MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 580         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE         Luni, 9 iulie 2018

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE

 

Decizia nr. 199 din 3 aprilie 2018 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 80 alin. (1) și (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii

 

ORDONANȚE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

59. - Ordonanță de urgență privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Formare Profesională Inițială în Sistem Dual din România

 

476. - Hotărâre privind modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 807/2014 pentru instituirea unor scheme de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea investițiilor cu impact major în economie

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE

 

855. - Ordin al ministrului sănătății privind modificarea și completarea anexelor nr. 1 și 2 la Ordinul ministrului sănătății nr. 251/2017 pentru aprobarea prețurilor maximale ale medicamentelor utilizate/comercializate de către furnizorii de servicii medicale sau medicamente aflați în relație contractuală cu Ministerul Sănătății, casele de asigurări de sănătate și/sau direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București, cuprinse în Catalogul național al prețurilor medicamentelor autorizate de punere pe piață în România, și a prețurilor de referință generice ale acestora

 

DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE

 

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 199

din 3 aprilie 2018

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 80 alin. (1) și (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii

 

Valer Dorneanu - președinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Daniel-Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Varga Attila - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 80 alin. (1) și (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncit, excepție ridicată de The Parts Brands - S.R.L. din București în Dosarul nr. 40.710/299/2016 al Judecătoriei Sectorul 1 București. Excepția constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.588D/2016.

2. La apelul nominal se prezintă autorul excepției, prin avocat Roxana Negru, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legai îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției, care solicită admiterea acesteia, întrucât consideră că dispozițiile art. 80 alin. (1) și (2) din Legea nr. 53/2003 aduc atingere art. 16, art. 21, art. 44 și art. 45 din Constituție. În acest sens, invocă situația în care fapta unui salariat, constând în însușirea bunurilor unei societăți la care este angajat, creează din perspectiva raporturilor juridice două tipuri de conflicte: un conflict de dreptul muncii și un conflict de drept penal. De regulă, datorită celerității care caracterizează conflictele de muncă, acestea se soluționează înaintea cauzelor penale, uneori chiar înaintea punerii în mișcare a urmăririi penale sau a trimiterii în judecată. În cadrul urmării penale, atunci când se dispune, conform dispozițiilor art. 77 și art. 305 alin. (3) din Codul de procedură penală, continuarea urmării penale, dispozițiile legale folosesc noțiunea de „bănuială rezonabilă”. Există deci, după această etapă, o bănuială rezonabilă că fapta penală există și a fost Săvârșită de persoana respectivă. Derularea, în schimb, a litigiului de muncă împotriva deciziei de concediere, prin aplicarea dispozițiilor art. 80 alin. (1) și (2) din Legea nr. 53/2003, conduce la situația absurdă în care angajatorul prejudiciat prin fapta penală a salariatului este obligat să plătească despăgubiri acestuia, în condițiile în care, din perspectiva raporturilor de drept penal, angajatorul este parte vătămată. Posibilitatea de a-și recupera prejudiciul este ignorată total. Această situație este valabilă și în situația în care anularea deciziei de concediere se face doar pentru cerințele de formă. Se ajunge astfel la situația în care protecția salariatului împotriva unor erori formale de redactare a deciziei de concediere să prevaleze asupra dreptului angajatorului care a fost păgubit prin fapta penală a salariatului. Prin urmare, consideră că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale în măsura în care permit instanțelor să se pronunțe asupra despăgubirilor și reintegrării înainte de soluționarea dosarului penal. Pe de altă parte, dacă se interpretează că este posibilă reintegrarea, atunci trebuie să se recunoască și dreptul angajatorului de suspendare retroactivă a contractului individual de muncă și a plății despăgubirilor de la un anumit moment, fie că este cel al începerii urmării penale sau al trimiterii în judecată.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, invocând, în acest sens, jurisprudența în materie a Curții Constituționale prin Decizia nr. 243 din 19 aprilie 2016 și Decizia nr. 574 din 12 iulie 2016,

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 13 decembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 40.710/299/2016, Judecătoria Sectorului 1 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 80 alin. (1) și (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepție ridicată de The Parts Brands - S.R.L. din București cu prilejul soluționării unei contestații la executare.

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul excepției susține, în esență, că dispozițiile art. 80 alin. (1)și (2) din Legea nr. 53/2003 sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (3), art. 44 alin. (1) și (2), art. 45 și art. 47 din Constituție. În acest sens, arată că textele de lege criticate creează o situație injustă pentru angajator, care va fi obligat să plătească despăgubiri și să reintegreze un salariat pentru nerespectarea unor condiții de formă ale deciziei de concediere, deși angajatorul a formulat plângere penală împotriva salariatului care ar putea fi condamnat penal pentru faptele care au stat la temeiul concedierii. Odată cu declararea ca neconstituțional a textului art. 52 alin. (1) lit. b) teza întâi din Codul muncii, angajatorul care suspectează că un salariat a săvârșit o faptă penală incompatibilă cu funcția deținută nu are decât două variante: fie concedierea salariatului, fie menținerea lui în funcție până la soluționarea plângerii penale, cu consecința tolerării comportamentului salariatului de însușire a bunurilor societății, eventual până la lichidarea acesteia, pentru că decizia de concediere, în lipsa stabilirii vinovăției de către organele penale, ar fi atacabilă oricând cu consecința plății de către angajator de despăgubiri. Or consideră că această situație este inechitabilă pentru angajator, întrucât îl expune la suportarea unui dublu prejudiciu pe care nu-l poate recupera nici potrivit Codul muncii, nici potrivit Codului penal.

7. Aceleași consecințe juridice sunt apreciate de autorul excepției ca fiind contrare dreptului la un proces echitabil. Astfel, fiind obligată să anuleze decizia de concediere pentru condiții de formă, instanța care judecă litigiul de muncă nu va putea să aibă în vedere și faptul că salariatul a fost condamnat penal pentru faptele care stau la baza deciziei de concediere. De asemenea, dacă procesul penal nu a fost finalizat, soluționarea litigiului de muncă privind legalitatea deciziei de concediere nu poate fi suspendat.

8. Totodată, autorul excepției susține și că dispozițiile art. 80 alin. (1) și (2) din Legea nr. 53/2003 sunt de natură să aducă atingere libertății economice și dreptului de proprietate al angajatorului, care este împiedicat să ia cele mai bune măsuri pentru a evita prejudicierea intereselor sale. Mai arată că, deși prejudiciul produs ca urmare a faptelor penale săvârșite de salariat poate fi recuperat în condițiile unei condamnări penale, există și situații în care durata litigiului de muncă este mai lungă, iar cuantumul despăgubirilor datorate de angajator în cazul anulării deciziei de concediere poate depăși uneori prejudiciul pe care îl poate recupera angajatorul de la salariat în cadrul procesului penal, în măsura în care se va constitui parte civilă.

9. Judecătoria Sectorului 1 București consideră că excepția de constituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, invocă cele reținute de Curtea Constituționala prin Decizia nr. 318 din 29 martie 2007, precum și jurisprudența aceleiași instanțe, în care s-a statuat că, potrivit art. 44 alin. (1) și art. 45 din Constituție, conținutul și limitele dreptului de proprietate „sunt stabilite de lege”, precum și că libertatea economică se desfășoar㠄în condițiile legii”. Prin urmare, acestea nu sunt drepturi absolute, iar exercitarea lor trebuie să se facă numai în limitele și în condițiile stabilite de lege. Nerespectarea prevederilor legale la desfacerea contractului de muncă și prejudicierea salariatului constituie cauze obiective și rezonabile pentru restrângerea exercițiului acestor drepturi, astfel că nu se aduce atingere prevederilor constituționale amintite.

10. În ceea ce privește critica referitoare la încălcarea principiului egalității în drepturi, instanța de judecată arată că angajatorul care a cauzat un prejudiciu salariatului prin desfacerea nelegală a contractului de muncă nu se află în aceeași situație cu cel prejudiciat, iar obligația de despăgubire nu poate fi interpretată ca instituind o situație privilegiată pentru acesta din urmă. De asemenea, prin Decizia nr. 150 din 25 februarie 2010, Curtea Constituțională a constatat că nulitatea contractului de muncă poate fi atrasă de condiții de formă și de fond, Or ambele categorii de nulități sunt de ordine publică, astfel că încălcarea oricăreia dintre acestea atrage anularea deciziei de concediere. În sprijinul celor arătate, invocă și Decizia nr. 356 din 5 iulie 2005, prin care instanța de contencios constituțional a reținut c㠄în condițiile în care, de regulă, între părțile contractului de muncă - angajator și salariat - există o discrepanță vădită din punct de vedere al potențialului economic și financiar în favoarea celui dintâi, de natură să-i permită a-și impune punctul de vedere la negocierea clauzelor contractului, statul - și anume statul de drept, democratic și social, așa cum este definită România în termenii art. 1 alin. (3) din Constituție - este ținut să intervină legal în sprijinul celui aflat într-o poziție de inferioritate economică. Obligația statului, în sensul arătat, decurge nemijlocit din prevederile art. 41 alin. (2) din Constituție.”

11. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

12. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată și invocă, în acest sens, considerentele deciziilor Curții Constituționale nr. 243 din 19 aprilie 2016, nr. 318 din 29 martie 2007, nr. 290 din 23 mai 2013 și nr. 1.267 din 27 septembrie 2011.

13. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentatului autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

14. Curtea Constituțională este legal sesizată și competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

15. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 80 alin. (1) și (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, dispoziții potrivit cărora: „(1) în cazul în care concedierea a fost efectuată în mod netemeinic sau nelegal, instanța va dispune anularea ei și va obliga angajatorul la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul.

(2) La solicitarea salariatului instanța care a dispus anularea concedierii va repune părțile În situația anterioară emiterii actului de concediere. “

16. Autorul excepției consideră că dispozițiile de lege criticate aduc atingere următoarelor prevederi constituționale: art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 44 alin. (1) și (2) privind dreptul de proprietate privată, art. 45 referitor la libertatea economică și art. 47 privind nivelul de trai.

17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate. Astfel, prin Decizia nr. 1.267 din 27 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 14 decembrie 2011, Curtea a reținut, în esență, că soluția legislativă criticată nu aduce atingere egalității în drepturi a cetățenilor, întrucât „între părțile contractului de muncă - angajator și salariat - există o discrepanță vădită din punctul de vedere al potențialului economic și financiar în favoarea celui dintâi, de natură să îi permită a-și impune punctul de vedere la negocierea clauzelor contractului”, astfel c㠄statul de drept, democratic și social, așa cum este definită România în termenii art. 1 alin. (3) din Constituție, - este ținut să intervină legal în sprijinul celui aflat într-o poziție de inferioritate economică.” Prin Decizia nr. 1.241 din 7 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 17 decembrie 2010, Curtea a reținut și c㠄angajatorul care a cauzat un prejudiciu salariatului prin desfacerea nelegală a contractului de muncă nu se află în aceeași situație cu cel prejudiciat, iar obligația de despăgubire nu poate fi interpretată ca instituind o situație privilegiată pentru acesta din urmă.”

18. De asemenea, prin Decizia nr. 1.267 din 27 septembrie 2011, Curtea a constatat că nu este încălcat nici dreptul de proprietate, întrucât „angajatorul nu suferă o pierdere patrimonială, ci își execută obligațiile bănești la care angajatul era îndrituit în lipsa actului nelegal/netemeinic al angajatorului.”

19. Prin Decizia nr. 290 din 23 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 383 din 27 iunie 2013, Curtea a apreciat că textul de lege examinat „nu conține nicio măsură de natură să îngrădească accesul liber la justiție ori posibilitatea ambelor părți de a se folosi de toate garanțiile și mijloacele procesuale, propunând și administrând probele necesare pentru susținerea și apărarea drepturilor și intereselor lor legitime, inclusiv exercitarea căilor legale de atac, care condiționează și asigură desfășurarea unui proces echitabil”.

20. În prezenta cauză, autorul excepției invocă aspecte noi, despre care consideră că sunt în măsură să pună în discuție o reconsiderare a jurisprudenței Curții Constituționale în materie, în acest sens, arată că, în urma constatării neconstituționalității dispozițiilor art. 52 alin. (1) lit. b) teza întâi din Legea nr. 53/2003, prin Decizia Curții Constituționale nr. 279 din 23 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 17 iunie 2015, un angajator nu mai are posibilitatea de a proteja activitatea unității de eventualele prejudicii pe care un salariat prezumat a fi vinovat din punct de vedere penal le-ar putea aduce acesteia, suspendând contractul individual de muncă odată cu formularea plângerii penale împotriva salariatului. În aceste condiții, în opinia sa, anularea deciziei de concediere pentru condiții de formă reprezintă o măsură excesivă, care aduce atingere intereselor sale și creează un dezechilibru între părțile raportului de muncă.

21. Analizând această critică, Curtea observă că autorul excepției justifică pretinsa neconstituționalitate a dispozițiilor de lege referitoare la anularea deciziei de concediere pentru aspecte formale, prin raportare la considerente ce țin de angajarea răspunderii penale a salariatului. Altfel spus, acesta susține că aspectele formale ale deciziei de concediere nu ar trebui să prevaleze atunci când salariatul este suspectat de a fi săvârșit o faptă penală incompatibilă cu funcția deținută.

22. Or Curtea apreciază că această perspectivă ignoră diferența dintre condițiile cerute de lege pentru a angaja răspunderea disciplinară a salariatului și răspunderea penală a acestuia.

23. Astfel, răspunderea penală, al cărei izvor este însăși legea, se angajează în urma pronunțării unei hotărâri definitive de condamnare, moment până la care persoana este considerată nevinovată, potrivit art. 23 alin. (11) din Constituție.

24. Pe de altă parte, răspunderea disciplinară, având ca temei contractul încheiat între părțile raportului de muncă, este rezultatul parcurgerii unei proceduri disciplinare și al constatării faptului că există o faptă în legătură cu munca, ce constă într-o acțiune sau inacțiune săvârșită cu vinovăție de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici.

25. Decizia de sancționare disciplinară este supusă unor condiții care, așa cum a arătat Curtea Constituțională prin Decizia nr. 1.675 din 15 decembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 19 februarie 2010, și Decizia nr. 1.243 din 22 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 915 din 22 decembrie 2011, „au ca scop asigurarea stabilității raporturilor de muncă, a desfășurării acestora în condiții de legalitate și a respectării drepturilor și îndatoririlor ambelor părți ale raportului juridic de muncă.” în același timp, aceste condiții „sunt menite să asigure apărarea drepturilor și intereselor legitime ale salariatului, având în vedere poziția obiectiv dominantă a angajatorului în desfășurarea raportului de muncă. Aplicarea sancțiunilor disciplinare și, în mod special, încetarea raportului de muncă din voința unilaterală a angajatorului sunt permise cu respectarea unor condiții de fond și de formă riguros reglementate de legislația muncii, în scopul prevenirii eventualelor conduite abuzive ale angajatorului.” Prin deciziile mai sus amintite, Curtea a subliniat c㠄mențiunile și precizările pe care în mod obligatoriu trebuie să le conțină decizia de aplicare a sancțiunii disciplinare au rolul, în primul rând, de a-l informa concret și complet pe salariat cu privire la faptele, motivele și temeiurile de drept pentru care i se aplică sancțiunea, inclusiv cu privire la căile de atac și termenele în care are dreptul să constate temeinicia și legalitatea măsurilor dispuse din voința unilaterală a angajatorului.” De asemenea, Curtea a precizat c㠄angajatorul, întrucât deține toate datele, probele și informațiile pe care se întemeiază măsura dispusă, trebuie să facă dovada temeiniciei și legalității acelei măsuri, salariatul putând doar să le combată prin alte dovezi pertinente. Astfel, mențiunile și precizările prevăzute de textul de lege sunt necesare și pentru instanța judecătorească, în vederea soluționării legale și temeinice a eventualelor litigii determinate de actul angajatorului.”

26. Mai mult, Curtea reține că despăgubirile pe care, pe de o parte, angajatorul ie datorează salariatului pentru concedierea nelegală și cele pe care, pe de altă parte, salariatul le datorează angajatorului în urma constatării vinovăției sale penale se referă la aspecte diferite, ce nu pot fi confundate.

27. Având în vedere cele mai sus reținute, precum și cele statuate în deciziile instanței de contencios constituțional anterior invocate, Curtea apreciază că susținerile autorului excepției referitoare la neconstituționalitatea dispozițiilor art. 80 alin. (1) și (2) din Legea nr. 53/2003 sunt neîntemeiate.

28, Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin, (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de The Parts Brands - S.R.L. din București în Dosarul nr. 40.710/299/2016 al Judecătoriei Sectorul 1 București și constată că dispozițiile art. 80 alin. (1) și (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorul 1 București și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 3 aprilie 2018.

 

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 

ORDONANȚE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ

privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Formare Profesională Inițială în Sistem Dual din România

 

Potrivit Programului de guvernare 2017-2020, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 53/2017 pentru acordarea încrederii Guvernului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 29 iunie 2017, implementarea principiului egalității de șanse în educație, îmbunătățirea performanțelor educaționale, abilităților și competențelor tuturor copiilor și tinerilor, prin accesul la un sistem de educație de calitate, relevant și incluziv reprezintă cheia pentru creștere economică și prosperitate. Calitatea resursei umane este primordială, iar educația, că factor strategic de dezvoltare, reprezintă un domeniu de interes major, aflat întotdeauna pe agenda publică.

Obiectivul cuprins în Programul de guvernare 2017-2020, care are în vedere realizarea unei piețe a muncii incluzive și reducerea inegalităților prin promovarea unor politici publice coerente și realiste, poate fi atins numai printr-o abordare multisectorială, combinând măsurile pentru modernizarea pieței muncii cu cele din domeniul educației, susținând măsuri de incluziune socială, îmbunătățind serviciile medicale, promovând investiții în sectorul productiv, precum și în cel al cercetării, dezvoltării și inovării.

Formarea profesională inițială în sistem dual este alternativa optimă pentru operatorii economici care au nevoie de forță de muncă bine calificată în acord cu cerințele actuale ale posturilor și a culturii organizaționale a companiilor din România.

Având în vedere interesul unui număr important de companii cu capital românesc sau străin, în special din industria auto, tipografică, prelucrarea metalelor, agricultură, utilități, turism, construcții, infrastructură rutieră ș.a., de a deveni furnizori de formare pe componenta de instruire practică, ținând cont de faptul că, în urma consultării mediului de afaceri prin întâlniri tematice specifice industriilor sus-amintite, a rezultat necesitatea introducerii programelor de formare profesională în sistem dual după modelul german, model consacrat și recunoscut la nivel european, prin performanțele obținute în formarea profesională inițială și integrarea absolvenților pe piața forței de muncă,

având în vedere, totodată, faptul că lipsa unei autorități naționale care să asigure o centralizare pro-activă și o reglementare unitară a sistemului de formare profesională inițială în sistem dual în România a condus în ultimii 5 ani la situații de insucces educațional, lipsă de forță de muncă bine pregătită, nemulțumiri ale operatorilor economici care nu găsesc forță de muncă calificată, lipsa de tineri care să aleagă această formă de pregătire profesională și procente reduse de realizare a claselor, acolo unde acest sistem a fost organizat la cererea expresă a operatorilor economici,

ținând seama de faptul că, în prezent, un investitor care își dorește o reprezentare națională trebuie să discute punctual cu fiecare inspector școlar general din județul în care dorește dezvoltarea activității, existând o abordare particulară în funcție de viziunea de dezvoltare a fiecărui inspectorat școlar județean, precum și de faptul că operatorii economici implicați resimt acut nevoia urgentă de forță de muncă bine calificată, lipsa acesteia având implicații severe în dezvoltarea planurilor de afaceri pe termen mediu și lung,

luând în considerare necesitatea reglementării formării profesionale inițiale în sistem dual la nivel național printr-o abordare unitară, cerută și recunoscută de operatorii economici și parteneri sociali interesați, ținând, de asemenea, seama de necesitatea încadrării în calendarul aprobării planului de școlarizare pentru următorul an școlar și a gestionării tuturor solicitărilor de formare profesională inițială în sistem dual, inclusiv de adaptarea rețelei școlare la aceste solicitări, precum și de necesitatea operatorilor economici care trebuie să își identifice cu celeritate partenerii educaționali, și anume școlile profesionale pentru formarea în sistem dual, pentru a începe colaborarea cu aceștia și a elabora planul de promovare în rândul elevilor și al părinților pentru admiterea în următorul an școlar, elementele mai sus-menționate reprezentând o situație extraordinară,

enumerând, printre efectele negative ale neînființării Autorității Naționale pentru Formare Profesională Inițială în Sistem Dual, pe acela al lipsei de atractivitate a României pentru investitorii europeni, precum și al pierderii avantajului competitiv al României de a oferi forță de muncă bine calificată în favoarea altor țări din Europa de Est, elemente care pot influența decizia investitorilor de a nu reloca și dezvolta investiții noi în România,

având, totodată, în vedere faptul că toate aceste aspecte vizează interesul public și constituie situații de urgență și extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin, (4) din Constituția României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.

 

Art. 1. - (1) începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se înființează Autoritatea Națională pentru Formare Profesională Inițială în Sistem Dual din România, denumită în continuare Autoritatea, instituție publică cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului și în coordonarea prim-ministrului, prin reorganizarea Centrului Național de Dezvoltare a învățământului Profesional și Tehnic.

(2) Autoritatea are sediul în municipiul București.

Art. 2. - (1) Autoritatea are ca rol fundamental organizarea și dezvoltarea formării profesionale inițiale în sistem dual din România.

(2) Autoritatea realizează studii, strategii, prognoze, precum și alte lucrări strategice necesare, care să fundamenteze deciziile cu privire la organizarea și dezvoltarea formării profesionale inițiale în sistem dual și contractează, în cazuri justificate, servicii de consultanță pentru realizarea rolului său.

Art. 3. - În vederea realizării rolului fundamental prevăzut la art. 2 alin. (1), Autoritatea îndeplinește, în principal, următoarele atribuții:

a) organizarea și coordonarea formării profesionale inițiale în sistem dual din România;

b) adaptarea cerințelor formării profesionale inițiale în concordanță cu nevoia de forță de muncă calificată a operatorilor economici;

c) identificarea, anticiparea și analiza periodică a nevoilor de competențe cerute de piața forței de muncă și introducerea de calificări noi în formarea profesională inițială în sistem dual;

d) reglementarea și asigurarea calității formării profesionale inițiale în sistem dual a elevilor, precum și a personalului din cadrul unităților de învățământ și al operatorilor economici implicați în formarea profesională prin învățământul dual;

e) gestionarea în format electronic a bazei de date cuprinzând contractele individuale de pregătire practică în sistem dual și monitorizarea respectării de către părți a clauzelor contractuale;

f) elaborarea unui sistem de acreditare a furnizorilor publici/privați de formare profesională inițială în sistem dual, care va fi aprobat prin hotărâre a Guvernului;

g) elaborarea de metodologii privind certificarea profesională inițială a absolvenților din sistemul de învățământ dual, care vor fi aprobate prin ordin al președintelui Autorității;

h) dezvoltarea metodologiilor și monitorizarea indicatorilor de performanță privind inserția și retenția absolvenților proveniți din sistemul dual pe piața muncii și propunerea de măsuri remediale;

i) consilierea familiilor, a unităților de învățământ și a angajatorilor în scopul creșterii participării elevilor în formarea profesională inițială în sistem dual;

j) asigurarea promovării conceptului de formare profesională inițială în sistem dual prin Școala Profesională în Sistem Dual;

k) crearea și gestionarea bazei de date privind competențele necesare pe piața forței de muncă și publicarea periodică de studii și analize realizate de Autoritate pentru orientarea elevilor spre ocupații cerute de piața forței de muncă.

Art. 4. - (1) Conducerea Autorității este asigurată de un președinte, cu rang de secretar de stat, ajutat de doi vicepreședinți, cu rang de subsecretar de stat, numiți, respectiv eliberați din funcție prin decizie a prim-ministrului, în condițiile legii.

(2) Președintele conduce întreaga activitate a Autorității și reprezintă instituția în raporturile cu autoritățile publice, instituții și organizații, precum și cu persoanele fizice și juridice din țară sau din străinătate.

(3) Președintele este ordonator terțiar de credite.

(4) în exercitarea prerogativelor care îi revin, președintele emite ordine și instrucțiuni, în condițiile legii. Ordinele și instrucțiunile cu caracter normativ se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 5. - (1) Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale Autorității se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.

(2) Pentru funcționarea Autorității la nivel central se va transmite în folosința acesteia un imobil din domeniul public sau privat al statului în termen de maximum 30 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 6 alin. (1).

(3) Prin derogare de la art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 32/1998 privind organizarea cabinetului demnitarului din administrația publică centrală, aprobată cu modificări prin Legea nr. 760/2001, cu modificările și completările ulterioare, în subordinea președintelui Autorității se organizează și funcționează cabinetul demnitarului.

(4) Numărul maxim de posturi al Autorității este de 50 de posturi, exclusiv președintele, vicepreședinții și cabinetul președintelui.

(5) Numărul maxim de posturi din cabinetul președintelui Autorității este cel prevăzut de Ordonanța Guvernului nr. 32/1998, aprobată cu modificări prin Legea nr. 760/2001, cu modificările și completările ulterioare, pentru funcția de conducător de organ de specialitate al administrației publice centrale, cu rang de secretar de stat.

(6) Personalul Autorității este format din personal contractual, salarizat potrivit reglementărilor legale aplicabile personalului contractual din sectorul bugetar.

Art. 6. - (1) Structura organizatorică a Autorității și Regulamentul de organizare și funcționare a acesteia se aprobă prin hotărâre a Guvernului în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

(2) în cadrul Autorității se înființează și funcționează 8 birouri regionale în zonele de dezvoltare din România, organizate ca direcții în structura acesteia.

Art. 7. - În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Secretariatul General al Guvernului și Ministerul Educației Naționale vor supune aprobării Guvernului modificarea corespunzătoare a Hotărârii Guvernului nr. 855/1998 privind organizarea și funcționarea Centrului Național de Dezvoltare a învățământului Profesional și Tehnic, cu modificările și completările ulterioare, conform prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ioana-Andreea Lambru

Ministrul educației naționale,

Valentin Popa

Ministrul muncii și justiției sociale,

Lia-Olguța Vasilescu

Ministrul finanțelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

București, 28 iunie 2018.

Nr. 59.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 807/2014 pentru instituirea unor scheme de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea investițiilor cu impact major în economie

 

În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 807/2014 pentru instituirea unor scheme de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea investițiilor cu impact major în economie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 30 septembrie 2014, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 2, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 2. - (1) Acordarea ajutoarelor de stat pentru stimularea investițiilor cu impact major în economie în cadrul prezentei scheme se face cu respectarea prevederilor privind ajutorul de stat regional din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat, cu modificările și completările ulterioare, denumit în continuare Regulament, și este exceptată de la obligația notificării către Comisia Europeană.”

2. La articolului 4r alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(3) Bugetul mediu anual al schemei este de 638 milioane lei, respectiv echivalentul a aproximativ 145 milioane euro.”

3. La articolul 4, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

„(4) Bugetul maxim anual al schemei care poate fi angajat cuprinde pe lângă bugetul prevăzut la alin. (3) sumele stabilite cu această destinație, dar neutilizate în anii anteriori, în limita creditelor de angajament și bugetare aprobate prin legile bugetare anuale.”

4. Articolul 5 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 5. - Numărul total estimat al întreprinderilor care urmează să beneficieze de ajutor de stat în baza schemei este de 300.”

5. La articolul 13 alineatul (2), litera c) se abrogă.

6. Articolul 14 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 14. - În cazul în care întreprinderea solicitantă demarează investiția anterior depunerii cererii de acord pentru finanțare, întreaga investiție nu este eligibilă.”

7. La articolul 17 alineatul (1), litera c) se abrogă.

8. La articolul 17 alineatul (1), litera h) se modifică și va avea următorul cuprins:

„h) nu au efectuat o relocare către unitatea în care urmează să aibă loc investiția inițială pentru care se solicită ajutorul în ultimii doi ani anteriori înregistrării cererii de acord pentru finanțare și, la momentul înregistrării cererii, oferă un angajament că nu vor face acest lucru pentru o perioadă de până la doi ani după finalizarea investiției inițiale pentru care se solicită ajutorul.”

9. La articolul 18, litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:

„b) să aibă o valoare totală, fără T.V.A., de minimum 13,5 milioane lei, respectiv echivalentul a aproximativ 3 milioane euro;”.

10. La articolul 19, alineatele (1) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:

„Art. 19. - (1) Ministerul Finanțelor Publice are obligația de a publica pe site-ul său textul integral al prezentei scheme, data de la care se pot înregistra cereri de acord pentru finanțare și bugetul anual alocat schemei, data epuizării bugetului anual, respectiv a bugetului total alocat schemei, în conformitate cu prevederile legilor bugetare anuale.

................................................................................................

(3) în cazul în care, în urma analizei cererilor de acord pentru finanțare înregistrate până la data epuizării bugetului se constată neutilizarea în totalitate a bugetului anual alocat schemei sau acesta este suplimentat în conformitate cu prevederile legilor bugetare anuale, Ministerul Finanțelor Publice publică pe site-ul său bugetul rămas neutilizat din bugetul anual alocat schemei sau bugetul suplimentat și data reluării procedurii de înregistrare a cererilor de acord pentru finanțare.”

11. La articolul 19, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„(11) Cererile de acord pentru finanțare înregistrate după data epuizării bugetului anual alocat schemei se restituie întreprinderilor,”

12 Articolul 21 se abrogă,

13. La anexa nr. 2 articolul 1, literele e), v), y) și z) se modifică și vor avea următorul cuprins:

,,e) ajutor pentru exploatare - ajutorul pentru reducerea cheltuielilor curente ale unei întreprinderi. Aceste cheltuieli includ categorii de costuri precum costurile cu personalul, materialele, serviciile contractate, comunicațiile, energia, întreținerea, chiria și administrarea, dar exclud costurile de amortizare și costurile de finanțare în cazul în care acestea au fost incluse în costurile eligibile la acordarea ajutorului pentru investiții;

................................................................................................

v) întreprindere nou-înființată - întreprinderea înființată în anul înregistrării cererii de acord pentru finanțare sau întreprinderea care a desfășurat/nu a desfășurat activitate economică, dar nu mai mult de 3 ani fiscali consecutivi înainte de data înregistrării cererii;

................................................................................................

y) planul de afaceri - document din care rezultă eficiența economică a întreprinderii și viabilitatea investiției, vizând cel puțin următoarele aspecte: descrierea afacerii, locația realizării investiției, prezentarea investiției, planul de investiții și fundamentarea acestuia, analiza pieței relevante pe care întreprinderea solicită finanțare, fundamentarea cifrei de afaceri, situația financiară actuală și proiecții financiare. În document se fundamentează: încadrarea investiției în categoria investiției inițiale, efectul stimulativ al ajutorului de stat, modul de îndeplinire a indicatorilor cantitativi și calitativi prevăzuți în anexa nr. 3. Planul de afaceri are anexate documente justificative necesare fundamentării acestuia. Planul de afaceri este elaborat pentru perioada implementării investiției și 5 ani de la data finalizării acesteia;

z) planul de investiții - document sintetic, prezentat în format tabelar, care cuprinde cheltuielile eligibile și neeligibile aferente investiției inițiale cu determinarea valorii totale a investiției, conform prevederilor art. 6 din hotărâre, precum și a calendarului realizării investiției;”.

14. La anexa nr. 2 articolul 1, după litera ff) se introduce o nouă literă, litera ff1), cu următorul cuprins:

„ff1) relocare - transferul unei activități identice sau similare sau a unei părți a acesteia de la o unitate a uneia dintre părțile contractante la Acordul privind SEE, unitatea inițială, către unitatea unei alte părți contractante la Acordul privind SEE unde are loc investiția care beneficiază de ajutor, unitatea care beneficiază de ajutor. Există un transfer în cazul în care produsul sau serviciul de la unitatea inițială și de la unitatea care beneficiază de ajutor au cel puțin parțial aceleași scopuri, îndeplinesc cerințele sau necesitățile aceluiași tip de clienți și se pierd locuri de muncă în activități identice său similare la una din unitățile inițiale ale beneficiarului din SEE;”.

15. La anexa nr. 2 articolul 1, litera kk) se modifică și va avea următorul cuprins:

„kk) sursa de finanțare - resursele de natură strict financiară ale întreprinderii destinate realizării investiției inițiale, obținute din surse proprii, respectiv majorare de capital subscris și vărsat, profit reinvestit, împrumut intragrup sau credit bancar;”.

16. La anexa nr. 2 articolul 1 litera kk1), punctele (iii) și (iv) se modifică și vor avea următorul cuprins:

„(iii) persoane fizice sau juridice care au calitate de vânzător și dețin o influență asupra structurii, voturilor sau deciziilor organelor de conducere ale cumpărătorului;

(iv) persoane fizice sau juridice care au calitate de vânzător și asupra cărora cumpărătorul deține o influență asupra structurii, voturilor sau deciziilor organelor sale de conducere;”.

17. La anexa nr. 2, la articolul 2, alineatele (2) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:

„(2) înregistrarea cererilor de acord pentru finanțare începe de la data comunicată de Ministerul Finanțelor Publice pe site-ul său, conform art. 19 afin, (1) din hotărâre.

(3) Cererile de acord pentru finanțare înregistrate după data epuizării bugetului anual alocat schemei se restituie întreprinderilor.”

18. La anexa nr. 2, articolul 3 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 3. - Întreprinderea solicitantă transmite către Registratura generală a Ministerului Finanțelor Publice o cerere de acord pentru finanțare, potrivit formularului prevăzut în anexa nr. 1, însoțită de următoarele documente justificative:

a) certificat constatator, în original, emis de Of ciul registrului comerțului de pe lângă tribunalul unde își are sediul întreprinderea, în care să se menționeze cel puțin următoarele informații: datele de identificare, codul unic de înregistrare, asociații și reprezentanții legali ai întreprinderii, domeniul de activitate principal, toate domeniile secundare de activitate și punctele de lucru ale întreprinderii;

b) situații financiare anuale aprobate corespunzătoare ultimului exercițiu financiar încheiat, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, după caz;

c) planul de afaceri din care să rezulte viabilitatea investiției inițiale și eficiența economică a întreprinderii, inclusiv în format electronic;

d) împuternicire semnată de reprezentantul legal al întreprinderii solicitante, în cazul în care o altă persoană decât acesta semnează cererea de acord pentru finanțare;

e) act de identitate al persoanei autorizate să reprezinte legal întreprinderea, în copie;

f) opis cu documentele transmise.”

19. La anexa nr. 2, articolele 31 și 32 se abrogă.

20. La anexa nr. 2, la articolul 4, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 4. - (1) Ministerul Finanțelor Publice verifică conformitatea documentelor transmise, prevăzute la art. 3, conform prevederilor anexei nr. 2 și analizează viabilitatea investiției și eficiența economică a întreprinderii conform prevederilor anexei nr. 3.”

21. La anexa nr. 2 articolul 4 alineatul (2) litera c), punctul (iv) se abrogă.

22. La anexa nr. 2, la articolul 5, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 5. - (1) Ministerul Finanțelor Publice solicită informații și/sau documente pentru completarea cererii de acord pentru finanțare, în condițiile prevăzute la art. 4 alin (2) lit. b), în termen de maximum 15 zile calendaristice de la data înregistrării cererii de acord pentru finanțare.”

23. La anexa nr.2, articolul 6 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 6. - Ministerul Finanțelor Publice finalizează procesul de evaluare a cererii de acord pentru finanțare în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data la care întreaga documentație este considerată completă în sensul prevederilor prezentei scheme.”

24. La anexa nr. 2, articolul 8 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 8. - Întreprinderile au obligația demarării investiției pentru care au solicitat finanțare în termen de maximum 4 luni de la data emiterii acordului pentru finanțare, cu respectarea calendarului asumat în documentația anexată cererii, sub sancțiunea prevăzută la art. 17.”

25. La anexa nr. 2 articolul 10 alineatul (1), literele d)-f) se abrogă.

26. La anexa nr. 2, la articolul 10, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

,,(11) în termen de 10 zile de la înregistrarea cererii de plată, transmisă de întreprindere, Ministerul Finanțelor Publice solicită organelor fiscale centrale și locale eliberarea certificatului de atestare fiscală care se emite potrivit art. 158 sau 159 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, după caz. Ministerul Finanțelor Publice efectuează plata dacă certificatele fiscale nu cuprind debite restante.”

27. La anexa nr. 2, la articolul 10, alineatul (2) se modifici și va avea următorul cuprins:

„(2) Cererile de plată a ajutorului de stat se depun până la data de 30 septembrie a fiecărui an.”

28. La anexa nr. 2, la articolul 11, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

,,(2) în cazul în care se constată lipsa unor documente sau neconcordanțe între datele și informațiile transmise, Ministerul Finanțelor Publice poate solicita documente și informații, care vor fi transmise către Registratura generală a Ministerului Finanțelor Publice în termen de 15 zile de la data primirii solicitării.”

29 La anexa nr. 2, la articolul 11, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3) în situația în care întreprinderea nu confirmă primirea solicitării transmise de Ministerul Finanțelor Publice sau nu respectă termenul prevăzut la alin. (2), Ministerul Finanțelor Publice returnează întreprinderii cererea de plată a ajutorului de stat, în termen de 15 zile, în vederea completării acesteia.”

30. La anexa nr. 2, la articolul 12, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 12. - (1) Ministerul Finanțelor Publice soluționează cererea de plată a ajutorului de stat:

a) după analizarea la sediul ministerului a documentelor justificative anexate cererii de plată și a eligibilității activelor pentru care se solicită plata ajutorului de stat; și

b) după verificarea la fața locului a existenței activelor și a conformității declarațiilor/documentelor aferente cheltuielilor efectuate de întreprindere.”

31. La anexa nr. 2, la articolul 13, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(2) Virarea efectivă a ajutorului de stat se face de către Ministerul Finanțelor Publice în contul 50.70 «Disponibil din subvenții și transferuri», deschis la unitatea Trezoreriei Statului în a cărei rază își are domiciliul fiscal întreprinderea beneficiară de ajutor de stai;, în termen de maximum 15 zile calendaristice de la data la care cererea de plată a ajutorului de stat este considerată completă în sensul prevederilor prezentei scheme și a fost efectuată verificarea la fața locului.”

32. La anexa nr. 2, la articolul 13, după alineatul (2) se introduc trei noi alineate, alineatele (3)-(5), cu următorul cuprins:

„(3) întreprinderile au obligația de a verifica valoarea ajutorului de stat virat de Ministerul Finanțelor Publice în contul 50.70 «Disponibil din subvenții și transferuri». În situația în care se constată existența unei sume necuvenite, întreprinderile au obligația de a informa de îndată Ministerul Finanțelor Publice în vederea restituirii acesteia.

(4) Restituirea sumelor încasate necuvenit se realizează în conturile deschise cu această destinație la Trezoreria Statului, dacă sumele se restituie în anul în care au fost încasate, respectiv dacă sumele se restituie în anii următori anului în care au fost încasate

(5) Pentru sumele necuvenite încasate de către întreprinderi, Ministerul Finanțelor Publice percepe dobânzi și penalități aferente, datorate de la data încasării până la data restituirii, conform Legii nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare.”

33. La anexa nr. 2, la articolul 16, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

.(2) În cazul în care calendarul realizării investiției înregistrează modificări, întreprinderea are obligația de a solicita Ministerului Finanțelor Publice aprobarea acestor modificări, pe parcursul implementării investiției inițiale, în termen de 30 de zile de când a luat la cunoștință de respectiva modificare, anexând o fundamentare în acest sens.”

34. La anexa nr. 2, la articolul 16, alineatul (4) se abrogă.

35. La anexa nr. 2 articolul 17 alineatul (1), literele d) și e) se modifică și vor avea următorul cuprins:

„d) întreprinderea nu respectă prevederile art. 16 alin, (1) și (2);

e) valoarea totală a investiției nu respectă prevederile art. 18 lit. b) din hotărâre.”

36. La anexa nr. 2 articolul 17 alineatul (1), după litera e) se introduce o nouă literă, litera f), cu următorul cuprins:

„f) întreprinderea nu respectă prevederile art. 17 alin, (1) lit. h) din hotărâre.”

37. La anexa nr. 2 articolul 17, după alineatul (4) se introduc două noi alineate, alineatele (41) și (42), cu următorul cuprins:

„(41) în cazul în care sunt prevăzute mai multe condiții în acordul pentru finanțare, valoarea ajutorului de stat plătit ce se recuperează se calculează conform următorului mecanism:

a) se calculează gradul de îndeplinire a fiecărei condiții prin raportarea valorii indicatorului realizat la valoarea indicatorului menționată în acordul pentru finanțare sau în planul de afaceri, după caz;

b) se calculează media aritmetică a gradelor de îndeplinire a tuturor condițiilor;

c) procentul calculat conform lit. b) se aplică valorii ajutorului de stat plătit;

d) diferența dintre valoarea ajutorului de stat plătit și valoarea calculată conform lit. c) reprezintă valoarea ajutorului de stat de recuperat.

(42) în condițiile în care, ulterior emiterii acordului pentru finanțare, intervin modificări ale legislației generale care reglementează cadrul de organizare și funcționare a societăților, la sfârșitul perioadei de menținere a investiției, valoarea contribuției la dezvoltarea regională prevăzută în documentația anexată cererii de acord pentru finanțare se recalculează în raport cu aceste modificări.”

38. La anexa nr. 2 articolul 17, alineatele (5) și (6) se modifică și vor avea următorul cuprins:

„(5) Recuperarea ajutorului de stat plătit se realizează conform procedurilor de recuperare prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare, precum și de Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 324/2016 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea de către Ministerul Finanțelor Publice a procedurilor privind stoparea/recuperarea ajutorului de stat sau de minimis, cu modificările ulterioare.

(6) Ajutorul de stat plătit care trebuie recuperat include și dobânda aferentă, datorată de la data plății până la data recuperării. Rata dobânzii aplicabile este cea stabilită potrivit prevederilor din Regulamentul (UE) nr. 1.589/2015 al Consiliului din 13 iulie 2015 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și din Regulamentul (CE) nr. 794/2004 al Comisiei din 21 aprilie 2004 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 659/1999 al Consiliului de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE.”

39 Anexele nr. 1, 2, 4a și 4b la procedură se modifică și se înlocuiesc cu anexele nr. 1-4 la prezenta hotărâre.

Art. II. - Cererile de plată a ajutorului de stat aflate în curs de analiză la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se vor supune până la soluționare dispozițiilor aplicabile înainte de intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, cu excepția prevederilor art. I pct. 28-30.

Art. III. - Orice altă schemă de ajutor de stat având ca obiectiv dezvoltarea regională care va fi inițiată de alți furnizori de ajutor de stat trebuie să asigure respectarea principiului complementarității în raport cu prezenta schemă de ajutor de stat.

Art. IV. - (1) în termen de 15 zile calendaristice de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, Ministerul Finanțelor Publice va emite Ghiduri în aplicarea Hotărârii Guvernului nr. 807/2014 pentru instituirea unor scheme de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea investițiilor cu impact major în economie, cu modificările și completările ulterioare, aprobate prin ordin al ministrului finanțelor publice.

(2) în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri Ministerul Finanțelor Publice poate aproba prin ordin al ministrului metodologia de depunere în format electronic a formularelor și documentelor electronice, semnate cu semnătură electronică.”

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul finanțelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice,

Paul Stănescu

Ministrul pentru mediul de afaceri, comerț și antreprenoriat,

Ștefan-Radu Oprea

 

București, 28 iunie 2018.

Nr. 476.

 

ANEXA Nr. 1

(Anexa nr. 1 la procedură)

 

Data înregistrării ............................................

 

Numărul înregistrării ......................................

 

Cerere de acord pentru finanțare

 

Subscrisa ............................................, având datele de identificare menționate la punctul I, reprezentată

legal prin domnul/doamna ............................................, având calitatea de ............................................, solicit finanțarea în condițiile prevederilor schemei având ca obiectiv stimularea investițiilor cu impact major în economie, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 807/2014, cu modificările și completările ulterioare.

I. Prezentarea întreprinderii

Denumirea întreprinderii ...................................................................................................................

Data înregistrării întreprinderii: ........................................................................................................

Nr. de înmatriculare la oficiul registrului comerțului: .......................................................................

Codul de identificare fiscală: ............................................................................................................

Adresa: ............................................................. cod poștal: .............................................................

Telefon: ................................................................... fax: ..................................................................

E-mail: ..............................................................................................................................................

Forma juridică: .................................................................................................................................

Capitalul social: ........................................................................................................ lei, deținut de:

- persoane fizice: ......................................................................................................................... %;

- IMM 1: ....................................................................................................................................... %

- Întreprinderi mari 2: .................................................................................................................. %.

Obiectul principal de activitate:

Cod CAEN: .......................................................................................................................................

Obiectul secundar de activitate 3: ......................................................................................................

Cod CAEN: .......................................................................................................................................

II. Prezentarea situației actuale a întreprinderii

Date din situațiile financiare anuale aprobate, corespunzătoare ultimului exercițiu financiar încheiat, după caz:

- numărul mediu de salariați: ............................................................................................................

- cifra de afaceri: lei

- valoare active totale 4: lei

- rentabilitatea cifrei de afacerii ................................................................................................... lei

- capitaluri propriii ....................................................................................................................... lei

............................................................................................................................................................

III. Prezentarea succintă a investiției realizate în cadrul schemei:

- obiectivul investiției:

............................................................................................................................................................

- încadrarea investiției în categoria investiției inițiale:

 înființarea unei unități noi

 extinderea capacității unității

 diversificarea producției unității

 schimbarea fundamentală în procesul general de producție din cadrul unității sau

- încadrarea investiției în categoria investiției inițiale în favoarea unei noi activități economice:

 înființarea unei unități noi

 diversificarea activității unității

- valoarea investiției: .................................................................................................................. lei

- locația realizării investiției: ...........................................................................................................

- data estimată a demarării investiției conform planului de investiții: ..............................................

- data estimată a finalizării a investiției conform planului de investiții: ...........................................

IV. Efectul stimulativ

Ajutorul de stat acordat în baza prezentei scheme are efect stimulativ, întrucât:

 investiția nu ar fi profitabilă pentru întreprindere în regiunea respectivă în absența ajutorului; sau

 investiția nu ar fi realizată în regiunea respectivă în absența ajutorului.


1 Întreprinderea care se încadrează în definiția prevăzută la anexa nr. 1 la regulament.

2 Întreprinderea care nu se încadrează în definiția IMM-urilor conform prevederilor anexei nr. 1 la regulament.

3 Se completează dacă finanțarea se solicită pentru obiectul secundar de activitate.

4 Prin active totale se înțelege active imobilizate plus active circulante plus cheltuieli în avans.

5 Rentabilitatea cifrei de afaceri = 100 x (Profit net/Cifra de afaceri).

6 Elementul „Capitaluri proprii” din bilanț.

 

V. Prezentarea costurilor eligibile și a finanțării solicitate

 

Denumirea activității

Tipul de cheltuială eligibilă pentru care se solicită finanțare

Valoarea cheltuielilor eligibile*) - lei -

Intensitatea maximă a ajutorului în regiune

Valoarea ajutorului de stat solicitat

- lei -

An I**)

An II

An ....

Total

An I

An II

An ....

Total

Realizarea de investiții în active corporale și necorporale



a) Costuri eligibile pentru realizarea de investiții în active corporale

 

 

 

 

 

 

 

 

 



a1) Realizare construcții

 

 

 

 

 

 

 

 

 



a2) închiriere construcții

 

 

 

 

 

 

 

 

 



a3) Instalații tehnice, mașini și echipamente

 

 

 

 

 

 

 

 

 



b) Costuri eligibile pentru realizarea de investiții în active necorporale

 

 

 

 

 

 

 

 

 



b1) Costuri cu brevete, licențe, know-how sau alte drepturi de proprietate intelectuală

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

TOTAL

 

 

 

 

 

 

 

 

 


*) Valoarea cheltuielilor eligibile fără T.V.A.

**) A se indica anii calendaristici.

 

VI. Declarație pe propria răspundere

Subsemnatul/Subsemnata, ............................................, identificat/identificată cu actul de identitate seria .............., nr. ............................................, eliberat de la data de ............................................, cu domiciliul în localitatea ............................................, str. ............................................ nr. ...., bl. ...., sc. ...., ap. ....  sectorul/județul ............................................, în calitate de reprezentant legal al întreprinderii ............................................,

declar pe propria răspundere că toate informațiile furnizate și consemnate în prezenta cerere sunt corecte și complete și că toate documentele în copie care însoțesc cererea sunt conforme cu originalele.

Înțeleg că orice omisiune sau incorectitudine în prezentarea informațiilor în scopul de a obține avantaje pecuniare este pedepsită conform legii.

Declar pe propria răspundere că întreprinderea:

- se încadrează în categoria întreprinderilor mari;

- se încadrează în categoria întreprinderilor mici și mijlocii;

- nu a demarat proiectul de investiții pentru care solicită finanțare;

- nu intră în categoria „întreprinderilor în dificultate” potrivit prevederilor art. 2 alin. (18) din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea art. 107 și 108 din tratat;

- nu se află în procedură de executare silită, insolvență, faliment, reorganizare judiciară, dizolvare, închidere operațională, lichidare sau suspendare temporară a activității;

- nu face obiectul unor decizii de recuperare a unui ajutor de stat sau, în cazul în care asemenea decizii au fost emise, acestea au fost executate, conform prevederilor legale în vigoare;

- nu a beneficiat și nu va beneficia de ajutoare de stat regionale pentru costuri eligibile de natura costurilor salariate în cadrul aceluiași proiect unic de investiții;

- nu a efectuat o relocare către unitatea în care urmează să aibă loc investiția inițială pentru care se solicită ajutorul în ultimii 2 ani anteriori înregistrării cererii de acord pentru finanțare și, la momentul înregistrării cererii, oferă un angajament că nu va face acest lucru pentru o perioadă de până la 2 ani după finalizarea investiției inițiale pentru care se solicită ajutorul;

- nu aparține unor acționari care dețin sau au deținut în ultimii 2 ani anterior datei înregistrării cererii o altă întreprindere înregistrată conform Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care desfășoară sau a desfășurat activitatea pentru care solicită finanțare, în căzui întreprinderilor nou-înființate;

Declar pe propria răspundere că, în ultimii 3 ani 7, întreprinderea:

 nu a beneficiat de ajutor de minimis și alte ajutoare de stat;

 a beneficiat de următoarele ajutoare de minimis și ajutoare de stat:

 

Nr. crt.

Denumirea proiectului de investiții

Locația realizării investiției (județul)

Anul acordării ajutorului

Furnizorul ajutorului

Actul normativ

Cuantumul ajutorului – euro 8 -

 

 

 

 

 

 

 

 

De asemenea declar pe propria răspundere că întreprinderea:

 nu a beneficiat și nu va beneficia de ajutor de stat pentru același proiect unic de investiții din partea altor furnizori de ajutor;


7 Se consideră ultimii 3 ani: anul fiscal în curs și 2 ani anteriori.

8 Echivalentul în euro se preia din actul juridic sau se determină la cursul de schimb valutar valabil la data acordării ajutorului conform actului juridic.

 

 a beneficiat sau va beneficia de ajutor de stat pentru același proiect unic de investiții din partea altor furnizori de ajutor:

 

Nr. crt.

Denumirea proiectului de investiții

Locația realizării investiției (județul)

Anul acordării ajutorului

Furnizorul ajutorului

Actul normativ

Cuantumul ajutorului – euro 9 -

 

 

 

 

 

 

 

 

Numele: ............................................

Funcția: ............................................

Semnătura 10: ............................................

Data semnării: ............................................


9 Echivalentul în euro se preia din actul juridic sau se determină la cursul de schimb valutar valabil la data acordării ajutorului conform actului juridic.

10 Cererea va fi semnată de persoana autorizată să reprezinte legal întreprinderea.

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. 2 la procedură)

 

Condiții de conformitate

Cererea de acord pentru finanțare

- are toate rubricile completate cu datele solicitate, respectă formularul din anexa nr. 1 și este datată și semnată în original de către persoana autorizată să reprezinte legal întreprinderea;

- conține informații corelate cu informațiile din certificatul constatator, situațiile financiare, planul de investiții, actul de identitate al persoanei autorizate sau împuternicirea, dacă este cazul.

Certificatul constatator

- este atașat în original, este actualizat cu date valabile la data înregistrării cererii de acord pentru finanțare și conține toate informațiile necesare conform prevederilor art. 3 lit. a) din Procedura privind acordarea ajutoarelor de stat.

Situațiile financiare corespunzătoare ultimului exercițiu financiar încheiat

- sunt depuse și aprobate conform prevederilor legale în vigoare, după caz. sunt atașate în copie.

Planul de investiții

- cuprinde toate informațiile necesare conform definiției și instrucțiunilor din Ghidul solicitantului, este datat și semnat în original de către persoana autorizată să reprezinte legal întreprinderea;

- conține informații corelate cu informațiile din cererea de acord pentru finanțare.

Planul de afaceri

- cuprinde toate informațiile necesare conform definiției și instrucțiunilor din Ghidul solicitantului, este datat și semnat în original de către persoana autorizată să reprezinte legal întreprinderea;

- prezintă proiecțiile financiare pe perioada implementării investiției și 5 ani de la finalizarea acesteia (cont de profit și pierdere, bilanț și flux de numerar) în conformitate cu prevederile legale în vigoare și cu modelele prezentate în Ghidul solicitantului;

- conține informații corelate cu informațiile din cererea de acord pentru finanțare.

Documentele justificative pentru fundamentarea planului de afaceri

- sunt atașate în copie.

împuternicirea semnată de reprezentantul legal al întreprinderii solicitante

- în cazul în care o altă persoană decât acesta semnează cererea de acord pentru finanțare, este atașată în original.

Actul de identitate al persoanei autorizate să reprezinte legal întreprinderea

- se atașează în copie.

Opisul

- are menționate denumirea fiecărui document și pagina la care este îndosariat.

 

ANEXA Nr. 3

(Anexa nr. 4a la procedură)

 

Cerere de plată a ajutorului de stat

 

Subscrisa, ............................................, având datele de identificare menționate la pct. I, reprezentată legal prin domnul/doamna ............................................, având calitatea de ............................................, identificat/identificată cu actul de identitate seria......................, nr. ............................................, eliberat de ............................................, la data de ............................................, cu domiciliul în localitatea ............................................, str. ............................................ nr. ...., bl. ...., sc. ...., ap. ...., sectorul/județul ............................................, cod poștal ............................................, solicit plata ajutorului de stat, în sumă de ............................................, în baza Acordului pentru finanțare nr. ............................................, din data de ............................................, și în condițiile prevederilor schemei de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea

investițiilor cu impact major în economie, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 807/2014, cu modificările și completările ulterioare, respectând intensitatea de ............................................, conform Acordului pentru finanțare.

I. Datele de identificare a întreprinderii:

Denumirea întreprinderii ...................................................................................................................

Data înregistrării întreprinderii: ........................................................................................................

Nr. de înmatriculare la oficiul registrului comerțului: .......................................................................

Codul de identificare fiscală: ............................................................................................................

Adresa: ..............................................................................................................................................

Telefon: ........................................ Fax: ........................................ E-mail: ......................................

Cod IBAN: .................................................. deschis la Trezoreria  ..................................................

Anexez la prezenta formularul de decont, conform modelului prevăzut în anexa nr. 4b la procedură.

II. Declarație pe propria răspundere

Subsemnatul/Subsemnata, ............................................,

identificat/identificată cu actul de identitate seria...................., nr. ............................................, eliberat de ............................................, la data de ............................................, cu domiciliul în localitatea ............................................, str. ............................................ nr. ..... bl. ...., sc. ...., ap. ...., sectorul/județul ............................................, în calitate de reprezentant legal al întreprinderii declar pe propria răspundere că toate informațiile furnizate și consemnate în prezenta cerere sunt corecte și complete și că toate documentele în copie care însoțesc cererea sunt conforme cu originalele,

Înțeleg că orice omisiune sau incorectitudine în prezentarea informațiilor în scopul de a obține avantaje pecuniare este pedepsită conform legii.

Declar pe propria răspundere că întreprinderea:

 nu se află în procedură de executare silită, insolvență, faliment, reorganizare judiciară, dizolvare, închidere operațională, lichidare sau suspendare temporară a activității;

 nu face obiectul unor decizii de recuperare a unui ajutor de stat sau, în cazul în care asemenea decizii au fost emise, acestea au fost executate, conform prevederilor legale în vigoare;

 nu a beneficiat și nu va beneficia de ajutoare de stat regionale pentru costuri eligibile de natura costurilor salariale în cadrul aceluiași proiect unic de investiții;

 nu a efectuat o relocare către unitatea în care urmează să aibă loc investiția inițială pentru care se solicită ajutorul în ultimii doi ani anteriori înregistrării cererii de acord pentru finanțare și, la momentul înregistrării cererii, oferă un angajament că nu va face acest lucru pentru o perioadă de până la doi ani după finalizarea investiției inițiale pentru care se solicită ajutorul.

 

Numele: ............................................

Funcția: ............................................

Semnătura 1: ............................................

Data semnării: ............................................

 

NOTĂ:

Cererea de plată a ajutorului de stat este însoțită de documentele menționate în Ghidul de plată prezentat pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice.


1 Cererea va fi semnată de persoana autorizată să reprezinte legal întreprinderea.

 

ANEXA Nr. 4

(Anexa nr. 4b la procedură)

 

FORMULAR DE DECONT

 

Întreprinderea: ............................................

Data: ............................................

 

Codul/

Poziția din planul de  investiții

Activitatea

(construcții/

instalații/

active

necorporale)

Tipul costului (linia da fabricație)

Nr. de

inventar

Denumirea

Factura de achiziție

Plata

Cursul valutar utilizat la înregistrarea în evidenta contabilă

Valoarea înregistrată în contabilitate

Intensitate

conform

acordului

pentru

finanțare

%

Ajutor de stat

solicitat

- lei -

Denumirea din planul de investiții

Denumirea din situațiile contabile

Furnizor

Numărul

Facturii

Data

facturii

Valoare lei/ valută

Tipul

documentului (OP/DPE) nr. și data

Extras de cont (nr.  data plată)

Valoare plătită in

lei/valută

Total

valută

fără TVA

Total lei fără TVA

din care eligibilă pentru care se solicită finanțare

Total

din care

eligibilă

Total

din care eligibilă

Valută fără TVA

Lei

fără TVA

CU

TVA

fără

TVA

CU

TVA

fără

TVA

cu TVA

Iară TVA

cu TVA

fără TVA

1

2

3

4

5

6

7

6

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

25

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Valoare cheltuieli eligibile pentru care se solicită decontare, din care:

Valută fără TVA

(col. 23)

Lei fără TVA

(col. 24)

Construcții, din care:

 

 

- realizate

 

 

- chirii

 

 

Instalații tehnice și mașini

 

 

Active necorporale

 

 

TOTAL

 

 

 

 

 

Valoare ajutor de stat solicitat, din care:

- lei –

(col. 26)

Construcții, din care:

 

- realizate

 

- chirii

 

Instalații tehnice și mașini

 

Active necorporale

 

TOTAL

 

 

 

Numele: ............................................

Funcția: ............................................

Semnătura 1: ............................................


1 Formularul de decont va fi semnat de persoana autorizată să reprezinte legal întreprinderea.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

 

ORDIN

privind modificarea și completarea anexelor nr. 1 și 2 la Ordinul ministrului sănătății nr. 251/2017 pentru aprobarea prețurilor maximale ale medicamentelor utilizate/comercializate de către furnizorii de servicii medicale sau medicamente aflați în relație contractuală cu Ministerul Sănătății, casele de asigurări de sănătate și/sau direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București, cuprinse în Catalogul național al prețurilor medicamentelor autorizate de punere pe piață în România, și a prețurilor de referință generice ale acestora

 

Văzând Referatul de aprobare nr. SP 7.564 din 3.07.2018 al Direcției politica medicamentului și a dispozitivelor medicale, din cadrul Ministerului Sănătății,

având în vedere prevederile art. 890 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare,

ținând cont de prevederile Ordinului ministrului sănătății nr. 368/2017 pentru aprobarea Normelor privind modul de caicul și procedura de aprobare a prețurilor maximale ale medicamentelor de uz uman, cu modificările și completările ulterioare,

în temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, cu modificările și completările ulterioare,

ministrul sănătății emite următorul ordin:

Art. I. - Anexele nr. 1 și 2 la Ordinul ministrului sănătății nr. 251/2017 pentru aprobarea prețurilor maximale ale medicamentelor utilizate/comercializate de către furnizorii de servicii medicale sau medicamente aflați în relație contractuală cu Ministerul Sănătății, casele de asigurări de sănătate și/sau direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București, cuprinse în Catalogul național al prețurilor medicamentelor autorizate de punere pe piață în România, și a prețurilor de referință generice ale acestora, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 179 și 179 bis din 13 martie 2017, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează conform anexei*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătății,

Sorina Pintea

 

București, 5 iulie 2018.

Nr. 855.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 bis, care se poate achiziționa de la Centrul de relații cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, București, șos. Panduri nr. 1.