MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 599         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 13 iulie 2018

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

165. - Lege privind acordarea biletelor de valoare

 

532. - Decret pentru promulgarea Legii privind acordarea biletelor de valoare

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 207 din 17 aprilie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. (1) lit. c), art. 22 alin. (7) şi ale art. 69 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.239. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale pentru aprobarea transmiterii unor bunuri din infrastructura secundară de irigaţii aparţinând domeniului privat al statului, aflată în administrarea Agenţiei Naţionale de îmbunătăţiri Funciare şi situată pe teritoriul unor organizaţii ale utilizatorilor de apă pentru irigaţii din judeţul Călăraşi, în proprietatea acestor organizaţii

 

1.240. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale pentru aprobarea transmiterii unor bunuri din infrastructura secundară de irigaţii aparţinând domeniului privat al statului, aflată în administrarea Agenţiei Naţionale de îmbunătăţiri Funciare şi situată pe teritoriul unor organizaţii ale utilizatorilor de apă pentru irigaţii din judeţul Bacău, în proprietatea acestor organizaţii

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

18. - Circulară privind lansarea în circuitul numismatic a unei monede din argint cu tema 150 de ani de la înfiinţarea Filarmonicii Române din Bucureşti

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

 SENATUL

 

LEGE

privind acordarea biletelor de valoare

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - (1) Prezenta lege reglementează modul de acordare, în beneficiul angajaţilor, a biletelor de valoare, în condiţiile şi cu excepţiile prevăzute de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Biletele de valoare pot fi emise atât pe suport hârtie, cât şi pe suport electronic.

Art. 2. - (1) în sensul prezentei legi, biletele de valoare care pot fi acordate sunt: tichete de masă, tichete cadou, tichete de creşă, tichete culturale şi vouchere de vacanţă.

(2) în înţelesul prezentei legi, cu excepţia cazurilor în care se prevede în mod expres altfel, utilizarea termenilor bilet de valoare, tichet de masă, tichet cadou, tichet de creşă, tichet cultural, respectiv voucher de vacanţă, va fi interpretată ca făcând referire atât la biletele de valoare pe suport hârtie, cât şi la biletele de valoare pe suport electronic.

Art. 3. - În sensul prezentei legi, angajatorii pot fi:

a) instituţiile publice centrale şi locale, aşa cum sunt definite la art. 2 pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv cele finanţate integral din venituri proprii;

b) operatorii economici, astfel cum sunt definiţi de Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, aprobata cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările şi completările ulterioare;

c) regiile autonome, societăţile şi companiile naţionale, societăţile, indiferent de forma juridică de organizare şi de forma de proprietate;

d) instituţiile financiare şi instituţiile de credit;

e) organizaţiile cooperatiste, societăţile agricole şi alte forme de asociere agricolă cu personalitate juridică;

f) organizaţiile nonprofit, precum şi orice altă entitate care are statutul legal de persoană juridică constituită potrivit legislaţiei române.

Art. 4. - Biletele de valoare se acordă în limitele sumelor prevăzute cu această destinaţie în bugetul de stat sau, după caz, în bugetele locale, pentru unităţile din domeniul bugetar, şi în limitele sumelor prevăzute cu această destinaţie în bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat, pentru celelalte categorii de angajatori.

Art. 5. - (1) Biletele de valoare se emit numai de către unităţile autorizate de Ministerul Finanţelor Publice, denumite în continuare unităţi emitente.

(2) Unităţile emitente desfăşoară această activitate numai în baza autorizaţiei de funcţionare, acordată de Ministerul Finanţelor Publice. Autorizaţia de funcţionare se acordă potrivit criteriilor stabilite de către Ministerul Finanţelor Publice, prin ordin al ministrului, pentru fiecare tip de bilet de valoare în parte, astfel încât să se asigure dezvoltarea concurenţială a serviciilor prevăzute de prezenta lege.

(3) Pot avea calitatea de unităţi emitente persoanele juridice înfiinţate în baza Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi instituţiile de credit, persoane juridice române şi sucursalele instituţiilor de credit autorizate în state membre ale Uniunii Europene şi notificate către Banca Naţională a României, potrivit legii, cu respectarea prevederilor alin. (1) şi (2).

(4) Unităţile emitente sunt obligate să ia măsurile necesare pentru asigurarea circulaţiei biletelor de valoare în condiţii de siguranţă.

(5) Unităţile emitente actualizează lunar sau la cererea angajatorilor lista operatorilor economici şi a unităţilor afiliate care acceptă bilete de valoare.

Art. 6. - (1) Unităţile emitente sunt obligate să deschidă conturi sau subconturi de plăţi distincte, prin care se vor derula sumele reprezentând încasările şi plăţile aferente valorii nominale a biletelor de valoare, astfel încât să permită o evidenţă clară a sumelor utilizate în temeiul contractelor încheiate cu angajatorii şi cu unităţile care acceptă bilete de valoare.

(2) Unităţile emitente de bilete de valoare pe suport electronic pot organiza platforme pentru emiterea acestora sau pot încheia contracte cu organizaţii care administrează schema/ aranjamentul de plată ori alte organizaţii specializate, după caz.

Art. 7. - (1) Decontarea biletelor de valoare între unităţile care acceptă aceste bilete de valoare şi unităţile emitente se face numai prin intermediul unităţilor bancare sau prin unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului, după caz, potrivit legii. Acelaşi regim de decontare se va aplica şi în cazul relaţiei dintre angajator şi unitatea emitentă.

(2) Sumele derulate prin operaţiunile cu biletele de valoare de către unităţile emitente nu pot fi utilizate pentru reinvestinea în alte scopuri.

Art. 8. - (1) Costurile legate de emiterea biletelor de valoare pe suport hârtie şi/sau pe suport electronic se suportă integral de angajatori.

(2) Angajatorul care achiziţionează direct de la o unitate emitentă necesarul de bilete de valoare pe suport hârtie achită atât contravaloarea nominală a acestora, stabilită potrivit legii, cât şi costul imprimatului reprezentând biletul de valoare pe suport hârtie.

(3) Angajatorul care contractează cu o unitate emitentă serviciul de emitere a biletelor de valoare pe suport electronic achită atât contravaloarea nominală a biletelor de valoare distribuite angajaţilor, cât şi costul emiterii suportului electronic.

(4) Valoarea nominală a biletelor de valoare acordate angajaţilor fie pe suport hârtie, fie pe suport electronic nu poate să fie diminuată în niciun mod.

(5) Biletele de valoare emise pe suport electronic nu permit efectuarea de operaţiuni de retragere de numerar sau de preschimbare în numerar.

(6) Biletele de valoare pot fi utilizate doar pe teritoriul României, în termenul de valabilitate şi numai pentru achiziţionarea bunurilor şi serviciilor pentru care au fost emise.

(7) Se interzice operatorilor economici şi unităţilor care acceptă bilete de valoare acordarea unui rest de bani la acestea.

(8) Biletele de valoare pe suport electronic pot fi alimentate exclusiv cu valoarea nominală a biletelor de valoare acordate angajaţilor, stabilită conform prezentei legi.

(9) Biletele de valoare pe suport electronic pot fi utilizate, numai cu respectarea prevederilor alin. (6), inclusiv pentru plăţi online.

Art. 9. - (1) Sumele corespunzătoare biletelor de valoare acordate de angajator, în limitele nominale prevăzute de prezenta lege, sunt deductibile la calculul impozitului pe profit.

(2) Sumele prevăzute la alin. (1) nu se iau în calcul nici pentru angajator, nici pentru salariat la stabilirea drepturilor şi obligaţiilor care se determină în raport cu venitul salarial.

Art. 10. - (1) Angajatorii, împreună cu organizaţiile sindicale legal constituite sau, acolo unde nu este constituit un sindicat, cu reprezentanţii salariaţilor, stabilesc de comun acord categoriile de bilete de valoare care se acordă angajaţilor, frecvenţa acordării acestora, precum şi valoarea lor, acolo unde este cazul, unitatea emitentă şi modalitatea de acordare, pe suport hârtie şi/sau pe suport electronic.

(2) Unităţile emitente au obligaţia de a transmite angajatorilor lista unităţilor corespunzătoare reţelei utilizate la care salariaţii pot folosi biletele de valoare. La stabilirea acestor unităţi vor fi avute în vedere calitatea serviciilor şi un nivel redus al preţurilor prin practicarea unor adaosuri comerciale minime.

(3) Contractarea serviciilor privind emiterea biletelor de valoare de către angajatorii care au calitatea de autoritate contractantă în înţelesul Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, se realizează în condiţiile legislaţiei în vigoare.

(4) Biletele de valoare pot fi utilizate numai de către unităţi care au încheiat direct contracte de prestări ale serviciilor prevăzute de prezenta lege cu unităţi emitente, pentru fiecare categorie de bilet de valoare în parte.

(5) Biletele de valoare pe suport hârtie nu pot fi distribuite de angajatori dacă aceştia, la data stabilită pentru distribuire, nu au achitat unităţii emitente, integral, contravaloarea nominală a biletelor de valoare achiziţionate, inclusiv costul imprimatelor reprezentând biletul de valoare.

(6) Valoarea biletelor emise pe suport electronic nu poate fi transferată salariaţilor pe suportul electronic dacă, la data stabilită pentru transfer, angajatorii nu au achitat unităţii emitente, integral, contravaloarea nominală a biletelor de valoare în format electronic achiziţionate, inclusiv costurile aferente emiterii acestora pe suport electronic.

 

CAPITOLUL II

Tichetele de masă

 

Art. 11. - (1) Tichetele de masă sunt bilete de valoare acordate angajaţilor, lunar, ca alocaţie individuală de hrană, utilizate numai pentru achitarea mesei sau pentru achiziţionarea de produse alimentare.

(2) Tichetele de masă pe suport hârtie pot fi utilizate în unităţi de alimentaţie publică, magazine alimentare, cantine-restaurant, bufete sau orice alte tipuri de unităţi care comercializează produse alimentare, cu care unităţile emitente au contractat prestarea serviciilor respective.

(3) Tichetele de masă pe suport electronic pot fi utilizate doar în unităţi de alimentaţie publică, magazine alimentare, cantine-restaurant, bufete sau orice alte tipuri de unităţi care comercializează produse alimentare şi care au încheiat contracte de prestare a serviciilor reglementate de prezenta lege cu unităţile emitente de tichete de masă pe suport electronic şi trebuie să permită, în mod exclusiv, utilizarea pentru achitarea mesei sau pentru achiziţionarea de produse alimentare, inclusiv pentru plata online a acestora.

(4) în cazul în care suma corespunzătoare produselor alimentare solicitate de salariat este mai mică decât valoarea nominală a tichetelor de masă pe suport hârtie, utilizarea acestora este considerată integrală.

(5) Debitarea sumelor corespunzătoare produselor alimentare solicitate de salariat, în cazul tichetelor de masă pe suport electronic, se realizează la valoarea respectivelor produse alimentare.

Art. 12. - (1) Tichetele de masă pe suport hârtie se distribuie de către angajator, lunar, în ultima decadă a fiecărei luni, pentru luna următoare.

(2) în condiţiile prevăzute la alin. (1), angajatorul distribuie, pe salariat, un număr de tichete de masă corespunzător numărului de zile lucrătoare din luna pentru care se face distribuirea.

(3) Valoarea tichetelor de masă pe suport electronic este transferată lunar salariaţilor, în ultima decadă a fiecărei luni, pentru luna următoare, de către unitatea emitentă de tichete de masă pe suport electronic, corespunzător numărului de zile lucrătoare din luna pentru care se face transferul, conform contractului încheiat de unitatea emitentă cu angajatorul.

(4) Salariatul poate utiliza, lunar, un număr de tichete de masă cel mult egal cu numărul de zile lucrate.

(5) Salariatul are obligaţia să restituie angajatorului, la finele fiecărei luni, precum şi la încetarea contractului individual de muncă, tichetele de masă necuvenite, în cazul tichetelor de masă pe suport hârtie, sau valoarea corespunzătoare tichetelor de masă necuvenite, în cazul tichetelor de masă pe suport electronic.

Art. 13. - (1) Fiecare tichet de masă pe suport hârtie este valabil numai dacă are înscris numărul sub care a fost înseriat de către unitatea emitentă şi cuprinde cei puţin următoarele menţiuni:

a) numele şi adresa emitentului;

b) valoarea nominală a tichetului de masa;

c) perioada de valabilitate a utilizării tichetului de masă;

d) spaţiu pentru înscrierea numelui, prenumelui şi codului numeric personal ale salariatului care este în drept să utilizeze tichetul de masă;

e) interdicţia de a fi utilizat pentru achiziţionarea de ţigări sau de produse alcoolice;

f) spaţiu destinat înscrierii datei şi aplicării ştampilei unităţii la care tichetul de masă a fost utilizat.

(2) Fiecare tichet de masă pe suport electronic este valabil numai dacă menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a), c) şi e), precum şi numele, prenumele şi codul numeric personal ale salariatului care este în drept să utilizeze tichetul de masă sunt înscrise pe tichetul de masă pe suport electronic sau sunt stocate într-un alt mod în acesta.

Art. 14. - Valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate depăşi suma de 15,18 lei.

 

CAPITOLUL III

Tichetele cadou

 

Art. 15. - (1) Tichetele cadou sunt bilete de valoare acordate, ocazional, angajaţilor, pentru cheltuieli sociale.

(2) Prin excepţie de la prevederile art. 1, pot fi acordate tichete cadou şi altor categorii de beneficiari, pentru campaniile de marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţe existente sau noi, pentru protocol, pentru cheltuielile de reclamă şi publicitate.

Art. 16. - (1) Nivelul maxim al sumelor acordate sub forma tichetelor cadou, potrivit art. 15 alin. (1), nu poate depăşi suma stabilită conform art. 10 alin. (1).

(2) Nivelul maxim al sumelor acordate sub forma tichetelor cadou, potrivit art. 15 alin. (2), nu poate depăşi sumele prevăzute cu această destinaţie în bugetul alocat fiecărui eveniment.

(3) Valoarea nominală a unui tichet cadou este de 10 lei sau un multiplu de 10, dar nu mai mare de 50 lei.

Art. 17. - (1) Fiecare tichet cadou pe suport hârtie este valabil numai dacă are înscris numărul sub care a fost înseriat de către unitatea emitentă şi cuprinde cel puţin următoarele menţiuni:

a) numele şi adresa emitentului;

b) valoarea nominală a tichetului cadou;

c) perioada de valabilitate a utilizării tichetului cadou;

d) spaţiu pentru înscrierea numelui, prenumelui şi codului numeric personal ale salariatului care este în drept să utilizeze tichetul cadou;

e) spaţiu destinat înscrierii datei şi aplicării ştampilei unităţii la care tichetul cadou a fost utilizat.

(2) Fiecare tichet cadou pe suport electronic este valabil numai dacă menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c), precum

şi numele, prenumele şi codul numeric personal ale salariatului care este în drept să utilizeze tichetul cadou sunt înscrise pe tichetul cadou pe suport electronic sau sunt stocate într-un alt mod în acesta.

 

CAPITOLUL IV

Tichetele de creşă

 

Art. 18. - (1) Tichetele de creşă sunt bilete de valoare care se acorda, lunar, angajaţilor care nu beneficiază de concediul şi de indemnizaţia acordate pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv de până la 3 ani în cazul copilului cu handicap.

(2) Tichetele de creşă pot fi utilizate numai pentru achitarea taxelor la creşa unde este înscris copilul.

(3) Tichetele de creşă se acordă, la cerere, unuia dintre părinţi sau tutorelui căruia i-a fost încredinţat copilul spre creştere şi educare, pe baza livretului de familie.

(4) Nu pot beneficia de tichete de creşă asistenţii maternali profesionişti sau persoanele la care este găzduit copilul şi pentru care s-a instituit măsura plasamentului în regim de urgenţă, în temeiul Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 19. - (1) Nivelul maxim al sumelor acordate sub forma tichetelor de creşă nu poate depăşi suma de 450 de lei pentru o lună, pentru fiecare copil aflat la creşă.

(2) Valoarea nominală a unui tichet de creşă este de 10 lei sau un multiplu de 10, dar nu mai mare de 100 lei.

(3) Valoarea tichetelor de creşă se cumulează cu alocaţia de stat pentru copii acordată conform prevederilor Legii nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu stimulentul de inserţie care se acordă la reluarea activităţii, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 20. - (1) Fiecare tichet de creşă pe suport hârtie este valabil numai dacă are înscris numărul sub care a fost înseriat de către unitatea emitentă şi cuprinde cel puţin următoarele menţiuni:

a) numele şi adresa emitentului;

b) valoarea nominală a tichetului de creşă;

c) perioada de valabilitate a utilizării tichetului de creşă;

d) spaţiu pentru înscrierea numelui, prenumelui şi codului numeric personal ale salariatului care este în drept să utilizeze tichetul de creşă;

e) interdicţia de a fi utilizat pentru achiziţionarea de alte bunuri/servicii decât cele prevăzute la art. 18 alin. (2);

f) spaţiu destinat înscrierii datei şi aplicării ştampilei unităţii la care tichetul de creşă a fost utilizat.

(2) Fiecare tichet de creşă pe suport electronic este valabil numai dacă menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a), c) şi e), precum şi numele, prenumele şi codul numeric personal ale salariatului care este în drept să utilizeze tichetul de creşă sunt înscrise pe tichetul de creşă pe suport electronic sau sunt stocate într-un alt mod în acesta.

 

CAPITOLUL V

Tichetele culturale

 

Art. 21. - (1) Tichetele culturale sunt bilete de valoare acordate angajaţilor, lunar sau ocazional, pentru achitarea contravalorii de bunuri şi servicii culturale.

(2) Bunurile şi serviciile culturale pot fi:

a) abonamente sau bilete la spectacole, concerte, proiecţii cinematografice, muzee, festivaluri, târguri şi expoziţii, permanente sau itinerante, parcuri tematice, inclusiv cele destinate copiilor;

b) cărţi, manuale şcolare, albume muzicale, filme, în orice format.

Art. 22. - (1) Nivelul maxim al sumelor acordate sub forma tichetelor culturale nu poate depăşi suma de 150 de lei pentru tichetele acordate lunar, respectiv suma de 300 de lei/ eveniment, pentru cele acordate ocazional.

(2) Valoarea nominală a unui tichet cultural este de 10 lei sau un multiplu de 10, dar nu mai mare de 50 lei.

Art. 23, - (1) Fiecare tichet cultural pe suport hârtie este valabil numai dacă are înscris numărul sub care a fost înseriat de către unitatea emitentă şi cuprinde cel puţin următoarele menţiuni:

a) numele şi adresa emitentului;

b) valoarea nominală a tichetului;

c) perioada de valabilitate a utilizării tichetului;

d) spaţiu pentru înscrierea numelui, prenumelui, codului numeric personal ale salariatului care este în drept să utilizeze tichetul;

e) interdicţia de a fi utilizat pentru achiziţionarea de alte bunuri/servicii decât cele prevăzute la art. 21 alin. (2);

f) spaţiu destinat înscrierii datei şi aplicării ştampilei evenimentului cultural la care tichetul a fost utilizat sau a unităţii la care a fost achiziţionat produsul, potrivit art. 21 alin. (2).

(2) Fiecare tichet cultural pe suport electronic este valabil numai dacă menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a), c) şi e), precum şi numele, prenumele şi codul numeric personal ale salariatului care este în drept să utilizeze tichetul cultural sunt înscrise pe tichetul cultural pe suport electronic sau sunt stocate într-un alt mod în acesta.

 

CAPITOLUL VI

Voucherele de vacanţa

 

Art. 24. - (1) Voucherele de vacanţă sunt bilete de valoare care se acordă angajaţilor pentru acoperirea unor cheltuieli ocazionate de efectuarea concediului de odihnă în regim de turism intern.

(2) Angajatul care beneficiază de vouchere de vacanţă nu mai beneficiază de primă de vacanţă în cursul anului fiscal sau de bilete de odihnă, acordate potrivit Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Nivelul maxim al sumei care poate fi acordată unui angajat în decursul unui an fiscal sub forma voucherelor de vacanţă este de 6 salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată.

(4) Acordarea voucherelor de vacanţă, cu respectarea prevederilor alin. (3), poate fi fracţionată în maximum două tranşe, în funcţie de opţiunea angajatului privind efectuarea concediului de odihnă.

(5) Voucherele de vacanţă sunt destinate acoperirii cheltuielilor cu servicii turistice, de cazare, de masă şi/sau de recuperare a capacităţii de muncă.

(6) Voucherele de vacanţă pot fi utilizate şi pentru acoperirea cheltuielilor cu servicii de călătorie şi/sau de divertisment, dacă se regăsesc într-un pachet turistic.

(7) Serviciile aferente efectuării concediului de odihnă pot fi achiziţionate ca pachete de servicii sau separat.

(8) Conţinutul minim al pachetului de servicii care se poate achiziţiona prin intermediul voucherelor de vacanţă se stabileşte prin normele de aplicare a prezentei legi, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

(9) Voucherele de vacanţă pot fi utilizate pentru achiziţionarea de servicii de la operatorii economici cu activitate de turism din România, autorizaţi conform legii, care deţin structuri de primire turistice clasificate şi/sau agenţii de turism licenţiate şi care acceptă o astfel de modalitate de plată, denumite, în mod convenţional şi în înţelesul prezentei legi, unităţi afiliate.

(10) Ministerul Turismului transmite unităţilor emitente lista cu unităţile afiliate.

(11) Unităţile emitente vor plăti contravaloarea voucherelor de vacanţă unităţilor afiliate cu care au încheiat contracte pentru decontarea acestora, după prestarea serviciilor de turism.

Art. 25. - (1) Valoarea nominală permisă pentru un voucher de vacanţă pe suport hârtie este multiplu de 10 lei, dar nu mai mult de 100 lei.

(2) Voucherul de vacanţă are perioada de valabilitate de un an de la data emiterii, fără a se înţelege că aceasta este perioada de valabilitate a suportului electronic, în cazul în care voucherul a fost emis pe acest tip de suport

(3) Se interzice unităţii afiliate acordarea unui rest de bani la voucherul de vacanţă.

(4) Contravaloarea serviciilor turistice prestate de către unităţile afiliate peste valoarea voucherelor de vacanţă se suportă de către angajat, titular al voucherelor de vacanţă.

Art. 26. - (1) Fiecare voucher de vacanţă pe suport hârtie este valabil numai dacă are înscris numărul sub care a fost înseriat de către unitatea emitenta şi cuprinde, cel puţin, următoarele menţiuni:

a) emitentul şi datele sale de identificare;

b) valoarea nominală a voucherului de vacanţă;

c) angajatorul şi datele sale de identificare;

d) spaţiu pentru înscrierea numelui, prenumelui şi codului numeric personal ale salariatului care este în drept să utilizeze voucherul de vacanţă;

e) spaţiu destinat înscrierii perioadei în care a fost utilizat şi aplicării ştampilei unităţii afiliate;

f) perioada de valabilitate a utilizării voucherului de vacanţă;

g) interdicţia unităţii afiliate de a plăti diferenţa în bani dintre valoarea voucherului de vacanţă şi valoarea pachetului de servicii utilizat de către titularul voucherelor de vacanţă;

h) interdicţia de a utiliza voucherul de vacanţă în alte locuri decât în unităţile afiliate;

i) elementele de identitate vizuală ale brandului de turism al României.

(2) Fiecare voucher de vacanţă pe suport electronic este valabil numai dacă menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a), c), f), h) şi i), precum şi numele, prenumele şi codul numeric personal ale salariatului care este în drept să utilizeze voucherul de vacanţă sunt înscrise pe voucherul de vacanţă pe suport electronic sau stocate într-un alt mod în acesta.

Art. 27. - (1) Plafonul maxim cumulat al comisionului perceput de către unităţile emitente de la angajator şi unitatea afiliată este de 1% din valoarea nominală a voucherului de vacanţă.

(2) Comisionul maxim perceput de agenţiile de turism, în calitate de unităţi afiliate, nu poate depăşi 10% din valoarea pachetului de servicii oferit titularilor voucherelor de vacanţă.

(3) Introducerea, la cererea angajatorului sau a unităţii afiliate, a altor elemente grafice faţă de cele minime obligatorii va fi negociată cu unităţile emitente şi nu va face obiectul limitării prevăzute la alin. (1).

 

CAPITOLUL VII

Contravenţii şi sancţiuni

 

Art. 28. - (1) Constituie contravenţie următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni:

a) utilizarea biletelor de valoare în alt scop decât cel prevăzut de prezenta lege;

b) solicitarea şi/sau furnizarea de numerar în schimbul biletelor de valoare sau pentru fracţiuni din acestea;

c) refuzul nejustificat al operatorilor economici şi unităţilor care acceptă bilete de valoare de furnizare a bunurilor sau serviciilor. Refuzul este justificat dacă există bănuieli întemeiate privind autenticitatea biletelor de valoare, identitatea dintre titularul biletelor de valoare şi beneficiarul acestora;

d) diminuarea valorii nominale a biletelor de valoare acordate angajaţilor;

e) emiterea de bilete de valoare cu alte valori nominale decât cele prevăzute de prezenta lege;

f) emiterea de bilete de valoare de către alte entităţi decât cele prevăzute la art. 5 alin. (1);

g) comercializarea biletelor de valoare contra unei fracţiuni de preţ sau a altor bunuri/servicii decât cele stabilite prin prezenta lege;

h) comercializarea de către salariaţi şi/sau de către unităţile prevăzute la art. 11 alin. (2) şi (3) a tichetelor de masă contra unor produse, altele decât cele alimentare;

i) utilizarea de către salariaţi a unui număr de tichete de masă mai mare decât numărul de zile lucrate.

(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează după cum urmează:

a) cu 0,5 puncte-amendă, fapta prevăzută la alin. (1) lit. i);

b) cu 1,5 puncte-amendă, faptele prevăzute la alin, (1) lit. a) şi c);

c) cu 3 puncte-amendă, fapta prevăzută la alin. (1) lit. b);

d) cu 14 puncte-amendă, faptele prevăzute la alin. (1) lit. d)-h).

(3) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu 14 puncte - amendă fapta unităţilor emitente de a alimenta biletele de valoare pe suport electronic cu nerespectarea prevederilor art. 8 alin. (8) şi art. 11 alin. (3).

(4) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu 14 puncte - amendă fapta unităţilor emitente de a emite bilete de valoare cu nerespectarea prevederilor art. 13, 17, 20, 23 şi 26.

(5) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu 7 puncte - amendă acceptarea de către unitatea afiliată de vouchere de vacanţă de la alte persoane decât titularul voucherului de vacanţă.

(6) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu 14 puncte - amendă şi retragerea certificatului de clasificare, respectiv a licenţei de turism acceptarea de către unităţile afiliate de vouchere de vacanţă pentru achiziţionarea de servicii care nu îndeplinesc condiţiile pachetului minim de servicii prevăzut la art. 24 alin. (8).

(7) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu 14 puncte - amendă şi retragerea licenţei de turism fapta agenţiei de turism de a emite, în calitate de unitate afiliată, pachete de servicii turistice pentru achiziţionare cu vouchere de vacanţă la un preţ mai mare faţă de preţul pachetului similar de servicii achiziţionat prin alte mijloace de plată.

(8) Un punct-amendă reprezintă contravaloarea unui salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată, stabilit în condiţiile legii.

Art. 29. - Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 28 se fac de către personalul cu atribuţii de control, împuternicit în acest sens, din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, Ministerului Turismului, Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, după caz.

Art. 30. - Contravenţiilor prevăzute la art. 28 şi 29 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

 

CAPITOLUL VIII

Dispoziţii tranzitorii şi finale

 

Art. 31. - (1) Tichetele de masă şi voucherele de vacanţă prevăzute de prezenta lege nu se acordă personalului care beneficiază de indemnizaţie de hrană şi de indemnizaţie de vacanţă potrivit Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Tichetele de masă prevăzute de prezenta lege nu se acordă personalului care beneficiază de drepturi de hrană în temeiul Ordonanţei Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, operatorii economici, astfel cum sunt definiţi de Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările şi completările ulterioare, vor acorda angajaţilor proprii primele de vacanţă numai sub forma voucherelor de vacanţă, în cuantum egal cu contravaloarea unui salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată stabilit în condiţiile legii, pentru un salariat.

Art. 32. - (1) Valoarea nominală maximă a biletelor de valoare prevăzute de prezenta lege se indexează, semestrial, după cum urmează:

a) în cazul tichetelor de masă, cu indicele preţurilor de consum, înregistrat la mărfurile alimentare, comunicat de Institutul Naţional de Statistică;

b) în cazul celorlalte bilete de valoare, cu indicele inflaţiei comunicat de Institutul Naţional de Statistică, în funcţie de evoluţia tarifelor/preţurilor la serviciile/bunurile a căror contravaloare poate fi achitată cu aceste bilete de valoare, potrivit prezentei legi.

(2) în cazul în care din aplicarea prevederilor alin. (1) rezultă o valoare nominală indexată mai mică decât ultima valoare nominală indexată, pentru perioadele următoare, valoarea nominală a biletului de valoare rămâne nemodificată.

(3) Indexarea biletelor de valoare, potrivit alin. (1), se face prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului de resort.

Art. 33. - (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, tichetele de masă, tichetele cadou, tichetele de creşă şi voucherele de vacanţă emise în temeiul Legii nr. 142/199*8 privind acordarea tichetelor de masă, cu modificările şi completările ulterioare, al Legii nr. 193/2006 privind acordarea tichetelor cadou şi a tichetelor de creşă, cu modificările ulterioare, respectiv al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 94/2014, cu modificările şi completările ulterioare, sunt şi rămân valabile până la expirarea datei de valabilitate înscrise pe acestea.

(2) Unităţile emitente care la data intrării în vigoare a prezentei legi deţin autorizaţii de funcţionare valabile pot emite în continuare biletele de valoare pentru care sunt autorizate, în condiţiile prevăzute de lege la data autorizării, până la data expirării valabilităţii respectivei autorizaţii.

Art. 34. - Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2019, cu excepţia art. 35, care intră în vigoare la 3 zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 35. - (1) în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului articol se elaborează criteriile privind acordarea autorizaţiei de funcţionare a unităţilor emitente de bilete de valoare, care se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice.

(2) în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului articol, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, Ministerul Turismului şi Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale elaborează normele metodologice de aplicare a prezentei legi, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Art. 36. - La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:

a) Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 13 iulie 1998, cu modificările şi completările ulterioare;

b) Legea nr. 193/2006 privind acordarea tichetelor cadou şi a tichetelor de creşă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 23 mai 2006, cu modificările ulterioare;

c) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 24 februarie 2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 94/2014, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

PETRU-GABRIEL VLASE

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 10 iulie 2018.

Nr. 165.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind acordarea biletelor de valoare

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind acordarea biletelor de valoare şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 10 iulie 2018.

Nr. 532.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 207

din 17 aprilie 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. (1) lit. c), art. 22 alin. (7) şi ale art. 69 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Bianca Drăghici - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin, (1) lit. c), art. 22 alin. (7) şi art. 69 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, excepţie ridicată de Aurel Munteanu şi de Sindicatul Poliţiştilor din România „Diamantul” în Dosarul nr. 2.069/110/2015 al Tribunalului Bacău - Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal şi care face obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.882D/2016.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, având în vedere că desemnarea prin ordin a persoanelor competente să acorde gradele profesionale şi partajarea atribuţiilor acestor persoane, care, în mod corespunzător, pot să dispună şi cu privire la încetarea

raporturilor de serviciu ale poliţiştilor, nu sunt de natură să afecteze constituţionalitatea normelor criticate. În acest sens se invocă Decizia nr. 653 din 17 octombrie 2017.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

4. Prin încheierea din 26 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 2.069/110/2015, Tribunalul Bacău - Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. (1) lit. c), art. 22 alin. (7) şi art. 69 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Aurel Munteanu şi de Sindicatul Poliţiştilor din România „Diamantul” - intervenient accesoriu – într-o cauză având ca obiect anulare act administrativ, respectiv anularea Dispoziţiei nr. 115 din 8.04.2015, emisă de Inspectoratul de Poliţie Bacău, prin care s-a dispus Încetarea raportului de muncă al autorului Aurel Munteanu, ca urmare a clasării medicale „inapt pentru îndeplinirea serviciului de poliţie pe timp de pace”.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale, încălcând principiul securităţii raporturilor juridice în componenta sa privind accesibilitatea, claritatea şi previzibilitatea legii şi art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie. Se arată că, prin Decizia nr. 871 din 10 decembrie 2015, paragraful 20, Curtea, referitor la tehnica trimiterilor legislative, a reţinut că „trimiterea de la un text de lege la altul, în cadrul unui anumit act normativ sau la un alt act normativ, este un procedeu frecvent utilizat în scopul realizării economiei de mijloace. Pentru a nu se repeta de fiecare dată, legiuitorul poate face trimitere la o altă prevedere legală în care sunt stabilite expres anumite prescripţii normative. Efectul dispoziţiei de trimitere constă în încorporarea ideală a prevederilor la care se face trimiterea în conţinutul normei care face trimitere. Se produce astfel o împlinire a conţinutului ideal al normei care face trimiterea cu prescripţiile celuilalt text”. Totodată, autorii au invocat Decizia nr. 392 din 2 iulie 2014, Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015 şi Decizia nr. 172 din 24 martie 2016.

6. În final, se apreciază că Parlamentul a delegat fără drept competenţa exclusivă de legiferare în sfera raporturilor funcţiei publice ministrului afacerilor interne, un organ al puterii executive, care a emis un ordin nepublicat în Monitorul Oficial al României. Ca atare, având în vedere că ordinul ministrului afacerilor interne nepublicat şi necunoscut reclamantului este încorporat ideal în norma de trimitere, dispoziţiile criticate din Legea nr. 360/2002 sunt norme inaccesibile şi imprevizibile.

7. Tribunalul Bacău - Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia trebuie admisă, având în vedere considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 392 din 2 iulie 2014.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

9. Guvernul susţine că, având în vedere similitudinea problematicii supuse atenţiei prin prezenta excepţie de neconstituţionalitate cu cea analizată de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 392 din 2 iulie 2014, Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015 şi Decizia nr. 172 din 24 martie 2016, este posibil ca argumentele reţinute de instanţa de control constituţional prin aceste decizii să fie aplicabile şi în speţa de faţă. Prin urmare, revine Curţii Constituţionale sarcina ca din susţinerile autorilor excepţiei să poată reţine aspectele de neconstituţionalitate.

10. Avocatul Poporului precizează că îşi menţine punctul de vedere exprimat anterior în cauze având acelaşi obiect, în sensul constituţionalităţii dispoziţiilor art. 15 alin. (1) lit. c) şi art. 69 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 360/2002 şi neconstituţionalităţii art. 22 alin. (7) din acelaşi act normativ.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 15 alin. (1) lit. c), art. 22 alin. (7) şi art. 69 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul cuprins:

- Art. 15 alin. (1) lit. c): „Acordarea gradelor profesionale se face prin avansare de către: [.. .]

c) inspectorul general al Poliţiei Române şi şefii celorlalte structuri ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, potrivit competenţelor stabilite prin ordin al ministrului administratei şi internelor, pentru agenţi de poliţie.”;

- Art. 22 alin. (7): „Competenţele emiterii actelor administrative privind naşterea, modificarea, suspendarea şi încetarea raportului de serviciu al poliţistului se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, În condiţiile legii.”;

- Art. 69 alin. (1): „încetarea raporturilor de serviciu ale poliţistului se dispune în mod corespunzător de către persoanele care, potrivit art. 15, au competenţa de acordare a gradelor profesionale şi are loc: [...]

b) la pierderea capacităţii de muncă, în condiţiile legii, cu excepţia situaţiei în care a intervenit menţinerea în activitate în condiţiile art. 331;”.

14. În opinia autorilor excepţiei, dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul obligativităţii respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legii şi ale art. 73 alin. (3) lit. j) privind reglementarea prin lege organică a statutului funcţionarilor publici.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, cu titlu prealabil, Curtea reţine că, referitor la denumirea actuală a autorităţii administraţiei publice centrale la care art. 22 alin. (7) din Legea nr. 360/2002 face referire, în prezent, funcţionează Ministerul Afacerilor Interne, înfiinţat prin reorganizarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 884 din 22 decembrie 2012, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 171 din 29 martie 2013.

16. Curtea reţine că dispoziţiile art. 22 alin. (7) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor critici asemănătoare, şi, prin Decizia nr. 258 din 27 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 18 iulie 2017, şi Decizia nr. 653 din 17 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.002 din 18 decembrie 2017, a statuat conformitatea acestor prevederi cu normele fundamentale.

17. Astfel, În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a prevederilor art. 22 alin. (7) din Legea nr. 360/2002, din perspectiva reglementării prin ordin al ministrului afacerilor interne a competenţelor ce ţin de modificarea raportului de serviciu, în raport cu dispoziţiile art. 1 alin. (5) şi art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, prin Decizia nr. 258 din 27 aprilie 2017, paragrafele 40-42, şi Decizia nr. 653 din 17 octombrie 2017, paragraful 33, Curtea a constatat că aceasta este neîntemeiată, fără a putea reţine motivele invocate de autorul excepţiei, respectiv cele pe care s-a fundamentat Decizia Curţii Constituţionale nr. 392 din 2 iulie 2014. Aşadar, prin deciziile nr. 392 din 2 iulie 2014, nr. 637 din 13 octombrie 2015, nr. 172 din 24 martie 2016 şi nr. 244 din 19 aprilie 2016, Curtea a constatat neconstituţionalitatea unor texte din Legea nr. 360/2002 care permiteau delegarea reglementării unor „elemente esenţiale” referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea raportului de serviciu al poliţistului, funcţionar public cu statut special, către ministrul de resort care era abilitat să adopte ordine. Ca atare, din analiza art. 22 alin. (7) din Legea nr. 360/2002 Curtea a reţinut că termenul „competenţe” are înţelesul de «persoană competentă” care îşi exercită atribuţiile.

18. Din analiza conţinutului normativ al dispoziţiilor art. 15 alin. (1) lit. c) şi art. 69 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 Curtea reţine că termenul de „competenţă” are acelaşi înţeles ca şi cel din cuprinsul art. 22 alin. (7) din acelaşi act normativ, de „persoană competentă” care îşi exercită atribuţiile de acordare a gradelor profesionale, şi nu cel de element esenţial al raportului juridic de serviciu al poliţistului, în sensul celor reţinute de instanţa de contencios constituţional în jurisprudenţa sa.

Aceste aspecte pot fi reglementate prin ordin al ministrului, cu respectarea art. 77 şi 78 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit cărora ordinele cu caracter normativ, instrucţiunile şi alte asemenea acte ale conducătorilor ministerelor se emit numai pe baza şi în executarea legilor, a hotărârilor şi a ordonanţelor Guvernului, iar acestea trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza şi în executarea cărora au fost emise şi nu pot conţine soluţii care să contravină prevederilor acestora.

19. Cu privire la critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. (1) lit. c), art. 22 alin. (7) şi art. 69 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, formulată din perspectiva unei lipse de claritate şi previzibilitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată. Astfel, referitor la cerinţele de claritate, precizie şi previzibilitate ale legii, Curtea Constituţională a statuat în jurisprudenţa sa, prin Decizia nr. 732 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României. Partea I, nr. 69 din 27 ianuarie 2015 (paragraful 29), că trăsătura esenţială a statului de drept o constituie supremaţia Constituţiei şi obligativitatea respectării legii şi că „Statul de drept asigură supremaţia Constituţiei, corelarea tuturor legilor şi tuturor actelor normative cu aceasta” (Decizia nr. 22 din 27 ianuarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 17 martie 2004), ceea ce înseamnă că aceasta „implică, prioritar, respectarea legii, iar statul democratic este prin excelenţă un stat în care se manifestă domnia legii” (Decizia nr. 13 din 9 februarie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 26 aprilie 1999). În acest sens, prin Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 225, Curtea a reţinut că una dintre cerinţele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative şi că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar şi precis pentru a putea fi aplicat. Astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act determinat (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, sau Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013).

20. Cu privire la aceleaşi cerinţe de calitate a legii, garanţie a principiului legalităţii, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin hotărârile din 4 mai 2000,25 ianuarie 2007,24 mai 2007 şi 5 ianuarie 2010, pronunţate în cauzele Rotaru împotriva României (paragraful 52), Sissanis împotriva României (paragraful 66), Dragotoniu şi Militaru-Pidhorni împotriva României (paragraful 34) şi Beyeler împotriva Italiei (paragraful 109), a reţinut obligativitatea asigurării acestor standarde de calitate a legii drept garanţie a principiului legalităţii. În plus, a fost statuat faptul că nu poate fi considerată drept „lege” decât o normă enunţată cu suficientă precizie, pentru a permite cetăţeanului să îşi controleze conduita; apelând la nevoie la consiliere de specialitate în materie, el trebuie să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, faţă de circumstanţele speţei, consecinţele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă.

21. Aplicând aceste considerente de principiu în prezenta cauză, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate prevăd suficient de clar persoanele abilitate să acorde avansarea în grad profesional, respectiv să dispună încetarea raporturilor de serviciu pentru agenţii de poliţie, potrivit competenţelor/ atribuţiilor stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne. Ca atare, dispoziţiile art. 15 alin. (1) lit. c), art. 22 alin. (7) şi art. 69 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 360/2002 au un conţinut normativ clar şi precis pentru a putea fi aplicate şi oferă suficiente repere pentru ca destinatarul acestora - în cazul de faţă, poliţistul - să înţeleagă sensul lor şi să îşi adapteze conduita.

22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Aurel Munteanu şi de Sindicatul Poliţiştilor din România „Diamantul” în Dosarul nr. 2.069/110/2015 al Tribunalului Bacău - Secţia a I l-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 15 alin. (1) lit. c), art. 22 alin. (7) şi art. 69 alin, (1) lit. b) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bacău - Secţia a fl-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 17 aprilie 2018,

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Bianca Drăghici

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

pentru aprobarea transmiterii unor bunuri din infrastructura secundară de irigaţii aparţinând domeniului privat al statului, aflată în administrarea Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare şi situată pe teritoriul unor organizaţii ale utilizatorilor de apă pentru irigaţii din judeţul Călăraşi, în proprietatea acestor organizaţii

 

Luând în considerare Referatul de aprobare nr. 292.050/2018 al Direcţiei îmbunătăţiri funciare şi fond funciar, în baza prevederilor art. 27 alin. (1) şi (4) din Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 9 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii

şi Dezvoltării Rurale, precum şi pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, cu modificările ulterioare,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă transmiterea unor bunuri din infrastructura secundară de irigaţii aparţinând domeniului privat al statului, aflată în administrarea Agenţiei Naţionale de îmbunătăţiri Funciare şi situată pe teritoriul unor organizaţii ale utilizatorilor de apă pentru irigaţii din judeţul Călăraşi, în proprietatea organizaţiilor având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin, sub condiţiile rezolutorii prevăzute de art. 27 alin. (1) din Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - Predarea-primirea infrastructurii secundare de irigaţii, prevăzută în anexă, se face la starea fizică existentă la momentul solicitării de preluare, pe bază de protocol încheiat între părţile interesate, în termen de 5 zile de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, în condiţiile legii, în care sunt specificate obligaţiile prevăzute de Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 3. - Patrimoniul Agenţiei Naţionale de îmbunătăţiri Funciare se diminuează cu valoarea de inventar a bunurilor transmise potrivit art. 1, răspunderea pentru exactitatea, realitatea şi corectitudinea datelor aferente bunurilor ce fac obiectul prezentului act normativ aparţinând acestei entităţi.

Art. 4. - Prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, la propunerea Agenţiei Naţionale de îmbunătăţiri Funciare, se aprobă retragerea dreptului de proprietate asupra infrastructurii de îmbunătăţiri funciare preluate de către organizaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii prevăzute la art. 1, în termen de 30 de zile de la data constatării nerespectării de către aceste organizaţii a obligaţiilor prevăzute la art. 27 alin. (1), prin aplicarea dispoziţiilor art. 293 din Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I

 

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Petre Daea

 

Bucureşti, 11 iulie 2018.

Nr. 1.239.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale bunurilor din infrastructura secundară de irigaţii, aflate În domeniul privat al statului şi în administrarea Agenţiei Naţionale de îmbunătăţiri Funciare, care se transmit în proprietatea unor organizaţii ale utilizatorilor de apă pentru irigaţii din Judeţul Călăraşi

 

Nr. crt.

Codul da clasificară şi nr. MF alocat prin Ordinul ministrului finanţelor public» nr. 658/2014, cu modificările şi completările ulterioare

Persoana juridică de la care se transmite imobilul

Persoana juridică la care se transmite imobilul

Denumirea bunului

Descrierea tehnică

Adresa

Valoarea de inventar

(lei)

1

1.1.3/6500937

Agenţia Naţională de îmbunătăţiri Funciare

CIF 29275212

Organizaţia utilizatorilor de apă pentru irigaţii Drajna - SRPP VI

Sediul: localitatea Dragalina, judeţul Călăraşi, înregistrată în RNOIF nr. 295/02.10.2007

CIF 22556997

Staţia SRPP VI

Clădire staţie de pompare

Suprafaţă construită = 100 mp

Suprafaţă desfăşurată = 100 mp

Regim de înălţime - parter

UAT Dragalina,

judeţul Călăraşi

100,00

9/6500939

Teren aferent staţiei de pompare SRPP VI

Teren aferent staţiei de pompare SRPP VI = 6.800 mp

UAT Dragalina,

judeţul Călăraşi

7.602,00

2

1.1.3/6500945

Agenţia Naţională de îmbunătăţiri Funciare

CIF 29275212

Organizaţia utilizatorilor de apă pentru irigaţii Ştefan Vodă

Sediul: localitatea Ştefan Vodă, judeţul Călăraşi, înregistrată în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare nr. 129/15.02.2006

CIF 18606531

Staţia SRPP VII+VIII

Clădire staţie de pompare

Suprafaţă construită = 120 mp

Suprafaţă desfăşurată = 120 mp

Regim de înălţime - parter

UAT Ştefan Vodă,

judeţul Călăraşi

99,76

9/6500947

Teren SRPP VII+VIII

Teren aferent staţiei SRPP VII+VIII -

15.470 mp

UAT Ştefan Vodă,

judeţul Călăraşi

11.914,00

3

9/6491699

Agenţia Naţională de îmbunătăţiri Funciare

CIF 29275212

Organizaţia utilizatorilor de apă pentru irigaţii Vâlcelele

Sediul: localitatea Vâlcelele, în incinta S.C. ILDU - S.R.L., judeţul Călăraşi, înregistrată în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare la nr. 61/16.11.2005

CIF 165336960

Teren aferent staţiei SPP 21A şi teren aferent reţea canale de irigaţii

Suprafaţă teren aferent staţiei 21 A

Floroaica - 490 mp.

Suprafaţă teren aferent reţea canale irigaţii - 591.576 mp

UAT Vâlcelele,

judeţul Călăraşi

887.364,00

9/6491701

Teren aferent canalelor distribuitoare

Suprafaţă teren aferent canalelor distribuitoare - 460.576 mp

UAT Vâlcelele,

judeţul Călăraşi

646.163,00

1.4.3/6501519

Reţea canale Gălăţui Călăraşi

Lungime reţea canale Gălăţui Călăraşi - 101.584 ml

UAT Vâlcelele,

judeţul Călăraşi

424.462,00

9/6501521

Teren aferent reţea canale Gălăţui Călăraşi

Suprafaţă teren aferent reţea canale irigaţii - 340.000 mp

UAT Vâlcelele,

judeţul Călăraşi

278.040,00

1.4.4/6501523

Reţea interioară Gălăţui Călăraşi

Lungime antene -111.708 ml

UAT Vâlcelele,

judeţul Călăraşi

773,00

4

1.1.3/6500871

Agenţia Naţională de îmbunătăţiri Funciare

CIF 29275212

Organizaţia utilizatorilor de apă pentru irigaţii SPP 2a + 3a Mănăstirea

Sediul: localitatea Mănăstirea, judeţul Călăraşi, înregistrată în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare nr. 537/17.02.2017,

CIF 37185498

Staţia SPP 2a+3a

Clădire staţie de pompare, instalaţii de protecţie

Suprafaţa: 66 mp

Regim înălţime - parter

UAT Mănăstirea,

judeţul Călăraşi

20,00

9/6500887

Teren staţie SPP 2a + 3a

Suprafaţă teren aferent staţiei SPP 2a + 3a - 450 mp

UAT Mănăstirea,

judeţul Călăraşi

11,00

5

1.1.3/6500877

Agenţia Naţională de îmbunătăţiri Funciare

CIF 29275212

Organizaţia utilizatorilor de apă pentru irigaţii SPP 3c Mănăstirea

Sediul: localitatea Mănăstirea, judeţul Călăraşi, înregistrată în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare nr. 538/17.02.2017,

CIF 37185234

Staţia SPP 3c

Clădire staţie de pompare, instalaţii de

protecţie, bazin de aspiraţie S = 35 mp - parter

UAT Mănăstirea,

judeţul Călăraşi

67,00

9/6500889

Teren staţie SPP 3c

Suprafaţă teren aferentă staţiei SPP 3c = 350 mp

UAT Mănăstirea,

judeţul Călăraşi

50,00

6

1.8.12/6491711

Agenţia Naţională de îmbunătăţiri Funciare

CIF 29275212

Organizaţia utilizatorilor de apă pentru irigaţii Unirea

Sediul: localitatea Modelu, judeţul Călăraşi, înregistrată în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare nr. 417/2017

CIF 25382518

Canale distribuitoare şi canale distribuitoare de sector Reţea antene

Reţea canale CS2 şi CS3

Lungime - 17.195 ml

Antene AMT CS2 şi AMT CS3

Lungime - 17.195 ml

UAT Unirea,

judeţul Călăraşi

1.213,00

9/6491693

Teren aferent canalelor distribuitoare şi canalelor distribuitoare de sector

Suprafaţă totală reţea canale irigaţii - 421.900 mp

UAT Unirea,

judeţul Călăraşi

632.850,00

1.8.6/6501533

Reţea canale SRP 1

Canale distribuitoare şi canale distribuitoare de sector

Lungime -23.488 ml

UAT Unirea,

judeţul Călăraşi

52.438,75

9/6501535

Teren aferent reţelei de canale SRP 1

Suprafaţă totală reţea canale SRP 1 - 135.000 mp

UAT Unirea,

judeţul Călăraşi

80.080,00

1.8.6/6501537

Reţea canale SRP 3

Canale distribuitoare şi canale distribuitoare de sector

Lungime - 5.981 ml

UAT Unirea,

judeţul Călăraşi

28.359,00

9/6501539

Teren aferent reţelei de canale SRP 3

Teren canale şi canale distribuitoare de sector -26.250 mp

UAT Unirea,

judeţul Călăraşi

14.910,00

1.8.6/26447492

Canale distribuitoare şi canale distribuitoare de sector Reţea antene

Canale distribuitoare şi canale distribuitoare de sector

Lungime - 5.912 ml

UAT Dichiseni,

judeţul Călăraşi

28.359,00

9/2644749

Teren aferent canalelor distribuitoare şi canalelor distribuitoare de sector

Teren canale distribuitoare şi canale distribuitoare de sector - 26.250 mp

UAT Dichiseni,

judeţul Călăraşi

14.910,00

7

1.8.6/6500983

Agenţia Naţională de îmbunătăţiri Funciare

CIF 29275212

Organizaţia utilizatorilor de apă pentru irigaţii Perişoru CA II

Sediul: localitatea Perişoru, judeţul Călăraşi, înregistrată în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare nr. 331/2007

CIF 23047231

Staţie SPP 7

Clădire staţie de pompare

Suprafaţa construită = 120 mp

Suprafaţa desfăşurată = 120 mp

Regim înălţime - parter

UAT Perişoru,

judeţul Călăraşi

30,00

9/6500985

Teren staţie SPP 7

Teren aferent staţiei de pompare SPP7

Suprafaţa = 2.600 mp

UAT Perişoru,

judeţul Călăraşi

70,00

1.4.3/6501527

Reţea canale Pietroiu Ştefan cel Mare

Canale trup Perişoru,

L = 24.854 m

UAT Perişoru,

judeţul Călăraşi

12.372,00

9/6501529

Teren reţea canale Pietroiu

Suprafaţă totală reţea canale irigaţii = 193.800 mp

UAT Perişoru,

judeţul Călăraşi

82.040,00

1.8.6/6501531

Reţea interioară

Conducte îngropate,

L = 19.681 m

UAT Perişoru,

judeţul Călăraşi

592,00

8

1.8.6/6500895

Agenţia Naţională de îmbunătăţiri Funciare

CIF 29275212

Organizaţia utilizatorilor de apă pentru irigaţii Modelu SPP 1

Sediul: localitatea Perişoru, judeţul Călăraşi, înregistrată în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare nr. 349/2008

CIF 23203683

Staţie SPP 1 Modelu

Clădire staţie de pompare

Suprafaţa construită = 124 mp

Suprafaţa desfăşurată = 124 mp

Regim înălţime - parter

UAT Modelu,

judeţul Călăraşi

100,00

9/6500897

Teren staţie SPP 1 Modelu

Teren aferent staţiei de pompare SPP 1

Modelu

Suprafaţa totală 1,342 mp

UAT Modelu,

judeţul Călăraşi

1680,00

9

1.8.6/6500891

Agenţia Naţională de îmbunătăţiri Funciare

CIF 29275212

Organizaţia utilizatorilor de apă pentru irigaţii Modelu SPP 2

Sediul: localitatea Modelu. judeţul Călăraşi, înregistrată în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare nr. 396/2008

CIF 24030370

Staţie SPP 2 Modelu

Clădire staţie de pompare

Suprafaţa construită = 124 mp

Suprafaţa desfăşurată = 124 mp

Regim înălţime - parter

UAT Modelu,

judeţul Călăraşi

18.361,00

9/6500893

Teren staţie SPP 2 Modelu

Teren aferent staţiei de pompare SPP 2

Modelu

Suprafaţa totală 1.342 mp

UAT Modelu,

judeţul Călăraşi

1.680,00

10

1.8.6/6500899

Agenţia Naţională de îmbunătăţiri Funciare

CIF 29275212

Organizaţia utilizatorilor de apă pentru irigaţii Modelu SPP 3

Sediul: localitatea Modelu, judeţul Călăraşi, înregistrată în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare nr. 574/2008

CIF 38934517

Staţie SPP 3 Modelu

Clădire staţie de pompare

Suprafaţă construită = 18 mp

Suprafaţă desfăşurată = 18 mp

Regim de înălţime - parter

UAT Modelu,

judeţul Călăraşi

1,00

11

1.8.6/26447460

Agenţia Naţională de îmbunătăţiri Funciare

CIF 29275212

Organizaţia utilizatorilor de apă pentru irigaţii Vlad Ţepeş

Sediul: localitatea Vlad Ţepeş, judeţul Călăraşi, înregistrată în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare nr. 277/2007

CIF 22383950

Cds din -CD4A, CS1.CD4B, CS2, CS3, CD4C Antene din CAII

Cds din - CD4A, CS1, CD4B, CS2, CS3, CD4C

Lungime - 64.105 ml

Antene din CA II - Lungime-28.800 ml

UAT Dragalina,

judeţul Călăraşi

9.471,00

9/26447468

Teren reţea canale Cds din - CD4A, CS1.CD4B. C$2, CS3, CD4C

Suprafaţă totală - 300.000 mp

UAT Dragalina,

judeţul Călăraşi

30.000,00

 

NOTĂ:

Staţiile de pompare se numesc SRPP VI Drajna şi SRPP VII+VIII, dar sunt staţii de punere sub presiune şi aparţin domeniului privat al statului.

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

pentru aprobarea transmiterii unor bunuri din infrastructura secundară de irigaţii aparţinând domeniului privat al statului, aflată în administrarea Agenţiei Naţionale de îmbunătăţiri Funciare şi situată pe teritoriul unor organizaţii ale utilizatorilor de apă pentru irigaţii din judeţul Bacău, în proprietatea acestor organizaţii

 

Luând în considerare Referatul de aprobare nr. 292.031/2018 al Direcţiei îmbunătăţiri funciare şi fond funciar,

în baza prevederilor art. 27 alin. (1) şi (4) din Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 9 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, cu modificările ulterioare,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite următorul ordin:

Art. 1 - Se aprobă transmiterea unor bunuri din infrastructura secundară de irigaţii aparţinând domeniului privat al statului, aflată în administrarea Agenţiei Naţionale de îmbunătăţiri Funciare şi situată pe teritoriul unor organizaţii ale utilizatorilor de apă pentru irigaţii din judeţul Bacău, în proprietatea organizaţiilor, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin, sub condiţiile rezolutorii prevăzute de art. 27 alin. (1) din Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - Predarea-primirea infrastructurii secundare de irigaţii, prevăzută în anexă, se face la starea fizică existentă la momentul solicitării de preluare, pe bază de protocol încheiat între părţile interesate, în termen de 5 zile de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, în condiţiile legii, în care sunt specificate obligaţiile prevăzute de Legea îmbunătăţirilor fundare nr. 138/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

Art. 3. - Patrimoniul Agenţiei Naţionale de îmbunătăţiri Funciare se diminuează cu valoarea de inventar a bunurilor transmise potrivit art. 1, răspunderea pentru exactitatea, realitatea şi corectitudinea datelor aferente bunurilor ce fac obiectul prezentului act normativ aparţinând acestei entităţi.

Art. 4. - Prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, la propunerea Agenţiei Naţionale de îmbunătăţiri Funciare, se aprobă retragerea dreptului de proprietate asupra infrastructurii de îmbunătăţiri funciare preluate de către organizaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii prevăzute la art. 1, în termen de 30 de zile de la data constatării nerespectării de către aceste organizaţii a obligaţiilor prevăzute la art. 27 alin. (1), prin aplicarea dispoziţiilor art. 293 din Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Petre Daea

 

Bucureşti, 11 iulie 2018.

Nr. 1.240.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale bunurilor din infrastructura secundară de irigaţii, aflate în domeniul privat al statului şi în administrarea Agenţiei Naţionale de îmbunătăţiri Funciare, care se transmit în proprietatea unor organizaţii ale utilizatorilor de apă pentru irigaţii din judeţul Bacău

 

Nr.

crt.

Codul de clasificaţie şi nr. MFP alocat conform Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 668/2014

Persoana juridica de la care se transmite imobilul

Persoana juridică la care se transmite imobilul

Denumirea bunului

Descrierea tehnică

Adresa

Valoarea de inventar

(lei)

1

1.8.12

6505185-2016

Agenţia Naţională de îmbunătăţiri Funciare CIF 29275212

Organizaţia utilizatorilor de apă pentru irigaţii Pădureni Sediul: satul Pădureni, comuna Bereşti – Bistriţa, înregistrată în RNOIF la nr. 562/23.01.2018

CIF RO38945524

Staţia pompare SPP Pădureni

Clădire staţie de pompare 1 buc.

Suprafaţa construită = 18,96 mp

Suprafaţa desfăşurată = 32 mp

Regim de înălţime - parter + etaj

Pompă AN 125 Pădureni - 1 buc.

UAT Bereşti-Bistriţa

judeţul Bacău

5.650

1.8.6

6491727-2016

Reţea conductă îngropată

plot 1 + 2

Reţea conductă îngropată plot 1+2

Lungime - 11761 ml (antene 8.473 ml)

UAT Bereşti-Bistriţa,

judeţul Bacău

3.226

1.8.6

26447356-2018

Reţea conductă îngropată plot 1 + 2

Lungime - 3943 ml (antene 3.150 ml)

UAT Racova,

judeţul Bacău

1.081

1.8.6

26447346-2016

Reţea conductă îngropată plot 1+2

Lungime -1796 ml (antene 1.024 ml)

UAT Iteşti,

judeţul Bacău

493

2

1.8.3.

6505189-2016

Agenţia Naţională de îmbunătăţiri Funciare CIF 29275212

Organizaţia utilizatorilor de apă pentru irigaţii Dumbrava Sediul: satul/comuna Iteşti, înregistrată în RNOIF nr. 227M/31.01.2007

CIF 21083300

Staţia de pompare SPP 3 Iteşti

Bazin aspiraţie Ciumaşi - 1 buc.

Electropompa CRIS125 SPP 3 - 6 buc.

UAT Iteşti,

judeţul Bacău

4.706,60

1.8.6.

6505191-2016

Conducte îngropate Iteşti 29.532 ml

Conductă îngropată 22.151 ml Iteşti

UAT Iteşti,

judeţ Bacău

52.369,06

1.8.6.

26447354-2016

Conductă îngropată 6.431 ml irigaţii Iteşti

UAT Bereşti-Bistriţa,

judeţul Bacău

1.8.6.

26447348-2018

Conductă îngropată 950 ml irigaţii Iteşti

UAT Săuceşti,

judeţul Bacău

9

6491725-2016

Teren staţie SPP 3 Iteşti

S = 3.602,56 mp

UAT Iteşti,

judeţul Bacău

3.687,00

3

1.8.6.

6505187-2016

Agenţia Naţională de îmbunătăţiri Funciare CIF 29275212

Organizaţia utilizatorilor de apă pentru irigaţii Bereşti-Bistriţa Sediul: satul/comuna Bereşti-Bistriţa, judeţul Bacău, înregistrată în RNOIF la nr. 230/31.01.2007

CIF 21086552

Reţea conducte îngropate

plot 3 + 4

Lungime - 24.000 ml

Reţea conducte îngropate plot 3 + 4

Lungime - 22.956 ml

Cămin vane Pădureni - 1 buc.

UAT Bereşti-Bistriţa,

judeţul Bacău

128.452,00

1.8.6.

26447350-2016

Reţea conducte îngropate plot 3 + 4

Lungime -1.044 ml

UAT Filipeşti,

judeţul Bacău

 

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

 

CIRCULARĂ

privind lansarea în circuitul numismatic a unei monede din argint cu tema 150 de ani de la înfiinţarea Filarmonicii Române din Bucureşti

 

Art. 1. - În conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 16 iulie 2018, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din argint cu tema 150 de ani de la înfiinţarea Filarmonicii Române din Bucureşti.

Art. 2. - Caracteristicile monedei sunt următoarele:

 

Valoare nominală

10 lei

Metal

argint

Titlu

999%o

Formă

rotundă

Diametru

37 mm

Greutate

31,103 g

Calitate

proof

Cant

zimţat

 

Aversul monedei prezintă Ateneul Român, sediul actual al Filarmonicii Române din Bucureşti, inscripţia în arc de cerc „ROMAN IA”, valoarea nominală „10 LEI”, stema României şi anul de emisiune „2018”.

Reversul monedei redă un detaliu de pe clădirea Ateneului Român; în medalion, portretul primului director şi dirijor, inscripţia: „EDUARD WACHMANN” şi anii între care a trăit, „1836-1908”; la exterior, inscripţia „150 DE ANI DE LA ÎNFIINŢAREA FILARMONICII ROMANE DIN BUCUREŞTI”.

Art. 3. - Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.

Art. 4. - Monedele din argint cu tema 150 de ani de la înfiinţarea Filarmonicii Române din Bucureşti au putere circulatorie pe teritoriul României.

Art. 5. - Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, laşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

 

Preşedintele Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucureşti, 4 iulie 2018.

Nr. 18.