MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 593         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE         Joi, 12 iulie 2018

 

SUMAR

 

ACTE ALE SENATULUI

 

91. - Hotărâre privind propunerea de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind reutilizarea informațiilor din sectorul public (reformare) - COM (2018) 234 final

 

94. - Hotărâre privind propunerea de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2008/96/CE privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere - COM (2018) 274 final

 

98. - Hotărâre privind propunerea de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2008/106/CE privind nivelul minim de formare a navigatorilor și de abrogare a Directivei 2005/45/CE - COM (2018) 315 final

 

102. - Hotărâre privind propunerea de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2009/103/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind asigurarea de răspundere civilă auto și controlul obligației de asigurare a acestei răspunderi - COM (2018) 336 final

DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE

 

Decizia nr. 285 din 26 aprilie 2018 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, în integralitatea sa

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

475. - Hotărâre pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.069/2013 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE

 

74. - Ordin al ministrului afacerilor interne pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 140/2017 privind situația centralizată a clădirilor care sunt necorespunzătoare din punctul de vedere al condițiilor de detenție

 

ACTE ALE SENATULUI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

privind propunerea de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind reutilizarea informațiilor din sectorul public (reformare) - COM (2018) 234 final

 

În temeiul dispozițiilor art. 67 și art. 148 alin. (2) și (3) din Constituția României, republicată, precum și ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționali tați i, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului de instituire a Comunității Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/654 din 21.06.2018,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Senatul României constată că propunerea de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind reutilizarea informațiilor din sectorul public (reformare) respectă principiul subsidiarității.

(2) Senatul României constată că propunerea de directivă respectă principiul proporționalității.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 5 iulie 2018, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

 

p. PREȘEDINTELE SENATULUI,

ADRIAN ȚUȚUIANU

 

București, 5 iulie 2018.

Nr. 91.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

privind propunerea de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2008/96/CE privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere - COM (2018) 274 final

 

În temeiul dispozițiilor art. 67 și art. 148 alin. (2) și (3) din Constituția României, republicată, precum și ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului de instituire a Comunității Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/655 din 21.06.2018,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Senatul României constată că propunerea de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2008/96/CE privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere respecta principiul subsidiarității.

(2) Senatul României constată că propunerea de directivă respectă principiul proporționalității.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 5 iulie 2018, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

 

p. PREȘEDINTELE SENATULUI,

ADRIAN ȚUȚUIANU

 

București, 5 iulie 2018.

Nr. 94.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

privind propunerea de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2008/106/CE privind nivelul minim de formare a navigatorilor și de abrogare a Directivei 2005/45/CE - COM (2018) 315 final

 

În temeiul dispozițiilor art. 67 și art. 148 alin. (2) și (3) din Constituția României, republicată, precum și ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționali tați i, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului de instituire a Comunității Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/647 din 21.06.2018,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Senatul României constată că propunerea de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2008/106/CE privind nivelul minim de formare a navigatorilor și de abrogare a Directivei 2005/45/CE respectă principiul subsidiarității.

(2) Senatul României constată că propunerea de directivă respectă principiul proporționalității.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 5 iulie 2018, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

 

p. PREȘEDINTELE SENATULUI.

ADRIAN ȚUȚUIANU

 

București, 5 iulie 2018.

Nr. 98.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

privind propunerea de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2009/103/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind asigurarea de răspundere civilă auto și controlul obligației de asigurare a acestei răspunderi - COM (2018) 336 final

 

În temeiul dispozițiilor art. 67 și art. 148 alin. (2) și (3) din Constituția României, republicată, precum și ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului de instituire a Comunității Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/647 din 21.06.2018,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Senatul României constată că propunerea de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2009/103/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind asigurarea de răspundere civilă auto și controlul obligației de asigurare a acestei răspunderi respectă principiul subsidiarității.

(2) Senatul României constată că propunerea de directivă respectă principiul proporționalității.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 5 iulie 2018, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

 

p. PREȘEDINTELE SENATULUI,

ADRIAN ȚUȚUIANU

 

București, 5 iulie 2018.

Nr. 102.

 

DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE

 

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 285

din 26 aprilie 2018

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, în integralitatea sa

 

Valer Dorneanu - președinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Daniel-Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.

 

1. Prin încheierea din 8 decembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 19.064/245/2016, Judecătoria Iași - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, excepție ridicată de Societatea Banca Românească - S.A., membră a Grupului National Bank of Greece, în Dosarul Curții Constituționale nr. 5D/2017.

2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 6D/2017, nr. 9D/2017, nr. 10D/2017, nr. 39D/2017, nr. 43D/2017, nr. 56D/2017, nr. 76D/2017, nr. 87D/2017, nr. 93D/2017, nr. 127D/2017, nr. 129D/2017, nr. 204D/2017, nr. 223D/2017. nr. 224D/2017. nr. 250D/2017, nr. 254D/2017, nr. 263D/2017, nr. 270D/2017, nr. 296D/2017, nr. 297D/2017, nr. 298D/2017, nr. 303D/2017, nr. 322D/2017, nr. 324D/2017, nr. 327D/2017, nr. 329D/2017, nr. 340D/2017, nr. 341D/2017, nr. 342D/2017, nr. 351D/2017, nr. 379D/2017, nr. 380D/2017, nr. 449D/2017, nr. 455D/2017, nr. 462D/2017, nr. 463D/2017 și nr. 464D/2017, având un obiect similar al excepției de neconstituționalitate, și anume, prevederile Legii nr. 77/2016 Excepția a fost ridicată de Societatea Banca Românească - S A,, membră a Grupului National Bank of Greece, în Dosarul nr. 27.932/245/2016 al Judecătoriei Iași - Secția civilă, de Societatea Piraeus Bank România - S.A. în Dosarul nr. 11.445/280/2016 al Judecătoriei Pitești - Secția civilă, de Societatea Alpha Bank România - S A, în Dosarul nr. 10.981/94/2016 al Judecătoriei Buftea - Secția civilă, de Societatea Piraeus Bank România - S.A. în Dosarul nr. 22.325/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 București - Secția civilă, de Societatea Alpha Bank România - S.A. în Dosarul nr. 18.769/212/2016 al Judecătoriei Constanța - Secția civilă, de Societatea Alpha Bank România - S.A. în Dosarul nr. 11.530/200/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 București - Secția civilă, de Societatea Alpha Bank România - S.A. în Dosarul nr. 13.710/302/2016 al Judecătoriei Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă, de Societatea Piraeus Bank România - S.A. în Dosarul nr. 14.085/212/2016/a1 al Judecătoriei Constanța - Secția civilă, de Societatea Alpha Bank România - S.A. în Dosarul nr. 18.559/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 București - Secția civilă, de Societatea Banca Românească - S.A., membră a Grupului National Bank of Greece, în Dosarul nr. 17.659/245/2016 al Judecătoriei Iași - Secția civilă, de Societatea Banca Românească - S.A., membră a Grupului National Bank of Greece, în Dosarul nr. 18.794/245/2016 al Judecătoriei Iași - Secția civilă, de Societatea Banca Românească - S.A., membră a Grupului National Bank of Greece, în Dosarul nr. 6.035/320/2016/a 1 al Judecătoriei Târgu Mureș - Secția civilă, de Societatea Alpha Bank România - S.A. în Dosarul nr. 11.763/303/2016 al Judecătoria Sectorului 6 București - Secția civilă, de Societatea Piraeus Bank România - SA în Dosarul nr. 15.172/303/2016 al Judecătoriei Sectorului 6 București - Secția civilă, de Societatea Banca Românească - S.A. în Dosarul nr. 5.293/202/2016 al Judecătoriei Călărași, de Societatea Banca Românească - S.A., membră a Grupului National Bank of Greece, în Dosarul nr. 24.059/300/2016 al Judecătoriei Sectorului 2 București - Secția civilă, de Societatea Banca Românească - S.A., membră a Grupului National Bank of Greece, în Dosarul nr. 24.458/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 București - Secția civilă, de Societatea Banca Românească - S.A., membră a Grupului National Bank of Greece, în Dosarul nr. 16.887/215/2016 al Judecătoriei Craiova - Secția civilă, de Societatea Alpha Bank România - S.A. în Dosarul nr. 23,224/299/2016 al Judecătoriei Sectorului 1 București, de Societatea Alpha Bank România - S.A. în Dosarul nr. 23.993/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 București - Secția civilă, de Societatea Banca Românească - S.A., membră a Grupului National Bank of Greece, în Dosarul nr. 10.499/303/2016 al Judecătoriei Sectorului 6 București, de Societatea Piraeus Bank România - S.A. în Dosarul nr. 5.703/327/2016 al Judecătoriei Tulcea - Secția civilă și penală, de Societatea Alpha Bank România - S.A. în Dosarul nr. 15.350/302/2016 al Judecătoriei Sectorului 5 București - Secția a I l-a civilă, de Societatea Banca Transilvania România - S.A. în Dosarul nr. 23.321/245/2016 al Judecătoriei Iași - Secția civilă, de Societatea Banca Românească - SA, membră a Grupului National Bank of Greece, în Dosarul nr. 17.964/215/2016 al Judecătoriei Craiova - Secția civilă, de Societatea Piraeus Bank România - S.A. în Dosarul nr. 25.167/215/2016 al Judecătoriei Craiova - Secția civilă, de Societatea Banca Românească - S.A., membră a Grupului National Bank of Greece, în Dosarul nr. 7.116/320/2016/a1 al Judecătoriei Târgu Mureș, de Societatea Banca Românească - S.A., membră a Grupului National Bank of Greece, în Dosarul nr. 7.289/320/2016/a1 al Judecătoriei Târgu Mureș, de Societatea Banca Românească - S.A., membră a Grupului National Bank of Greece, în Dosarul nr. 837/310/2016 al Judecătoriei Iași - Secția civilă, de Banca Comercială înțesa SanPaolo România - S.A. în Dosarul nr. 2.387/262/2016 al Judecătoriei Moreni, de Societatea Alpha Bank România - S.A. în Dosarul nr. 9.028/320/2016/a1 al Judecătoriei Târgu Mureș, de Societatea Alpha Bank România - S.A. în Dosarul nr. 9.029/320/2016/a1 al Judecătoriei Târgu Mureș, de Societatea Banca Românească - S.A., membră a Grupului National Bank of Greece în Dosarul nr. 7.508/320/2016/a1 al Judecătoriei Târgu Mureș - Secția civilă, de Societatea Banca Românească - S.A., membră a Grupului National Bank of Greece, de Societatea Banca Românească - S.A., membră a Grupului National Bank of Greece, în Dosarul nr. 19.840/245/2016 al Judecătoriei Iași - Secția civilă, de Societatea Banca Românească - S.A., membră a Grupului National Bank of Greece, în Dosarul nr. 15.988/300/2016 al Judecătoriei Sectorului 2 București - Secția civilă, de Societatea Banca Românească - S.A., membră a Grupului National Bank of Greece, în Dosarul nr. 16.475/300/2016 al Judecătoriei Sectorului 2 București - Secția civilă, precum și de către Societatea Piraeus Bank România - S.A. în Dosarul nr. 16.585/300/2016 al Judecătoriei Sectorului 2 București - Secția civilă.

4. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 5D/2017, nr. 6D/2017, nr. 9D/2017, nr. 10D/2017, nr. 39D/2017, nr. 43D/2017, nr. 56D/2017, nr. 76D/2017, nr. 87D/2017, nr. 93D/2017, nr. 127D/ 2017, nr. 129D/2017, nr. 204D/2017, nr. 223D/2017, nr. 224D/ 2017, nr. 250D/2017, nr. 254D/2017, nr. 263D/2017, nr. 270D/ 2017, nr. 296D/2017, nr. 297D/2017, nr. 298D/2017, nr. 303D/ 2017, nr. 322D/2017, nr. 324D/2017, nr. 327D/2017, nr. 329D/ 2017, nr. 340D/2017, nr. 341D/2017, nr. 342D/2017, nr. 351D/ 2017, nr. 379D/2017, nr. 380D/2017, nr. 449D/2017, nr. 455D/ 2017, nr. 462D/2017, nr. 463D/2017 și nr. 464D/2017, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

6. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

7. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 6D/2017, nr. 9D/2017, nr. 10D/ 2017, nr. 39D/2017. nr. 43D/2017, nr. 56D/2017, nr. 76D/2017, nr. 87D/2017, nr. 93D/2017, nr. 127D/2017, nr. 129D/2017, nr. 204D/2017, nr. 223D/2017, nr. 224D/2017, nr. 250D/2017, nr. 254D/2017, nr. 263D/2017, nr. 270D/2017, nr. 296D/2017, nr. 297D/2017, nr. 298D/2017, nr. 303D/2017, nr. 322D/2017, nr. 324D/2017, nr. 327D/2017, nr. 329D/2017, nr. 340D/2017, nr. 341D/2017, nr. 342D/2017, nr. 351D/2017, nr. 379D/2017, nr. 380D/2017, nr. 449D/2017, nr. 455D/2Q17, nr. 462D/2017, nr. 463D/2017 și nr. 464D/2017 la Dosarul nr. 5D/2017, care este primul înregistrat.

8. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, având în vedere jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

9. Prin încheierea din 8 decembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 19.064/245/2016, Judecătoria Iași - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 5D/2017.

10. Prin încheierea din 8 decembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 27.932/245/2016, Judecătoria Iași - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 6D/2017.

11. Prin încheierea din 28 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 11.445/280/2016, Judecătoria Pitești - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa, în special a prevederilor art. 3, art. 4, art. 5 alin. (3), art. 8 și art. 11 (cu excepția tezei întâi). Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 9D/2017.

12. Prin încheierea din 28 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 10.981/94/2016, Judecătoria Buftea - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3, art. 8 alin. (5), art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 10D/2017.

13. Prin încheierea din 14 decembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 22.325/4/2016, Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 39D/2017.

14. Prin încheierea din 8 decembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 18.769/212/2016, Judecătoria Constanța - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3, art. 8 alin. (5) și art. 10 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 43D/2017.

15. Prin încheierea din 16 decembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 11.530/200/2016, Judecătoria Sectorului 3 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) și (2), art. 3, art. 4 alin. (1), art. 5, art. 6 alin. (1), art. 7 și art. 11 din Legea nr. 77/2016, Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 56D/2017.

16. Prin încheierea din 16 decembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 13.710/302/2016, Judecătoria Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3, art. 4 alin. (1), art. 7 alin. (1), art. 10 alin. (1) și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 76D/2017.

17. Prin încheierea nr. 14.082 din 21 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 14.085/212/2016/a1, Judecătoria Constanța - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 87D/2017.

18. Prin încheierea din 21 decembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 18.559/4/2016, Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3, art. 8 alin. (5), art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 93D/2017.

19. Prin încheierea din 14 septembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 17.659/245/2016, Judecătoria Iași - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 127D/2017.

20. Prin încheierea din 2 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 18.794/245/2016, Judecătoria Iași - Secția civili a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 129D/2017.

21. Prin încheierea din 21 iulie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 6.035/320/2016/a1, Judecătoria Târgu Mureș - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 204D/2017.

22. Prin încheierea din 7 decembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 11.763/303/2016, Judecătoria Sectorului 6 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1, art. 3, art.8 alin. (5), art. 10și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 223D/2017.

23. Prin încheierea din 14 decembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 15.172/303/2016, Judecătoria Sectorului 6 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa, precum și ale art. 3, art. 4, art. 5 alin. (3) și art. 11 din acest act normativ. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 224D/2017.

24. Prin încheierea din 20 decembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 5.293/202/2016, Judecătoria Călărași a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 250D/2017.

25. Prin încheierea din 22 decembrie 2016, pronunțată În Dosarul nr. 24.059/300/2016, Judecătoria Sectorului 2 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 254D/2017.

26. Prin încheierea din 9 ianuarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 24.458/4/2016, Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 263D/2017.

27. Prin încheierea din 9 ianuarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 16.887/215/2016, Judecătoria Craiova - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 270D/2017.

28. Prin încheierea din 20 decembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 23.224/299/2016, Judecătoria Sectorului 1 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1, art. 3, art. 4 alin. (1), art. 5, art. 6 alin. (1), art. 7, art. 8, art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 296D/2017.

29. Prin încheierea din 13 decembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 23.993/4/2016, Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1, art. 3, art. 4, art. 5, art. 6 alin. (1), art. 7, art. 8, art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 297D/2017

30. Prin încheierea din 10 ianuarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 10.499/303/2016, Judecătoria Sectorului 6 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 298D/2017.

31. Prin încheierea din 19 decembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 5.703/327/2016, Judecătoria Tulcea - Secția civilă și penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa, precum și ale art. 3, art. 4, art. 5 alin. (3), art. 8 alin. (5) și art. 11 din acest act normativ. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 303D/2017.

32. Prin încheierea din 5 decembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 15.350/302/2016, Judecătoria Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1, art. 3, art. 4, art. 5, art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (4)-(6), art. 8, art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 322D/2017.

33. Prin încheierea din 3 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 23.321/245/2016, Judecătoria Iași - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 5 alin. (2), art. 8 alin. (5), art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 324D/2017.

34. Prin încheierea din 11 ianuarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 17.964/215/2016, Judecătoria Craiova - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 327D/2017.

35. Prin încheierea din 16 ianuarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 25.167/215/2016, Judecătoria Craiova - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3, art. 4, art. 5 alin. (3), ari. 8 alin. (5) și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 329D/2017 .

36. Prin încheierea civilă din 21 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 7.116/320/2016/a1r Judecătoria Târgu Mureș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3, art. 8 alin. (5), art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016, Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 340D/2017.

37. Prin încheierea civilă din 11 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 7.289/320/2016/a1, Judecătoria Târgu Mureș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 341D/2017.

38. Prin încheierea din 3 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 837/310/2016, Judecătoria Iași - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 342D/2017.

39. Prin încheierea din 13 ianuarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 2.387/262/2016, Judecătoria Moreni a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3, art. 8 alin. (5), art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 351D/2017.

40. Prin încheierea civilă din 6 ianuarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 9.028/320/2016/a1, Judecătoria Târgu Mureș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1, art. 3, art. 4, art. 5, art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (4)-(6), art. 8, art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 379D/2017.

41. Prin încheierea civilă din 6 ianuarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 9.029/320/2016/a1, Judecătoria Târgu Mureș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1, art. 3, art. 4, art. 5, art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (4)-(6), art. 8, art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 380D/2017.

42. Prin încheierea din 4 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 7.508/320/2016/a1, Judecătoria Târgu Mureș - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 449D/2017.

43. Prin încheierea din 29 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 19.840/245/2016, Judecătoria Iași - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 455D/2017.

44. Prin încheierea din 23 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 15.988/300/2016, Judecătoria Sectorului 2 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 462D/2017.

45. Prin încheierea din 9 noiembrie 2016, pronunțată În Dosarul nr. 16,475/300/2016, Judecătoria Sectorului 2 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 463D/2017.

46. Prin Încheierea din 12 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 16.585/300/2016, Judecătoria Sectorului 2 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 464D/2017.

47. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicata de Societatea Banca Românească - S.A., membră a Grupului National Bank of Greece, de Societatea Piraeus Bank România - S.A., de Societatea Alpha Bank România - S.A., de Societatea Banca Transilvania România - S.A., de Banca Comercială înțesa SanPaolo România - S.A., precum și de către Societatea Piraeus Bank România - S.A., în cauze având ca obiect Legea nr. 77/2016.

48. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarele acesteia susțin că legiuitorul intervine asupra unor raporturi juridice consfințite prin hotărâri judecătorești care se bucură de autoritate de lucru judecat; se arată, astfel, că prin reglementarea criticată, și anume art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, s-a încălcat autoritatea de lucru judecat a hotărârilor judecătorești prin care au fost respinse acțiunile în constatarea caracterului abuziv al clauzelor contractuale sau prin care au fost respinse contestații la executare formulate în procedura executării silite. Autoarele arată, în esență, că se încalcă principiile previzibilității și accesibilității legii, întrucât i se impune creditorului ipotecar să accepte bunul în orice condiții, cu efect liberatoriu, sub sancțiunea pronunțării împotriva sa a unei hotărâri judecătorești care să confirme transferul dreptului de proprietate în patrimoniul său. Se mai arată că legiuitorul modifică destinația bunului, afectat inițial garantării executării unui contract de credit, în bun ce servește ca mijloc de plată cu efect liberatoriu. În plus, Legea nr. 77/2016 nu menține, pe întreaga perioadă a derulării contractului de credit, efectele prevăzute de părți sau care ar fi putut fi prevăzute la încheierea acestuia. Art. 3 din Legea nr. 77/2016 dispune că dispozițiile sale derogă de la Codul civil, fără a se indica expres textul/articolul de la care se derogă. În sfârșit, întrucât regimul juridic general al proprietății trebuie să fie reglementat, potrivit Constituției, prin lege organică, și dispozițiile derogatorii de la acest regim trebuie să fie reglementate prin lege organică, ceea ce nu s-a întâmplat în cazul Legii nr. 77/2016.

49. De asemenea se arată că prevederile art. 3,4,6,7,8 din Legea nr. 77/2016 contravin exigențelor de calitate a legii, stabilității juridice și respectării drepturilor dobândite și a intereselor legitime. Se arată că modificarea/reașezarea riscurilor asumate prin contract sau chiar modificarea prețului agreat de părți nu poate avea loc printr-o ingerință a legiuitorului în economia contractului, ci doar în ipoteze excepționale de rupere a echilibrului contractual ce trebuie cercetate pentru fiecare contract în parte de către instanța judecătorească. Tot în acest context se arată că art. 7 din lege stabilește o procedură antinomică Codului de procedură civilă. Se apreciază că art. 8 din lege încalcă principiul securității raporturilor juridice, al legalității și al statului de drept. Se mai arată că previzibilitatea impunea menținerea acelorași efecte ale contractului de credit cu cele pe care părțile le-au prevăzut sau ar fi putut în mod rezonabil să le prevadă la momentul încheierii contractului; or, transformarea bunului din garanție imobiliară în mijloc de plată cu efect liberatoriu pe parcursul derulării contractului de credit, fără acordul creditorului, încalcă accesibilitatea și previzibilitatea legii, ceea ce conferă caracterul neconstituțional al art. 5 alin. (2) și 10 din lege.

50. Cu privire la încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituție se arată că, prin reglementarea cu titlu obligatoriu a mecanismului dării în plată în cazul contractelor încheiate înainte de intrarea în vigoare a legii, legiuitorul a intervenit într-o situație juridică ale cărei efecte au fost epuizate încă de la momentul încheierii contractului de credit, drept care prevederile art. 8 alin. (5) și art. 11 din lege sunt neconstituționale. În același sens se arată că principiul neretroactivității legii civile este încălcat atât timp cât se conferă debitorilor executați silit posibilitatea de a cere instanței constatarea ștergerii unor datorii rezultate din contracte de credit declarate scadente anticipat, cu mult înainte de intrarea în vigoare a legii. Mai mult, după darea în plată forțată a bunului imobil, creditorul trebuie să preia toate costurile de administrare, conservare, valorificare aferente proprietății, devenind în același timp și garant în favoarea debitorului, în situația în care acesta a constituit garanții reale asupra imobilului sau alte sarcini, efecte inexistente la data încheierii contractului de credit. Astfel, legea nu face diferența între facta praeterita, facta pendentia și facta futura.

51. Cu privire la încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție se arată că, în urma ștergerii creanței ipotecare prin darea în plată a bunului imobil, creditorul respectiv nu va avea dreptul de urmărire asupra celorlalte bunuri din patrimoniul debitorului, față de ceilalți creditori ipotecari sau chirografari care nu au calitatea de instituție de credit, instituție financiară nebancară sau cesionar al acestora. Se mai precizează că prevederile art. 1, art. 4 alin. (1), art. 6 alin. (1) și art. 7 alin. (4)-(6) din Legea nr. 77/2016 au un caracter discriminatoriu, întrucât se aplică numai consumatorilor care îndeplinesc cerințele prevăzute la art. 4 din lege, iar ceilalți consumatori nu se pot bucura de beneficiile acestui act normativ.

52. Cu privire la încălcarea art. 21 din Constituție se arată că art. 4 și 7 din lege dau dreptul debitorilor să schimbe obiectul, prețul, riscul contractului după bunul lor plac și în lipsa verificărilor prealabile privind îndeplinirea condițiilor obiective și subiective pentru aplicarea „protecției”. Se mai arată că art. 4 și art. 7 alin. (1) din lege limitează acțiunea creditorului de a contesta starea bunului dat în plată, culpa debitorului în diminuarea valorii bunului ipotecat sau starea de necesitate învederată de debitor, drept care nu se respectă cerințele accesului liber la justiție.

53. Cu privire la încălcarea art. 44 și art. 136 alin. (5) din Constituție se apreciază că, prin efectul liberatoriu, constând în ștergerea creanței reziduale a băncii formată din diferența dintre soldul creditorului la momentul plății și valoarea imobilului, dreptul de proprietate al băncii asupra acestei creanțe este iremediabil afectat, ceea ce duce la concluzia neconstituționalității art. 5 alin. (2) și art. 10 din lege. De asemenea, pentru aceleași motive este neconstituțional și art. 8 alin. (5) din lege; se mai indică faptul că se încalcă atât dreptul de proprietate al băncii, cât și al creditorului cesionar, după caz. Se ajunge la pierderea dreptului de creanță avut împotriva împrumutatului/garanților, acesta fiind înlocuit cu un drept real asupra unui imobil care are o valoare incertă. Mai mult, se poate întâmpla ca bunul imobil să nu fie transmis în patrimoniul băncii liber de sarcini, nefiind reglementată nici măcar obligația de garantare a debitorului ce apelează la procedura dării în plată a imobilului. Se mai indică faptul că, prin efectul art. 3 din lege, banca este deposedată de un bun actual, respectiv dreptul de creanță născut în temeiul contractului de credit. Se mai susține că Legea nr. 77/2016 restrânge dreptul de proprietate privată, fără ca niciuna dintre justificările cuprinse la art. 53 din Constituție să existe.

54. Cu privire la încălcarea art. 45 din Constituție, autoarele excepției de neconstituționalitate subliniază că libertatea contractuală a părților nu presupune doar libertatea acestora de a-și asuma obligații și de a dobândi drepturi, ci și libertatea de a-și asuma riscuri ale contractului, pe care trebuie să le respecte. Libertatea economică presupune un cadru economic caracterizat prin stabilitate, în care participanții pot stabili un preț al contractului prin negociere în funcție de condițiile de pe piață. Se susține, așadar, că Legea nr. 77/2016 restrânge libertatea contractuală, fără ca niciuna dintre justificările cuprinse la art. 53 din Constituție să existe.

55. Cu privire la încălcarea art. 53 alin. (2) din Constituție se apreciază că art. 3 și 4 din lege permit hazardul moral al liberării discreționare de datorie de către debitori aflați în situații economico-financiare care nu sunt excepționale. Astfel, se permite modificarea discreționară a prețului contractului de către debitor, ceea ce reprezintă un stimulent pentru ca acesta să nu își execute obligațiile de plată a datoriilor Se mai indică faptul că legea nu urmărește un scop legitim în sensul că vizează interese pur private, și nu cele generale, că adoptarea acesteia nu a fost necesară, existând la îndemâna părților contractante și alte mecanisme, precum cel al impreviziunii, și că legea nu asigură un just echilibru între interesele creditorului și al debitorului.

56. Cu privire la încălcarea art. 73 alin. (3) lit. m) din Constituție se arată că legea, reglementând aspecte referitoare la proprietate, trebuia adoptată ca lege organică, și nu ordinară. Din moment ce legea criticată reglementează derogări de la Codul civil, lege organică, se subliniază că și normele derogatorii trebuiau să fie adoptate ca lege organică.

57. Cu privire la încălcarea art. 135 din Constituție se apreciază că art. 3, art. 4 alin. (2), art. 5, art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (4)-(6), art. 8 și art. 10 aduc atingere principiilor libertății contractuale, întrucât procedura dării în plată, deși ar fi trebuit să aibă un caracter consensual, este lăsată exclusiv la opțiunea debitorului, nefiind, astfel, necesar consimțământul creditorului. Mai mult, legea, în ansamblul său, favorizează comportamentul iresponsabil al consumatorilor care, la momentul încheierii contractului de credit, trebuiau să prevadă și riscurile acestuia cu privire la aprecierea/deprecierea monedei de schimb.

58. Cu privire la încălcarea art. 148 din Constituție este invocat caracterul contrar al legii cu referire la Directiva 2014/17/UE și, în special, față de art. 43 alin. (1) al acesteia. Se arată, astfel, că legea criticată este contrară Directivei 2014/17/UE, aceasta din urmă reglementând într-un mod proporțional, adecvat și cu respectarea exigențelor principiului neretroactivității posibilitatea stingerii obligațiilor rezultate din contractele de credit prin darea în plată a bunului imobil. În fine, se mai arată că, potrivit domeniului de reglementare a legii, aceasta se aplică și în cazul contractelor de credit de consum referitoare la bunuri imobile rezidențiale care intră în sfera de reglementare a Directivei 2014/17/UE. Potrivit art. 23 din Directiva 2014/17/UE, statele membre pot să reglementeze un cadru legal care să asigure cel puțin dreptul consumatorului de a converti contractul de credit într-o monedă alternativă, în condiții specificate sau să fie în vigoare alte aranjamente pentru a limitei riscul ratei de schimb valutar. Cu toate acestea, în art. 23 alin. (5) din Directiva 2014/17/UE se prevede în mod clar că astfel de reglementări nu pot fi aplicate cu efect retroactiv. În același sens dispune și art. 43 din Directivă, dispozițiile fiind clare în sensul stabilirii aplicării lor doar pentru viitor, neputând fi aplicate cu efect retroactiv, ci doar contractelor de credit încheiate după data de 21 martie 2016. Din această perspectivă, autoarele excepției apreciază că este evidentă contradicția dintre reglementarea europeană și cea națională.

59. Judecătoria Iași - Secția civilă în dosarele Curții Constituționale nr. 5D/2017, nr. 6D/2017, nr. 127D/2017, nr. 129D/2017, nr. 324D/2017, nr. 342D/2017 și nr. 455D/2017, Judecătoria Sectorului 3 București - Secția civilă în Dosarul Curții Constituționale nr. 56D/2017, Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă în Dosarul Curții Constituționale nr. 93D/2017, judecătoria Sectorului 6 București - Secția civilă în dosarele Curții Constituționale nr. 223D/2017 și nr. 224D/2017, Judecătoria Călărași în Dosarul Curții Constituționale nr. 250D/2017, Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă în Dosarul Curții Constituționale nr. 297D/2017, Judecătoria Craiova - Secția civilă în dosarele Curții Constituționale nr. 327D/2017 și nr. 329D/2017, Judecătoria Moreni în Dosarul Curții Constituționale nr. 351D/2017, precum și Judecătoria Sectorului 2 București - Secția civilă - în dosarele Curții Constituționale nr. 462D/2017, nr. 463D/2017 și nr. 464D/2017, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

60. Judecătoria Pitești - Secția civilă în Dosarul Curții Constituționale nr. 9D/2017, Judecătoria Constanța - Secția civilă în dosarele Curții Constituționale nr. 43D/2017 și nr. 87D/2017, Judecătoria Sectorului 2 București - Secția civilă în Dosarul Curții Constituționale nr. 254D/2017, Judecătoria Craiova - Secția civilă în Dosarul Curții Constituționale nr. 270D/2017, Judecătoria Sectorului 1 București - în Dosarul Curții Constituționale nr. 296D/2017, Judecătoria Târgu Mureș - Secția civilă în dosarele Curții Constituționale nr. 204D/2017, nr. 340D/2017, nr. 341D/2017și nr. 380D/2017, precum și Judecătoria Târgu Mureș în Dosarul Curții Constituționale nr. 379D/2017, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată.

61. Judecătoria Buftea - Secția civilă în Dosarul Curții Constituționale nr. 10D/2017, Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă în dosarele Curții Constituționale nr. 39D/2017 și nr. 263D/2017, Judecătoria Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă în Dosarul Curții Constituționale nr. 76D/2017, Judecătoria Sectorului 6 București în Dosarul Curții Constituționale nr. 298D/2017, Judecătoria Tulcea - Secția civilă și penală în Dosarul Curții Constituționale nr. 303D/2017, precum și Judecătoria Sectorului 5 București - Secția civilă în Dosarul Curții Constituționale nr. 322D/2017, apreciază că excepția de neconstituționalitate este parțial întemeiată.

62. Judecătoria Târgu Mureș - Secția civilă în Dosarul Curții Constituționale nr. 449D/2017, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate.

63. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

64. Guvernul a formulat punctul său de vedere, în dosarele Curții Constituționale nr. 5D/2017, nr. 6D/2017, nr. 39D/2017, nr. 43D/2017,nr. 56D/2017, nr. 87D/2017, nr. 91D/2017, nr. 93D/2017, nr. 127D/2017, nr. 129D/2017, nr. 204D/2017, nr. 250D/2017, nr. 298D/2017, nr. 303D/2017, nr. 322D/2017, nr. 324D/2017, nr. 327D/2017, nr. 329D/2017, nr. 340D/2017, nr. 341D/2017, nr. 342D/2017, nr. 351D/2017, nr. 379D/2017, nr. 380D/2017, nr. 462D/2017 și nr. 463D/2017, în sensul respingerii criticilor de neconstituționalitate, ca neîntemeiate, respectiv ca inadmisibile, în acord cu jurisprudența instanței constituționale, și anume, Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017.

65. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, punctele de vedere ale Guvernului, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

66. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

67. Din examinarea dispozitivului încheierilor de sesizare și a criticilor formulate, Curtea observă că, pe lângă invocarea, în mod individual, a unor prevederi ale Legii nr. 77/2016, acest act normativ este criticat, în majoritatea cauzelor, în integralitatea sa. Așa fiind, Curtea reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate prevederile Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, În integralitatea sa, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016.

68. În opinia autoarelor excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate din Legea nr. 77/2016 contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (4) [coroborat cu art. 126 alin. (1)] și art. 1 alin. (5) care consacră principiul securității juridice, al previzibilității și accesibilității normei legale, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 44 alin. (1) și alin. (2) teza întâi privind dreptul de proprietate privată, art. 45 privind libertatea economică, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 57 privind exercitarea drepturilor și a libertăților, art. 73 alin. (3) lit. m) referitor la regimul juridic al proprietății, art. 135 alin. (1) și (2) lit. a) privind economia, art. 136 alin, (5) care consacră inviolabilitatea proprietății private, în condițiile legii, art. 148 referitor la integrarea în Uniunea Europeană, precum și prevederilor art. 1 - Protecția proprietății din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

69. Examinând excepția de neconstituționalitate formulată în prezentele cauze, Curtea constată că, în ceea ce privește o parte dintre prevederile legale criticate, nu sunt respectate condițiile de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate, a căror existență rezultă din dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor [...] privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei precum și din dispozițiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale”. Astfel Curtea reține ca element comun situației de fapt din cauzele aflate pe rolul instanțelor judecătorești, care au sesizat instanța de contencios constituțional în prezentele dosare, că toate contractele de credit au fost încheiate înaintea intrării în vigoare a noului Cod civil, respectiv 1 octombrie 2011. Autorii excepției au invocat neconstituționalitatea art. 3 din Legea nr. 77/2016, fără să se raporteze în mod distinct la cele două ipoteze ale acestuia, respectiv ipoteza care vizează aplicabilitatea noului Cod civil [„Prin derogare de la dispozițiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioarei și ipoteza care vizează aplicabilitatea vechiului Cod civil. În acest context, având în vedere și Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017, instanța de contencios constituțional va respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la dispozițiile art. 3 teza întâi din Legea nr. 77/2016.

70. De asemenea, faptul că toate contractele de credit ce fac obiectul cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești care au sesizat Curtea au fost încheiate înainte de intrarea în vigoare a noului Cod civil este relevant și în examinarea admisibilității excepției având ca obiect neconstituționalitatea tezei a două a art. 11 din Legea nr. 77/2016. Curtea reține că, potrivit primei teze a acestuia, dispozițiile Legii nr. 77/2016 se aplică și contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, iar, potrivit celei de-a două teze a art. 11, Legea nr. 77/2016 se aplică acelor contracte de credit încheiate după data intrării sale în vigoare. Așa fiind, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza a două din Legea nr. 77/2016 urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, întrucât acestea vizează contracte încheiate după intrarea în vigoare a Legii nr. 77/2016.

71. În continuare, Curtea reține că, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017, a constatat că prevederile art. 11 teza întâi, raportate la prevederile art. 3 teza a doua, art. 4, art. 7 și art. 8 din Legea nr. 77/2016, sunt constituționale numai în măsura în care instanța judecătorească are posibilitatea și obligația de a verifica îndeplinirea condițiilor impreviziunii pentru fiecare contract de credit în parte. Curtea a mai reținut că, în cazul în care instanța judecătorească nu ar avea posibilitatea să verifice îndeplinirea condițiilor impreviziunii, aceste dispoziții legale ar încălca dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 1 alin. (5) în componenta sa privind calitatea legii, cele ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, precum și cele ale art. 124 privind înfăptuirea justiției. Totodată, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, precitată, paragraful 122, Curtea a constatat că sintagma „precum și din devalorizarea bunurilor imobile” din art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016 este neconstituțională. Astfel, analizând problema constituționalității acestei sintagme din cuprinsul art. 11 al Legii nr. 77/2016, Curtea a constatat că obiectul contractelor de credit îl reprezintă sume de bani, și nu bunuri imobile. În condițiile în care art. 11 teza întâi prevede ca un criteriu de sine stătător criteriul devalorizării bunurilor imobile ce fac obiectul garanției aduse de debitor, se ajunge la o încălcare a dreptului de proprietate privată asupra sumelor de bani ale împrumutătorului (instituției de credit), drept prevăzut de art. 44 din Constituție. Curtea constată că un astfel de criteriu, care a fost prevăzut alternativ cu cel al riscurilor ce izvorăsc din contractul de credit și, deci, folosit de sine stătător, este incompatibil cu aplicarea impreviziunii de către instanța judecătorească, astfel cum a fost configurată sub regimul Codului civil din 1864. Faptul că garanția adusă se devalorizează nu are legătură cu executarea contractului de credit. Acest criteriu ar putea, în schimb, să fie folosit în coroborare cu principiul echității ca parte a teoriei impreviziunii astfel cum a fost configurată sub regimul Codului civil din 1864. Astfel, instanța judecătorească urmează să evalueze dezechilibrul prestațiilor rezultate din contractul de credit și prin recurgerea la acest criteriu atunci când contractul de credit a fost convenit în vederea achiziționării unui imobil.

72. În acest context, Curtea reține că, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, „nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale”. Prin urmare, ținând cont de faptul că Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, mai sus menționată, a fost pronunțată ulterior sesizării instanței constituționale în prezentele cauze, excepția de neconstituționalitate a sintagmei „precum și din devalorizarea bunurilor imobile” din art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016, precum și cea a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la art. 3 teza a doua, art. 4, 7 și 8 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite urmează a fi respinsă ca devenită inadmisibilă.

73. Soluția respingerii ca devenită inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la cele ale art. 3 teza a doua, art. 4 și art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 este valabilă și în condițiile în care, în prezentele cauze, acestea sunt criticate și din perspectiva altor standarde constituționale decât cele prin raportare la care Curtea a reținut neconstituționalitatea lor, dar avute în vedere de instanța constituțională în considerentele Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016, respectiv dispozițiile constituționale cuprinse în art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 44, art. 45, art. 53, art. 135 alin. (2) lit. b) referitor la economie și în art. 148 din Constituție. Curtea a reținut conformitatea dispozițiilor art. 3, art. 4, art. 8 și art. 11 din Legea nr. 77/2016 cu normele fundamentale mai sus menționate, precum și lipsa incidenței dispozițiilor art. 53 din Constituție. Plecând de la această constatare și în urma examinării criticilor formulate de autorii excepției din perspectiva acestor dispoziții constituționale, Curtea apreciază că se impune menținerea soluției pronunțată în prealabil. De altfel, jurisprudența ulterioară a Curții a confirmat această soluție, amintim Decizia nr. 696 din 24 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 258 din 13 aprilie 2017, sau Decizia nr. 35 din 19 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 10 mai 2017.

74. Astfel, în ceea ce privește critica referitoare la încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea a reținut, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, c㠄indiferent de textul legal specific în baza căruia au fost încheiate contractele până la data de 1 octombrie 2011, ele se supun reglementării de drept comun, Codul civil din 1864, care, în mod evident, permitea aplicarea teoriei impreviziunii, în temeiul art. 969 și art. 970. Având în vedere că Legea nr. 77/2016 reprezintă o aplicare a teoriei impreviziunii la nivelul contractului de credit, prevederile acesteia nu retroactivează.” [paragraful 115],

75. Cu privire la critica raportată la art. 16 din Constituție, referitor la principiul egalității, Curtea a reiterat jurisprudența sa constantă potrivit căreia că noțiunea fundamentală de egalitate în fața legii nu presupune că stabilirea unui tratament juridic diferențiat unor situații distincte este discriminatorie. Dimpotrivă, în acest fel se asigură deplina respectare a acestui principiu constituțional fundamental. Astfel, în Decizia nr. 192 din 31 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 21 iunie 2005, Curtea a precizat c㠄egalitatea în fața legii și a autorităților publice, consacrată cu titlu de principiu de art. 16 alin. (1) din Constituție, își găsește aplicare doar atunci când părțile se găsesc în situații identice sau egale, care impun și justifică același tratament juridic și deci instituirea aceluiași regim juridic. Per a contrario, când acestea se află în situații diferite, regimul juridic aplicabil fiecăreia nu poate fi decât diferit, soluție legislativă care nu contravine, ci, dimpotrivă, decurge logic din chiar principiul enunțat”. Curtea reține că deosebirile obiective dintre categoria profesioniștilor și cea a consumatorilor sunt suficient de relevante și semnificative încât să justifice opțiunea legiuitorului de a le aplica un regim juridic distinct.

76. Cu referire la criticile prevederilor Legii nr. 77/2016 formulate din perspectiva art. 45 și art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituție, Curtea a reținut că însuși textul art. 45 din Constituție dispune că accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera inițiativă și exercitarea acestora sunt garantate în condițiile legii. Or, dispozițiile criticate din Legea nr. 77/2016 se pot încadra în această categorie - în condițiile legii -, legiuitorul constituant însuși acordându-i legiuitorului ordinar prerogativa de a stabili condițiile exercitării accesului liber al persoanei la o activitate economică, precum și pe cel al liberei inițiative. De altfel, Curtea Constituțională a stabilit, în Decizia nr. 282 din 8 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 16 iulie 2014, c㠄principiul libertății economice nu este un drept absolut al persoanei, ci este condiționat de respectarea limitelor stabilite de lege, limite ce urmăresc asigurarea unei anumite discipline economice ori protejarea unor interese generale, precum și asigurarea respectării drepturilor și intereselor legitime ale tuturor.” [paragraful 16]

77. În ceea ce privește criticile aduse Legii nr. 77/2016 din perspectiva încălcării art. 73 alin. (3) lit. m) din Constituție, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, paragraful 108, Curtea a statuat că această critică de neconstituționalitate extrinsecă este neîntemeiată, întrucât „Legea nr. 77/2016 reglementează situații specifice care nu se referă la regimul general al proprietății, în sensul că vizează doar o modalitate de executare a unor obligații derivate din contractul de credit în ipoteza intervenirii impreviziunii. Chiar dacă aplicarea Legii nr. 77/2016 are drept efect un transfer de proprietate, acest lucru nu semnifică faptul că legea, în sine, reglementează regimul general al proprietății, sintagmă ce vizează cadrul general al proprietății în România, și nu orice transfer al dreptului de proprietate ca urmare a aplicării unor instituții de drept civil. În concordanță cu jurisprudența sa (Decizia nr. 5 din 14 iulie 1992, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 22 iulie 1992), Curtea constată că regimul juridic general al proprietății, publică sau privată, vizează, ca esență, cele trei elemente ale dreptului de proprietate: posesia, folosința, dispoziția, fiind preponderent un regim de drept privat. Regimul proprietății și al dreptului de proprietate, și încă la nivel general, reprezintă o realitate juridică care guvernează raporturile juridice de o valoare socială semnificativă ce reclamă reglementarea printr-o lege organică, pe când regulile specifice pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate reprezintă o altă realitate juridică, de o importanță mai mică, putând fi stabilită prin legi ordinare sau, după caz, prin ordonanțe. De altfel, legiuitorul a mai adoptat reglementări care au un impact asupra dreptului de proprietate prin intermediul unor legi ordinare, cum ar fi Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015) care în art. 348 reglementează confiscările dispuse potrivit legii.”

78. Prin Decizia nr. 94 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 642 din 4 august 2017, Curtea a constatat că, reglementând procedura dării în plată, ca expresie a impreviziunii contractuale, legiuitorul, prin art. 5 alin. (3) și art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016, a pus la îndemâna debitorului obligației un mecanism procedural specific prin efectul căruia are loc o suspendare de drept a executării plăților pe care debitorul le-ar datora în temeiul contractului de credit. Curtea a constatat că un asemenea mecanism procedural nu este de natură să afecteze sau să anuleze dreptul de proprietate privată al creditorului pentru că suspendarea plăților este o măsură imediată care este menită să împiedice ruina iminentă a debitorului, înlăturând efectele negative asupra patrimoniului acestuia în condițiile în care creditorul decide să demareze o procedură judiciară. Este o măsură provizorie prin natura sa, întrucât, în cazul în care este admisă contestația creditorului, debitorul obligației va trebui să execute în continuare contractul de credit, plata sumelor de bani aferente perioadei de suspendare urmând a fi reluată. Mai mult, Curtea a reținut că, în condițiile în care instanța judecătorească admite contestația formulată de profesionist, prestațiile bănești datorate în temeiul contractului de credit trebuie executate întocmai, creditorul obligației, în acest caz, având dreptul și la repararea prejudiciului în măsura în care instanța judecătorească a constatat reaua-credință a debitorului în exercitarea dreptului său la notificarea prevăzută de art. 5 din Legea nr. 77/2016.

79. Cu privire la invocarea art. 148 din Constituție, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, precitată, Curtea a reținut că, în cauzele deduse judecății, prevederile Directivei 2014/17/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 februarie 2014 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidențiale și de modificare a directivelor 2008/48/CE și 2013/36/UE și a Regulamentului (UE) nr. 1.093/2010, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 60 din 28 februarie 2014, nu au legătură cu ipoteza normativă a legii criticate, ele referindu-se la conversia creditelor în valută. Prin urmare, Curtea a constatat că dispozițiile constituționale cuprinse în art. 148 nu au incidență în cauză.

80. Referitor la critica potrivit căreia prevederile de lege criticate încalcă autoritatea de lucru judecat a hotărârilor judecătorești, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, paragraful 123, și Decizia nr. 638 din 27 octombrie 2016, paragraful 20, Curtea a constatat c㠄darea în plată poate opera și în faza executării silite, neputându-se reține încălcarea autorității de lucru judecat al hotărârii instanței judecătorești care a încuviințat executarea silită, întrucât aceasta nu are ca obiect soluționarea fondului. Chiar și în această fază, instanța poate aprecia cu privire la îndeplinirea condițiilor privind existența impreviziunii”.

81. În fine, referitor la art. 11 teza întâi prin raportare la celelalte prevederi ale Legii nr. 77/2016 criticate în cauze, respectiv cele ale art. 1, art. 5, art. 6 alin. (1) și art. 10, Curtea reține că toate considerentele anterioare sunt aplicabile mutatis mutandis, și reiterează, totodată, cele reținute în Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016 cu privire la criticile aduse din perspectiva art. 44 din Constituție privind dreptul de proprietate privată, în sensul că, „în jurisprudența sa (a se vedea Decizia nr. 270 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 28 iulie 2014, paragraful 19) Curtea a statuat că, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituție, legiuitorul este în drept să stabilească conținutul și limitele dreptului de proprietate. De principiu, aceste limite au în vedere obiectul dreptului de proprietate și atributele acestuia și se instituie în vederea apărării intereselor sociale și economice generale sau pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale altor persoane, esențial fiind ca prin aceasta să nu fie anihilat complet dreptul de proprietate (în acest sens, a se vedea și Decizia nr. 19 din 8 aprilie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 24 mai 1993). De asemenea, Curtea a statuat, prin Decizia nr. 59 din 17 februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 9 martie 2004, că, în temeiul art. 44 din Constituție, legiuitorul ordinar este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niște limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Așadar, textul art. 44 din Constituție cuprinde expres în cadrul alin. (1) o dispoziție specială în temeiul căreia legiuitorul are competența de a stabili conținutul și limitele dreptului de proprietate, inclusiv prin introducerea unor limite vizând atributele dreptului de proprietate. În aceste condiții, Curtea reține că dreptul de proprietate nu este un drept absolut, ci poate fi supus anumitor limitări, potrivit art. 44 alin, (1) din Constituție; însă, limitele dreptului de proprietate, indiferent de natura lor, nu se confundă cu însăși suprimarea dreptului de proprietate. Statul protejează dreptul de proprietate în condițiile exercitării sale cu bună-credință (a se vedea, mutatis mutandis. Decizia nr. 245 din 19 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 20 iulie 2016, paragrafele 59-60). Dreptul de proprietate al instituțiilor de credit nu cunoaște nicio limitare în condițiile impreviziunii, adaptarea/încetarea contractelor neînsemnând nici măcar limitarea dreptului de proprietate”. Prin urmare, Curtea va respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la celelalte dispoziții din Legea nr. 77/2016.

82. Întrucât nu au intervenit elemente noi care să justifice reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția și considerentele care au fundamentat-o își mențin valabilitatea și în prezentele cauze.

83. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, referitor la prevederile art. 11 teza întâi, raportate la cele ale art. 5 alin. (3) și art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016, și cu unanimitate de voturi, referitor la celelalte prevederi ale aceluiași act normativ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, raportate la prevederile art. 3 teza întâi, precum și excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza a două din același act normativ, excepție ridicată de Societatea Banca Românească - S.A., membră a Grupului National Bank of Greece, în Dosarul nr. 19.064/245/2016 al Judecătoriei Iași - Secția civilă, de Societatea Banca Românească - S.A., membră a Grupului National Bank of Greece, în Dosarul nr. 27.932/245/2016 al Judecătoriei Iași - Secția civilă, de Societatea Piraeus Bank România - S.A. în Dosarul nr. 11.445/280/2016 al Judecătoriei Pitești - Secția civilă, de Societatea Alpha Bank România - SA în Dosarul nr. 10.981/94/2016 al Judecătoriei Buftea - Secția civilă, de Societatea Piraeus Bank România - S.A. în Dosarul nr. 22.325/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 București - Secția civilă, de Societatea Alpha Bank România - S.A. în Dosarul nr. 18.769/212/2016 al Judecătoriei Constanța - Secția civilă, de Societatea Alpha Bank România - S.A. în Dosarul nr. 11.530/200/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 București - Secția civilă, de Societatea Alpha Bank România - S.A. în Dosarul nr. 13.710/302/2016 al Judecătoriei Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă, de Societatea Piraeus Bank România - S.A. în Dosarul nr. 14.085/212/2016/a1 al Judecătoriei Constanța - Secția civilă, de Societatea Alpha Bank România - S.A. în Dosarul nr. 18.559/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 București - Secția civilă, de Societatea Banca Românească - S.A., membră a Grupului National Bank of Greece, în Dosarul nr. 17.659/245/2016 al Judecătoriei Iași - Secția civilă, de Societatea Banca Românească - S.A., membră a Grupului National Bank of Greece, în Dosarul nr. 18.794/245/2016 al Judecătoriei Iași - Secția civilă, de Societatea Banca Românească - S.A., membră a Grupului National Bank of Greece, în Dosarul nr. 6.035/320/2016/a1 al Judecătoriei Târgu Mureș - Secția civilă, de Societatea Alpha Bank România - S.A. în Dosarul nr. 11.763/303/2016 al Judecătoriei Sectorului 6 București - Secția civilă, de Societatea Piraeus Bank România - S.A. în Dosarul nr. 15.172/303/2016 al Judecătoriei Sectorului 6 București - Secția civilă, de Societatea Banca Românească - S.A. în Dosarul nr. 5.293/202/2016 al Judecătoriei Călărași, de Societatea Banca Românească - S.A., membră a Grupului National Bank of Greece, în Dosarul nr. 24.059/300/2016 al Judecătoriei Sectorului 2 București - Secția civilă, de Societatea Banca Românească - S.A., membră a Grupului National Bank of Greece, în Dosarul nr. 24.458/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 București - Secția civilă, de Societatea Banca Românească - S.A., membră a Grupului National Bank of Greece, în Dosarul nr. 16.887/215/2016 al Judecătoriei Craiova - Secția civilă, de Societatea Alpha Bank România - S.A. în Dosarul nr. 23.224/299/2016 al Judecătoriei Sectorului 1 București, de Societatea Alpha Bank România - S A. în Dosarul nr. 23.993/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 București - Secția civilă, de Societatea Banca Românească S.A., membră a Grupului National Bank of Greece, în Dosarul nr. 10.499/303/2016 al Judecătoriei Sectorului 6 București, de Societatea Piraeus Bank România - S.A. în Dosarul nr. 5.703/327/2016 al Judecătoriei Tulcea - Secția civilă și penală, de Societatea Alpha Bank România - S.A. în Dosarul nr. 15.350/302/2016 al Judecătoriei Sectorului 5 București - Secția a Iha civilă, de Societatea Banca Transilvania România - S.A. în Dosarul nr. 23.321/245/2016 al Judecătoriei Iași - Secția civilă, de Societatea Banca Românească - S.A., membră a Grupului National Bank of Greece, în Dosarul nr. 17.964/215/2016 al Judecătoriei Craiova - Secția civilă, de Societatea Piraeus Bank România - S.A. în Dosarul nr. 25.167/215/2016 al Judecătoriei Craiova - Secția civilă, de Societatea Banca Românească - S.A., membră a Grupului National Bank of Greece, în Dosarul nr. 7.116/320/2016/a1 al Judecătoriei Târgu Mureș, de Societatea Banca Românească - S.A., membră a Grupului National Bank of Greece, în Dosarul nr. 7.289/320/2016/a1 al Judecătoriei Târgu Mureș, de Societatea Banca Românească - S.A., membră a Grupului National Bank of Greece, în Dosarul nr. 837/310/2016 al Judecătoriei Iași - Secția civilă, de Banca Comercială înțesa SanPaolo România - S.A. în Dosarul nr. 2.387/262/2016 al Judecătoriei Moreni, de Societatea Alpha Bank România - S.A. în Dosarul nr. 9.028/320/2016/a1 al Judecătoriei Târgu Mureș, de Societatea Alpha Bank România - S.A. îh Dosarul nr. 9.029/320/2016/a1 al Judecătoriei Târgu Mureș, de Societatea Banca Românească - S.A. membră a Grupului National Bank of Greece în Dosarul nr. 7.508/320/2016/a 1 al Judecătoriei Târgu Mureș - Secția civilă, de Societatea Banca Românească - S.A., membră a Grupului National Bank of Greece, de Societatea Banca Românească - S.A., membră a Grupului National Bank of Greece, în Dosarul nr. 19.840/245/2016 al Judecătoriei Iași - Secția civilă, de Societatea Banca Românească - S.A., membră a Grupului National Bank of Greece, în Dosarul nr. 15.988/300/2016 al Judecătoriei Sectorului 2 București - Secția civilă, de Societatea Banca Românească - S.A., membră a Grupului National Bank of Greece, în Dosarul nr. 16.475/300/2016 al Judecătoriei Sectorului 2 București - Secția civilă, precum și de către Societatea Piraeus Bank România - SA în Dosarul nr. 16.585/300/2016 al Judecătoriei Sectorului 2 București - Secția civilă.

2. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, raportate la prevederile art. 3 teza a doua, art. 4, art. 7 alin. (1)-(3) și alin. (5)-(6) și ale art. 8 din același act normativ, excepție ridicată de aceleași părți în aceleași dosare ale acelorași instanțe judecătorești

3. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la celelalte prevederi din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată de aceleași părți în aceleași dosare ale acelorași instanțe judecătorești și constată că acestea sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

 

Definitivă și generai obligatorie.

Decizia se comunică către Judecătoria Iași - Secția civilă, Judecătoria Sectorului 3 București - Secția civilă, Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă, Judecătoria Sectorului 6 București - Secția civilă, Judecătoria Călărași, Judecătoria Craiova - Secția civilă, Judecătoria Moreni, Judecătoria Sectorului 2 București - Secția civilă, Judecătoria Pitești - Secția civilă, Judecătoria Constanța - Secția civilă, Judecătoria Târgu Mureș - Secția civilă, Judecătoria Sectorului 1 București, Judecătoria Sectorului 5 București - Secția civilă, Judecătoria Buftea - Secția civilă, Judecătoria Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă, Judecătoria Sectorului 6 București, precum și către Judecătoria Tulcea - Secția civilă și penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea i.

Pronunțată în ședința din data de 26 aprilie 2018.

 

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.069/2013 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală

 

În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. II și III din Legea nr. 211/2016 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2013 privind reorganizarea unor instituții publice aflate în subordinea Ministerului Culturii,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 1.069/2013 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 831 din 24 decembrie 2013, cu modificările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 1, alineatele (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins:

„Art. 1. - (1) Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, denumit în continuare Institutul, se înființează și funcționează potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2013 privind reorganizarea unor instituții publice aflate în subordinea Ministerului Culturii, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 211/2016,

(2) Institutul este instituție publică de cultură de importanță națională, cu personalitate juridică, subordonată Ministerului Culturii și Identității Naționale, care desfășoară activități de cercetare și formare specializată în domeniul culturii.”

2. La articolul 1, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

„(5) Institutul colaborează cu instituții și autorități din domeniul învățământului de specialitate culturală la nivel național și internațional, cu instituții al căror obiect de activitate este cercetarea și/sau statistica culturală sau formarea profesională, precum și cu alte autorități publice, în vederea monitorizării sau realizării de studii, cercetări, programe și proiecte, cu respectarea legislației europene și naționale incidente în domeniul cercetării și formării profesionale continue.”

3. Articolul 2 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 2. - Institutul are următoarele obiective:

a) îndeplinirea și monitorizarea strategiei Ministerului Culturii și Identității Naționale în domeniile cercetării, formării profesionale continue, educației permanente și managementului cultural;

b) realizarea programelor de formare profesională continuă, educație permanentă și management în domeniul culturii, în beneficiul instituțiilor publice de cultură, indiferent de subordonare, al persoanelor juridice de drept privat cu activitate în domeniul cultural și al persoanelor fizice;

c) realizarea de studii, analize, cercetări și sondaje pentru evidențierea facilitării accesului la cultură și a nevoilor de formare profesională în domeniu, la nivel național.”

4. Articolul 3 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 3. - Pentru îndeplinirea obiectivelor. Institutul are următoarele atribuții principale:

1. În domeniul cercetării și conex acestuia:

a) efectuează studii, cercetări, studii de impact, analize, pe care le pune la dispoziția Ministerului Culturii și Identității Naționale pentru fundamentarea politicilor și strategiilor proprii;

b) elaborează metodologia națională de realizare a contului satelit de cultură cu consultarea Institutului Național de Statistică;

c) realizează și gestionează contul satelit de cultură;

d) colectează, prelucrează și analizează date statistice despre sectoarele culturale și creative din România;

e) fundamentează politicile publice în domeniul culturii, la solicitarea Ministerului Culturii și Identității Naționale, și elaborează strategii culturale în vederea promovării valorilor culturale, în corelare cu alte strategii și programe ale instituțiilor publice românești și europene care au același obiectiv;

f) efectuează studii despre audiențele operatorilor culturali, infrastructura sectorului cultural, piața forței de muncă în sectorul cultural, precum și despre orice alt subiect legat de sectorul cultural din România;

g) identifică, evaluează și prognozează nevoile culturale și cercetează tendințele de consum cultural;

h) efectuează, la cerere, studii, cercetări, studii de impact, analize pentru studiile de fundamentare pentru proiectele și programele operatorilor publici și privați din sectorul cultural;

i) efectuează studii privind monitorizarea inserției socioprofesionale pe piața muncii;

j) realizează studii privind cultura antreprenorială și propune strategii de promovare a antreprenoriatului în sectorul cultural;

k) efectuează studii de evaluare a mediului intern organizațional al operatorilor culturali pentru îmbunătățirea eficacității organizaționale;

l) valorifică studiile, analizele, cercetările din domeniul său de activitate;

m) dezvoltă programe și proiecte de cercetare fundamentală aplicativă și statistică privind conservarea, restaurarea, managementul, promovarea și valorificarea patrimoniului cultural;

n) realizează activități privind educarea la locul de muncă și formare profesională continuă prin oferirea stagiilor de practică în cadrul instituției sau al instituțiilor partenere;

o) elaborează, la cerere, metodologii de cercetare pentru autorități, instituții sau organisme naționale și internaționale pentru studierea domeniului culturii;

p) dezvoltă rețele de colectare a datelor la nivel național și colaborează cu autorități locale sau centrale pentru îmbunătățirea colectării datelor din domeniul său de activitate;

q) participă la sesiuni științifice de cercetare, conferințe, seminare, comunicări științifice, reuniuni sau ateliere organizate de rețele sau organisme naționale sau internaționale cu scopul prezentării rezultatelor Institutului și îmbunătățirii activității profesionale;

r) dezvoltă și gestionează, cu consultarea prealabilă a Institutului Național de Statistică, conform prevederilor Regulamentului (UE) 2015/759 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 223/2009 privind statisticile europene, propriile baze de date, pe care le completează, după caz, cu alte date de la instituții/organizații de profil din țară sau străinătate.

2. În domeniul formării profesionale continue și al educației permanente:

a) determină nevoile de formare profesională ale angajaților instituțiilor publice și persoanelor juridice de drept privat cu activitate în domeniul cultural;

b) elaborează, în colaborare cu Autoritatea Națională pentru Calificări, cu Centrul Național de Dezvoltare a învățământului Profesional și Tehnic și cu alte autorități și organisme în domeniu, standardele de pregătire profesională și standardele ocupaționale, tematici și programe specifice domeniului culturii;

c) organizează și desfășoară programe, cursuri și alte activități de formare profesională pentru personalul instituțiilor publice de cultură, indiferent de subordonare, pentru persoane juridice de drept privat, precum și pentru persoane fizice interesate;

d) oferă servicii de educație recurentă sau compensatorie, formare profesională și educație civică, prin organizarea și desfășurarea de programe, cursuri și alte activități specifice, în domeniul de activitate al Institutului;

e) se afiliază și participă la conferințe, sesiuni de informare, programe de specializare desfășurate de organisme și rețele internaționale similare pentru îmbunătățirea metodelor, programelor și a curriculei de formare profesională în cultură;

f) organizează și desfășoară activități de evaluare și atestare a competențelor profesionale dobândite în domeniul de activitate al Institutului, pe cale nonformală și informală, în urma autorizării de către Autoritatea Națională pentru Calificări, în condițiile legii;

g) organizează și desfășoară cursuri sau alte forme specifice de pregătire postliceală și postuniversitară, potrivit obiectului său de activitate, în condițiile legii;

h) elaborează și realizează aplicații practice pentru programele, cursurile și celelalte activități organizate, potrivit obiectului său de activitate;

i) organizează și desfășoară, în colaborare cu direcțiile de specialitate ale Ministerului Culturii și Identității Naționale și cu alte instituții ale acestuia, atestarea specialiștilor și experților în domeniul patrimoniului cultural, respectiv a personalului din instituțiile de spectacole;

j) sprijină activitatea și colaborează cu instituțiile de învățământ artistic și cu persoanele juridice de drept privat fără scop lucrativ din acest domeniu;

k) eliberează, în condițiile legii, acte de studii și certificate de absolvire persoanelor care au urmat programele și cursurile organizate în conformitate cu obiectul de activitate al Institutului;

l) dezvoltă, perfecționează și pune la dispoziția persoanelor interesate aplicații informatice necesare formării profesionale și educației permanente specifice domeniului culturii;

m) participă la organizarea de programe și activități de formare profesională a personalului din domeniul cultelor, în ceea ce privește conservarea, evidența și punerea în valoare a patrimoniului cultural mobil și imobil deținut de unitățile de cult;

n) asigură îndrumarea metodologică pentru activitățile de formare profesională desfășurate de așezămintele culturale;

o) asigură atestarea în domeniul managementului și formarea profesională a managerilor și operatorilor culturali, conform legii.

3. În domeniul managementului cultural:

a) elaborează și pune la dispoziția persoanelor juridice sau fizice interesate programe de management și marketing cultural;

b) oferă, la cerere, consultanță și asistență metodologică și de specialitate în domeniul managementului și marketingului cultural instituțiilor publice de cultură, indiferent de subordonare și persoanelor juridice de drept privat;

c) elaborează metodologii pentru fiecare tip de atestare organizat de Institut, în condițiile legii;

d) organizează anual cel puțin o conferință națională cu participare internațională, dedicată managementului cultural, la care asigură participarea managerilor din țară și/sau străinătate;

e) elaborează și propune, în vederea aprobării prin ordin al ministrului culturii și identității naționale, sistemul multianual de planificare și management ăl pregătirii profesionale a personalului din instituțiile publice de cultură.

4. În domeniul dezvoltării instituționale:

a) elaborează proiectele metodologiilor și criteriilor de autorizare a persoanelor juridice cu activitate în domeniul culturii, precum și modalitățile de examinare finală și de certificare a pregătirii profesionale, pe care le supune aprobării Ministerului Culturii și Identității Naționale;

b) elaborează ghiduri de bune practici în domeniul cercetării culturale, formării și managementului cultural, pe care le pune la dispoziția autorităților locale, instituțiilor publice de cultură sau organizațiilor private;

c) realizează traduceri ale celor mai importante statistici, cercetări, studii și publicații de formare, pentru domeniul de activitate, în funcție de resursele disponibile.

5. Gestionează și actualizează, cu consultarea prealabilă a Institutului Național de Statistică, conform prevederilor Regulamentului (UE) 2015/759, următoarele registre naționale și baze de date:

a) Registrul instituțiilor și companiilor de spectacole sau concerte, parte componentă a Registrului artelor spectacolului, în conformitate cu Ordonanța Guvernului nr. 21/2007 privind instituțiile și companiile de spectacole sau concerte, precum și desfășurarea activității de impresariat artistic, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 353/2007, cu modificările și completările ulterioare;

b) Registrul impresarilor artistici, persoane fizice sau juridice, parte componentă a Registrului artelor spectacolului, în conformitate cu Ordonanța Guvernului nr. 21/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 353/2007, cu modificările și completările ulterioare;

c) Registrul managerilor culturali care au urmat cursurile de pregătire în managementul instituțiilor publice de cultură în acord cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 189/2008 privind managementul instituțiilor publice de cultură, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 269/2009, cu modificările și completările ulterioare;

d) alte registre naționale cu specialiști înregistrați și atestați de Institut, în condițiile legii;

e) baze de date ale instituțiilor publice de cultură, pe tipuri de instituții, la nivel național, pe care le coroborează cu alte date statistice la nivel național;

f) alte baze de date și registre la nivel național pe care le dezvoltă pe măsura identificării datelor statistice disponibile.

6. Alte atribuții:

a) realizează și editează publicații specifice pe orice tip de suport;

b) realizează, editează și, după caz, comercializează publicații de specialitate, potrivit obiectului său de activitate, precum Revista Muzeelor, suporturi de curs pentru cursurile organizate și altele;

c) editează periodic un studiu de consum cultural la nivel anual pe care îl pune la dispoziția autorităților, instituțiilor publice și organizațiilor private interesate, precum și bibliotecilor publice și universitare;

d) organizează manifestări științifice - mese rotunde, colocvii, ateliere, simpozioane, schimburi de experiență și de informare documentară - În domeniile sale de competență;

e) dezvoltă programe și proiecte cu autoritățile de specialitate sau cu autoritățile locale în vederea promovării bunelor practici în formarea profesională culturală sau în domeniul managementului cultural;

f) se poate afilia la rețele internaționale culturale și poate încheia parteneriate cu organisme internaționale din domeniul său de activitate.”

5. Articolul 4 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 4. - (1) Institutul stabilește și realizează programul de activitate, proiectele și programele educaționale și de formare profesională proprii, cu respectarea prevederilor legale.

(2) Institutul poate beneficia de venituri obținute în urma accesării fondurilor europene în condițiile legii.”

6. Articolul 5 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 5. - Funcționarea Institutului se asigură prin activitatea personalului angajat în baza contractelor individuale de muncă și prin colaborarea, în condițiile legii, pe bază de contracte civile încheiate potrivit Legii nr. 287/2009 privind Codul civil,

republicată, cu modificările ulterioare, și/sau contracte de cesiune a drepturilor de autor încheiate în baza Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, republicată, cu formatori, instructori, experți și specialiști în domeniile incidente și/sau conexe obiectivelor principale ale instituției, selectați pe bază de criterii profesionale.”

7. La articolul 6, alineatele (1) și (5) se modifică și vor avea următorul cuprins:

„Art. 6. - (1) Institutul este condus de către un manager pe baza contractului de management, încheiat în urma concursului de proiecte de management, conform dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 189/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 269/2009, cu modificările și completările ulterioare.

(5) Managerul Institutului angajează, în condițiile legii, personalul din aparatul propriu.”

8. La articolul 6, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„(11) Funcția de manager al Institutului se asimilează cu cea de manager de biblioteci naționale.”

9. Articolul 7 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 7. - (1) Managerul Institutului este asistat în activitatea sa de următoarele organisme colegiale:

a) Consiliul administrativ - organ colectiv cu rol consultativ;

b) Consiliul științific - organ colectiv cu roi consultativ, care are misiunea de a elabora strategia și programele proprii de cercetare ale Institutului, precum și luarea măsurilor necesare pentru realizarea acestora.

(2) înființarea, organizarea și funcționarea consiliilor prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare a Institutului, aprobat prin ordin al ministrului culturii și identității naționale.

(3) Consiliul științific este compus din personalități culturale, cu grad profesional de cercetător științific gradul I sau profesor universitar

(4) Membrii Consiliului științific se întrunesc trimestrial sau ori de câte ori interesele Institutului o impun pentru aprobarea, analizarea și monitorizarea activității de cercetare.

(5) Consiliul științific este alcătuit din minimum 5 și maximum 9 membri, dintre care și un reprezentant desemnat al Ministerului Culturii și Identității Naționale, cu grad științific de cercetător I sau profesor universitar doctor.

(6) Componența nominală a Consiliului științific se stabilește prin decizie a managerului Institutului.”

10. La articolul 8, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(2) Funcțiile de execuție specifice domeniului culturii din cadrul Institutului vor fi stabilite conform anexei nr. III - Familia ocupațională de funcții bugetare «Cultură» la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, iar funcțiile specifice altor domenii de activitate vor fi stabilite potrivit anexelor unde acestea se regăsesc.”

11. La articolul 10, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3) Pentru activitatea curentă și pentru activitățile specifice desfășurate de filialele din țară, Institutul are în dotare 2 autoturisme, exploatate în condițiile legii.”

12. Articolul 11 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 11. - (1) Cheltuielile curente și de capital ale Institutului se finanțează din venituri proprii și din subvenții acordate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii și Identității Naționale.

(2) Veniturile proprii necesare realizării activităților specifice se pot realiza din:

a) activități de evaluare a competențelor profesionale;

b) activități de formare profesională, cursuri și programe de specializare sau perfecționare continuă;

c) tarife percepute pentru activitățile prestate;

d) valorificarea studiilor, analizelor, cercetărilor, în condițiile legii;

e) organizarea de congrese, seminare, conferințe;

f) realizarea de studii, analize și cercetări, precum și derularea de programe și proiecte specifice, pe bază de contracte, inclusiv în parteneriat public-privat;

g) valorificarea drepturilor de autor pe care le deține în raport cu alte persoane fizice sau juridice;

h) sponsorizări sau donații ale persoanelor fizice ori juridice, române sau străine;

i) închirierea bunurilor imobile pe care le are în administrare, în condițiile legii;

j) participarea în proiecte cu finanțare externă;

k) alte activități specifice realizate de Institut, în conformitate cu atribuțiile sale legate.

(3) Din veniturile proprii Institutul poate efectua plata contribuțiilor și a cotizațiilor la rețelele internaționale culturale și organismele internaționale din domeniul său de activitate la care este afiliat sau participă.

(4) Tarifele pentru serviciile și activitățile Institutului se aprobă prin ordin al ministrului culturii și identității naționale.

(5) Liberalitățile de orice fel pot fi acceptate numai dacă nu sunt grevate de condiții ori de sarcini care pot afecta autonomia Institutului sau care sunt contrare obiectului său de activitate.”

Art. II. - În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri se aprobă regulamentul de organizare și funcționare, precum și organigrama Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală, prin ordin al ministrului culturii și identității naționale.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul culturii și identității naționale,

George Vladimir Ivașcu

Ministrul muncii și justiției sociale,

Lia-Olguța Vasilescu

Ministrul educației naționale,

Valentin Popa

Ministrul cercetării și inovării,

Nicolae Burnete

Ministrul finanțelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

București, 28 iunie 2018.

Nr. 475.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

 

ORDIN

pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 140/2017 privind situația centralizată a clădirilor care sunt necorespunzătoare din punctul de vedere al condițiilor de detenție

 

În temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările și completările ulterioare,

ministrul afacerilor interne emite următorul ordin:

Art. I. - Numărul curent 18 din anexa la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 140/2017 privind situația centralizată a clădirilor care sunt necorespunzătoare din punctul de vedere al condițiilor de detenție, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 901 din 16 noiembrie 2017, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

 

Nr. crt.

Centrul de reținere și arestare preventivă din cadrul

Condiții corespunzătoare

Condiții necorespunzătoare

Criterii de neconformitate potrivit art. 551 din Legea nr. 254/2013, cu modificările și completările ulterioare

0

1

2

3

4

„18.

I.P.J. Galați

începând cu data de 15.06.2018

24.07.2012-14.06.2018

art. 551 alin. (3) lit. a), c), e) și f)”

 

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul afacerilor interne,

Carmen Daniela Dan

 

București, 10 iulie 2018.

Nr. 74