MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 602         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 13 iulie 2018

 

SUMAR

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

61. - Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă

 

62. - Ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri de asigurare a personalului necesar pregătirii şi exercitării de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene în primul semestru al anului 2019

 

63. - Ordonanţă de urgenţă privind compensarea unor creanţe reciproce între statul român şi persoanele beneficiare ale legilor din domeniul restituirii proprietăţii, precum şi pentru prorogarea unui termen

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

519. - Ordin al ministrului tineretului şi sportului privind înfiinţarea Proiectului naţional de tabere „Solidaritatea” destinat copiilor şi tinerilor proveniţi din familiile afectate de calamităţi naturale, precum inundaţii, viituri, cutremure, incendii şi alte catastrofe naturale

 

ACTE ALE COLEGIULUI FARMACIŞTILOR DIN ROMÂNIA

 

1. - Decizie privind aprobarea unor taxe pentru serviciile prestate de către Colegiul Farmaciştilor din România

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENTĂ

pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă

 

Având în vedere faptul că asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare în regim de gardă a colectivităţilor locale arondate, în afara programului normal de lucru al cabinetelor de medicină de familie, se realizează prin intermediul centrelor de permanenţă de medici de familie împreună cu asistenţi medicali, care îşi exercită profesia în conformitate cu prevederile legale în vigoare,

în considerarea eficientizării asistenţei medicale primare, componentă de bază a sistemului sanitar românesc, precum şi necesitatea adoptării urgente a unui cadru juridic pentru îndeplinirea obligaţiei statului de garantare a dreptului constituţional al cetăţenilor la ocrotirea sănătăţii, prin asigurarea continuităţii în prestarea de servicii medicale,

ţinând cont de necesitatea apărării sănătăţii populaţiei într-o societate democratică, se impune luarea unor măsuri proporţionale şi nediscriminatorii pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale prin instituirea unor reglementări menite a eficientiza activitatea centrelor de permanenţă, respectiv aprobarea prin ordin al ministrului sănătăţii a criteriilor în baza cărora se înfiinţează centrele în anumite zone,

pentru a asigura accesul pacienţilor la servicii de asistenţă medicală primară indiferent de oră şi de zonă, în special în mediul rural prin intermediul centrelor de permanenţă, componentă de bază a sistemului sanitar românesc, care garantează dreptul constituţional al cetăţenilor la ocrotirea sănătăţii,

având în vedere că asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare este o datorie a statului şi un drept al cetăţeanului, iar prin neadoptarea prezentei ordonanţe de urgenţă poate fi afectată funcţionarea în regim de lucru continuu a intervenţiei medicale de urgenţă la nivelul centrelor de permanenţă,

în contextul acordării unei importanţe deosebite serviciilor medicale de natură preventivă care să conducă la creşterea accesibilităţii către aceste tipuri de servicii, concomitent cu scăderea numărului de internări în unităţile sanitare cu paturi,

având în vedere faptul că neadoptarea unor măsuri imediate pentru reglementarea centrelor de permanenţă, prin ordonanţă de urgenţă, ar genera disfuncţionalităţi majore cu efecte negative asupra bunei desfăşurări a continuităţii asistenţei medicale, dar şi asupra stării de sănătate a populaţiei,

în considerarea faptului că aceste elemente cu impact major în sănătatea populaţiei vizează interesul general public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Art. I. - Legea nr. 263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 568 din 28 iunie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 2, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(5) Centrele de permanenţă prevăzute la alin. (1) se înfiinţează şi se desfiinţează pe baza dispoziţiei emise de către directorul executiv al direcţiei de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, după caz.”

2. La articolul 4, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 4. - (1) Zonele şi criteriile în baza cărora se înfiinţează centrele de permanenţă sunt stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii, la propunerea direcţiilor de sănătate publică şi cu acordul prealabil al consiliilor locale.”

3. La articolul 4, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

11) Dacă după înfiinţarea centrelor de permanenţă, zonele în care au fost înfiinţate nu mai îndeplinesc criteriile stabilite la alin. (1), centrele de permanenţă se desfiinţează.”

Art. II. - Centrele de permanenţă înfiinţate până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă funcţionează potrivit prevederilor legale în vigoare la data înfiinţării.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul sănătăţii,

Sorina Pintea

p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Sirma Caraman,

secretar de stat

 

Bucureşti, 12 iulie 2018.

Nr. 61.

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENTĂ

privind unele măsuri de asigurare a personalului necesar pregătirii şi exercitării de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene în primul semestru al anului 2019

 

Având în vedere că unul dintre principalele obiective de politică externă stabilite şi asumate prin Programul de guvernare pentru perioada 2018-2020 îl reprezintă pregătirea corespunzătoare şi exercitarea în cele mai bune condiţii de către România a Preşedinţiei Consiliului UE în semestrul I al anului 2019, fiind importantă valorificarea acestei oportunităţi pentru fundamentarea unui profil european consolidat al României, ca stat membru al UE matur şi responsabil,

ţinând cont de împrejurarea că formarea unor echipe de profesionişti reprezintă un element esenţial pentru respectarea obiectivelor României de stat membru al UE şi derularea adecvată a unei preşedinţii, fiind necesară şi oportună astfel cooptarea şi implicarea unor specialişti din administraţia publică, în regim de urgenţă, în considerarea termenului scurt prevăzut până la preluarea de către România a acestui mandat,

evident fiind şi faptul că, în contextul pregătirii corespunzătoare a preluării şi exercitării de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene în primul semestru al anului 2019, este necesară asigurarea unui aparat administrativ solid şi performant, capabil să răspundă modului de organizare şi funcţionare a Consiliului UE, prin preluarea responsabilităţilor de coordonare la nivel european a negocierii dosarelor europene, context în care a fost suplimentat, pe durată determinată, numărul maxim de posturi din cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice pentru îndeplinirea activităţilor specifice acestui proiect naţional şi având în vedere că este necesară ocuparea, în regim de urgenţă, a posturilor suplimentate pentru organizarea şi exercitarea Preşedinţiei Consiliului UE, la momentul de faţă neexistând un cadru legislativ care să permită în mod lipsit de echivoc detaşarea funcţionarilor publici sau a funcţionarilor publici cu statut special pe posturi contractuale din cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice,

având în vedere că exercitarea de către România a Preşedinţiei Consiliului UE este o obligaţie ce decurge din statutul de stat membru al Uniunii Europene, lipsa reglementării, în acest context, a unui regim derogatoriu de la instituţia detaşării funcţionarilor publici şi a funcţionarilor publici cu statut special limitează capacitatea României de a îndeplini sarcinile ce îi revin pe perioada exercitării Preşedinţiei Consiliului UE,

întrucât toate aceste elemente vizează interesul public şi constituie situaţii extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin, (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Art. 1. - Pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice în contextul şi pe durata pregătirii preluării şi a exercitării de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, posturile contractuale cu care este suplimentat, pe durată determinată, numărul maxim de posturi din cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice pot fi ocupate inclusiv prin detaşarea funcţionarilor publici sau a funcţionarilor publici cu statut special, prin derogare de la prevederile legale specifice acestor categorii de personal referitoare la instituţia detaşării.

Art. 2. - (1) Detaşarea prevăzută la art. 1 se dispune în interesul autorităţii sau instituţiei publice în care urmează să îşi desfăşoare activitatea funcţionarul public, cel mult până la data de 31 august 2019.

(2) Detaşarea de pe o funcţie publică pe o funcţie contractuală se solicită de către autoritatea sau instituţia publică în care urmează să îşi desfăşoare activitatea funcţionarul public sau funcţionarul public cu statut special şi se dispune de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice în care acesta este încadrat sau, după caz, de către persoana care are competenţa de numire, cu respectarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.

(3) Detaşarea în condiţiile art. 1 se poate dispune de pe o funcţie publică pe o funcţie contractuală de execuţie sau de conducere, dacă funcţionarul public sau funcţionarul public cu statut special îndeplineşte condiţiile de ocupare prevăzute în fişa postului funcţiei contractuale pe care este detaşat şi numai cu acordul scris al funcţionarului public sau al funcţionarului public cu statut special ce urmează să fie detaşat.

(4) Pe durata detaşării, funcţionarul public sau funcţionarul public cu statut special beneficiază de drepturile salariate mai favorabile, respectiv fie de drepturile corespunzătoare funcţiei publice de pe care a fost detaşat, fie ale funcţiei contractuale pe care a fost detaşat.

Art. 3. - (1) Perioada pentru care s-a dispus detaşarea în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă se consideră vechime în funcţia publică, respectiv în funcţia publică cu statut special, după caz, precum şi vechime în specialitatea studiilor, prin raportare la condiţiile din fişa postului funcţiei contractuale ocupate dacă, în exercitarea funcţiei contractuale, funcţionarul public sau funcţionarul public cu statut special desfăşoară activităţi corespunzătoare profesiei sau specializării sale.

(2) Pentru funcţionarii publici de execuţie, perioada de detaşare se consideră vechime în gradul profesional al funcţiei publice din care se detaşează şi se ia în calcul la promovare.

Art. 4. - Detaşarea funcţionarilor publici şi funcţionarilor publici cu statut special, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, prin derogare de la prevederile art. 94 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, nu reprezintă o situaţie de incompatibilitate.

Art. 5. - Autorităţile sau instituţiile publice în cadrul cărora s-a suplimentat numărul maxim de posturi pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice în contextul şi pe durata pregătirii preluării şi a exercitării de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene pot stabili prin ordin al conducătorului acestora proceduri interne pentru aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează; p. Ministrul afacerilor externe,

Dănuţ Sebastian Neculăescu,

secretar de stat

p. Ministrul delegat pentru afaceri europene,

Cristian-Gabriel Winzer,

secretar de stat

Secretarul general al Guvernului,

Ioana-Andreea Lambru

p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Sirma Caraman,

secretar de stat

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Lia-Olguţa Vasilescu

 

Bucureşti, 12 iulie 2018.

Nr. 62.

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENTĂ

privind compensarea unor creanţe reciproce între statul român şi persoanele beneficiare ale legilor din domeniul restituirii proprietăţii, precum şi pentru prorogarea unui termen

 

Având în vedere situaţia mai multor persoane care au dreptul la despăgubiri în temeiul legilor din domeniul restituirii proprietăţii, respectiv Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, legile din domeniul restituirii proprietăţii funciare, Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, cu modificările şi completările ulterioare, de a fi, în acelaşi timp, creditori ai statului român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, şi debitori ai Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, pentru sume care urmează a fi încasate tot la bugetul de stat,

dată fiind imposibilitatea obiectivă a acestor persoane de a îndeplini obligaţiile de restituire a sumelor de bani încasate cu cel puţin doi ani înainte de data naşterii acestor obligaţii, în condiţiile existenţei, în acelaşi timp, a unor drepturi de creanţă pe care aceleaşi persoane le deţin împotriva statului român, corespunzătoare obligaţiei Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor de a emite titluri de plată, în temeiul Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, şi al Legii nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative, şi, respectiv, obligaţiei statului român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, de a efectua plata sumelor de bani acordate prin titlurile de plată,

în condiţiile existenţei, în prezent, a unui număr de aproximativ 270 de proceduri de executare silită a acestor persoane pentru sumele datorate statului român şi a altor aproximativ 320 de litigii aflate pe rolul instanţelor de judecată, având ca obiect restituirea unor sume de bani încasate prin procedura executării silite,

pentru a depăşi blocajul intervenit în procedura de emitere a titlurilor de plată, etapă obligatorie potrivit legii, dar condiţionată, în fapt, de restituirea către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sumelor de bani încasate prin executare silită,

se impune adoptarea de urgenţă a unor măsuri care să permită rezolvarea acestor situaţii excepţionale, prin instituirea unei proceduri care să stingă creanţele reciproce existente între persoanele beneficiare şi statul român.

Luând în considerare schimbările legislative adoptate recent privind calculul şi declararea impozitului pe venit şi contribuţiilor sociale de către persoanele fizice, care implică, din partea acestora, conformarea la noile cerinţe,

ţinând cont de caracterul de noutate privind depunerea prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, de către persoanele fizice, a declaraţiei unice privind impozitul de venit şi contribuţiile sociale datorate de persoane fizice,

luând în considerare faptul că, până la aceasta dată, aproximativ o treime din numărul contribuabililor şi-au îndeplinit obligaţiile declarative,

în scopul evitării riscului neconformării de către contribuabilii care au obligaţia să completeze şi să depună declaraţia unică, până la data de 15 iulie 2018, cu consecinţa aplicării sancţiunilor prevăzute de lege, precum şi în vederea protejării interesului contribuabililor, raportat la buna lor credinţă,

se impune adoptarea de urgenţă a unor măsuri care să permită rezolvarea acestor situaţii excepţionale, prin prelungirea termenului de depunere a declaraţiei unice privind impozitul de venit şi contribuţiile sociale datorate de persoane fizice.

În considerarea faptului că aspectele sus-menţionate constituie o situaţie extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, impunându-se adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Art. 1. - (1) Se sting, prin compensare, creanţele statului reprezentând sumele datorate Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor în temeiul unor titluri executorii, reprezentate de hotărâri judecătoreşti definitive prin care instanţele de judecată au dispus întoarcerea executării silite şi restituirea sumelor executate de persoanele îndreptăţite la despăgubiri în temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, al legilor din domeniul restituirii proprietăţii funciare, al Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, cu modificările şi completările ulterioare, cu creanţele reprezentând sumele de bani pe care aceste persoane trebuie să le încaseze de la statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice. În baza actelor administrative emise cu titlu de despăgubiri, în temeiul titlului VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările şi completările ulterioare, al Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, al Legii nr. 9/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al Legii nr. 290/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, prin act administrativ emis cu titlu de despăgubiri se înţelege:

a) decizia privind titlul de despăgubire emisă de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, în temeiul titlului VII al Legii nr. 247/2005, cu modificările şi completările ulterioare;

b) titlul de despăgubire emis în condiţiile art. 41 alin. (3) din Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare;

c) ordinul emis de şeful Cancelariei Prim-ministrului în temeiul Legii nr. 9/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv decizia de plată emisă de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, în temeiul Legii nr. 9/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

d) hotărârea comisiei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum este prevăzută la art. 9 lit. a) din Legea nr. 164/2014.

(3) Prin derogare de la prevederile art. 41 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare, şi, respectiv, art. 10 alin. (1) din Legea nr. 164/2014, în aplicarea dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă, sunt considerate exigibile creanţele stabilite prin actele administrative prevăzute la alin. (2), în limita sumelor ce fac obiectul compensării.

(4) Compensarea creanţelor intervine, până la concurenţa celei mai mici sume, la cererea persoanelor prevăzute la alin. (1), cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:

a) cererea de compensare să fie depusă la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă sau de la data comunicării hotărârii judecătoreşti definitive prin care s-a dispus întoarcerea executării silite;

b) persoanele care solicită compensarea să restituie Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, dacă este cazul, diferenţa dintre suma datorată şi suma pe care o au de încasat, în termen de 60 de zile de la data depunerii cererii de compensare.

(5) în termen de 10 zile de la data primirii cererii de compensare, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (4) şi le solicită persoanelor prevăzute la alin. (1) depunerea unei declaraţii notariale prin care să îşi exprime acordul cu privire la condiţiile compensării, precum şi, dacă este cazul, restituirea sumei reprezentând diferenţa dintre suma datorată şi suma de încasat. Declaraţia notarială se transmite Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor în termen de cel mult 15 zile de la data primirii solicitării.

(6) în vederea stabilirii diferenţei dintre creanţa statului şi creanţa persoanei vor fi avute în vedere, pe de o parte, sumele stabilite prin titlurile executorii prevăzute la alin. (1) şi care nu au fost recuperate, iar, pe de altă parte, sumele cuprinse în actele administrative prevăzute la alin. (2). În cazul actelor administrative prevăzute la alin. (2) lit. c) şi d), sumele se actualizează în condiţiile Legii nr. 164/2014.

(7) Compensarea se constată prin decizie a preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, care este comunicată solicitantului în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării declaraţiei notariale prevăzute la alin. (5). În situaţia în care solicitantul are obligaţia de a restitui o diferenţă dintre suma datorată şi suma de încasat, termenul curge de la data înregistrării dovezii privind restituirea acestei sume.

(8) în situaţia în care titlul executoriu prevăzut la alin. (1) a fost comunicat organelor fiscale centrale competente de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, în vederea punerii în executare potrivit art. 226 alin. (10) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, un exemplar al deciziei prevăzute la alin. (7) se comunică şi acestora.

(9) După primirea deciziei prevăzute la alin. (7), organele fiscale centrale competente încetează executarea silită demarata pentru recuperarea obligaţiilor bugetare înscrise în titlul executoriu prevăzut la alin. (8).

(10) în situaţia în care creanţa persoanei este mai mare decât creanţa statului, diferenţa rămasă va fi plătită, eşalonat, potrivit procedurii prevăzute de Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legea nr. 164/2014.

(11) Cererea de compensare, depusă în termenul prevăzut la alin. (4) lit. a), suspendă orice procedură de executare silită începută de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin organele fiscale subordonate, dacă cererea vizează creanţele reciproce prevăzute la alin. (1).

(12) După verificarea îndeplinirii condiţiei prevăzute la alin. (11), în termen de 5 zile de la înregistrarea cererii de compensare, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor solicită Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală să suspende procedura de executare silită începută.

(13) Suspendarea executării silite intervine la data înregistrării solicitării prevăzute la alin. (12) şi încetează, după caz:

a) de la data comunicării deciziei prevăzută la alin. (7);

b) de la data comunicării de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a refuzului solicitantului cu privire la condiţiile compensării ori a împlinirii termenului prevăzut la alin. (5), în interiorul căruia solicitantul nu a depus declaraţia notarială;

c) de la data comunicării de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a împlinirii termenului prevăzut la alin. (4) lit. b), în interiorul căruia solicitantul nu a făcut dovada restituirii diferenţei dintre suma datorată de acesta şi suma de încasat.

(14) Pe perioada suspendării executării sunt aplicabile prevederile art. 233 alin. (3)-(6) din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - În scopul punerii în aplicare a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală vor încheia un protocol de colaborare, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a acesteia.

Art. 3. - Termenul prevăzut la art. 133 alin. (13) lit. a), alin. (14) lit. a), alin. (15) lit. a), art. 151 alin. (4) şi art. 174 alin. (4) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, termenul prevăzut la art. II alin. (7), (9) şi (13) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2018 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 250 din 23 martie 2018, aprobată cu completări prin Legea nr. 145/2018, precum şi termenul prevăzut la art. IV alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2018 privind modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 30 martie 2018, se prorogă până la data de 31 iulie 2018.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ioana-Andreea Lambru

p. Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor,

Alexandru Bala

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 12 iulie 2018.

Nr. 63.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL TINERETULUI ŞI SPORTULUI

 

ORDIN

privind înfiinţarea Proiectului naţional de tabere „Solidaritatea” destinat copiilor şi tinerilor proveniţi din familiile afectate de calamităţi naturale, precum inundaţii, viituri, cutremure, incendii şi alte catastrofe naturale

 

Având în vedere:

- Hotărârea Guvernului nr. 11/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Tineretului şi Sportului, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârea Guvernului nr. 776/2010 privind organizarea şi funcţionarea direcţiilor judeţene pentru sport şi tineret, respectiv a Direcţiei pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti;

- Nota de fundamentare nr. 740 din 9.07.2018 privind necesitatea emiterii unui ordin al ministrului tineretului şi sportului pentru înfiinţarea Proiectului Naţional de Tabere „Solidaritatea;

În temeiul art. 8 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 11/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Tineretului şi Sportului, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul tineretului şi sportului emite prezentul ordin.

Art. 1. - Începând cu data prezentului ordin se înfiinţează Proiectul naţional de tabere „Solidaritatea” destinat copiilor şi tinerilor proveniţi din familiile afectate de calamităţi naturale, precum inundaţii, viituri, cutremure, incendii şi alte catastrofe naturale.

Art. 2. - Copiii şi tinerii familiilor afectate vor beneficia de un sejur de tabără pentru o perioadă de 7 zile, Ministerul Tineretului şi Sportului asigurând serviciile de cazare şi masă în cadrul centrelor de agrement/baze turistice aflate în subordinea sa.

Art. 3. - Proiectul naţional de tabere „Solidaritatea” se va derula în cadrul centrelor de agrement/bazelor turistice aflate în subordinea Ministerului Tineretului şi Sportului şi administrarea direcţiilor judeţene pentru sport şi tineret, în limita locurilor disponibile şi a bugetului alocat.

Art. 4. - Instituţiile prefecţilor din zonele afectate de calamităţi vor trimite solicitările centralizate privind numărul şi datele de identificare ale copiilor şi tinerilor proveniţi din familiile afectate către Ministerul Tineretului şi Sportului.

Art. 5. - Solicitările vor fi însoţite de consimţământul scris al părinţilor în cazul copiilor şi tinerilor minori, privind participarea acestora la taberele oferite prin Proiectul naţional de tabere „Solidaritatea”.

Art. 6. - În funcţie de solicitările primite, Ministerul Tineretului şi Sportului prin direcţia de specialitate va repartiza beneficiarii acestui proiect în funcţie de disponibilitatea transmisă de către centrele de agrement/baze turistice, pe serii.

Art. 7. - Repartizarea se va face pe serii de tabere, ţinând cont şi de distanţa cea mai apropiată faţă de localitatea de provenienţă a copiilor şi tinerilor beneficiari.

Art. 8. - Ministerul Tineretului şi Sportului va aloca fondurile necesare aferente contravalorii serviciilor de cazare şi masă pentru beneficiarii taberelor, din bugetul alocat capitolului Tabere, aprobat de ordonatorul principal de credite.

Art. 9. - (1) însoţirea şi supravegherea copiilor şi tinerilor în tabere se realizează de către Ministerul Educaţiei Naţionale prin intermediul inspectoratelor şcolare judeţene şi al unităţilor şcolare de unde provin beneficiarii.

(2) Contravaloarea serviciilor de cazare şi masă pentru însoţitori sunt asigurate de către Ministerul Tineretului şi Sportului.

(3) Ministerul Tineretului şi Sportului, prin direcţiile judeţene pentru sport şi tineret, va asigura toate condiţiile corespunzătoare privind igiena alimentară şi igiena locurilor de cazare, astfel încât să se evite orice eveniment neplăcut.

(4) Ministerul Tineretului şi Sportului, prin direcţiile judeţene pentru sport şi tineret, va asigura gratuit următoarele servicii: asistenţa sanitară permanentă, pază permanentă, acces la bazele sportive.

Art. 10 - Costul privind cazarea şi masa/persoană va fi stabilit în funcţie de categoria centrului de agrement şi se va avea în vedere preţul maxim (85 lei/zi).

Art. 11. - Între direcţiile judeţene pentru sport şi tineret din zonele afectate şi consiliile judeţene se vor încheia protocoale de colaborare privind modalitatea prin care copiii şi tinerii beneficiari vor fi transportaţi tur-retur de la localităţile de provenienţă la centrele de agrement/bazele turistice la care vor fi repartizaţi.

Art. 12. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul tineretului şi sportului,

Ioana Bran

 

Bucureşti, 9 iulie 2018.

Nr. 519.

 

ACTE ALE COLEGIULUI FARMACIŞTILOR DIN ROMÂNIA COLEGIUL FARMACIŞTILOR DIN ROMÂNIA

 

DECIZIE

privind aprobarea unor taxe pentru serviciile prestate de către Colegiul Farmaciştilor din România

 

În temeiul art. 636 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

Consiliul naţional al Colegiului Farmaciştilor din România decide:

Art. 1. - Se aprobă următoarele taxe pentru plata unor servicii privind eliberarea unor documente:

a) 100 de lei pentru eliberarea unui duplicat al certificatului de membru al Colegiului Farmaciştilor din România;

b) 100 de lei pentru eliberarea certificatului profesional curent;

c) 50 de lei pentru eliberarea unei adeverinţe de certificare a faptului că persoana solicitantă nu este ori nu a fost membră a Colegiului Farmaciştilor din România.

Art. 2. - Se aprobă modelul de adeverinţă privind atestarea faptului că titularul ei nu este şi nu a fost membru al Colegiului Farmaciştilor din România, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta decizie.

Art. 3. - Taxele prevăzute la art. 1 lit. a) şi c) se vor încasa de către Colegiul Farmaciştilor din România, iar taxa prevăzută la art. 1 lit. b) se va încasa de către colegiul teritorial al cărui membru este solicitantul.

Art. 4. - Cererile pentru obţinerea documentelor prevăzute la art. 1 se depun la colegiul teritorial unde este înregistrat farmacistul respectiv şi se află domiciliul ori locul de muncă al solicitantului.

Art. 5. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Colegiului Farmaciştilor din România,

Dumitru Lupuliasa

 

Bucureşti, 23 iunie 2018.

Nr. 1.

 

ANEXĂ

 

ADEVERINŢA

Nr. ............../..............

 

Prin prezenta se adevereşte că domnul/doamna ....................................,

Cetăţean ...................................., identificat prin C.I. seria .................., numărul ...................................., paşaport seria .................., numărul ...................................., CNP ...................................., nu figurează în baza de date a Colegiului

Farmaciştilor din România şi, în consecinţă, nu figurează cu abateri sau sancţiuni disciplinare.

Prezenta adeverinţă s-a eliberat la cerere, fiindu-i necesară la .................................... .

 

Preşedintele Colegiului Farmaciştilor din România,

....................................