enumerate în art. 1 din lege.”

14. Ca atare, prin această decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, normele de lege criticate prin excepţia de neconstituţionalitate au primit interpretarea în sensul dorit de autorii excepţiei, şi anume că intră sub incidenţa amnistiei fiscale sumele încasate necuvenit, până la data intrării în vigoare a legii, respectiv 27 septembrie 2014. Această decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost publicată în Monitorul Oficial la data de 8 februarie 2017, deci ulterior sesizării Curţii Constituţionale cu prezenta excepţie de neconstituţionalitate. Potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, dezlegarea dată chestiunilor de drept este obligatorie pentru instanţe, de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I, deci se aplică erge omnes.

15. În concluzie, critica autorilor a fost soluţionată prin hotărârea prealabilă, în sensul dorit de aceştia, şi, având în vedere că excepţia de neconstituţionalitate a vizat o problemă de interpretare şi aplicare a legii, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă.

16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) din Legea nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Ştefan Eduard Iovu, Cristinel Catană, Marinela Abăloale şi Constantin Macovei, în Dosarul nr. 832/103/2015 al Curţii de Apel Bacău - Secţia a li-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 17 aprilie 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 219

din 17 aprilie 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 90 lit. b) din Codul de procedură penală

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 90 lit. b) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Mugur Cîrstea în Dosarul nr. 657/30/2017/a1 al Tribunalului Timiş - Secţia penală, care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.482D/2017,

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosarul cauzei, autorul a depus note scrise, prin care solicită judecarea cauzei în lipsă.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Se susţine că textul criticat a mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate în repetate rânduri, ocazii cu care Curtea a respins excepţiile de neconstituţionalitate invocate ca neîntemeiate. Se arată că dispoziţiile art. 25 din Constituţie consacră dreptul la apărare, şi nu dreptul la asistenţă juridică obligatorie gratuită. Se susţine că situaţiile în care aceasta din urmă este asigurată sunt prevăzute de către legiuitor, conform atribuţiilor sale constituţionale, în mod expres, cu titlu de excepţie, în cuprinsul Codului de procedură penală. Se arată că regula ce poate fi dedusă din interpretarea prevederilor art. 24 din Constituţie este cea a asistenţei juridice facultative. Se solicită menţinerea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materia analizată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 10 aprilie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 657/30/2017/a1, Tribunalul Timiş - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 90 lit. b) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Mugur Cîrstea într-o cauză având ca obiect verificarea legalităţii sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, autorul excepţiei fiind trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare a banilor şi nebeneficiind de asistenţă juridică obligatorie în etapa urmăririi penale.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, se susţine că lăsarea la aprecierea organului judiciar a capacităţii suspectului sau inculpatului de a-şi face singur apărarea este o chestiune subiectivă, care poate duce la abuzuri, câtă vreme Codul de procedură penală nu prevede criterii obiective care să stea la baza unei astfel de aprecieri. Se susţine că legiuitorul a prevăzut două situaţii ce pot fi determinate obiectiv, în care asigurarea asistenţei juridice este obligatorie, respectiv cazurile în care legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar că, şi în aceste ipoteze, asistenţa juridică este asigurată doar în etapa camerei preliminare, şi în cea a judecăţii. Se susţine că, măcar în situaţiile anterior menţionate, asistenţa juridică obligatorie ar trebui prevăzută şi pentru faza urmăririi penale, întrucât aceasta este etapa procesuală în care suspectul sau inculpatul dă declaraţii şi îşi formulează apărările. De altfel, se apreciază că dreptul analizat ar trebui asigurat tuturor inculpaţilor, independent de îndeplinirea unor condiţii. Se arată că textul criticat încalcă dreptul la apărare şi dreptul la un proces echitabil, cu atât mai mult cu cât nulitatea absolută, pentru lipsa apărării, poate fi invocată, conform art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, doar atunci când asistenţa juridică este obligatorie, ceea ce înseamnă că imposibilitatea suspectului sau a inculpatului de a-şi formula singur apărările în etapa urmăririi penale nu poate fi invocată potrivit prevederilor procesual penale anterior menţionate.

6. Tribunalul Timiş - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se face trimitere la Decizia Curţii Constituţionale nr. 328 din 24 mai 2016, despre ale cărei considerente şi soluţie se apreciază că sunt aplicabile şi în prezenta cauză.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Sunt invocate, în acest sens, considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 328 din 24 mai 2016, paragrafele 14-17 şi 19-20.

9. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 90 lit. b) din Codul de procedură penală sunt constituţionale şi arată că îşi menţine punctele de vedere exprimate în deciziile Curţii Constituţionale nr. 328 din 24 mai 2016 şi nr. 506 din 5 iulie 2016.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosarul cauzei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îi constituie dispoziţiile art. 90 lit. b) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: Asistenţa juridică este obligatorie: [...] b) în cazul în care organul judiciar apreciază că suspectul ori inculpatul nu şi-ar putea face singur apărarea;

13. Se susţine că textul criticat contravine prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil şi ale art. 24 cu privire la dreptul la apărare.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 90 lit. b) din Codul de procedură penală au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate, prin raportare la critici similare, fiind pronunţate, în acest sens, deciziile Curţii Constituţionale nr. 328 din 24 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 10 august 2016, şi nr. 506 din 5 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 833 din 20 octombrie 2016, prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate invocată.

15. Prin Decizia nr. 328 din 24 mai 2016, Curtea a constatat că dispoziţiile art. 90 lit. b) din Codul de procedură penală nu aduc nicio atingere dreptului la apărare consacrat de prevederile art. 24 din Constituţie, având în vedere că dreptul la apărare nu poate fi confundat cu dreptul la asistenţă juridică obligatorie, arătând că primul este garantat în toate cazurile, iar cel de-al doilea este creat de legiuitor, care stabileşte şi cazurile în care consideră că este necesar. Aşadar, Curtea a reţinut că, de vreme ce Legea fundamentală garantează dreptul la apărare, iar nu şi pe cel la asistenţă juridică obligatorie, stabilirea cazurilor în care aceasta din urmă este obligatorie constituie atributul exclusiv al legiuitorului, aşa cum instanţa de contencios constituţional a statuat printr-o bogată jurisprudenţă cu privire la dispoziţiile art. 171 alin. 4 din Codul de procedură penală din 1968, dispoziţii cu un conţinut similar cu cel al art. 90 lit. b) din noul Cod de procedură penală (de exemplu, Decizia nr. 80 din 2 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 21 februarie 2006, Decizia nr. 600 din 21 septembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 24 octombrie 2006, Decizia nr. 62 din 31 ianuarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 142 din 25 februarie 2008, Decizia nr. 102 din 14 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 185 din 11 martie 2008, Decizia nr. 312 din 13 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 17 aprilie 2008, Decizia nr. 771 din 1 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 588 din 5 august 2008, Decizia nr. 834 din 22 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 536 din 30 iulie 2010, Decizia nr. 313 din 3 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 12 aprilie 2011, şi Decizia nr. 970 din 12 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 26 august 2011).

16. Prin urmare, Curtea a constatat că nu se poate susţine că dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale numai pentru că nu prevăd că asistenţa juridică este obligatorie în toate cazurile, câtă vreme exercitarea dreptului la asistenţă juridică este garantată. Dreptul la apărare, consacrat de art. 24 din Constituţie, se referă la asistenţa juridică facultativă, iar excepţiile de la această regulă pot fi stabilite în mod exclusiv de legiuitor. În cazurile în care legea impune asistenţa juridică obligatorie a suspectului sau inculpatului, apărarea are valoarea unei instituţii de cert interes social, care funcţionează atât în favoarea suspectului şi a inculpatului, cât şi în vederea asigurării unei bune desfăşurări a procesului penal, în considerarea unor situaţii speciale ce rezultă din însăşi enumerarea cuprinsă în textul de lege.

17. Totodată, Curtea a reţinut şi faptul că tocmai norma cuprinsă în art. 91 alin. (1) din Codul de procedură penală - care este mai favorabilă decât norma corespondentă din art. 6 paragraful 3 lit. c) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ce prevede dreptul acuzatului de a se apăra el însuşi sau de a fi asistat de un apărător ales de el şi, dacă nu dispune de mijloacele necesare pentru a plăti un apărător, de a fi asistat în mod gratuit de un avocat din oficiu, atunci când interesele justiţiei o cer -, asigură inculpatului un apărător din oficiu atunci când acesta nu are posibilitatea să beneficieze de serviciile unui avocat ales, iar asistenţa juridică este obligatorie, şi anume în cazurile stabilite de art. 90 din Codul de procedură penală.

18. Curtea a constatat că dispoziţiile de lege criticate nu îngrădesc nici dreptul subiecţilor procesuali interesaţi de a se adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, libertăţilor şi a intereselor lor legitime şi de a se prevala, în tot cursul procesului penal, de toate garanţiile care condiţionează, într-o societate democratică, procesul echitabil, potrivit art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală.

19. În fine, prin aceeaşi decizie mai sus invocată, Curtea a reţinut că nu se poate susţine că legiuitorul lasă la aprecierea discreţionară a procurorului existenţa în concret a ipotezei vizate de art. 90 lit. b) din Codul de procedură penală, câtă vreme circumstanţele de natură a-i împiedica pe suspect sau inculpat să-şi facă singur apărarea pot să fie dovedite în faţa judecătorului de cameră preliminară şi să atragă nulitatea actelor de procedură efectuate în cursul urmăririi penale, dacă judecătorul apreciază că, în raport de aceste circumstanţe, era necesară desemnarea unui avocat din oficiu. Altfel spus, Curtea a constatat că modul de interpretare şi aplicare de către organul judiciar a dispoziţiilor art. 90 lit. b) din Codul de procedură penală nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte, fiind de competenţa instanţelor judecătoreşti.

20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina modificarea jurisprudenţei anterior invocate, atât soluţia, cât şi considerentele îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Mugur Cîrstea în Dosarul nr. 657/30/2017/a1 al Tribunalului Timiş - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 90 lit. b) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Timiş - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 17 aprilie 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Cristina Teodora Pop

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.214/2009 privind metodologia pentru stabilirea şi plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Guvernului nr. 1.214/2009 privind metodologia pentru stabilirea şi plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 741 din 30 octombrie 2009, cu modificările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. La articolul 2, după litera c) se introduce o nouă literă, litera c1), cu următorul cuprins:

„c1) uciderea preventivă - măsură excepţională aplicabilă în cazul suspiciunii/confirmării, în condiţiile legii, a unui focar de pestă porcină africană într-o unitate administrativ-teritorială sau pe o arie teritorială determinată, stabilită prin ordin al prefectului, în calitate de conducător al unităţii locale de decizie din cadrul centrului local de combatere a bolilor; “.

2. La articolul 4, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„(11) Proprietarii de animale neidentificate, suspecte sau bolnave de pestă porcină africană beneficiază de despăgubiri numai în condiţiile în care acestea sunt identificate şi înregistrate, potrivit legii, înainte de evaluare şi ucidere sau ucidere preventivă.”

3. După articolul 9 se introduce un nou articol, articolul 91, cu următorul cuprins:

„Art. 91. Prin excepţie de la prevederile art. 8 lit. a) şi ale art. 9 alin. (1) lit. a), se acordă despăgubiri pentru animalele suspecte sau bolnave care sunt ucise sau ucise preventiv în cazul lichidării rapide a focarelor de pestă porcină africană.”

4. La anexa nr. 2, la articolul 2, după litera e) se introduce o nouă litera, litera e1), cu următorul cuprins:

„e1) fişă de evaluare pentru pesta porcină africană, conform modelului prevăzut în anexa nr. 41;”.

5. La anexa nr. 2, după articolul 2 se introduce un nou articol, articolul 21, cu următorul cuprins:

„Art. 21. - Prin excepţie de la prevederile art. 2, proprietarii de animale suspecte sau bolnave de pestă porcină africană, în vederea acordării de despăgubiri, depun la direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiva municipiului Bucureşti actele însoţitoare prevăzute la art. 2 lit. c), d), e1), h) şi i).”

6. La anexa nr. 2, după anexa nr. 4 se introduce o nouă anexă, anexa nr. 41, având cuprinsul prevăzut în anexa la prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor,

Geronimo Răducu Brănescu

Viceprim-ministru,

ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Paul Stănescu

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Petre Daea

p. Ministrul afacerilor interne,

Gheorghe Nucu Marin,

secretar de stat

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 5 iulie 2018.

Nr. 484.

 

ANEXĂ

(Anexa nr. 4 la normele metodologice)

 

FIŞĂ DE EVALUARE PENTRU PESTA PORCINĂ AFRICANĂ

 

Subsemnaţii:

...................................................... , reprezentantul direcţiei sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti: ......................................................,

reprezentantul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale: ......................................................,

reprezentantul Unităţii locale de decizie din cadrul Centrului local de combatere a bolilor, desemnat de prefect ......................................................, reprezentantul Unităţii locale de sprijin din cadrul Centrului local de combatere a bolilor, respectiv primarul localităţii sau reprezentantul desemnat de către acesta ......................................................, reprezentantul poliţiei locale

Astăzi, ......................................................, întruniţi în comisie, am examinat animalul/animalele din specia ......................................................,, cauza examinării ......................................................, proprietatea ......................................................, codul exploataţiei ......................................................, în localitatea ......................................................, (satul/comuna/oraşul/municipiul) ...................................................... judeţul ......................................................, pentru boala confirmată prin Buletinul de analiză nr. ............................... din ......................................................, eliberat de ......................................................

Lista animalelor ucise sau ucise preventiv:

 

Nr. crt.

Nr. de identificare

Sex

Vârstă

Greutate

(kg)

Preţ unitar

(lei/kg)

Valoarea totală

(lei)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

TOTAL

 

 

 

 

În urma evaluării, valoarea de plată a animalului/animalelor, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. ................/............... este de ............................... lei.

 

Reprezentantul direcţiei sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor,

Reprezentantul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (Oficiul pentru Ameliorare şi

Reproducţie în Zootehnie),

Reprezentantul Unităţii locale de decizie din cadrul Centrului local de combatere a bolilor,

Reprezentantul Unităţii locale de sprijin din cadrul Centrului local de combatere a bolilor,

Proprietarul animalului,

...............................

...............................

...............................

...............................

...............................

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind completarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 830/2016 pentru aprobarea Programului naţional de supraveghere, prevenire şi control al pestei porcine africane, precum şi pentru completarea unor acte normative şi modificarea anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.156/2013 pentru aprobarea acţiunilor sanitar-veterinare cuprinse în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor, a acţiunilor prevăzute în Programul de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor, precum şi a tarifelor aferente acestora

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - În anexa la Hotărârea Guvernului nr. 830/2016 pentru aprobarea Programului naţional de supraveghere, prevenire şi control al pestei porcine africane, precum şi pentru completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 920 din 16 noiembrie 2016, cu modificările şi completările ulterioare, după articolul 28 se introduce un nou articol, articolul 281, cu următorul cuprins:

„Art. 281. - (1) Pentru porcii mistreţi găsiţi morţi, bolnavi şi împuşcaţi în vederea stabilirii diagnosticului sau morţi în accidente, proveniţi din fondurile cinegetice, gestionarii acestor fonduri, alte persoane implicate în managementul silvic sau al faunei, precum şi vânătorii primesc un stimulent în valoare de 225 lei/animal, conform deciziilor Grant anuale ale Comisiei Europene; sumele sunt acordate pentru fiecare cadavru adus la laboratoarele sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor din cadrul direcţiilor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectând condiţiile de biosecuritate în timpul transportului.

(2) Pentru fiecare porc mistreţ mascul vânat în zona definită ca zonă de mare risc, de la care se prezintă probe la laboratoarele sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor din cadrul direcţiilor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, vânătorii primesc un stimulent în valoare de 65 lei, conform deciziilor Grant anuale ale Comisiei Europene; sumele sunt acordate pentru fiecare set de organe aduse la laborator; carcasa trebuie păstrată până la obţinerea rezultatelor de laborator privind pesta porcină africană, în condiţii optime din punct de vedere sanitar-veterinar.

(3) Pentru fiecare femelă vânată din zona definită ca zonă de mare risc, vânătorii primesc un stimulent în valoare de 400 lei, conform deciziilor Grant anuale ale Comisiei Europene; sumele sunt acordate pentru fiecare set de organe adus la laborator, cu condiţia prezentării la laboratoarele sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor din cadrul direcţiilor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene a aparatului reproducător recoltat de la scroafa vânată, astfel încât să fie evidentă provenienţa sălbatică.

(4) Persoanele fizice, altele decât cele prevăzute la alin. (1), care notifică direcţiilor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene existenţa unor cadavre de porci domestici, respectiv existenţa unor porci care prezintă semne clinice de pestă porcină africană, în zonele adiacente drumurilor publice, pe raza teritorială a localităţilor, în cadrul sau în vecinătatea exploataţiilor, şi asigură prezenţa animalului/animalelor până la ajungerea unui medic veterinar oficial în locul respectiv, primesc un stimulent în valoare de 65 lei/fiecare notificare, în urma confirmării diagnosticului de pestă porcină africană în baza buletinului eliberat de Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală, laborator naţional de referinţă pentru pesta porcină africană.

(5) Persoanele care beneficiază de despăgubiri conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.214/2009 privind metodologia pentru stabilirea şi plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, cu modificările ulterioare, nu pot beneficia de stimulentul prevăzut la alin. (4).

(6) Fondurile necesare pentru plata sumelor prevăzute la alin. (1)-(3) sunt asigurate de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, cu încadrarea în bugetul aprobat cu această destinaţie şi rambursate, în proporţie de 75%, de Comisia Europeană, în conformitate cu prevederile deciziilor Grant anuale.

(7) Fondurile necesare pentru plata sumelor prevăzute la alin. (4) sunt asigurate de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, cu încadrarea în bugetul aprobat cu această destinaţie.”

Art. II. - În anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.15K2013 pentru aprobarea acţiunilor sanitar-veterinare cuprinse în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor, a acţiunilor prevăzute în Programul de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor, precum şi a tarifelor aferente acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 7 ianuarie 2014, cu completările ulterioare, la punctul 5, litera d) se abrogă.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor,

Geronimo Răducu Brănescu

Viceprim-ministru, ministrul mediului,

Graţiela Leocadia Gavrilescu

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Petre Daea

p. Ministrul apărării naţionale,

Andrei Ignat,

secretar de stat

Ministrul apelor şi pădurilor,

Ioan Deneş

Ministrul transporturilor,

Lucian Şova

Ministrul afacerilor externe,

Teodor-Viorel Meleşcanu

Ministrul delegat pentru afaceri europene,

Victor Negrescu

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 5 iulie 2018.

Nr. 485.