MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 582         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE         Marți, 10 iulie 2018

 

SUMAR

 

LEGI ȘI DECRETE

 

159. - Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului

 

525. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului

 

ACTE ALE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI

 

25. - Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 30/2017 privind constituirea grupurilor parlamentare de prietenie

 

26. - Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 11/2017 privind aprobarea componenței nominale și a conducerii Delegației permanente a Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa

 

28. - Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 9/2017 privind aprobarea componenței nominale și a conducerii Delegației permanente a Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Francofoniei

 

29. - Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 14/2017 privind aprobarea componenței nominale și a conducerii Delegației permanente a Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Mediteranei

 

DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE

 

Decizia nr. 110 din 8 martie 2018 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1, art. 3, art. 4, art. 5, art. 6, art. 7, art. 8, art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, precum și a Legii nr. 77/2016, în ansamblul său

 

Decizia nr. 115 din 13 martie 2018 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE

 

837. - Ordin al ministrului sănătății pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului sănătății nr. 1.573/2016 privind aprobarea modelului declarației de avere și al declarației de interese .

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAȚILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 24 februarie 2000, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 6, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 6. - (1) Inițiativa și procedura revizuirii Constituției sunt supuse dispozițiilor prevăzute la art. 150 și 151 din Constituția României, republicată, și prezentei legi.11

2. La articolul 6, după alineatul (2) se introduc trei noi alineate, alineatele (3)-(5), cu următorul cuprins:

„(3) Proiectul legii constituționale, adoptat de către fiecare Cameră 8 Parlamentului sau de către Camerele reunite în caz de divergență conform art. 151 alin. (2) din Constituția României, republicată, se trimite de îndată Curții Constituționale, care procedează potrivit legii. Dacă se constată că inițiativa legislativă de revizuire depășește limitele revizuirii, aceasta se consideră nefinalizată și se transmite Parlamentului, procedura urmând a fi reluată.

(4) Dacă Curtea Constituțională constată că inițiativa legislativă de revizuire nu depășește limitele revizuirii, proiectul legii constituționale se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, împreună cu decizia Curții Constituționale. Cetățenii României sunt chemați să își exprime voința prin vot în cadrul referendumului național cu privire la revizuirea Constituției, în ultima duminică a perioadei de 30 de zile prevăzută la art. 151 alin. (3) din Constituția României, republicată, calculată de la data adoptării de către Parlament a proiectului legii constituționale, Guvernul având obligația de a aduce la cunoștința publică, de îndată, prin mijloace de comunicare în masă, textul acestuia și data referendumului național.

(5) Persoanele care au dreptul să participe la referendumul național privind revizuirea Constituției, modul de desfășurare a campaniei pentru referendum, organizarea și desfășurarea acestuia, organizarea și atribuțiile birourilor electorale, faptele care constituie contravenții, precum și modul de constatare și sancționare a acestora sunt cele stabilite la art. 4, art. 7 alin. (1), precum și în cap. IV-VI. Rezultatul referendumului național se stabilește în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (2) și (3) și ale art. 7 alin. (2).”

3. La articolul 15 alineatul (1), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:

,,a) potrivit prezentei legi, în cazul referendumului privind revizuirea Constituției, cu respectarea art. 151 alin. (3) din Constituția României, republicată:”,

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României în condițiile art. 77 alin, (2), cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

 

p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR,

PREȘEDINTELE SENATULUI

FLORIN IORDACHE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

București, 6 iulie 2018.

Mr. 159.

 

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (3) și ale art. 100 alin. (1) din Constituția României, republicată,

 

Președintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului și se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

București, 6 iulie 2018.

Nr. 525.

 

ACTE ALE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAȚILOR

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 30/2017 privind constituirea grupurilor parlamentare de prietenie

 

În temeiul prevederilor art. 5 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 4/1992, republicat,

 

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Anexa la Hotărârea Parlamentului României nr. 30/2017 privind constituirea grupurilor parlamentare de prietenie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 304 din 28 aprilie 2017, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- la punctul 14 - Grupul parlamentar de prietenie cu Elveția

- domnul deputat Kelemen Hunor, Grupul parlamentar U.D.M.R., este desemnat în calitatea de membru pe locul rămas vacant ca urmare a decesului domnului senator Verestoy Attila;

- la punctul 45 - Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Democratică Congo

- domnul deputat Simion Lucian-Eduard, Grupul parlamentar P.S.D., este desemnat în calitatea de membru în locul domnului deputat Cocoș Vasile, Grupul parlamentar P.S.D.;

- la punctul 85 - Grupul parlamentar de prietenie cu Statul Qatar

- doamna deputat Mihălcescu Carmen-Ileana, Grupul parlamentar P.S.D., îl înlocuiește în funcția de secretar pe domnul deputat Nechifor Cătălin-Ioan, neafiliat;

- domnul deputat Nechifor Cătălin-Ioan, neafiliat, își păstrează calitatea de membru al grupului de prietenie;

- la punctul 86 - Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Senegal

- domnul deputat Cocoș Vasile, Grupul parlamentar P.S.D., este desemnat în calitatea de membru în locul domnului deputat Simion Lucian-Eduard, Grupul parlamentar P.S.D.;

- la punctul 87 - Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Singapore

- domnul deputat Suciu Matei, Grupul parlamentar P.S.D., îl înlocuiește în funcția de președinte pe domnul deputat Bănicioiu Nicolae, neafiliat.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaților și de Senat în ședința comună din 4 iulie 2018, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

 

p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR,

p. PREȘEDINTELE SENATULUI,

FLORIN IORDACHE

ADRIAN ȚUȚUIANU

 

București, 4 iulie 2018.

Nr. 25.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAȚILOR

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 11/2017 privind aprobarea componenței nominale și a conducerii Delegației permanente a Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa

 

În temeiul prevederilor art. 6 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 4/1992, republicat,

 

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Anexa la Hotărârea Parlamentului României nr. 11/2017 privind aprobarea componenței nominale și a conducerii Delegației permanente a Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 13 martie 2017, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- la capitolul I - Membri titulari, punctul 1, domnul senator Romașcanu Lucian, Grupul parlamentar P.S.D., o înlocuiește în calitatea de membru titular și președinte pe doamna deputat Birchall Ana, Grupul parlamentar P.S.D.;

- la capitolul I - Membri titulari, punctul 3, doamna senator Silistru Doina, Grupul parlamentar P.S.D., îl înlocuiește în calitatea de membru titular pe domnul senator Teodorovici Eugen Orlando, Grupul parlamentar P.S.D.;

- la capitolul II - Membri supleanți, punctul 4, domnul senator Teodorovici Eugen Orlando, Grupul parlamentar P.S.D., o înlocuiește în calitatea de membru supleant pe doamna senator Silistru Doina. Grupul parlamentar P.S.D.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaților și de Senat în ședința comună din 4 iulie 2018, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

 

p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR,

p. PREȘEDINTELE SENATULUI,

FLORIN IORDACHE

ADRIAN ȚUȚUIANU

 

București, 4 iulie 2018.

Nr. 26.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAȚILOR

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 9/2017 privind aprobarea componenței nominale și a conducerii Delegației permanente a Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Francofoniei

 

În temeiul prevederilor art. 6 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 4/1992, republicat,

 

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Anexa la Hotărârea Parlamentului nr. 9/2017 privind aprobarea componenței nominale și a conducerii Delegației permanente a Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Francofoniei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 13 martie 2017, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- la punctul 2 - domnul deputat Mușoiu Ștefan, Grupul parlamentar P.S.D., îl înlocuiește în calitatea de membru pe domnul deputat Bănicioiu Nicolae, neafiliat.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaților și de Senat în ședința comună din 4 iulie 2018, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

 

p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR,

p. PREȘEDINTELE SENATULUI,

FLORIN IORDACHE

ADRIAN ȚUȚUIANU

 

București, 4 iulie 2018.

Nr. 28.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAȚILOR

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 14/2017 privind aprobarea componenței nominale și a conducerii Delegației permanente a Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Mediteranei

 

În temeiul prevederilor art. 6 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 4/1992, republicat,

 

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Anexa la Hotărârea Parlamentului României nr. 14/2017 privind aprobarea componenței nominale și a conducerii Delegației permanente a Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Mediteranei, publicată în Monitorul - la punctul 2 - domnul deputat Stancu Florinel, Grupul parlamentar P.S.D., o înlocuiește în calitatea de membru pe doamna deputat Meiroșu Marilena-Emilia, neafiliată.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaților și de Senat în ședința comună din 4 iulie 2018, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

 

p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR,

p. PREȘEDINTELE SENATULUI,

FLORIN IORDACHE

ADRIAN ȚUȚUIANU

 

București, 4 iulie 2018.

Nr. 29.

 

DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE

 

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 110

din 8 martie 2018

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1, art. 3, art. 4, art. 5, art. 6, art. 7, art. 8, art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plata a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, precum și a Legii nr. 77/2016, în ansamblul său

 

Valer Dorneanu - președinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Bianca Drăghici - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (5) și art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată de Societatea OTP FAKTORING ZRT în Dosarul nr. 18.584/325/2016 al Judecătoriei Timișoara - Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.781 D/2016.

2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Președintele dispune a se face apelul și în dosarele nr. 2.821 D/2016, nr. 2.833D/2016, nr. 2.852D/2016, nr. 2.866D/2016, nr. 2.873D/2016, nr. 2.911D/2016, nr. 2.915D/2016, nr. 2.988D/2016, nr. 3.022D/2016, nr. 3.065D/2016, nr. 3.071D/2016, nr. 3.121 D/2016, nr. 3.122D/2016, nr. 3.191D/2016, nr. 3.213D/2016, nr. 3.262D/2016, nr. 3.341D/2016, nr. 3.343D/2016, nr. 3.441 D/2016, nr. 3.444D/2016, nr. 3.495D/2016, nr. 3.529D/201 6, nr. 3.533D/2016, nr. 3.545D/2016 și nr. 3.580D/2016, având ca obiect excepții de neconstituționalitate privind dispoziții ale Legii nr. 77/2016, excepții ridicate de Judecătoria Cornetu, din oficiu, în Dosarul nr. 10.799/1.748/2016, de Societatea OTP Bank România - S.A. din București în Dosarul nr. 21.739/245/2016 al Judecătoriei Iași - Secția civilă și în Dosarul nr. 15.025/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 București, de Societatea Secapital S.a.R.L. Luxemburg în Dosarul nr. 5.695/204/2016 al Judecătoriei Câmpina, de BRD - Groupe Société Générale - S.A. în Dosarul nr. 17.540/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 București - Secția civilă, de Societatea OTP FAKTORING ZRT în Dosarul nr. 12.053/197/2016 al Judecătoriei Brașov, în Dosarul nr. 16.336/212/2016 al Judecătoriei Constanța - Secția civilă și în Dosarul nr. 3.573/258/2016 al Judecătoriei Miercurea-Ciuc, de Societatea Garanți Bank - S.A. și Societatea Kredyt Inkaso Investment RO - S.A. în Dosarul nr. 1.550/257/2016 al Judecătoriei Mediaș - Secția generală, de Societatea OTP FAKTORING ZRT în Dosarul nr. 7.400/94/2016 al Judecătoriei Buftea, de Judecătoria Sectorului 5 București - Secția civilă, din oficiu, în Dosarul nr. 14.095/302/2016, de BRD – Groupe Société Générale - S.A. în dosarele nr. 2.088/263/2016 și nr. 2.190/263/2016 ale Judecătoriei Motru, de Societatea OTP FAKTORING ZRT în Dosarul nr. 11.445/320/2016 al Judecătoriei Târgu Mureș - Secția civilă, de BRD - Groupe Société Générale - S.A. - Sucursala Alba Iulia în Dosarul nr. 2.595/175/2016 al Judecătoriei Aiud, de Societatea CEC Bank - S.A. din București în Dosarul nr. 4.250/243/2016 al Judecătoriei Hunedoara, de Societatea OTP FAKTORING ZRT în dosarele nr. 13.520/303/2016 și nr. 15.309/303/2016 ale Judecătoriei Sectorului 6 București - Secția civilă, de Societatea Garanți Bank - S.A. din București în Dosarul nr. 18.785/300/2016 al Judecătoriei Sectorului 2 București - Secția civilă, de Societatea OTP FAKTORING ZRT în Dosarul nr. 21.660/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 București - Secția civilă, de BRD - Groupe Société Générale - S.A. - Sucursala Pitești în Dosarul nr. 9.342/280/2016 al Judecătoriei Pitești - Secția civilă, de Societatea CEC Bank - S.A. din București în Dosarul nr. 17.865/197/2016 al Judecătoriei Brașov - Secția civilă, de Societatea OTP FAKTORING ZRT în Dosarul nr. 5.519/258/2016 al Judecătoriei Miercurea-Ciuc, de Societatea Secapital S.a.R.L. Luxemburg în Dosarul nr. 15.739/303/2016 al Judecătoriei Sectorului 6 București - Secția civilă și de Societatea OTP FAKTORING ZRT în Dosarul nr. 5.029/305/2016 al Judecătoriei Sfântu Gheorghe.

4. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legai îndeplinită.

5. Curtea, având în vedere că excepțiile de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 2.781 D/2016, nr. 2.821 D/2016, nr. 2.833D/2016, nr. 2.852D/2016, nr. 2.866D/2016, nr. 2.873D/2016, nr. 2.911D/2016, nr. 2.91 5D/2016, nr. 2.988D/2016, nr. 3.022D/2016, nr. 3.065D/2016, nr. 3.071D/2016, nr. 3.121D/2016, nr. 3.122D/2016, nr. 3.191D/2016, nr. 3.213D/2016, nr. 3.262D/2016, nr. 3.341 D/2016, nr. 3.343D/2016, nr. 3.441 D/201 6, nr. 3.444D/2016, nr. 3.495D/2016, nr. 3.529D/2016, nr. 3.533D/2016, nr. 3.545D/2016, nr. 3.580D/2016 au obiect identic, pune în discuție, din oficiu, conexarea cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.821 D/2016, nr. 2.833D/2016, nr. 2.852D/2016, nr. 2.866D/2016, nr. 2.873D/2016, nr. 2.911D/2016, nr. 2.915D/2016, nr. 2.988D/2016, nr. 3.022D/2016, nr. 3.065D/2016, nr. 3.071 D/2016, nr. 3.121D/2016, nr. 3.122D/2016, nr. 3.191 D/2016, nr. 3.213D/2016, nr. 3.262D/2016, nr. 3.341 D/2016, nr. 3.343D/2016, nr. 3.441 D/2016, nr. 3.444D/2016, nr. 3.495D/2016, nr. 3.529D/2016, nr. 3.533D/2016, nr. 3.545D/2016 și nr. 3.580D/2016 la Dosarul nr. 2.781 D/2016, care este primul înregistrat.

6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că instanța constituțională s-a mai pronunțat asupra unor critici similare celor formulate în prezentele dosare și, întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a schimba soluțiile adoptate de Curte, se impune menținerea jurisprudenței.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

7. Prin încheierea civilă din 3 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 18.584/325/2016, Judecătoria Timișoara - Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (5) și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția a fost ridicată de Societatea OTP FAKTORING ZRT și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.781 D/2016.

8. Prin încheierea din 11 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 10.799/1.748/2016, Judecătoria Cornetu a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 77/2016. Excepția a fost invocată de instanță din oficiu și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.821 D/2016.

9. Prin încheierea din 2 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 21,739/245/2016, Judecătoria Iași - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 77/2016. Excepția a fost ridicată de Societatea OTP Bank România - S.A. din București șt formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.833D/2016.

10. Prin încheierea din 28 septembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 15.025/301/2016, Judecătoria Sectorului 3 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1, art. 3, art. 4 alin. (1) și (2), art. 5, art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (4)-(6), art. 8, art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția a fost ridicată de Societatea OTP Bank România - S A. din București și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.852D/2016.

11. Prin încheierea din 7 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 5 695/204/2016, Judecătoria Câmpina - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 77/2016, precum și a Legii nr. 77/2016, în ansamblul său. Excepția a fost ridicată de Societatea Secapital S.a.R.L. din Luxemburg și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.866D/2016.

12. Prin încheierea din 21 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 17.540/4/2016, Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 77/2016, Excepția a fost invocată de Societatea BRD - Groupe Société Générale - S.A. și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.873D/2016.

13. Prin încheierea din 3 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 12.053/197/2016, Judecătoria Brașov a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 77/2016, precum și a Legii nr. 77/2016, în ansamblul său. Excepția a fost ridicata de Societatea OTP FAKTORING ZRT și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.911 D/2016.

14. Prin încheierea din 8 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 16.336/212/2016, Judecătoria Constanța - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (5) și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția a fost ridicată de Societatea OTP FAKTORING ZRT și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.915D/2016.

15. Prin încheierea din 10 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 3.573/258/2016, Judecătoria Miercurea-Ciuc a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 77/2016 Excepția a fost ridicată de Societatea OTP FAKTORING ZRT și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.988D/2016.

16. Prin încheierea din 14 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 1.550/257/2016, Judecătoria Mediaș - Secția generală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 77/2016. Excepția a fost ridicată de Societatea Garanți Bank - S.A. din București și Societatea Kredyt Inkaso Investment RO - S.A. și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.022D/2016.

17. Prin încheierea din 13 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 7.400/94/2016, Judecătoria Buftea a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (5) și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția a fost ridicată de Societatea OTP FAKTORING ZRT și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.065D/2016,

18. Prin încheierea din 14 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 14.095/302/2016, Judecătoria Sectorului 5 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția a fost invocată de instanță din oficiu și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.071 D/2016.

19. Prin încheierile din 25 octombrie 2016, pronunțate în dosarele nr. 2.088/263/2016 și nr. 2.190/263/2016, Judecătoria Motru a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3, art. 8 alin. (1), alin. (3) și alin, (5), art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția a fost invocată de Societatea BRD - Groupe Société Générale - S.A. și formează obiectul Dosarelor Curții Constituționale nr. 3.121 D/2016 și nr. 3.122D/2016.

20. Prin încheierea din 23 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 11.445/320/2016, Judecătoria Târgu Mureș - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția a fost ridicată de Societatea OTP FAKTORING ZRT din București și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.191 D/2016.

21. Prin încheierea din 17 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 2.595/175/2016, Judecătoria Aiud a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția a fost invocată de Societatea BRD - Groupe Société Générale - S.A. - Sucursala Alba Iulia și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.213D/2016.

22. Prin încheierea din 24 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 4.250/243/2016, Judecătoria Hunedoara a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3, art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția a fost ridicată de Societatea CEC Bank - S.A. din București și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.262D/2016.

23. Prin încheierile din 6 decembrie 2016, pronunțate în dosarele nr. 13.520/303/2016 și nr. 15.309/303/2016, Judecătoria Sectorului 6 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (5) și art. 11 din Legea nr. 77/2016, precum și a Legii nr. 77/2016, în ansamblul său. Excepția a fost ridicată de Societatea OTP FAKTORING ZRT din București și formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 3.341 D/2016 și nr. 3.343D/2016.

24. Prin încheierea din 16 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 18.785/300/2016, Judecătoria Sectorului 2 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3, art. 4 alin. (1), art. 7, art. 10și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția a fost ridicată de Societatea Garanți Bank - S.A. din București și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.441 D/2016.

25. Prin încheierea din 24 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 21.660/301/2016, Judecătoria Sectorului 3 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția a fost ridicată de Societatea OTP FAKTORING ZRT din București și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.444D/2016.

26. Prin încheierea din 26 iulie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 9.342/280/2016, Judecătoria Pitești - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 77/2016. Excepția a fost invocată de Societatea BRD - Groupe Société Générale - S.A., prin BRD Sucursala Pitești și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.495D/2016.

27. Prin încheierea din 12 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 17.865/197/2016, Judecătoria Brașov - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția a fost ridicată de Societatea CEC Bank România - S.A. din București și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.529D/2016.

28. Prin încheierea din 21 decembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 5.519/258/2016, Judecătoria Miercurea-Ciuc a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 77/2016. Excepția a fost ridicată de Societatea OTP FAKTORING ZRT și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.533D/2016.

29. Prin încheierea din 16 decembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 15.739/303/2016, Judecătoria Sectorului 6 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 77/2016, precum și a Legii nr. 77/2016, în ansamblul său. Excepția a fost ridicată de Societatea Secapital S.a.R.L. din Luxemburg și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.545D/2016.

30. Prin încheierea din 6 decembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 5.029/305/2016, Judecătoria Sfântu Gheorghe a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 77/2016, precum și a Legii nr. 77/2016, în ansamblul său. Excepția a fost ridicată de Societatea OTP Faktoring ZRT și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.580D/2016.

31. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii arată, în esență, că se încalcă principiile previzibilității și accesibilității legii, întrucât i se impune creditorului ipotecar să accepte bunul în orice condiții, cu efect liberatoriu, sub sancțiunea pronunțării împotriva sa a unei hotărâri judecătorești care să confirme transferul dreptului de proprietate în patrimoniul său. Se mai arată că legiuitorul modifică destinația bunului, afectat inițial garantării executării unui contract de credit, în bun ce servește ca mijloc de plată cu efect liberatoriu. În plus, Legea nr. 77/2016 nu menține, pe întreaga perioadă a derulării contractului de credit, efectele prevăzute de părți sau care ar fi putut fi prevăzute la încheierea acestuia. Art. 3 din Legea nr. 77/2016 dispune că dispozițiile sale derogă de la Codul civil, fără a se indica expres textul/articolul de la care se derogă. În sfârșit, întrucât regimul juridic general al proprietății trebuie să fie reglementat, potrivit Constituției, prin lege organică, și dispozițiile derogatorii de la acest regim trebuie să fie reglementate prin lege organică, ceea ce nu s-a întâmplat în cazul Legii nr. 77/2016.

32. Cu privire la încălcarea principiului neretroactivității legii se arată că, întrucât modalitatea de rambursare, prin plata ratelor creditului, este un element asupra căruia părțile contractului cad de acord, obligatoriu și definitiv, la momentul încheierii acestuia, aceasta reprezintă o situație juridică consumată la momentul încheierii contractului. De aceea, nu se poate susține că părțile realizează un nou acord cu fiecare plată a ratei de credit. Autorii arată că dispozițiile Legii nr. 77/2016 sunt neconstituționale, întrucât acestea sunt aplicabile contractelor de credit încheiate anterior intrării în vigoare a acesteia, precum și executărilor silite demarate anterior acestui moment, indiferent de stadiul lor. Se face referire la jurisprudența Curții Constituționale, respectiv la deciziile nr. 713 din 4 decembrie 2014 și nr. 745 din 3 noiembrie 2015, prin care instanța constituțională a constatat încălcarea principiului neretroactivității în cazul unor dispoziții legale care prevedeau, în mod similar, aplicarea lor și actelor juridice în curs, încheiate anterior Intrării în vigoare a legii noi. Prin aplicarea retroactivă a dispozițiilor legale, autorii excepției consideră că sunt tratați în mod discriminatoriu față de consumatorii care au încheiat contracte de credit garantate cu ipotecă, întrucât noua lege pune creditorul într-o poziție de inferioritate, câtă vreme transferul dreptului de proprietate nu este condiționat de acordul creditorului pentru dobândirea imobilului, Consumatorului i se recunoaște dreptul absolut de a se libera de datorie prin simplul transfer al imobilului constituit drept garanție, fără a ține cont de interesul și opțiunea creditorului, ceea ce plasează într-o poziție privilegiată debitorul, cu nesocotirea dispozițiilor constituționale.

33. În continuare, se mai arată că, la data încheierii contractului, legislația nu prevedea ca modalitate alternativă de stingere a obligației darea în plată. Din acest motiv, o intervenție ulterioară a legiuitorului, în sensul obligării creditorului de a accepta darea în plată a imobilului ce face obiectul garanției, înșală așteptarea legitimă a creditorului de la momentul încheierii contractului și este, ca atare, retroactivă.

34. Din perspectiva dreptului fundamental de proprietate se susține că acesta este, în mod evident, limitat, întrucât statul intervine în acordul de voință deja exprimat cu privire la stingerea împrumutului. Prin dispozițiile criticate este afectat dreptul de proprietate al creditorului asupra sumelor de bani acordate cu titlu de împrumut, sume care nu se vor mai restitui în integralitate ca urmare a aplicării Legii nr. 77/2016. Or, autorii excepției arată că dețin un drept de proprietate asupra întregii sume acordate cu titlu de împrumut, iar dispozițiile legale prin care se prevede recuperarea creanței numai în limita valorii imobilului adus garanție și supus transferului forțat de proprietate echivalează cu o expropriere, câtă vreme nu se va recupera toată suma acordată. Această expropriere nu se produce în conformitate cu dispozițiile constituționale, întrucât pierderea dreptului de proprietate asupra creanței nu este compensată de o prealabilă și dreaptă despăgubire, iar această pierdere nu operează pentru o cauză de utilitate publică, stabilită conform legii.

35. Autorii excepției mai arată că scopul urmărit de legiuitor - degrevarea de datorii a unei categorii limitate de debitori din contractele de credit bancar - nu constă în satisfacerea unui interes general. Se susține că legea criticată nu respectă condiția referitoare la necesitatea restrângerii exercițiului dreptului de proprietate, întrucât legiuitorul avea la dispoziție instituția juridică a impreviziunii, mai puțin restrictivă în ceea ce privește exercitarea dreptului de proprietate privată. Cu referire la încălcarea principiului proporționalității, autorii susțin că nu există o justificare rațională pentru stabilirea unui tratament juridic identic pentru situații diferite, cu efectul instituirii unei poveri excesive asupra creditorului. Tratamentul juridic al debitorilor care se pot prevala de dispozițiile legii criticate este identic, atâta vreme cât aceasta nu stabilește criterii de diferențiere a debitorilor care se află în imposibilitate de plată față de cei care nu se află în această situație. Consecința unei asemenea omisiuni este că banca este obligată să suporte, în mod nejustificat, atingerile aduse dreptului său de proprietate generate de liberarea de datorie, inclusiv a debitorilor care nu se află în imposibilitate efectivă de plată.

36. Deși accesul liber la o activitate economică și libera inițiativă sunt garantate prin Constituție, dispozițiile legale criticate limitează această garanție sub două aspecte. Operațiunile de creditare, care reprezintă unele dintre activitățile principale ale autorilor excepției, sunt limitate sub aspectul operațiunilor de recuperare a sumelor acordate, în baza cărora au fost întocmite planurile de profitabilitate, cu atât mai mult cu cât legea afectează contractele și executările anterioare intrării sale în vigoare. Cel de-al doilea aspect vizează transformarea forțată a creditorului într-un vehicul imobiliar, deși nu a exprimat liber o astfel de inițiativă economică. Banca nu are ca obiect principal de activitate desfășurarea activităților comerciale privitoare la imobile, iar prin transferul forțat al proprietății asupra imobilelor va fi obligată să desfășoare această activitate neprevizionată.

37. Autorii excepției mai susțin că prevederile art. 4 și art. 7 alin. (1) din lege contravin normelor constituționale cuprinse în art. 21 și art. 53, întrucât instituției de credit îi este îngrădit dreptul la un proces echitabil și nu i se asigură accesul liber la justiție, având în vedere că îi este limitat în mod nejustificat dreptul de a contesta aspectele legate de starea curentă a bunului dat în plată, a culpei debitorului în diminuarea imobilului ipotecat sau a stării de necesitate învederate de debitor pentru parcurgerea procedurii de dare în plată.

38. În fine, se mai arată că, potrivit domeniului de reglementare al legii, aceasta se aplică și în cazul contractelor de credit de consum referitoare la bunuri imobile rezidențiale care intră în sfera de reglementare a Directivei 2014/17/UE. Potrivit art. 23 din Directiva 2014/17/UE, statele membre pot să reglementeze un cadru legal care să asigure cel puțin dreptul consumatorului de a converti contractul de credit într-o monedă alternativă, în condiții specificate, sau să fie în vigoare alte aranjamente pentru a limita riscul ratei de schimb valutar. Cu toate acestea, în art. 23 alin, (5) din Directiva 2014/17/UE se prevede în mod clar că astfel de reglementări nu pot fi aplicate cu efect retroactiv. În același sens dispune și art. 43 din Directivă, dispozițiile fiind clare, în sensul stabilirii aplicării lor doar pentru viitor, neputând fi aplicate cu efect retroactiv, ci doar contractelor de credit încheiate după data de 21 martie 2016. Din această perspectivă este evidentă contradicția dintre reglementarea europeană și cea națională.

39. Judecătoria Timișoara - Secția a II-a civilă, în Dosarul nr. 2.781 D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată.

40. Judecătoria Brașov, în Dosarul nr. 3.529D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. De asemenea, în Dosarul nr. 2.911 D/2016, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate.

41. Judecătoria Iași - Secția civilă, în Dosarul nr. 2.833D/2016, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate.

42. Judecătoria Sectorului 3 București - Secția civilă, în Dosarul nr. 2.852D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. De asemenea, în Dosarul nr. 3.444D/2016, instanța apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

43. Judecătoria Câmpina - Secția civilă, în Dosarul nr. 2.866D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

44. Judecătoria Sectorului 2 București - Secția civilă, în Dosarul nr. 3.441 D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

45. Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă, în Dosarul nr. 2.873D/2016 apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

46. Judecătoria Constanța - Secția civilă, în Dosarul nr. 2.915D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată.

47. Judecătoria Miercurea-Ciuc, în dosarele nr. 2.988D/2016 și nr. 3.533D/2016, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate.

48. Judecătoria Mediaș - Secția generală, în Dosarul nr. 3.022D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată.

49. Judecătoria Târgu Mureș - Secția civilă, în Dosarul nr. 3.191 D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată.

50. Judecătoria Buftea, în Dosarul nr. 3.065D/2016, apreciază ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

51. Judecătoria Motru, în dosarele nr. 3.121 D/2016 și nr. 3.122D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată.

52. Judecătoria Aiud, în Dosarul nr. 3.213D/2016, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate.

53. Judecătoria Hunedoara, în Dosarul nr. 3.262D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

54. Judecătoria Sectorului 6 București - Secția civilă, în dosarele nr. 3.341 D/2016 și nr. 3.343D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. De asemenea, în Dosarul nr. 3.545D/2016, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate.

55. Judecătoria Pitești - Secția civilă, în Dosarul nr. 3.495D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

56. Judecătoria Sfântu Gheorghe, în Dosarul nr. 3.580D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

57. Potrivit prevederilor art. 30 alin, (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

58. Guvernul, în dosarele nr. 3.343D/2016, nr. 3.441 D/2016 și nr. 3.580D/2016, având în vedere considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 623 din 25 octombrie 2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate a sintagmei „precum și din devalorizarea bunurilor imobile” din art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016 este inadmisibilă, că dispozițiile art. 11 teza întâi raportate la art. 3 teza a doua, art. 4,7 și 8 din Legea nr. 77/2016 sunt constituționale în măsura în care instanța judecătorească verifică condițiile referitoare la existența impreviziunii, că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la dispozițiile art. 3 teza întâi și a prevederilor art. 11 teza a două din Legea nr. 77/2016 este inadmisibilă și că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza întâi, raportate la celelalte dispoziții din Legea nr. 77/2016 este neîntemeiată.

59. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

60. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

61. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din actele de sesizare a Curții Constituționale, îl constituie dispozițiile art. 1, art. 3, art. 4, art. 5, art. 6 alin. (1), art. 7, art. 8, art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2018, precum și a Legii nr. 77/2016, în ansamblul său. Dispozițiile legale criticate punctual au următorul cuprins:

- Art. 1: „(1) Prezenta lege se aplică raporturilor juridice dintre consumatori și instituțiile de credit, instituțiile financiare nebancare sau cesionarii creanțelor deținute asupra consumatorilor.

(2) Consumatori sunt persoanele definite de Ordonanța Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(3) Dispozițiile prezentei legi se aplică și în cazul în care creanța creditorului izvorând dintr-un contract de credit este garantată cu fideiusiunea și/sau solidaritatea unuia sau mai multor codebitori sau coplătitori.

(4) Prevederile prezentei legi nu se aplică creditelor acordate prin programul <(Prima casă», aprobat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului «Prima casă», aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 368/2009, cu modificările și completările ulterioare.

- Art. 3: „Prin derogare de la dispozițiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, consumatorul are dreptul de a i se stinge datoriile izvorâte din contractele de credit cu tot cu accesorii, fără costuri suplimentare, prin darea în plată a imobilului ipotecat în favoarea creditorului, dacă în termenul prevăzut la art. 5 alin. (3) părțile contractului de credit nu ajung la un alt acord.

- Art. 4: „(1) Pentru stingerea creanței izvorând dintr-un contract de credit și a accesoriilor sale prin dare în plată trebuie îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiții:

a) creditorul și consumatorul fac parte din categoriile prevăzute la art. 1 alin. (1), astfel cum acestea sunt definite de legislația specială;

b) cuantumul sumei împrumutate, la momentul acordării, nu depășea echivalentul în lei al 250.000 euro, sumă calculată la cursul de schimb publicat de către Banca Națională a României în ziua încheierii contractului de credit;

c) creditul a fost contractat de consumator cu scopul de a achiziționa, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinație de locuință sau, indiferent de scopul pentru care a fost contractat, este garantat cu cel puțin un imobil având destinația de locuință;

d) consumatorul să nu fi fost condamnat printr-o hotărâre definitivă pentru infracțiuni în legătură cu creditul pentru care se solicită aplicarea prezentei legi.

(2) în situația în care executarea obligațiilor asumate prin contractul de credit a fost garantată cu două sau mai multe bunuri, în vederea aplicării procedurii prevăzute de prezenta lege debitorul va oferi în plată toate bunurile ipotecate în favoarea creditorului.”;

- Art. 5: „(1) în vederea aplicării prezentei legi, consumatorul transmite creditorului, prin intermediul unui executor judecătoresc, al unui avocat sau al unui notar public, o notificare prin care îl informează că a decis să îi transmită dreptul de proprietate asupra imobilului în vederea stingerii datoriei izvorând din contractul de credit ipotecar, detaliind și condițiile de admisibilitate a cererii, astfel cum sunt reglementate la art. 4.

(2) Notificarea prevăzută la alin. (1) trebuie să cuprindă și stabilirea unui interval orar, în două zile diferite, în care reprezentantul legai sau convențional al instituției de credit să se prezinte la un notar public propus de debitor în vederea încheierii actului translativ de proprietate, prin care se stinge orice datorie a debitorului, principal, dobânzi, penalități, izvorând din contractul de credit ipotecar, în conformitate cu dispozițiile prezentei legi.

(3) Prima zi de convocare la notarul public nu poate fi stabilită la un termen mai scurt de 30 de zile libere, perioadă în care se suspendă orice plată către creditor, precum și orice procedură judiciară sau extrajudiciară demarată de creditor sau de persoane care se subrogă în drepturile acestuia îndreptată împotriva consumatorului sau a bunurilor acestuia.

(4) Cu cel puțin 3 zile libere înainte de prima zi de convocare la notarul public, părțile transmit acestuia informațiile și înscrisurile necesare încheierii actului de dare în plată.

(5) Toate costurile notariale și, după caz. ale executorului judecătoresc sau ale avocatului se suportă de către debitor.”;

- Art. 6: „(1) De la data primirii notificării prevăzute la art. 5 se suspendă dreptul creditorului de a se îndrepta împotriva codebitorilor, precum și împotriva garanților personali sau ipotecari.

(2) în situația admiterii definitive a contestației prevăzute la art. 7r creditorul poate demara sau, după caz, relua orice procedură judiciară sau extrajudiciară atât împotriva debitorului, cât și împotriva altor garanți personali sau ipotecari.

(3) Demersurile prevăzute la art. 5 și art. 7-9 pot fi întreprinse și de codebitori, precum și de garanții personali sau ipotecari ai consumatorului principal, cu acordul acestuia sau al succesorilor săi.

(4) Acțiunea în regres împotriva debitorului principal va putea fi formulată numai după stingerea integrală a datoriei izvorând din contractul de credit, în conformitate cu dispozițiile prezentei legi”;

- Art. 7: „(1) în termen de 10 zile de la data comunicării notificării emise în conformitate cu dispozițiile art. 5, creditorul poate contesta îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a procedurii reglementate de prezenta lege.

(2) Cererea se judecă în procedură de urgență, cu citarea părților, de judecătoria în circumscripția căreia domiciliază consumatorul.

(3) Apelul împotriva hotărârii pronunțate în conformitate cu dispozițiile alin. (2) se depune de partea interesată în termen de 15 zile lucrătoare de la comunicare și se judecă cu celeritate.

(4) Până la soluționarea definitivă a contestației formulate de creditor se menține suspendarea oricărei plăți către acesta, precum și a oricărei proceduri judiciare sau extrajudiciare demarate de creditor sau de persoanele care se subrogă în drepturile acestuia împotriva debitorului.

(5) în situația în care se admite contestația formulată de creditor, părțile vor fi puse în situația anterioară îndeplinirii demersurilor prevăzute de prezenta lege.

(6) în termen de 10 zile de la data respingerii definitive a contestației, creditorul are obligația să se prezinte, în conformitate cu notificarea prealabilă a debitorului, la notarul public indicat în cuprinsul acesteia. Dispozițiile art. 5 alin. (4) sunt aplicabile atât în vederea transmiterii informațiilor și a înscrisurilor, cât și în vederea stabilirii datei exacte a semnării actului de dare în plată.*,

- Art. 8: „(1) în situația în care creditorul nu se conformează dispozițiilor prevăzute de prezenta lege, debitorul poate cere instanței să pronunțe o hotărâre prin care să se constate stingerea obligațiilor născute din contractul de credit ipotecar și să se transmită dreptul de proprietate către creditor.

(2) Cererea se judecă cu celeritate, cu citarea părților, de către judecătoria în circumscripția căreia domiciliază debitorul.

(3) Până la soluționarea definitivă a cererii prevăzute la alin. (1) se menține suspendarea oricărei plăți către creditor, precum și a oricărei proceduri judiciare sau extrajudiciare demarate de creditor sau de persoane care se subrogă în drepturile acestuia împotriva debitorului.

(4) Acțiunea prevăzută de prezentul articol este scutită de plata taxei judiciare de timbru.

(5) Dreptul de a cere instanței să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparține și consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanței, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă contra debitorului.:

- Art. 10: „(1) La momentul încheierii contractului translativ de proprietate, respectiv de la data pronunțării hotărârii judecătorești definitive, potrivit prevederilor art. 8 sau, după caz, ale art. 9, va fi stinsă orice datorie a debitorului față de creditor, acesta din urmă neputând solicita sume de bani suplimentare.

(2) De dispozițiile prezentului articol beneficiază și codebitorul sau fideiusorul care a garantat obligația debitorului principal

- Art. 11: „în vederea echilibrării riscurilor izvorând din contractul de credit, precum și din devalorizarea bunurilor imobile, prezenta lege se aplică atât contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, cât și contractelor încheiate după această dată. “.

62. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3), (4) și (5) privind statul de drept, art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 privind tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 44 alin. (2) privind dreptul de proprietate privată, art. 45 privind libertatea economică, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 73 alin. (1) și alin. (3) privind categoriile de legi, art. 126 alin. (1) referitor la instanțele judecătorești, art. 135 alin. (1) și (2) lit. a) privind economia, art. 136 alin, (5) privind proprietatea, precum și prevederilor art. 1 - Protecția proprietății din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Totodată, sunt invocate Directiva 2014/17/UE și Directiva 93/13/CEE.

63. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în ceea ce privește o parte dintre dispozițiile legale criticate, nu sunt respectate condițiile de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate, a căror existență rezultă din dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor [...] privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei [...]”, precum și din dispozițiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale”.

64. Astfel, Curtea reține că, în ceea ce privește data încheierii contractelor de credit, acestea au fost încheiate înaintea intrării în vigoare a noului Cod civil, respectiv 1 octombrie 2011. Autorii excepției au invocat neconstituționalitatea art. 3 din Legea nr. 77/2016, fără să se raporteze în mod distinct la cele două ipoteze ale acestuia, respectiv ipoteza care vizează aplicabilitatea noului Cod civil („Prin derogare de la dispozițiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare”\ și ipoteza care vizează aplicabilitatea vechiului Cod civil. În aceste condiții, instanța de contencios constituțional va respinge ca inadmisibilă excepția  de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 teza întâi raportate )a dispozițiile art. 3 teza întâi din Legea nr. 77/2016.

65. Faptul că în aceste cauze contractele de credit ce fac obiectul cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești care au sesizat Curtea au fost încheiate înainte de intrarea în vigoare a noului Cod civil este relevant și în examinarea admisibilității excepției având ca obiect neconstituționalitatea tezei a două a art. 11 din Legea nr. 77/2016. Curtea reține că, potrivit primei teze a acestuia, dispozițiile Legii nr. 77/2016 se aplică și contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, iar, potrivit celei de-a două teze a art. 11, Legea nr. 77/2016 se aplică acelor contracte de credit încheiate după data intrării sale în vigoare. Așa fiind, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza a două din Legea nr. 77/2016 urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, întrucât acestea vizează contracte încheiate după intrarea în vigoare a Legii nr. 77/2016.

66. În continuare, Curtea reține că, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017, a constatat că dispozițiile art. 11 teza întâi, raportate la dispozițiile art. 3 teza a doua, art. 4, art. 7 și art. 8 din Legea nr. 77/2016, sunt constituționale numai în măsura în care instanța judecătorească are posibilitatea și obligația de a verifica îndeplinirea condițiilor impreviziunii pentru fiecare contract de credit în parte. Curtea a mai reținut că, în cazul în care instanța judecătorească nu ar avea posibilitatea să verifice îndeplinirea condițiilor impreviziunii, aceste dispoziții legale ar încălca dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 1 alin. (5) în componenta sa privind calitatea legii, cele ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, precum și cele ale art. 124 privind înfăptuirea justiției.

67. Totodată, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, precitată, paragraful 122, Curtea a constatat că sintagma „precum și din devalorizarea bunurilor imobile din art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016 este neconstituțională.

68. În acest context, Curtea reține că, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, „nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale”. Prin urmare, ținând cont de faptul că Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, mai sus menționată, a fost pronunțată ulterior sesizării instanței constituționale în prezenta cauză, excepția de neconstituționalitate a sintagmei „precum și din devalorizarea bunurilor imobile” din art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016, precum și cea a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la art. 3 teza a doua, art. 4, art. 7 alin. (1)-(3),

(5), (6) și art. 8 alin. (1)-(4) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite urmează a fi respinsă ca devenită inadmisibilă, având în vedere și faptul că autorii excepției de neconstituționalitate critică exact înțelesul normelor legale care a fost exclus din cadrul constituțional.

69. Cu privire la art. 11 teza întâi raportat la art. 1 din lege, Curtea constată că nu contravine niciunui text constituțional invocat, acesta stabilind doar sfera de aplicare a legii supuse controlului de constituționalitate, respectiv raporturilor juridice dintre consumatori și instituțiile de credit, instituțiile financiare nebancare sau cesionarii creanțelor deținute asupra consumatorilor. Mai mult, acest text nici măcar nu stabilește obiectul legii, obiect care se conturează începând cu art. 3 din lege.

70. Referitor la art. 11 teza întâi raportat la art. 5 și 6 din lege, Curtea constată că acestea reglementează procedura de derulare a dării în plată a imobilului ipotecat. Curtea observă că art. 3 teza a două a fixat regulile de drept substanțial subsumate principiului impreviziunii în contractele de credit, iar art. 5 și 6 din lege reglementează, în esență, procedura de urmat pentru aplicarea regulilor anterior menționate.

71. Cu privire la constituționalitatea art. 11 teza întâi raportat la art. 5 alin. (3) și art. 7 alin. (4) din lege, prin Decizia nr. 92 din 28 februarie 2017, paragrafele 50-60, Curtea a reținut că, reglementând procedura dării în plată, ca expresie a impreviziunii contractuale, legiuitorul, prin art. 5 alin. (3) și art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016, a pus la îndemâna debitorului obligației un mecanism procedural specific, prin efectul căruia are loc o suspendare de drept a executării plăților pe care debitorul le-ar datora în temeiul contractului de credit. Suspendarea plăților aferente contractului de credit intervine ca un accesoriu al deciziei unilaterale a acestuia prin care apreciază că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate inerente procedurii dării în plată, însă, pe perioada suspendării plăților, celelalte obligații ale debitorului rezultate din acesta se execută în continuare. Curtea a constatat că un asemenea mecanism procedural nu este de natură să afecteze sau să anuleze dreptul de proprietate privată al creditorului pentru că suspendarea plăților este o măsură imediată care este menită să împiedice ruina iminentă a debitorului, înlăturând efectele negative asupra patrimoniului acestuia în condițiile în care creditorul decide să demareze o procedură judiciară. Ca atare, Curtea, având în vedere conținutul normativ al art. 5 alin. (3) și art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016, a constatat că acestea reglementează o intervenție etatică cu privire la executarea contractelor de credit aflate în curs. De principiu, niciun text constituțional nu împiedică legiuitorul să intervină în executarea acestor contracte în vederea reechilibrării lor, cu respectarea condițiilor impuse prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016 referitoare la buna-credință și echitatea ce trebuie să guverneze această materie, însă intensitatea acestei intervenții, privită din perspectiva exigențelor Constituției, trebuie evaluată prin prisma testului de proporționalitate dezvoltat de Curtea Constituțională în jurisprudența sa (a se vedea Decizia nr. 75 din 26 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 21 aprilie 2015, sau Decizia nr. 266 din 21 mai 2013, publicată În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 19 iulie 2013). Curtea a mai constatat că, deși creditorul obligației deține, în principiu, un bun, în sensul art. 1 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, reprezentat de creanța care face obiectul contractului de credit, intervenția statului operată prin textele de lege criticate urmărește un scop legitim ce se circumscrie conceptului de protecție a consumatorului prin înlăturarea pericolului ruinei sale iminente, respectiv protecția consumatorului prin evitarea punerii acestuia în situația de a plăti sume de bani corespunzătoare contractului de credit în condițiile în care se invocă impreviziunea întemeiată pe art. 969 și 970 din Codul civil din 1864, că măsura critică este adecvată, necesară și respectă un just raport de proporționalitate între interesele generale și cele particulare. În consecință, având în vedere cele anterior expuse, Curtea a constatat că mecanismul procedural reglementat de legiuitor nu pune în discuție în niciun fel condițiile de drept substanțial ce trebuie avute în vedere la depunerea notificării, ci stabilește un echilibre procedural corect între părțile aflate în litigiu, cu respectarea principiului proporționalității ce trebuie să caracterizeze orice măsură etatică în domeniul proprietății private.

72. Cu privire la art. 11 teza întâi raportat la art. 8 alin. (5) din lege, Curtea s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 95 din 28 februarie 2017, paragrafele 44-49, constatând că textul criticat nu încalcă art. 44 din Constituție, în măsura în care acesta este aplicat în condițiile intervenirii impreviziunii. În caz contrar, s-ar accepta, pe de o parte, ruina debitorului și îmbogățirea fără justă cauză a creditorului, contractul de credit nemaiputând constitui temeiul îmbogățirii acestuia, ci situația imprevizibilă intervenită, iar, pe de altă parte, s-ar crea o vădită inegalitate între debitorii care, având în vedere aceeași situație de impreviziune, au reușit să reziste acesteia pe un interval temporal mai extins sau mai restrâns. Or, acest criteriu, coroborat cu data intrării în vigoare a legii, este unul artificial și arbitrar, întrucât impreviziunea trebuie evaluată în exclusivitate în funcție de echilibrul contractual dintre părți, fiind, așadar, o chestiune ce ține de dezechilibrarea prestațiilor la care acestea s-au obligat datorită unui element exterior conduitei lor a cărui amploare nu putea fi prevăzută. Ca atare, stingerea datoriei prin darea în plată a imobilului ipotecat reprezintă o ficțiune juridică aplicabilă tuturor procedurilor de executare silită începute anterior sau ulterior intrării în vigoare a legii, indiferent că bunul aferent garanției a fost vândut în cadrul acestei proceduri anterior/ulterior intrării în vigoare a legii, singura condiție impusă de legiuitor fiind ca acestea să fie în curs la data depunerii notificării. Așa fiind, ca urmare a stingerii datoriilor prin darea în plată a bunului în condițiile legii criticate, executarea contractului încetează. Prin urmare, Curtea a constatat că soluția legislativă de stingere a datoriilor izvorâte din contractele de credit, indiferent de data la care a fost vândut bunul imobil ipotecat prin licitație publică sau printr-un alt mod agreat de creditor, nu încalcă dreptul de proprietate privată al creditorului, consacrat de art. 44 din Constituție.

73. Referitor la critica de neconstituționalitate a legii în ansamblul său, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2017, paragrafele 107-108, Curtea a statuat că Legea nr. 77/2016 reglementează situații specifice care nu se referă la regimul general al proprietății, În sensul că vizează doar o modalitate de executare a unor obligații derivate din contractul de credit în ipoteza intervenirii impreviziunii. Chiar dacă aplicarea Legii nr. 77/2016 are drept efect un transfer de proprietate, acest lucru nu semnifică faptul că legea în sine reglementează regimul general al proprietății, sintagmă ce vizează cadrul general al proprietății în România, și nu orice transfer al dreptului de proprietate ca urmare a aplicării unor instituții de drept civil. În concordanță cu jurisprudența sa (Decizia nr. 5 din 14 iulie 1992, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 22 iulie 1992), Curtea constată că regimul juridic general al proprietății, publică sau privată, vizează, ca esență, cele trei elemente ale dreptului de proprietate: posesia, folosința, dispoziția, fiind preponderent un regim de drept privat. Regimul proprietății și al dreptului de proprietate, și încă la nivel general, reprezintă o realitate juridică care guvernează raporturile juridice de o valoare socială semnificativă ce reclamă reglementarea printr-o lege organică, pe când regulile specifice pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate reprezintă o altă realitate juridică, de o importanță mai mică, putând fi stabilită prin legi ordinare sau, după caz, prin ordonanțe. De altfel, legiuitorul a mai adoptat reglementări care au un impact asupra dreptului de proprietate prin intermediul unor legi ordinare, cum ar fi Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015) care în art. 348 reglementează confiscările dispuse potrivit legii. Prin urmare, Curtea a constatat că această critică de neconstituționalitate extrinsecă este neîntemeiată.

74. Întrucât nu au intervenit elemente noi care să justifice reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția și considerentele care au fundamentat-o își mențin valabilitatea.

75. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, în ceea ce privește dispozițiile art. 11 teza întâi, raportate la dispozițiile art. 5 alin. (3), art. 7 alin. (4) și art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, și cu unanimitate de voturi, cu privire la celelalte dispoziții legale,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 teza întâi, raportate la dispozițiile art. 3 teza întâi, precum și excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza a două din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată de Societatea OTP FAKTORING ZRT în Dosarul nr. 18.584/325/2016 al Judecătoriei Timișoara - Secția a II-a civilă, de Judecătoria Cornetu, din oficiu, în Dosarul nr. 10.799/1.748/2016, de Societatea OTP Bank România - S.A. din București în Dosarul nr. 21.739/245/2016 al Judecătoriei Iași - Secția civilă și în Dosarul nr. 15.025/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 București, de Societatea Secapital S.a.R.L. Luxemburg în Dosarul nr. 5.695/204/2016 al Judecătoriei Câmpina, de BRD - Groupe Société Générale - S.A. în Dosarul nr. 17.540/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 București - Secția civilă, de Societatea OTP FAKTORING ZRT în Dosarul nr. 12.053/197/2016 al Judecătoriei Brașov, în Dosarul nr. 16.336/212/2016 al Judecătoriei Constanța - Secția civilă și în Dosarul nr. 3.573/258/2016 al Judecătoriei Miercurea-Ciuc, de Societatea Garanți Bank - S.A. și Societatea Kredyt Inkaso Investment RO - S.A. în Dosarul nr. 1.550/257/2016 al Judecătoriei Mediaș - Secția generală, de Societatea OTP FAKTORING ZRT în Dosarul nr. 7.400/94/2016 al Judecătoriei Buftea, de Judecătoria Sectorului 5 București - Secția civilă, din oficiu, în Dosarul nr. 14.095/302/2016, de BRD - Groupe Société Générale - S.A. în dosarele nr. 2.088/263/2016 și nr. 2.190/263/2016 ale Judecătoriei Motru, de Societatea OTP FAKTORING ZRT în Dosarul nr. 11.445/320/2016 al Judecătoriei Târgu Mureș - Secția civilă, de BRD - Groupe Société Générale - S.A. - Sucursala Alba Iulia în Dosarul nr. 2.595/175/2016 al Judecătoriei Aiud, de Societatea CEC Bank - S.A. din București în Dosarul nr. 4.250/243/2016 al Judecătoriei Hunedoara, de Societatea OTP FAKTORING ZRT în dosarele nr. 13.520/303/2016 și nr. 15.309/303/2016 ale Judecătoriei Sectorului 6 București - Secția civilă, de Societatea Garanți Bank - S.A. din București în Dosarul nr. 18,785/300/2016 al Judecătoriei Sectorului 2 București - Secția Civilă, de Societatea OTP FAKTORING ZRT în Dosarul nr. 21,660/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 București - Secția civilă, de BRD - Groupe Société Générale - S.A. - Sucursala Pitești în Dosarul nr. 9.342/280/2016 al Judecătoriei Pitești - Secția civilă, de Societatea CEC Bank - S.A. din București în Dosarul nr. 17.865/197/2016 al Judecătoriei Brașov - Secția civilă, de Societatea OTP FAKTORING ZRT în Dosarul nr. 5.519/258/2016 al Judecătoriei Miercurea-Ciuc, de Societatea Secapital S.a.R.L. Luxemburg în Dosarul nr. 15.739/303/2016 al Judecătoriei Sectorului 6 București - Secția civilă, și de Societatea OTP FAKTORING ZRT în Dosarul nr. 5.029/305/2016 al Judecătoriei Sfântu Gheorghe.

2. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 teza întâi, raportate la dispozițiile art. 3 teza a doua, art. 4, art. 7 alin. (1)-(3) și alin. (5)-(6) și ale art. 8 alin. (1)-(4) din Legea nr. 77/2016, precum și a sintagmei „precum și din devalorizarea bunurilor imobile” din art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016, excepție ridicată de aceleași părți în aceleași dosare ale acelorași instanțe.

3. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 teza întâi, raportate la celelalte dispoziții din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, precum și a legii în ansamblul său, excepție ridicată de aceleași părți în aceleași dosare ale acelorași instanțe, și constată că sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și generai obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Timișoara - Secția a II-a civilă, Judecătoriei Cornetu, Judecătoriei Brașov - Secția civilă, Judecătoriei Iași - Secția civilă, Judecătoriei Sectorului 3 București - Secția civilă, Judecătoriei Câmpina - Secția civilă, Judecătoriei Sectorului 2 București - Secția civilă, Judecătoriei Sectorului 4 București - Secția civilă, Judecătoriei Constanța - Secția civilă, Judecătoriei Miercurea-Ciuc, Judecătoriei Mediaș - Secția generală, Judecătoriei Târgu Mureș - Secția civilă, Judecătoriei Buftea, Judecătoriei Sectorului 5 București - Secția civilă, Judecătoriei Motru, Judecătoriei Aiud, Judecătoriei Hunedoara, Judecătoriei Sectorului 6 București - Secția civilă, Judecătoriei Pitești - Secția civilă și Judecătoriei Sfântu Gheorghe și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 8 martie 2018.

 

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Bianca Drăghici

 

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 115

din 13 martie 2018

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap

 

Valer Dorneanu - președinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Cosmin-Marian Văduva - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, excepție ridicată de Nicu Mercan în Dosarul nr. 8/229/2016 al Tribunalului Ialomița - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.043D/2017.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților, procedura de citare fiind legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosarul cauzei, partea Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A. - CESTRIN a depus concluzii scrise, prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate.

4. Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 2.044D/2017, nr. 2.045D/2017 și nr. 2.636D/2017, având ca Obiect excepții de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 din Legea nr. 448/2006, excepții ridicate de Nicu Mercan în dosarele nr. 426/229/2016, nr. 754/229/2016 și nr. 3.326/229/2016 ale Tribunalului Ialomița - Secția civilă.

5. La apelul nominal se constată lipsa părților, procedura de citare fiind legal îndeplinită.

6. Având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 2.044D/2017, nr. 2.045D/2017 și nr. 2.636D/2017 la Dosarul nr. 2.043D/2017. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.044D/2017, nr. 2.045D/2017 și nr. 2.636D/2017 la Dosarul nr. 2.043D/2017, care a fost primul înregistrat.

7. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că autorul acesteia critică o lacună legislativă, respectiv faptul că persoanele cu handicap nu sunt scutite de la obligația achitării taxei de peaj, indiferent de tipul și numărul de autovehicule pe care le dețin.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

8. Prin încheierile din 31 mai 2017, 14 iunie 2017 și 18 octombrie 2017, pronunțate în dosarele nr. 8/229/2016, nr. 426/229/2016, nr. 754/229/2016 și 3.326/229/2016, Tribunalul Ialomița - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, excepție ridicată de Nicu Mercan, în cauze având ca obiect anularea unor procese-verbale de constatare a unor contravenții și aflate în faza procesuală a apelului.

9. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul arată că legiuitorul a acordat facilitatea prevăzută de prevederile criticate în considerarea statutului special al persoanelor cărora li se acordă, respectiv persoane cu handicap, și nu în considerarea tipului de autovehicul pentru a cărui utilizare persoana cu handicap este scutită de la plată, respectiv autoturism, autoutilitară ș.a.m.d. Prin urmare, este neconstituțională interpretarea potrivit căreia, la acordarea scutirii de la plata tarifului prevăzute de art. 28 din Legea nr. 448/2006, nu se ține cont exclusiv de calitatea specială a beneficiarului, respectiv de persoană cu handicap, ci scutirea, potrivit alin. (2) al art. 28 din Legea nr. 448/2006, introdus prin Legea nr. 193/2015, se aplică pentru un singur autoturism deținut de fiecare dintre persoanele îndreptățite.

10. Autorul consideră că refuzul autorităților administrative de a-i recunoaște dreptul de a fi scutit de la plata atât a tarifului de utilizare, cât și a tarifului de trecere reprezintă o încălcare a hotărârilor judecătorești prin care i s-a recunoscut statutul de persoană cu handicap.

11. Autorul mai arată că nu sunt respectate criteriile de calitate a legii. Astfel, se ajunge la situația în care puterii publice, respectiv Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, îi revine o marjă arbitrară în procesul de interpretare a legii, iar condiționarea prevăzută în art. 28 alin. (2) al Legii nr. 448/2006 determină neclaritatea legii care, astfel, rămâne fără efecte față de cei care ar fi trebuit să beneficieze de prevederile ei.

12. De asemenea, autorul arată că alin. (2) al art. 28 din Legea nr. 448/2006 încalcă prevederile art. 148 alin. (2) și (4) din Constituție, întrucât Parlamentul României acordă, în mod condiționat, beneficiul scutirii prevăzut în alineatul întâi al normei.

13. În sfârșit, se mai susține că prevederile criticate încalcă dispozițiile art. 13 pct. 1 din Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități din 2006, ratificată prin Legea nr. 221/2010, potrivit cărora statele părți vor asigura acces la justiție pentru persoanele cu dizabilități.

14. Tribunalul Ialomița - Secția civilă apreciază că excepțiile de neconstituționalitate sunt inadmisibile, întrucât autorul acestora nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate, ci pune în discuție o insuficiență de natură legislativă.

15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepțiilor de neconstituționalitate ridicate.

16. Guvernul apreciază, în punctul său de vedere, că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât nu este motivată sub aspectul pretinsului raport de contrarietate dintre textul legal criticat și normele constituționale, iar criticile formulate vizează modul de interpretare a acestuia, precum și soluția legislativă, prin prisma a ceea ce omite să reglementeze.

17. Avocatul Poporului arată că prevederile legale contestate sunt constituționale și că își menține punctul de vedere care a fost reținut în Decizia Curții Constituționale nr. 593 din 21 octombrie 2014, prin care a apreciat că textul de lege criticat scutește persoanele cu handicap, deținătoare de autoturisme adaptate handicapului, precum și persoanele care le au în îngrijire, de la plata tarifului de utilizare a rețelelor de drumuri naționale. Scutirea instituită se acordă pentru a compensa dificultățile pe care persoanele cu handicap le au în ceea ce privește incluziunea socială. Astfel, scutirea de la plata rovinietei decurge din situația obiectivă în care se găsesc diferite persoane în funcție de natura handicapului.

18. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, reține următoarele:

19. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

20. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 28 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 3 ianuarie 2008, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins: „(1) Persoanele cu handicap, precum și însoțitorii sau, după caz, asistenții personali ai acestora, deținători de autoturisme, beneficiază de scutire de la plata tarifului de utilizare a rețelelor de drumuri naționale, prevăzut în Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Scutirea prevăzută la alin. (1) se aplică pentru un singur autoturism deținut de fiecare din persoanele îndreptățite potrivit prevederilor alin. (1).”

21. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 11 alin. (1) și (2) privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 20 alin. (2) referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 50 privind protecția persoanelor cu handicap și art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană.

22. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională reține că autorul acesteia nu pune în discuție probleme de constituționalitate a prevederilor art. 28 din Legea nr. 448/2006. Autorul și-ar fi dorit ca instanța judecătorească să le interpreteze în sensul că se aplică beneficiarilor, indiferent de numărul și/sau de calitatea autovehiculelor deținute sau, alternative, legiuitorul să nu fi introdus, în 2015, prevederea potrivit căreia scutirea de la plata tarifului de utilizare se aplică pentru un singur autoturism deținut de oricare din persoanele îndreptățite.

23. În oricare dintre cele două situații însă, critica autorului excepției se situează în afara limitelor înăuntrul cărora Curtea Constituțională, în vederea garantării supremației Constituției, potrivit art. 142 al acesteia, își poate exercita atribuțiile. O eventuală soluționare, pe fond, a excepției de neconstituționalitate ar echivala cu încălcarea prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”, precum și a dispozițiilor constituționale ale art. 126 alin. (1) potrivit cărora „Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege/ și ale prevederilor alin. (3) al art. 126 potrivit căruia instanțele judecătorești sunt cele care interpretează și aplică legea.

24. În considerarea dispozițiilor constituționale menționate, Curtea Constituțională a stabilit, de pildă în Decizia nr. 126 din 11 februarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 149 din 8 martie 2010, că problemele ce țin de aplicarea legii, respectiv luarea deciziei asupra incidenței în cauză a unor texte de lege, revin instanței de judecată, potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (1) din Constituție, care prevede c㠄justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege”, iar nu instanței de contencios constituțional. Astfel, instanța de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide care dintre legile puse în discuție sunt incidente, folosind toate principiile de interpretare a legii.

25. De asemenea, în aplicarea prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea, în mod constant, a arătat că nu poate modifica sau completa soluțiile normative adoptate de legiuitorul ordinar (a se vedea, cu titlu de exemplu, deciziile nr. 502 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, nr. 593 din 21 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 903 din 12 decembrie 2014, și nr. 44 din 17 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficiai al României, Partea I, nr. 378 din 29 mai 2015).

26. De altfel, prevederile care fac obiectul controlului de constituționalitate au mai fost supuse, în trecut, unor critici care ridicau, de asemenea, probleme situate în competența puterii legislative sau a celei judecătorești. Astfel, în paragraful 18 al Deciziei nr. 593 din 21 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. nr. 903 din 12 decembrie 2014, Curtea a reținut c㠄autoarea excepției consideră că beneficiul scutirii de la plata tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale ar trebui acordat și altor persoane cu handicap decât celor pentru care este necesară adaptarea autoturismului handicapului. Având în vedere aspectele învederate de autoarea excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că acestea vizează, pe de o parte, completarea actului normativ, iar, pe de altă parte, aspecte care țin de interpretarea și aplicarea legii, or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, aceasta se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. Prin urmare, în cauza de față se impune soluția respingerii ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate.”

27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, excepție ridicată de Nicu Mercan în dosarele nr. 8/229/2016, nr. 426/229/2016, nr. 754/229/2016 și nr. 3.326/229/2016 ale Tribunalului Ialomița - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Ialomița - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 13 martie 2018.

 

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Cosmin-Marian Văduva

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

 

ORDIN

pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului sănătății nr. 1.573/2016 privind aprobarea modelului declarației de avere și al declarației de interese

 

Văzând Referatul de aprobare al Direcției control și integritate nr. SP 7.311 din 27.06.2018,

având în vedere prevederile art. 188 și 189 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 94 alin. (21) lit. b) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare,

ținând cont de prevederile anexei nr. 2 Obiectiv general 3 - Consolidarea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în sectoare și domenii de activitate prioritare, Obiectiv specific 3.1 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în sistemul public de sănătate, punctul 3.1.2 din Hotărârea Guvernului nr. 583/2016 privind aprobarea Strategiei naționale anticorupție pe perioada 2016-2020, a seturilor de indicatori de performanță, a riscurilor asociate obiectivelor și măsurilor din strategie și a surselor de verificare, a inventarului măsurilor de transparență instituțională și de prevenire a corupției, a indicatorilor de evaluare, precum și a standardelor de publicare a informațiilor de interes public,

în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) lit. b) din Protocolul de cooperare între Agenția Națională de Integritate și Ministerul Sănătății nr. 20.146/ACP10Q6/2016,

în temeiul dispozițiilor art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, cu modificările și completările ulterioare,

ministrul sănătății emite prezentul ordin.

Art. I. - Ordinul ministrului sănătății nr. 1.573/2016 privind aprobarea modelului declarației de avere și al declarației de interese, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 6 din 4 ianuarie 2017, se modifică și se completează după cum urmează

1. În cuprinsul ordinului se înlocuiește sintagma „Compartiment de integritate” cu sintagma „Serviciul de integritate”.

2. Articolul 3 se abrogă.

3. După articolul 3 se introduce un nou articol, articolul 31, cu următorul cuprins:

„Art. 31. - Persoanele responsabile care asigură implementarea prevederilor legale privind declarațiile de avere și declarațiile de interese la nivelul fiecărui spital public vor transmite Ministerului Sănătății, Serviciul de integritate, până la data de 15 iunie a fiecărui an, adresa web la care pot fi vizualizate declarațiile de avere și declarațiile de interese publicate conform prevederilor Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, cu modificările și completările ulterioare.”

4. Articolul 4 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 4. - Serviciul de integritate din cadrul Ministerului Sănătății are obligația de a informa spitalele publice și de a monitoriza implementarea prevederilor prezentului ordin, precum și de a publica pe site-ul Ministerului Sănătății adresele web la care pot fi vizualizate declarațiile de avere și declarațiile de interese publicate de acestea.”

5. Anexa „Metodologie de completare a declarației de avere și a declarației de interese” se abrogă.

Art. II. - Serviciul de integritate din cadrul Ministerului Sănătății și spitalele publice au obligația de a duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătății,

Sorina Pintea

 

București, 28 iunie 2018.

Nr. 837.