MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 604         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 16 iulie 2018

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

167. - Lege pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012

 

534. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 241 din 19 aprilie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 315 alin. (2) lit. c) şi art. 318 alin. (8) din Codul de procedură penală

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

812. - Decizie privind aprobarea, la cerere, a retragerii autorizaţiei de funcţionare a Societăţii CONFIDENT BROKER DE ASIGURARE - S.R.L.

 

816. - Decizie privind sancţionarea Societăţii SMILE BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. cu retragerea autorizaţiei de funcţionare

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

 SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 16 iulie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 71, după alineatul (9) se introduce un nou alineat, alineatul (10), cu următorul cuprins:

„(10) ANRE asigură creşterea gradului de informare şi conştientizare a drepturilor clienţilor finali de energie electrică în relaţia cu operatorii economici participanţi la piaţa de energie electrică şi întreprinde toate măsurile necesare pentru punerea la dispoziţia acestora de informaţii practice.”

2. La articolul 51, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) în cazul în care realizarea investiţiilor de la alin. (1) nu este justificată economic pentru operatorul de distribuţie, acestea se realizează prin cofinanţare din fonduri proprii ale operatorului de distribuţie, din fonduri ale bugetelor locale şi din bugetul de stat în condiţiile legii, precum şi din fonduri ale persoanelor fizice şi juridice care au solicitat racordarea la reţea în acea zonă, conform reglementărilor ANRE.”

3. La articolul 57, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:

„(6) Furnizorul are obligaţia să achiziţioneze energie electrică astfel încât să asigure acoperirea consumului clienţilor săi, cu prioritate pentru clienţii beneficiari ai serviciului universal din portofoliul propriu.”

4. La articolul 58, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„(11) Furnizorul nu are dreptul de a denunţa unilateral contractele de furnizare de energie electrică încheiate cu clienţii finali.”

5. Articolul 66 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Sisteme de măsurare inteligentă

Art. 66. - (1) ANRE evaluează implementarea sistemelor de măsurare inteligentă din punctul de vedere al costurilor şi beneficiilor pe termen lung pentru piaţa de energie electrică, al rentabilităţii, precum şi al termenelor fezabile de implementare, pe baza tuturor datelor obţinute în urma realizării proiectelor şi sistemelor instalate care asigură funcţionalităţile specifice sistemelor de măsurare inteligentă.

(2) Operatorii de distribuţie au obligaţia să prezinte la ANRE proiecte de implementare a sistemelor de măsurare inteligentă pe bază de analize cost-beneficiu proprii, în vederea respectării prevederilor alin. (3). Analizele cost-beneficiu vor conţine descrierea detaliată a modului de îndeplinire a funcţionalităţilor obligatorii pentru aceste sisteme, specificate prin reglementările tehnice în vigoare, precum şi beneficiile oferite consumatorilor finali după instalarea sistemelor.

(3) în baza proiectelor prevăzute la alin. (2), ANRE aprobă un calendar de implementare a sistemelor de măsurare inteligentă, astfel încât:

a) clienţii finali care au un consum anual mai mare decât un prag, exprimat în kWh, stabilit de ANRE în baza informaţiilor şi datelor colectate conform alin. (1) şi (2), precum şi clienţii care deţin surse de producere cu putere instalată mai mică de 10 kW să dispună de sisteme de măsurare inteligentă până la data de 1 ianuarie 2024;

b) clienţii finali care nu se încadrează în prevederile lit. a) să dispună de sisteme de măsurare inteligentă până la data 31 decembrie 2028, prin implementarea sistemelor de măsurare inteligentă pe scară largă exclusiv în condiţii de eficienţă a investiţiilor.

(4) Implementarea sistemelor prevăzute la alin. (2) se aprobă în cadrul planurilor anuale de investiţii ale operatorilor de distribuţie. ANRE poate aproba devansarea aplicării prevederilor alin. (3) în condiţiile unor analize cost-beneficiu ce demonstrează existenţa avantajelor şi la nivelul consumatorilor, iar alegerea acestei soluţii este mai avantajoasă decât cea a instalării contoarelor clasice.”

6. La articolul 93 alineatul (1), punctul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„4. nerespectarea condiţiilor de valabilitate asociate atestatelor emise de ANRE:”.

7. La articolul 93 alineatul (1), după punctul 4 se introduce un nou punct, punctul 41, cu următorul cuprins:

„41. nerespectarea condiţiilor de valabilitate asociate licenţelor/autorizaţiilor emise de ANRE;”.

8. La articolul 93 alineatul (1), punctele 7 şi 15 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„7. nefurnizarea/neprezentarea datelor, documentelor şi/sau informaţiilor solicitate în termenele stabilite de ANRE sau furnizarea/prezentarea incompletă ori eronată a acestora, precum şi/sau nerealizarea măsurilor la termenele dispuse de ANRE şi/sau refuzul nejustificat de a da curs convocării adresate de ANRE;

..............................................................................................

15. nerespectarea prevederilor standardelor de performanţă referitoare la serviciile publice de transport şi distribuţie, precum şi la activitatea de furnizare din sectorul energiei electrice;”.

9. La articolul 93 alineatul (1), după punctul 44 se introduc trei noi puncte, punctele 45-47, cu următorul cuprins:

„45. refuzul operatorilor de distribuţie concesionari de a prelua reţeaua electrică potrivit obligaţiei prevăzute la art. 46 alin. (2);

46. nerespectarea prevederilor art. 57 alin. (6);

47. nerespectarea de către operatorul de transport şi de sistem al energiei electrice şi de către operatorii reţelelor de distribuţie a energiei electrice a programelor de mentenanţă şi investiţii, la termenele şi în condiţiile stabilite prin reglementările ANRE.”

10. La articolul 93 alineatul (2) punctul 1, literele c) şi d) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„c) cu amendă de la 4.000 lei până la 8.000 lei, pentru cele prevăzute la pct. 1, 8,18 şi 36;

d) cu amendă de la 20.000 lei până la 50.000 lei, pentru cele prevăzute la pct. 41,42 şi 45.”

11. La articolul 93 alineatul (2) punctul 2, literele a)-d) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„a) cu amendă de la 5.000 lei până la 100.000 lei, pentru cele prevăzute la pct. 2, 6, 7, 9,11-14,16,17, 23, 25,27^31, 39, 40 şi 44;

b) cu amendă de la 10.000 lei până la 200.000 lei, pentru cele prevăzute la pct. 1, 3-5, 8, 10, 15, 18, 20, 22, 26 şi 36;

c) cu amendă de la 20.000 lei până la 400.000 lei, pentru cele prevăzute la pct. 41, 24, 32-35, 37, 38, 41 şi 42;

d) cu amendă cuprinsă între 5% şi 10% din cifra de afaceri anuală, pentru cele prevăzute la pct. 19, 21,43, 45-47.”

12. La articolul 93, literele a)-c) ale alineatului (3) şi alineatul (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„a) reprezentaţii împuterniciţi ai autorităţii competente, în cazul contravenţiilor prevăzute la alin. (1) pct. 1-27 şi pct. 32-47;

b) reprezentanţii împuterniciţi ai consiliilor locale, în cazul contravenţiei prevăzute la alin. (1) pct. 29;

c) poliţişti, jandarmi sau poliţişti locali, împreună cu reprezentanţii împuterniciţi ai operatorilor de reţea, în cazul contravenţiilor prevăzute la alin. (1) pct. 28, 30 şi 31.

(4) Pentru contravenţiile prevăzute la alin. (1), cu excepţia celor prevăzute la pct. 19, 21, 43 şi 45-47, săvârşite în mod repetat de persoanele juridice, autoritatea de reglementare aplică o amendă cuprinsă între 1% şi 5% din cifra de afaceri anuală a persoanei contraveniente. Prin contravenţie săvârşită în mod repetat se înţelege săvârşirea anterioară de cel puţin două ori a aceleiaşi fapte contravenţionale în decursul a 12 luni consecutive.”

13. La articolul 93, alineatul (6) se abrogă.

14. La articolul 98, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 98. - (1) Prezentul titlu stabileşte cadrul de reglementare pentru desfăşurarea activităţilor privind producţia, transportul, distribuţia, furnizarea şi înmagazinarea gazelor naturale şi a gazelor naturale lichefiate, precum şi modalităţile de organizare şi funcţionare a sectorului gazelor naturale, de acces pe piaţă, precum şi criteriile şi procedurile aplicabile pentru acordarea de autorizaţii şi/sau licenţe în sectorul gazelor naturale.”

15. La articolul 98, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3) Prezentul titlu nu se aplică gazelor petroliere lichefiate (GPL), gazelor naturale comprimate (GNC), gazelor naturale comprimate pentru vehicule (GNCV).”

16. La articolul 100, punctele 27,451,46 şi 49 se abrogă.

17. La articolul 100, punctele 57, 581, 61 şi 79 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„57. magistrală directă - conductă de transport/distribuţie al/a gazelor naturale, complementară sistemului interconectat de transport/de distribuţie/de conducte din amonte al/a gazelor naturale;

..............................................................................................

581. autoritate concedentă (concedent) pentru serviciul public de distribuţie gaze - autorităţile administraţiei publice locale din unităţile administrativ-teritoriale sau asocieri ale acestora, după caz;

..............................................................................................

61. operator al pieţei de gaze naturale - persoană juridică ce asigură organizarea şi administrarea pieţelor centralizate, cu excepţia pieţei de echilibrare, în vederea tranzacţionării de gaze naturale pe termen scurt, mediu şi lung, pe piaţa angro sau pe piaţa cu amănuntul, în condiţiile reglementărilor emise de ANRE;

..............................................................................................

79. sectorul gazelor naturale - ansamblul activităţilor desfăşurate de operatorii economici pentru producţia, transportul, înmagazinarea, distribuţia şi furnizarea de gaze naturale, biogaz, biometan şi GNL, precum şi instalaţiile şi echipamentele folosite pentru realizarea acestor activităţi;”.

18. La articolul 100, după punctul 75 se introduce un nou punct, punctul 751, cu următorul cuprins:

„751, punct virtual de tranzacţionare (PVT) - punct abstract, unic la nivelul Sistemului naţional de transport, între punctele de intrare în Sistemul naţional de transport şi cele de ieşire din Sistemul naţional de transport, în care este permis transferul dreptului de proprietate asupra gazelor naturale de la un participant către alt participant de pe piaţa gazelor naturale; PVT este utilizat de către participanţii la piaţa gazelor naturale atât în scop comercial, cât şi pentru echilibrările individuale ale portofoliilor proprii, conform reglementărilor ANRE;”.

19 La articolul 100, după punctul 88 se introduce un nou punct, punctul 881, cu următorul cuprins:

„881. trader de gaze naturale - persoană fizică sau juridică licenţiată care cumpără şi vinde gaze naturale exclusiv pe piaţa angro de gaze naturale;”.

20. La articolul 100, după punctul 89 se introduce un nou punct, punctul 891, cu următorul cuprins:

„891. utilizator al reţelei - orice client al unui operator de transport şi de sistem, precum şi operatorii de transport şi de sistem înşişi, în măsura în care acest lucru le este necesar pentru îndeplinirea funcţiilor în materie de transport, în baza reglementărilor ANRE şi legislaţiei specifice a Uniunii Europene;”.

21. La articolul 102, litera e) se abrogă.

22 La articolul 102, literele k), l) şi n) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

,,k) promovează şi facilitează, împreună cu ANRE, cooperarea dintre operatorii de transport şi de sistem la nivel regional, inclusiv în ceea ce priveşte aspectele transfrontaliere, cu scopul de a crea o piaţă internă competitivă a gazelor naturale care se bazează pe principiile de transparenţă, concurenţă, nediscriminare, solidaritate şi securitate, în vederea asigurării consumului de gaze naturale pentru consumatorii finali în condiţii de continuitate şi siguranţă; această cooperare acoperă zonele geografice definite în conformitate cu art. 12 alin. (3) din Regulamentul (CE) nr. 715/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 iulie 2009 privind condiţiile de acces la reţelele pentru transportul gazelor naturale şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.775/2005, precum şi alte zone geografice;

l) exercită calitatea de autoritate competentă în baza Regulamentului (UE) nr. 1.938/2017 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 octombrie 2017 privind măsurile de garantare a siguranţei furnizării de gaze şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 994/2010;

..............................................................................................

n) colaborează cu Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, care are responsabilitatea realizării planului naţional de acţiune în cazuri de sărăcie energetică, prin care se definesc situaţiile critice şi clienţii care nu pot fi deconectaţi în astfel de situaţii.”

23. La articolul 1021, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (8), cu următorul cuprins:

„(8) ANRE asigură creşterea gradului de informare, educare şi conştientizare a drepturilor clienţilor finali de gaze naturale în relaţia cu operatorii economici participanţi la piaţa de gaze naturale şi întreprinde toate măsurile necesare pentru punerea la dispoziţia acestora de informaţii practice.”

24. La articolul 104, alineatele (1), (11) şi (12) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 104. - (1) Serviciul de utilitate publică de distribuţie a gazelor naturale se concesionează pentru una sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale. Concesiunea este exclusivă.

(11) Calitatea de autoritate concedentă este deţinută de autorităţile administraţiei publice locale din unităţile administrativ-teritoriale sau asocieri ale acestora, după caz, pentru serviciul de utilitate publică de interes general prevăzut la alin. (1).

(12) Cadrul general privind regimul juridic al contractelor de concesiune a serviciului de utilitate publică de distribuţie a gazelor naturale, procedurile pentru acordarea concesiunilor, precum şi conţinutul-cadru al caietului de sarcini sunt elaborate de ministerul de resort, în conformitate cu prevederile prezentei legi, şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.”

25. La articolul 104, după alineatul (12) se introduc două noi alineate, alineatele (13) şi (14), cu următorul cuprins:

„(13) Prin excepţie de la prevederile alin. (11), calitatea de autoritate concedentă pentru operatorii economici desemnaţi prin Hotărârea Guvernului nr. 1.649/2004 privind unele măsuri pentru derularea şi finalizarea privatizării Societăţii Comerciale de Distribuţie a Gazelor Naturale «Distrigaz Nord» - S A. Târgu Mureş şi a Societăţii Comerciale de Distribuţie a Gazelor Naturale «Distrigaz Sud» - S A Bucureşti este deţinută în continuare de către Ministerul Energiei.

(14) Toate prevederile legislative şi reglementările emise de ANRE cu privire la autorităţi concedente se aplică şi Ministerului Energiei ca autoritate concedentă pentru situaţiile prevăzute la alin. (13).”

26. La articolul 104, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Prin derogare de la prevederile Legii nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, autorităţile concedente iniţiază procesul de atribuire a concesiunii, în urma solicitării primite de la o persoană sau autoritate publică interesată, în condiţiile prezentei legi.”

27. La articolul 104, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:

„(21) Unităţile administrativ-teritoriale şi/sau asocierile acestora pot solicita în nume propriu autorizaţiile/licenţele specifice prevăzute de legislaţia în vigoare, în condiţiile legii.”

28. La articolul 104, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(5) Prin derogare de la prevederile Legii nr. 100/2016, cu modificările şi completările ulterioare, autorităţile concedente, în colaborare cu ANRE, vor lua măsurile ce se impun astfel încât să se asigure, după caz, concesionarea sistemelor de distribuţie a gazelor naturale pentru mai multe unităţi administrativ-teritoriale învecinate şi/sau asocierile acestora în cadrul unui singur contract şi aceleiaşi soluţii tehnice de alimentare din Sistemul naţional de transport al gazelor naturale. Concedentul şi autoritatea competentă vor urmări ca soluţia tehnică de alimentare a zonei concesionate să fie realizată, de regulă, prin intermediul unui singur racord.”

29. La articolul 118, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 118. - (1) înfiinţarea de noi conducte de alimentare din amonte aferente producţiei de gaze naturale, precum şi de noi obiective de producţie de biogaz, biometan şi GNL sau de noi sisteme de transport, înmagazinare şi distribuţie a gazelor naturale de către persoane juridice române sau străine se desfăşoară pe bază de autorizaţii de înfiinţare.

(2) Desfăşurarea activităţilor de furnizare a gazelor naturale, a biogazului/biometanului, GNL, de operare a conductelor de alimentare din amonte aferente producţiei sau de înmagazinare a gazelor naturale, a sistemelor de transport, de distribuţie, a terminalelor GNL, precum şi administrarea pieţelor centralizate de gaze naturale se realizează pe bază de licenţă.”

30. La articolul 119 punctul 1, litera e) se modificaşi va avea următorul cuprins:

„e) instalaţii aferente activităţii de producere/stocare de biogaz/biometan;.

31. La articolul 119 punctul 1, litera g) se abrogă.

32. La articolul 119 punctul 2, litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„e) instalaţiilor GNL.”

33. La articolul 119 punctul 3, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) furnizare de gaze naturale, biogaz/biometan şi GNL;”.

34. La articolul 119 punctul 3, după litera e) se introduce o nouă literă, litera f), cu următorul cuprins:

,,f) trader de gaze naturale.”

35. La articolul 121, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 121. - (1) în vederea proiectării, execuţiei şi exploatării obiectivelor/sistemelor din sectorul gazelor naturale, operatorii economici au obligaţia de a deţine autorizaţii emise de ANRE în baza unui regulament specific.”

36. La articolul 124 alineatul (1), după litera d) se introduce o nouă literă, litera d1), cu următorul cuprins:

,,d1) să asigure livrările de gaze naturale, cu respectarea condiţiilor impuse prin licenţe, clauze contractuale şi reglementări în vigoare;”.

37. La articolul 124 alineatul (1), după litera e) se introduce o nouă literă, litera e1), cu următorul cuprins:

,,e1) să tranzacţioneze prin ofertă publică, transparent şi nediscriminatoriu pe pieţele centralizate de gaze naturale, în conformitate cu prevederile art. 177 şi reglementările ANRE;”.

38. La articolul 130 alineatul (1), după litera e) se introduc două noi litere, literele e1) şi e2), cu următorul cuprins:

„e1) să extindă, până în decembrie 2021, reţeaua de conducte, până la intrarea în localităţile atestate ca staţiuni turistice de interes naţional, respectiv local, când aceste localităţi se află la o distanţă de maximum 25 km de punctele de racordare ale operatorilor de transport şi de sistem;

e2) să acorde prioritate racordării la reţeaua de gaze naturale în cazul investiţiilor noi, generatoare de locuri de muncă;”.

39. După articolul 130 se introduce un nou articol, articolul 1301, cu următorul cuprins:

„Obligaţiile operatorului punctului virtual de tranzacţionare

Art. 1301. - (1) operatorul de transport şi de sistem al gazelor naturale, în calitate de operator al punctului virtual de tranzacţionare, denumit în continuare operator al PVT, asigură în baza licenţei şi a reglementărilor emise de către ANRE organizarea şi administrarea PVT.

(2) Operatorul PVT are următoarele atribuţii şi responsabilităţi:

a) oferă participanţilor inclusiv de pe piaţa gazelor naturale servicii de transfer al dreptului de proprietate asupra gazelor naturale în PVT, în condiţii transparente şi nediscriminatorii;

b) pune la dispoziţia participanţilor pe piaţa gazelor naturale serviciile prevăzute la lit. a), în mod continuu, respectiv 24 h x 7 zile/săptămână, prin intermediul unei platforme electronice on-line;

c) înregistrează şi procesează, în mod continuu, notificările în PVT aferente tranzacţiilor încheiate de către participanţii pe piaţa gazelor naturale înregistraţi ca utilizatori PVT;

d) asigură conectarea platformei electronice de deservire a PVT la platformele de tranzacţionare a gazelor naturale;

e) colaborează cu operatorii pieţelor centralizate de gaze naturale pentru proiectarea şi promovarea produselor standardizate pe termen scurt care să conducă la creşterea lichidităţii pieţei angro a gazelor naturale pe termen scurt;

f) participă activ la dezbaterile publice organizate în scopul consultării participanţilor de pe piaţa gazelor naturale şi ANRE cu privire la armonizarea serviciilor oferite în PVT cu standardele şi bunele practici internaţionale;

g) asigură protecţia şi păstrează confidenţialitatea informaţiilor şi datelor care i-au fost furnizate sau la care a avut acces pe parcursul activităţii sale, cu excepţia cazurilor prevăzute în mod expres de legislaţia în vigoare;

h) poate oferi participanţilor de pe piaţa gazelor naturale alte servicii auxiliare necesare utilizatorilor PVT, conform reglementărilor ANRE;

i) operatorul PVT elaborează şi publică, conform reglementărilor ANRE, informaţii de piaţă generale, anonime şi agregate ale tranzacţiilor notificate în PVT.”

40. Articolul 135 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Caracterul activităţii de distribuţie

Art. 135. - Activitatea de distribuţie a gazelor naturale, cu excepţia celei realizate prin sistemele de distribuţie închise, constituie serviciu de utilitate publică de interes general.”

41. La articolul 138 alineatul (1), litera k) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„k) să elaboreze şi să trimită ANRE pentru aprobare planuri de investiţii care se fundamentează pe baza studiilor de perspectivă, realizate pe o durată de minimum 5 ani, prin consultare, după caz, cu operatorul de transport şi de sistem şi cu autorităţile locale din zona de licenţă; studiile de perspectivă se transmit la ANRE cu minimum 6 luni înainte de începerea unei perioade de reglementare.”

42. La articolul 142 alineatul (1), litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„e) să elaboreze şi să trimită ANRE pentru aprobare planuri de investiţii care se fundamentează pe baza studiilor de perspectivă, realizate pe o durată de minimum 5 ani, prin consultare, după caz, cu operatorul de transport şi de sistem, şi se avizează de ministerul de resort; studiile de perspectivă se

transmit la ANRE cu minimum 6 luni înainte de începerea unei perioade de reglementare;”.

43. La articolul 143 alineatul (1), litera ai) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„ai) să achiziţioneze gazele naturale pe care le furnizează clienţilor casnici, în condiţii de minimizare a costului resurselor alocate, pe baza unor proceduri proprii care să asigure caracterul transparent al procesului de achiziţie a gazelor naturale şi, în acelaşi timp, tratamentul egal şi nediscriminatoriu al persoanelor care participă la procedura de achiziţie a gazelor naturale, în calitate de ofertanţi;”.

44. La articolul 143 alineatul (1), după litera q) se introduce o nouă literă, litera r), cu următorul cuprins:

,,r) să nu denunţe unilateral contractele de furnizare de gaze naturale încheiate cu clienţii finali.”

45. După articolul 144 se introduce un nou articol, articolul 1441, cu următorul cuprins:

Traderul de gaze naturale

Art. 144 1. - Traderul de gaze naturale are, în principal, următoarele obligaţii:

a) să desfăşoare activităţi de vânzare/cumpărare exclusiv pe piaţa angro de gaze naturale, în conformitate cu prevederile prezentei legi, pe bază de contracte comerciale încheiate în mod transparent, nediscriminatoriu şi în regim concurenţial. contracte de import/export, cu respectarea regulilor de tranzacţionare aplicabile conform reglementărilor ANRE;

b) să nu utilizeze practici comerciale incorecte sau înşelătoare;

c) să asigure raportarea datelor referitoare la activitatea desfăşurată cu privire la vânzarea/cumpărarea de gaze naturale, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

d) să asigure livrările de gaze naturale cu respectarea condiţiilor impuse prin licenţe, clauze contractuale şi reglementări în vigoare;

e) să transmită ANRE rapoarte conform reglementărilor în vigoare;

f) în cazul în care desfăşoară şi alte activităţi pe piaţa gazelor naturale, este obligat să asigure separarea contabilă, conform normelor legale şi reglementărilor ANRE;

g) să respecte reglementările şi condiţiile stabilite prin licenţa acordată de către ANRE;

h) să tranzacţioneze gazele naturale în conformitate cu prevederile art. 177.”

46. La articolul 145, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(5) Clienţii finali participanţi la piaţa angro de gaze naturale au dreptul să vândă gaze naturale doar pentru a-şi echilibra în mod eficient portofoliul propriu, conform reglementărilor ANRE.”

47. La articolul 146, după alineatul (2) se Introduc două noi alineate, alineatele (21) şi (22), cu următorul cuprins:

(21) în vederea obţinerii licenţei pentru desfăşurarea activităţii de administrare a pieţelor centralizate de gaze naturale, solicitantul trebuie:

a) să dispună de sisteme şi aplicaţii informatice capabile să asigure organizarea şi administrarea pieţelor centralizate angro de gaze naturale definite prin prezenta lege;

b) să asigure separarea activităţilor care fac obiectul licenţei prin contabilitatea de gestiune, realizată cu ajutorul unei aplicaţii informatice integrate specializate;

c) să facă dovada certificării sistemelor informatice utilizate conform unui standard internaţional ce conţine cerinţele pentru un sistem de management al securităţii informaţiilor, astfel încât să confirme capabilitatea organizaţiei de a evalua riscurile privind securitatea informaţiilor şi de a implementa măsuri de control pentru a putea asigura confidenţialitatea, integritatea şi disponibilitatea informaţiilor;

d) să facă dovada certificării sistemului de management utilizat conform unui standard internaţional care să demonstreze capabilitatea sa de a furniza produse şi servicii care să îndeplinească atât cerinţele clienţilor, cât şi cerinţele legale şi de reglementare aplicabile;

e) să facă dovada existenţei unui contract valabil cu un auditor independent pentru auditarea situaţiilor financiare;

f) să pună la dispoziţia publicului informaţii privind situaţiile financiare anuale şi raportul auditorilor;

g) să transmită ANRE rapoarte conform reglementărilor în vigoare;

h) să respecte reglementările şi condiţiile stabilite prin licenţa acordată de către ANRE.

(22) Operatorii pieţelor centralizate de gaze naturale au obligaţia să obţină licenţierea în condiţiile alin. (21) şi în conformitate cu reglementările ANRE; în caz contrar licenţele actuale îşi încetează valabilitatea.”

48. La articolul 148, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 148. - (1) Racordarea terţilor în calitate de utilizatori de sistem la conductele de alimentare din amonte, la sistemele de transport, la instalaţiile/terminalul GNL şi la sistemele de distribuţie a gazelor naturale se realizează în regim reglementat, conform reglementărilor specifice elaborate de ANRE.”

49. La articolul 148 alineatul (2), litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„d) clienţilor industriali cu un consum anual mai mare de 150.000 MWh;”.

50. La articolul 151, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 151. - (1) Operatorul de distribuţie sau operatorul de transport şi de sistem nu poate refuza racordarea la sistem şi este obligat să finanţeze lucrările pentru realizarea obiectivelor/conductelor necesare racordării consumatorilor aflaţi în perimetrul sistemului de distribuţie concesionat. Extinderile se realizează în condiţii de eficienţă economică, în conformitate cu reglementările ANRE.”

51. La articolul 151, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

(11) în executarea contractului de concesiune, la solicitarea autorităţilor administraţiei publice locale sau centrale, în baza planurilor de dezvoltare regională sau locală şi de urbanism, operatorul de distribuţie este obligat să asigure dezvoltarea sistemelor de distribuţie şi finanţarea pentru extinderea sistemelor de distribuţie în zona acoperită de contractul de concesiune, respectiv de licenţă, pe care acesta o deţine.”

52. La articolul 151, alineatele (2) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) Pentru realizarea obiectivelor/conductelor prevăzute la alin. (1), solicitantul poate participa în cotă-parte sau în totalitate la finanţarea iniţială a obiectivelor/conductelor cu fonduri proprii, cu fonduri din bugetele locale şi/sau din bugetul de stat, în condiţiile legii.

..............................................................................................

(4) Operatorul de distribuţie sau operatorul de transport şi de sistem căruia i-au fost predate activele în conformitate cu prevederile alin. (3) este obligat să restituie contravaloarea sumei investite de solicitant, în conformitate cu reglementările ANRE.”

53. La articolul 151, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (51), cu următorul cuprins:

,,(51) Pentru dezvoltarea programelor de alimentare cu gaze naturale a localităţilor şi de extindere a sistemelor de distribuţie a gazelor naturale, autorităţile administraţiei publice locale şi ministerele implicate vor răspunde, în termen de 60 de zile de la primirea solicitărilor operatorului de transport şi sistem, precum şi ale operatorilor de distribuţie, pentru realizarea planurilor de dezvoltare a sistemului pe termen mediu şi lung.”

54. La articolul 152, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) ANRE emite autorizaţii pentru construirea unei magistrale directe pentru a permite:

a) furnizorilor licenţiaţi de către ANRE să furnizeze gaze naturale clienţilor eligibili alimentaţi dintr-o magistrală directă;

b) furnizarea de gaze naturale de către un furnizor licenţiat de către ANRE oricărui astfel de client eligibil, printr-o magistrală directă.”

55. La articolul 152, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

„(5) Proiectarea/Execuţia/Operarea magistralelor directe se va face conform normelor tehnice specifice sistemelor conductelor de amonte/transport/distribuţie, după caz.”

56. La titlul II, denumirea capitolului VII se modifică şi va avea următorul cuprins:

„CAPITOLUL VII

Prevederi generale privind gazul natural lichefiat (GNL)”

57. Articolul 154 se abrogă.

58. Articolul 155 se abrogă.

59. Articolul 157 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Regimul de autorizare în domeniul GNL

Art. 157. - Operatorii economici şi/sau persoanele fizice care desfăşoară activităţi de proiectare, execuţie şi exploatare în domeniul GNL trebuie să deţină autorizaţii/licenţe emise de ANRE în baza unor regulamente specifice.”

60. La articolul 174, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„(11) Pe piaţa angro de gaze naturale, toate preţurile şi cantităţile stabilite în urma tranzacţiilor efectuate pe fiecare dintre pieţele centralizate de gaze naturale, preţurile şi cantităţile de gaze naturale utilizate pentru echilibrarea SNT, precum şi toate preţurile şi cantităţile din contractele de export, contractele de import, contractele intragrup şi cantităţile aferente se fac publice, pe tipuri de tranzacţii, în forme agregate care să nu afecteze interesele comerciale ale operatorilor, conform reglementărilor ANRE.”

61. La articolul 174, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) Participanţii la piaţa de gaze naturale şi structurile operaţionale asociate sunt: producătorii, furnizorii, traderii de gaze naturale, clienţii finali, operatorul/operatorii de transport şi de sistem, operatorii conductelor de alimentare din amonte aferente producţiei gazelor naturale, operatorii pieţelor centralizate de gaze naturale, operatorii de distribuţie, operatorii de înmagazinare/stocare şi operatorul terminalului GNL.”

62. La articolul 177, alineatele (34) şi (35) se abrogă.

63. La articolul 177, alineatele (36) şi (37) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(36) în perioada 1 ianuarie 2018-31 decembrie 2018, fiecare producător de gaze naturale, în măsura în care contractează vânzarea de gaze naturale, într-un an calendaristic, are obligaţia să încheie, în acel an calendaristic, contracte pe pieţele centralizate din România, transparent şi nediscriminatoriu, în conformitate cu reglementările emise de ANRE, pentru vânzarea unei cantităţi minime de gaze naturale din producţia proprie care nu poate fi mai mică decât cea reprezentată de o cotă procentuală, stabilită prin hotărâre a Guvernului, din cantitatea de gaze naturale pentru care încheie contracte de vânzare-cumpărare, în anul calendaristic respectiv, în calitate de vânzător. În cazul în care termenul de livrare prevăzut în contracte este într-un alt an calendaristic decât cel în care se realizează contractarea, obligaţia de tranzacţionare pe pieţele centralizate din România se realizează în anul de livrare.

(37) în perioada 1 ianuarie 2018-31 decembrie 2018, fiecare furnizor de gaze naturale, care nu are şi calitatea de producător, în măsura în care contractează vânzarea/cumpărarea de gaze naturale, într-un an calendaristic, are obligaţia să încheie, în acel an calendaristic, contracte pe pieţele centralizate din România, transparent şi nediscriminatoriu, în conformitate cu reglementările emise de ANRE, pentru:

a) cumpărarea unei cantităţi minime de gaze naturale care nu poate fi mai mică decât cea reprezentată de o cotă procentuală, stabilită prin hotărâre a Guvernului, din cantitatea de gaze naturale pentru care încheie contracte de vânzare-cumpărare de gaze naturale, în anul calendaristic respectiv, în calitate de cumpărător;

b) vânzarea unei cantităţi minime de gaze naturale către clienţii angro, care nu poate fi mai mică decât cea reprezentată de o cotă procentuală, stabilită prin hotărâre a Guvernului, din cantitatea de gaze naturale pentru care încheie contracte de vânzare-cumpărare de gaze naturale, în anul calendaristic respectiv, cu clienţii angro, în calitate de vânzător;

c) în cazul în care termenul de livrare prevăzut în contracte este într-un alt an calendaristic decât cel în care se realizează contractarea, obligaţia de tranzacţionare pe pieţele centralizate din România se realizează în anul de livrare.”

64. La articolul 177, alineatul (38) se abrogă.

65. La articolul 177, alineatele (39) şi (310) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(39) Prevederile alin. (36) nu sunt aplicabile cantităţilor de gaze naturale pentru care producătorul transferă proprietatea, indiferent sub ce formă, către un afiliat, care are calitatea de furnizor, fără a avea şi calitatea de producător, cu condiţia ca aceste cantităţi să fie tranzacţionate de afiliat în condiţiile şi cu respectarea limitelor cantitative stabilite prin alin. (36), în sarcina producătorului.

(310) Prevederile alin. (37) lit. b) nu sunt aplicabile furnizorilor care nu încheie contracte de vânzare-cumpărare cu clienţii angro, în calitate de vânzător.”

66. La articolul 177, alineatele (313) şi (314) se abrogă.

67. La articolul 177, după alineatul (314) se introduc cinci noi alineate, alineatele (315)-(319), cu următorul cuprins:

„(315) începând cu data de 1 ianuarie 2019, toţi participanţii la piaţa de gaze naturale, în măsura în care contractează vânzarea de gaze naturale pe piaţa angro, într-un an calendaristic, au obligaţia să încheie, în anul calendaristic în care livrează gazele naturale, contracte pe pieţele centralizate, transparent, public şi nediscriminatoriu, în conformitate cu reglementările emise de ANRE, pentru vânzarea unei cantităţi minime de gaze naturale care nu poate fi mai mică decât cea reprezentată de o cotă procentuală de 50% din cantitatea de gaze naturale contractate cu livrare în anul calendaristic respectiv, în calitate de vânzător.

(316) începând cu data de 1 ianuarie 2019, toţi producătorii de gaze naturale, în măsura în care contractează vânzarea de gaze naturale, într-un an calendaristic, au obligaţia să încheie, în anul calendaristic în care livrează gazele naturale, contracte pe pieţele centralizate angro, transparent, public şi nediscriminatoriu, în conformitate cu reglementările emise de ANRE, pentru vânzarea unei cantităţi minime de gaze naturale care nu poate fi mai mică decât cea reprezentată de o cotă procentuală de 50% din cantitatea de gaze naturale contractate cu livrare în anul calendaristic respectiv, în calitate de vânzător.

(317) începând cu data de 1 ianuarie 2019, toţi participanţii la piaţa de gaze naturale, în măsura în care contractează cumpărarea de gaze naturale pe piaţa angro, într-un an calendaristic, au obligaţia să încheie, în anul calendaristic în care achiziţionează gazele naturale, contracte pe pieţele centralizate, transparent, public şi nediscriminatoriu, în conformitate cu reglementările emise de ANRE, pentru cumpărarea unei cantităţi minime de gaze naturale care nu poate fi mai mică decât cea reprezentată de o cotă procentuală de 40% din cantitatea de gaze naturale contractate în anul calendaristic respectiv, în calitate de cumpărător.

(318) Cotele procentuale prevăzute la alin. (315), (316) şi (317) pot fi majorate anual, în urma unei analize, prin decizie a ANRE, care are obligaţia să monitorizeze evoluţia pieţei angro de gaze naturale din România, până cel târziu în data de 31 martie a fiecărui an calendaristic anterior anului calendaristic pentru care se instituie obligaţia de tranzacţionare pe pieţele centralizate angro a cantităţilor minime de gaze naturale.

(319) Prevederile alin. (317) nu sunt aplicabile furnizorilor care au acces la o singură sursă de achiziţie a gazelor naturale, potrivit soluţiei de racordare.”

68 La articolul 178, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

,(5) Toate preţurile de tranzacţionare, inclusiv din contractele intragrup, a gazelor naturale din producţia internă, import, export se fac publice, pe tipuri de tranzacţii, într-o formă agregată în cazul în care sunt afectate interesele comerciale ale părţilor implicate în tranzacţii, conform reglementărilor ANRE.”

69. La articolul 179, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(5) Metodologiile de stabilire a preţurilor şi tarifelor reglementate se aprobă de ANRE, după informarea şi consultarea tuturor părţilor interesate. În calculul acestora se iau în considerare costurile justificate pentru activităţile respective, cheltuielile pentru dezvoltare şi protecţia mediului, precum şi o cotă rezonabilă de profit.”

70. La articolul 194, punctul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„1. proiectarea, avizarea, verificarea, expertizarea tehnică, execuţia, recepţia, punerea în funcţiune şi/sau exploatarea de lucrări noi, modificări, extinderi sau revizii ale obiectivelor din sectorul gazelor naturale şi instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale de către persoane fizice sau juridice neautorizate;”.

71. La articolul 194, după punctul 1 se introduc două noi puncte, punctele 11 şi 12, cu următorul cuprins:

„11. intervenţia neautorizată asupra instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale aflate în funcţiune de către persoane fizice sau juridice;

12. sistarea nejustificată a alimentării cu gaze naturale a clientului final de către persoane fizice sau juridice;”.

72. La articolul 194, punctele 2-4, 6, 11, 14 şi 21 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„2. proiectarea şi/sau execuţia de lucrări noi, modificări, extinderi ale obiectivelor din sectorul gazelor naturale şi instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale fără obţinerea acordurilor, avizelor şi autorizaţiilor necesare şi/sau fără respectarea restricţiilor/condiţiilor stabilite prin acestea;

3. proiectarea, execuţia, recepţia, punerea în funcţiune şi/sau exploatarea de lucrări noi, modificări, extinderi, verificări/revizii ale obiectivelor din sectorul gazelor naturale şi instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale, cu încălcarea reglementărilor tehnice emise în domeniu;

4. avizarea/verificarea de către un verificator de proiecte atestat a proiectelor/documentaţiilor tehnice pentru execuţia, recepţia şi/sau punerea în funcţiune de lucrări noi, modificări, extinderi ale obiectivelor din sectorul gazelor naturale şi instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale, care nu corespund cerinţelor reglementărilor tehnice în vigoare;

..............................................................................................

6. execuţia de lucrări noi, modificări, extinderi ale obiectivelor din sectorul gazelor naturale şi instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale, fără proiect/documentaţie tehnică de execuţie verificată, conform prevederilor legale;

..............................................................................................

11. recepţia, punerea în funcţiune şi/sau exploatarea obiectivelor/sistemelor/instalaţiilor/echipamentelor din sectorul gazelor naturale pentru care nu au fost întocmite documentele prevăzute de reglementările în vigoare şi/sau pentru care nu au fost obţinute autorizaţiile şi/sau licenţele necesare;

..............................................................................................

14. nerespectarea prevederilor regulamentelor privind accesul şi/sau racordarea la sistemele de transport/distribuţie şi/sau la conductele de alimentare din amonte;

..............................................................................................

21. nefurnizarea/neprezentarea datelor, documentelor şi/sau informaţiilor solicitate în termenele stabilite de ANRE sau furnizarea/prezentarea incompletă/eronată a acestora, precum şi/sau neîndeplinirea măsurilor la termenele dispuse de ANRE şi/sau refuzul de a da curs convocării adresate de ANRE;”.

73. La articolul 194, după punctul 24 se Introduce un nou punct, punctul 241, cu următorul cuprins:

„241. nerespectarea de către participanţii la piaţa de gaze naturale a obligaţiilor ce le revin în temeiul prevederilor art. 143 alin. (1);”.

74. La articolul 194, punctul 351 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„351. neîndeplinirea de către producători sau afiliaţii acestora, după caz, precum şi de către furnizorii licenţiaţi a obligaţiilor prevăzute la art. 177 şi 178;”.

75. La articolul 194, punctul 41 se abrogă.

76. La articolul 194, după punctul 41 se introduce un nou punct, punctul 42, cu următorul cuprins:

„42. nerespectarea de către operatorul de transport şi de sistem al gazelor naturale şi de către operatorii sistemelor de distribuţie a gazelor naturale a programelor de mentenanţă şi investiţii, la termenele şi în condiţiile stabilite prin reglementările ANRE.”

77. La articolul 195 alineatul (1) punctul 1, literele a)-c) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

,,a) cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei, cele de la pct. 11, 12, 9,20 şi 21;

b) cu amendă de la 2.000 lei la 4.000 lei, cele de la pct. 2, 3, 8, 22 şi 34;

c) cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei, cele de la pct. 4,10, 26 şi 40;”.

78. La articolul 195 alineatul (1) punctul 2, literele a)-e) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

,,a) cu amendă de la 5.000 lei la 100.000 lei, cele de la pct. 1, 11, 12, 2, 9, 12, 20, 22 şi 33;

b) cu amendă de la 10.000 lei la 200.000 lei, cele de la pct. 3, 6, 8, 15, 16, 19, 21, 23, 30, 34 şi 41;

c) cu amendă de la 20.000 lei la 400.000 lei, cele de la pct. 4, 5, 7, 10, 11, 13, 14, 17, 24,241, 26, 27, 29, 31,32, 39 şi 40;

d) cu amendă de la 100.000 lei la 500.000 lei, cele de la pct. 18, 28, 36, 37 şi 38;

e) cu amendă cuprinsă între 5% şi 10% din cifra de afaceri anuală, cele de la pct. 25, 35, 351, 361 şi 42;”.

79 La articolul 195, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) Pentru contravenţiile prevăzute la art. 194, săvârşite în mod repetat de către persoanele juridice, autoritatea de reglementare poate aplica o amendă cuprinsă între 1% şi 5% din cifra de afaceri anuală a persoanei contraveniente.

(3) Prin contravenţie săvârşită în mod repetat se înţelege săvârşirea anterioară de cel puţin două ori a aceleiaşi fapte contravenţionale în decursul a 12 luni consecutive, în cadrul aceleiaşi structuri organizatorice, cu excepţia celor prevăzute la art. 194 pct. 25, 35, 351, 361 şi 42.”

80. La articolul 195, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (41), cu următorul cuprins:

„(41) Pentru contravenţiile prevăzute la art. 194 pct. 18, autoritatea de reglementare poate aplica o sancţiune contravenţională complementară constând în interzicerea dreptului de participare în vederea obţinerii unor noi licenţe.”

81. La articolul 195, alineatul (5) se abrogă.

82. Articolul 197 se abrogă.

Art. II. - (1) în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei este obligată:

a) să aprobe reglementările referitoare la activităţile din sectorul gazelor naturale, reglementările şi regulile specifice care vor fi aplicate în conformitate cu Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum aceasta a fost modificată şi completată prin prezenta lege;

b) să evalueze şi să emită licenţele pentru operatorii pieţelor centralizate de gaze naturale; după emiterea noilor licenţe sau la expirarea termenului, licenţele actuale îşi încetează valabilitatea.

(2) în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, operatorul de transport şi de sistem al gazelor naturale este obligat să revizuiască Codul reţelei astfel încât să corespundă cu prevederile prezentei legi şi cu noile reglementări.

Art. III. - Pentru contractele de concesiune încheiate înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi, calitatea de concedent va fi asigurată de către autorităţile administraţiei publice locale din unităţile administrativ-teritoriale sau asocieri ale acestora, după caz, prin preluare de la ministerul de resort pentru serviciul public de interes general prevăzut la art. 104 alin, (1), cu excepţia contractelor prevăzute la art. 104 alin. (13) din Legea nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum aceasta a fost modificată şi completată prin prezenta lege, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Art. IV. - În cazul localităţilor aparţinătoare unităţilor administrativ-teritoriale care nu sunt incluse în contractele de concesiune aferente acestora, în care operatorul de distribuţie a gazelor naturale operează obiective ale sistemului de distribuţie la care sunt racordaţi şi puşi în funcţiune clienţii finali, concedentul încheie cu operatorul de distribuţie a gazelor naturale acte adiţionale la contractele de concesiune existente pentru unităţile administrativ-teritoriale, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Art. V. - Cadrul general privind regimul juridic al contractelor de concesiune a serviciului de utilitate publică de distribuţie a gazelor naturale, procedurile pentru acordarea concesiunilor, precum şi conţinutul-cadru al caietului de sarcini sunt elaborate de Ministerul Energiei, în conformitate cu prevederile Legii nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum aceasta a fost modificată şi completată prin prezenta lege, şi aprobate prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

PETRU-GABRIEL VLASE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 10 iulie 2018.

Nr. 167.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012 şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 10 iulie 2018.

Nr. 534.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 241

din 19 aprilie 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 315 alin. (2) lit. c) şi art. 318 alin. (8) din Codul de procedură penală

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Mihaela Ionescu - magistrat-a şi sten t

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea,

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 315 alin, (2) lit. c) şi art. 318 alin, (8) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Valentin Corneliu Ciurel în Dosarul nr. 4.692/299/2017 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.894D/2017.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens reţine că există un control jurisdicţional automat cu privire la ordonanţa de renunţare la urmărirea penală, iar, în ceea ce priveşte confiscarea bunurilor, potrivit reglementării actuale şi a jurisprudenţei Curţii Constituţionale, într-o astfel de procedură se pot administra orice fel de probe.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 8 mai 2017, pronunţată în Dosarul nr. 4.692/299/2017, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 315 alin. (2) lit. c) şi art. 318 alin. (8) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Valentin Corneliu Ciurel, în soluţionarea cauzei penale având ca obiect confiscarea specială a armei introduse la camera de corpuri delicte.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul arată că, în situaţia renunţării la urmărirea penală, aceasta este incompletă, întrucât statul nu are interes în efectuarea şi terminarea urmăririi penale, din raţiuni de politică penală, având în vedere gravitatea redusă a faptei ori cheltuielile disproporţionate raportat la gravitatea faptei sau prejudiciul efectiv. În această ipoteză, organele de urmărire penală au iniţiativa şi decid singure soluţia, fără a exista un acord al persoanei urmărite penal, astfel încât se încalcă, în mod flagrant, dreptul la apărare şi se aduce atingere principiului egalităţii în drepturi. Totodată, susţine că renunţarea la urmărirea penală însoţită de măsura confiscării speciale încalcă dreptul de proprietate privată, această din urmă măsură constituindu-se într-o veritabilă «pedeapsă civilă”, chiar dacă este calificată ca măsură de siguranţă din punct de vedere penal.

6. Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti - Secţia penală opinează că normele procesual penale criticate nu sunt neconstituţionale. În acest sens reţine că este necesar să fie reglementate dispoziţiile pe care trebuie să ie cuprindă ordonanţa de renunţare la urmărirea penală, nefiind încălcat niciun drept al părţilor, cu atât mai puţin dreptul la apărare, întrucât părţile sunt citate pentru termen şi pot depune concluzii, aşa cum a procedat şi autorul excepţiei. Reţine că autorul excepţiei se limitează la a arăta că „îi este ştirbit indubitabil dreptul la apărare”, fără a motiva acest aspect. Atât în cursul urmăririi penale, cât şi în cursul procedurii de cameră preliminară, intimatul este citat, are dreptul de a-şi angaja apărător, iar, în condiţiile art. 90 din Codul de procedură penală, i se asigură apărător din oficiu. Mai mult, reţine că autorul excepţiei beneficiază de o soluţie de netrimitere În judecată.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Examinând motivele invocate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, observă că acestea vizează de fapt prevederile art. 5491 din Codul de procedură penală, care constituie temeiul sesizării judecătorului de cameră preliminară cu propunerea de luare a măsurii de siguranţă a confiscării speciale, precum şi dispoziţiile art. 112 alin. (1) lit. f) din Codul penal, care justifică confiscarea specială a bunurilor a căror deţinere este interzisă de legea penală. Apreciază că niciuna dintre criticile formulate nu este întemeiată, în condiţiile în care, în aplicarea art. 44 alin. (9) din Constituţie, Codul penal prevede, în art. 112 alin, (1) lit. f), că sunt supuse confiscării speciale „bunurile a căror deţinere este interzisă de legea penală”. Invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 725 din 6 decembrie 2016, în care s-a reţinut că, în cazul bunurilor pentru a căror deţinere este necesară îndeplinirea unor condiţii, fiind supuse unui regim de autorizare, „legiuitorul a prezumat existenţa unei periculozităţi obiective ce derivă din însăşi substanţa/natura acestor bunuri, astfel că simpla deţinere a acestora, contrar dispoziţiilor legale, creează acea stare de pericol pentru a cărei înlăturare este necesară intervenţia organului judiciar prin măsura confiscării bunurilor respective.” Totodată, face referire la procedura de confiscare în cazul renunţării la urmărirea penală, în care judecătorul de cameră preliminară este ţinut să citeze persoanele ale căror drepturi sau interese legitime pot fi afectate, să le comunice o copie a ordonanţei şi să se pronunţe asupra propunerii numai după ascultarea acestora, dacă sunt prezente.

9. Avocatul Poporului precizează că dispoziţiile art. 315 alin. (2) lit. c) şi art. 318 alin. (8) din Codul de procedură penală sunt constituţionale. În acest sens consideră că, prin edictarea normelor procesual penale criticate, legiuitorul nu a nesocotit principiul egalităţii în faţa legii. În ceea ce priveşte conţinutul ordonanţelor de clasare şi de renunţare la urmărire, pe lângă elementele standard descrise de art. 286 alin. (2) din Codul de procedură penală, acestea mai cuprind şi elemente specifice fiecărei măsuri dispuse. Precizează că, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, principiul egalităţii în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite. În consecinţă, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice raţional, în respectul principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice. Art. 16 din Constituţie vizează egalitatea în drepturi între cetăţeni în ceea ce priveşte recunoaşterea în favoarea acestora a unor drepturi şi libertăţi fundamentale, nu şi identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor. De asemenea apreciază că nici celelalte critici de neconstituţionalitate expuse de autor, raportate la normele constituţionale invocate, nu pot fi reţinute, întrucât prin prevederile legale supuse controlului de constituţionalitate nu se aduce atingere drepturilor constituţionale invocate. Reţine că ordonanţa prin care s-a dispus renunţarea la urmărirea penală este verificată sub aspectul legalităţii şi temeiniciei de prim-procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, iar, când a fost întocmită de acesta, verificarea se face de procurorul ierarhic superior. În ipoteza în care a fost întocmită de un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ordonanţa este verificată de procurorul-şef de secţie, iar când a fost întocmită de acesta, verificarea se face de către procurorul general al acestui parchet. Totodată, potrivit prevederilor art. 318 alin. (12) din Codul de procedură penală, ordonanţa prin care s-a dispus renunţarea la urmărirea penală, verificată potrivit celor menţionate, se comunică în copie, după caz, persoanei care a făcut sesizarea, părţilor, suspectului, persoanei vătămate şi altor persoane interesate şi se transmite, spre confirmare, în termen de 10 zile de la data la care a fost emisă, judecătorului de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă. Primind ordonanţa, judecătorul de cameră preliminară va stabili termenul de soluţionare şi va dispune citarea persoanei care a făcut sesizarea, a părţilor, suspectului, persoanei vătămate, precum şi altor persoane interesate Judecătorul de cameră preliminară hotărăşte prin încheiere motivată, în camera de consiliu, cu participarea persoanei care a făcut sesizarea, a părţilor, a suspectului, a persoanei vătămate, precum şi altor persoane interesate, precum şi cu participarea procurorului, asupra legalităţii şi temeiniciei soluţiei de renunţare la urmărirea penală. Judecătorul de cameră preliminară este obligat să verifice legalitatea şi temeinicia soluţiei de renunţare la urmărirea penală pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul de urmărire penală şi a înscrisurilor noi prezentate. În atare condiţii apreciază că susţinerile autorului, referitoare la o posibilă diferenţă de tratament instituită de normele criticate, dar şi de soluţia de renunţare la urmărirea penală, nu pot fi reţinute sub aspectul neconstituţionalităţii.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 315 alin. (2) lit. c) şi art. 318 alin. (8) din Codul de procedură penală, având următorul conţinut:

- Art. 315 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură penală: „Ordonanţa de clasare cuprinde menţiunile prevăzute la art. 286 alin. (2), precum şi dispoziţii privind: c) sesizarea judecătorului de cameră preliminară cu propunerea de luare a măsurii de siguranţă a confiscării speciale;”;

- Art. 318 alin. (8) din Codul de procedură penală: „Ordonanţa de renunţare la urmărire cuprinde, după caz, menţiunile prevăzute la art. 286 alin. (2), precum şi dispoziţii privind măsurile dispuse conform alin. (6) din prezentul articol şi art. 315 alin. (2)-(4), termenul până la care trebuie îndeplinite obligaţiile prevăzute la alin. (6) din prezentul articol şi sancţiunea nedepunerii dovezilor la procuror, precum şi cheltuielile judiciare.

13. În susţinerea neconstituţionalităţii normelor procesual penale criticate, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 4 alin. (2) privind unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni, art. 16 alin. (1) şi alin. (2) referitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 24 referitor la dreptul la apărare, art. 44 alin. (1) potrivit căruia dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate, iar conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi,

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că s-a pronunţat cu privire la reglementarea instituţiei renunţării la urmărirea penală prin Decizia nr. 551 din 13 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 977 din 8 decembrie 2017, reţinând, în paragrafele 23 şi 24 ale acesteia, că renunţarea la urmărirea penală poate fi dispusă în faza urmăririi penale în rem, în faza urmăririi penale in personam, precum şi după ce a fost pusă în mişcare acţiunea penală. Cu alte cuvinte, renunţarea la urmărirea penală va putea fi dispusă în condiţiile în care procurorul constată că nu există vreunul dintre cazurile prevăzute la art. 16 alin, (1) din Codul de procedură penală, deoarece existenţa acestora determină în sarcina procurorului obligaţia pronunţării unei alte soluţii, nu cea de renunţare la urmărirea penală. Totodată, Curtea a constatat că trebuie distins în funcţie de momentul pronunţării soluţiei de renunţare la urmărirea penală. Astfel, dacă soluţia de renunţare la urmărirea penală a fost pronunţată în cursul urmăririi penale în rem, prima analiză pe care procurorul este chemat să o realizeze este aceea a existenţei unei minime evidenţe că fapta săvârşită ori a cărei săvârşire se pregăteşte există, este prevăzută de legea penală, neexistând celelalte cazuri prevăzute de art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. Pe de altă parte, dacă soluţia de renunţare la urmărirea penală a fost pronunţată în cursul urmăririi penale in personam sau după punerea în mişcare a acţiunii penale, prima analiză pe care procurorul este chemat să o realizeze este aceea a constatării existenţei unei bănuieli rezonabile că o anumită persoană a săvârşit fapta, respectiv că există probe din care rezultă că o persoană a săvârşit o infracţiune. Ulterior acestei etape, procurorul va avea de analizat în ce măsură continuarea urmăririi penale este în favoarea interesului public.

15. Curtea a constatat, totodată, în paragraful 29 al deciziei precitate, că, „în materie penală, chiar dacă prima facie interesul public este salvgardat prin sancţionarea tuturor faptelor penale, protejarea acestuia comportă, de fapt, nuanţări în funcţie de elementele specifice fiecărei cauze (...) în cazul renunţării la urmărirea penală, având în vedere momentul în care aceasta poate fi dispusă, pe lângă elemente obiective, legiuitorul a reglementat şi elemente subiective ce trebuie avute în vedere”. Or, Curtea a apreciat că art. 318 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală - astfel cum a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară - combină aceste elemente, fiind respectate cele statuate de instanţa de control constituţional prin Decizia nr. 23 din 20 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 31 martie 2016. Aşadar, elementele ce trebuie avute în vedere de procuror sunt de natură a clarifica înţelesul sintagmei interes public, legiuitorul prevăzând cu exactitate obligaţiile pe care le are fiecare organ judiciar, circumscrise modului concret de realizare a atribuţiilor acestora, prin stabilirea, în mod neechivoc, a operaţiunilor pe care acestea le îndeplinesc în exercitarea atribuţiilor lor.

16. În continuare, Curtea reţine că, în actuala reglementare procesual penală, procurorul nu mai dispune cu privire la confiscarea specială în cazul emiterii unei soluţii de netrimitere în judecată, ci sesizează judecătorul de cameră preliminară. Aşa încât, în cazul confiscării sau desfiinţării unui înscris, în ipoteza clasării/renunţării la urmărirea penală, legea procesual penală în vigoare reglementează o procedură în care procurorul are calitatea de titular al cererii formulate în acest sens, îndreptată către judecătorul de cameră preliminară. Acţiunea nu mai are caracter civil, iar procurorul nu mai are calitatea de reclamant, ci pe aceea de titular, conform normelor procesual penale criticate, legitimarea procesual activă fiind specifică procesului civil. Doar procurorul poate sesiza judecătorul de cameră preliminară în vederea luării măsurii de siguranţă a confiscării speciale sau a desfiinţării unui înscris, dispoziţia de sesizare va fi menţionată în ordonanţa de clasare, respectiv de renunţare la urmărirea penală, înaintarea acesteia. Însoţită de dosarul de urmărire penală, urmând să se facă în termenul reglementat în art. 5491 alin. (1) din Codul de procedură penală.

17. Totodată, având în vedere că sesizarea judecătorului de cameră preliminară este o dispoziţie distinctă în cadrul ordonanţei procurorului, Curtea reţine că aceasta va fi motivată separat prin indicarea motivelor pentru care se solicită confiscarea bunului sau desfiinţarea înscrisului, precum şi a temeiului juridic al solicitării, astfel încât persoanele interesate care vor fi încunoştinţate de declanşarea acestei proceduri să îşi poată formula apărările în faţa judecătorului de cameră preliminară, cu respectarea dreptului la apărare consfinţit în Legea fundamentală. Aceasta în condiţiile în care, în procedura de confiscare, potrivit art. 5491 alin. (3) şi alin. (4) din Codul de procedură penală, pentru termenul fixat se dispune încunoştinţarea procurorului şi se citează persoanele ale căror drepturi sau interese legitime pot fi afectate, cărora li se comunică o copie a ordonanţei, punându-le în vedere că, în termen de 20 de zile de la primirea comunicării, pot depune note scrise, iar judecătorul de cameră preliminară se pronunţă prin încheiere, în şedinţă publică, după ascultarea procurorului şi a persoanelor ale căror drepturi sau interese legitime pot fi afectate, dacă sunt prezente.

18. De asemenea, Curtea reţine că reglementarea calităţii procurorului de titular al cererii în vederea luării măsurii de siguranţă a confiscării speciale sau a desfiinţării unui înscris are o justificare în aceea că el este cel care dispune soluţia în ceea ce priveşte rezolvarea acţiunii penale, stabilind, astfel, cadrul procesual asupra căruia se va pronunţa judecătorul de cameră preliminară. Aceasta, în condiţiile în care, în calitate de reprezentant al intereselor generale ale societăţii, procurorul apără ordinea de drept, drepturile şi libertăţile cetăţenilor - rol esenţial în activitatea judiciară, consacrat de art. 131 din Constituţie. Or, între formele concrete prin care Ministerul Public îşi îndeplineşte rolul consacrat de norma constituţională precitată se află şi sesizarea instanţelor judecătoreşti, potrivit art. 63 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, în condiţiile în care art. 67 alin. (1) din acelaşi act normativ stabileşte că procurorul are „rol activ în aflarea adevărului* (în acest sens, Decizia nr. 299 din 4 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 665 din 11 august 2017).

19. Cât priveşte măsura confiscării speciale, potrivit jurisprudenţei instanţei de contencios constituţional, aceasta reprezintă o sancţiune de drept penal, respectiv o măsură de siguranţă, care constă în transferul silit şi gratuit al dreptului de proprietate asupra unor bunuri din patrimoniul persoanei care a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală, nejustificată, în patrimoniul statului, întrucât, având în vedere legătura acestor bunuri cu fapta săvârşită, deţinerea lor în continuare de către persoana în cauză prezintă pericolul săvârşirii unor noi infracţiuni. Intenţia legiuitorului a fost de a aplica măsura confiscării speciale şi altor fapte prevăzute de legea penală decât cele care constituie infracţiuni, intenţie reglementată expres în art. 107 alin. (2) din Codul penal. De asemenea, conform art. 107 alin, (3) din Codul penal, măsurile de siguranţă se pot lua şi în situaţia în care făptuitorului nu i se aplică o pedeapsă (în acest sens, Decizia nr. 589 din 1 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 897 din 2 decembrie 2015). O astfel de situaţie este şi cea în care procurorul renunţă la urmărirea penală când constată că nu există un interes public în urmărirea faptei.

20. În cauză, astfel cum rezultă din actul de sesizare şi din susţinerile autorului excepţiei, s-a dispus faţă de acesta din urmă renunţarea la urmărirea penală, fiind, totodată, înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti sesizarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti prin care s-a propus luarea măsurii de siguranţă a confiscării speciale a armei introduse la camera de corpuri delicte. Autorul excepţiei face referire la dispoziţiile art. 112 alin. (1) lit. c) din Codul penal, ca temei al propunerii de luare a măsurii de siguranţă a confiscării.

21. În aceste condiţii, Curtea reţine că prevederile art. 44 alin, (9) din Constituţie, reglementând o limitare a dreptului de proprietate, dispun în sensul că „bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii”. Totodată, dispoziţiile art. 1 din Protocolul adiţionai la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale conţine trei norme distincte: prima, care este exprimată în prima frază a primului alineat şi care îmbracă un caracter general, enunţă principiul respectului proprietăţii; a doua, care figurează în a două frază a aceluiaşi alineat, vizează privarea de proprietate şi o subordonează anumitor condiţii; cât despre a treia, consemnată în cel de-al doilea alineat, recunoaşte statelor contractante puterea de a reglementa folosinţa bunurilor în conformitate cu interesul general (...). Totuşi, cele trei reguli nu sunt „distincte”, în sensul că nu ar avea legătură între ele: a două şi a treia privesc cazurile particulare în care se aduce atingere dreptului la respectarea proprietăţii asupra bunurilor şi trebuie interpretate în lumina principiului general enunţat în prima regulă. Prin urmare, trebuie cercetat dacă a fost menţinut un echilibru just între exigenţele interesului general al comunităţii şi imperativele apărării drepturilor fundamentale ale reclamanţilor (Hotărârea din 23 septembrie 1982, pronunţată în Cauza Sporrong şi Lonnroth împotriva Suediei, paragraful 61; Hotărârea din 24 mai 2006, pronunţată în Cauza Weissman şi alţii împotriva României, paragraful 65; Hotărârea din 12 februarie 2013, pronunţată în Cauza Dzugayeva împotriva Rusiei, paragraful 23; Hotărârea din 30 iunie 2005, pronunţată în Cauza Jahn şi alţii împotriva Germaniei, paragraful 78).

22. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că o măsură de confiscare, chiar dacă nu implică o privare de bunuri, constituie un control al utilizării proprietăţii în sensul celui de-al doilea paragraf din articolul 1 al Protocolului nr. 1 la Convenţie (Hotărârea din 10 aprilie 2012, pronunţată în Cauza Silickiene împotriva Lituaniei, paragraful 62). În acord cu jurisprudenţa Curţii de la Strasbourg, Curtea Constituţională a statuat că o privare de proprietate trebuie să fie prevăzută de lege, să urmărească un scop legitim şi să respecte un raport de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul vizat (în acest sens, Decizia nr. 691 din 11 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 668 din 1 octombrie 2007).

23. În ceea ce priveşte confiscarea „bunurilor folosite, imediat după săvârşirea faptei, pentru a asigura scăparea făptuitorului sau păstrarea folosului ori a produsului obţinut dacă sunt ale făptuitorului sau dacă, aparţinând altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor”, Curtea constată că această măsură este prevăzută de lege, fiind reglementată de dispoziţiile art. 112 alin. (1) lit. c) din Codul penal. În ceea ce priveşte scopul urmărit prin reglementarea acestei măsuri. Curtea constată că acesta este Circumscris înlăturării unei stări de pericol şi preîntâmpinării săvârşirii faptelor prevăzute de legea penală, astfel cum dispune art. 107 alin. (1) din Codul penal. Având în vedere că interdicţia deţinerii bunurilor menţionate este determinată de necesitatea combaterii fenomenului criminalităţii, scopul urmărit de reglementarea criticată reprezintă un scop legitim. În ceea ce priveşte existenţa raportului de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul vizat, Curtea constată că trebuie stabilit dacă există un just echilibru între interesul general şi interesul particular în cauză. Or, în cauză, Curtea reţine că, sesizând Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, parchetul a propus luarea măsurii de siguranţă a confiscării speciale a unei arme.

24. În aceste condiţii, Curtea constată că Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 10 iunie 2014, reglementează cu privire la tipurile de arme şi muniţii, precum şi condiţiile în care deţinerea, portul, folosirea şi operaţiunile cu aceste arme şi muniţii sunt permise pe teritoriul României. Totodată, art. 342 din Codul penal reglementează infracţiunea de nerespectare a regimului armelor şi al muniţiilor. În aceste împrejurări, aceste bunuri intră în categoria celor pentru a căror deţinere este necesară îndeplinirea unor condiţii, fiind supuse unui regim de autorizare. Îndeplinirea condiţiilor impuse de lege este circumscrisă întregii perioade în care bunul se află în posesia persoanei, indiferent dacă aceasta foloseşte sau nu bunul respectiv, necesitatea îndeplinirii acestor condiţii grevându-se pe starea de pericol ce derivă din însăşi substanţa/natura acestora. În concluzie, Curtea constată că confiscarea bunurilor folosite, imediat după săvârşirea faptei pentru a asigura scăparea făptuitorului sau păstrarea folosului ori a produsului obţinut, dacă sunt ale făptuitorului sau dacă, aparţinând altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor, respectă un just echilibru între interesul general şi interesul particular în cauză.

25. De altfel, Curtea a reţinut, într-o altă cauză, că deposedarea unei persoane de anumite bunuri sau valori ca urmare a aplicării măsurii confiscării speciale nu constituie expropriere şi nu încalcă în niciun alt mod dreptul de proprietate (a se vedea Decizia nr. 168 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 16 martie 2010, şi Decizia nr. 900 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 29 iulie 2010).

26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Valentin Corneliu Ciurel în Dosarul nr. 4.692/299/2017 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 315 alin. (2) lit. c) şi art. 318 alin. (8) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 19 aprilie 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Mihaela Ionescu

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

DECIZIE

privind aprobarea, la cerere, a retragerii autorizaţiei de funcţionare a Societăţii CONFIDENT BROKER DE ASIGURARE - S.R.L.

 

Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu sediul în Splaiul Independenţei nr. 15, sectorul 5, Bucureşti, cod de înregistrare fiscală 31588130, cu respectarea prevederilor art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 2 alin. (1) lit. b) şi art. 6 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în cadrul şedinţei din data de 30.05.2018, Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară a analizat rezultatele controlului inopinat efectuat la Societatea CONFIDENT BROKER DE ASIGURARE - S.R.L., cu sediul social în municipiul Cluj-Napoca, Calea Moţilor nr. 119, etaj 3, judeţul Cluj, înregistrată la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului cu nr. J12/1160/23.07.2010, cod unic de înregistrare 27205490/23.07.2010 şi înscrisă în Registrul brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare al Autorităţii de Supraveghere Financiară cu numărul RBK-655/15.09.2010, reprezentată de doamna Marta Adriana Tatai, administrator şi conducător executiv al societăţii,

şi a constatat următoarele

1. Prin Hotărârea asociaţilor Societăţii CONFIDENT BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. nr. 5.490 din 12.12.2017 S-a decis încetarea voluntară a activităţii de intermediere urmată de încheierea existenţei societăţii, prin dizolvare/lichidare voluntară şi radierea din evidenţele registrului comerţului.

2. A fost verificată situaţia financiară a Societăţii CONFIDENT BROKER DE ASIGURARE - S.R.L., astfel că, la data de 31.03.2018, aceasta a înregistrat profit în sumă de 10.246 lei.

3. Societatea CONFIDENT BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. a notificat societăţile de asigurare şi/sau de reasigurare, cu privire la decizia de încetare a activităţii de intermediere în asigurări şi renunţarea voluntară la autorizaţia de broker de asigurare, începând cu data de 31.12 2017

4. Societatea CONFIDENT BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. a notificat clienţii (asiguraţii) cu privire la faptul că societatea îşi încetează activitatea de intermediere în asigurări, aceştia fiind îndrumaţi ca pentru plata primelor de asigurare la poliţele de asigurare aflate în derulare să se adreseze direct societăţilor de asigurare şi/sau reasigurare emitente, fiind indicate şi conturile colectoare ale acestora.

5. Societatea CONFIDENT BROKER DE ASIGURARE - S.R.L., conform precizărilor făcute de reprezentantul legal, nu are înregistrat niciun litigiu pe rolul instanţelor de judecată cu societăţi de asigurare, intermediari în asigurări/clienţi/foşti clienţi, angajaţi/foşti angajaţi/asistenţi în brokeraj/alte persoane fizice/juridice.

6. La data de 31.03.2018, Societatea CONFIDENT BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. nu figurează cu debite faţă de Autoritatea de Supraveghere Financiară, în contul taxei de funcţionare.

Faţă de motivele de fapt şi de drept arătate, în scopul apărării drepturilor asiguraţilor şi al promovării stabilităţii activităţii de asigura re în România,

Autoritatea de Supraveghere Financiară emite următoarea decizie:

Art. 1. - În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 5 lit. f), art. 8 alin. (2) lit. a) şi ale art. 35 alin. (7) lit. e) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea şi supravegherea intermediarilor în asigurări şi reasigurări, cu modificările şi completările ulterioare, se aprobă, la cerere, retragerea autorizaţiei de funcţionare a Societăţii CONFIDENT BROKER DE ASIGURARE - S.R.L., denumită în continuare Societatea, cu sediul social în municipiul Cluj-Napoca, Calea Moţilor nr. 119, etaj 3, judeţul Cluj, înregistrată la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului cu nr. J12/1160/23.07.2016, cod unic de înregistrare 27205490/23.07.2010 şi înscrisă în Registrul brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare al Autorităţii de Supraveghere Financiară cu numărul RBK-655/15.09.2010, reprezentată de doamna Marta Adriana Tatai, administrator şi conducător executiv al societăţii şi radierea acesteia din secţiunea A şi trecerea în secţiunea B din Registrul brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare, conform dispoziţiilor art. 3 şi art. 4 alin. (4) din Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 29/2015 privind Registrul asigurătorilor-reasigurătorilor şi Registrul brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare.

Art. 2. - După data retragerii autorizaţiei. Societăţii i se interzic desfăşurarea activităţii de negociere şi încheiere de noi contracte de asigurare pentru persoanele fizice sau juridice, acordarea de asistenţă pe durata derulării contractelor în cursori în legătură cu regularizarea daunelor, precum şi desfăşurarea oricăror operaţiuni specifice brokerilor de asigurare, astfel cum sunt definite în Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 3. - Societatea are obligaţia să aducă la cunoştinţa clienţilor săi retragerea autorizaţiei de funcţionare ca broker de asigurare, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data primirii prezentei decizii, în vederea efectuării plăţii ratelor scadente la contractele în curs de derulare direct la asigurător, rămânând direct răspunzătoare pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate prin contractele în vigoare.

Art. 4. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform prevederilor art. 9 din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară,

Leonardo Badea

 

Bucureşti, 2 iulie 2018.

Nr. 812.

 

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

DECIZIE

privind sancţionarea Societăţii SMILE BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. cu retragerea autorizaţiei de funcţionare

 

Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu sediul în Splaiul Independenţei nr. 15, sectorul 5, Bucureşti, cod de înregistrare fiscală 31588130, cu respectarea prevederilor art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 2 alin. (1) lit. b) şi art. 6 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în cadrul şedinţei din data de 30.05.2018, Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară a analizat rezultatele controlului inopinat efectuat la Societatea SMILE BROKER DE ASIGURARE - S.R.L., cu sediul social în municipiul Cluj-Napoca, strada General Eremia Grigorescu nr. 24, apartament 5, judeţul Cluj, înregistrată la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului cu nr. J12/774/22.03.2012, cod unic de înregistrare 29952280/22.03.2012, înscrisă în Registrul brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare al Autorităţii de Supraveghere Financiară cu numărul RBK-739/01.10.2012,

şi a constatat următoarele:

1. Societatea SMILE BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. nu deţine sediu social destinat exclusiv desfăşurării activităţii pentru care a fost autorizat, unde să primească corespondenţa, sediu la care să fie prezent un angajat, în cadrul programului zilnic de lucru.

Au fost încălcate, astfel, prevederile art. 2 alin. (1) lit. e) şi art. 7 alin. (7) din Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 9/2015 privind autorizarea şi funcţionarea brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare.

Fapta constituie contravenţie conform prevederilor art. 39 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea şi supravegherea intermediarilor în asigurări şi reasigurări, cu modificările şi completările ulterioare.

2. Potrivit datelor existente în aplicaţia electronică a Autorităţii de Supraveghere Financiară, respectiv Baza SAR, ultima poliţă de asigurare de răspundere civilă profesională pe care Societatea SMILE BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. a deţinut-o a expirat la data de 10.09.2015. Astfel, pentru perioada controlată, echipa de control a constatat că Societatea SMILE BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. nu a deţinut poliţe de asigurare de răspundere civilă profesională.

Au fost încălcate astfel prevederile art. 35 alin. (5) lit. c) din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 2 alin. (1) lit. c) şi art. 7 alin. (8) din Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 9/2015 privind autorizarea şi funcţionarea brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare.

Fapta constituie contravenţie conform prevederilor art. 39 alin. (2) lit. a) şi h) din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare,

3. La data controlului, domnul Tripon Nicolae, în calitate de administrator cu puteri executive al Societăţii SMILE BROKER DE ASIGURARE - S.R.L., nu deţinea un certificat de pregătire profesională valabil.

Potrivit evidenţelor Institutului de Studii Financiare, domnul Tripon Nicolae a promovat examenul de calificare profesională CPExB în data de 7.10.2014, după această dată nu mai există nicio altă înregistrare, care să ateste promovarea unui alt program de pregătire profesională continuă a domnului Tripon Nicolae.

Au fost încălcate, astfel, prevederile art. 4 alin. (1) din Norma privind calificarea profesională şi pregătirea continuă a intermediarilor în asigurări, pusă în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 9/2012, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu ale art. 35 alin. (5) lit. h) din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

Fapta constituie contravenţie conform prevederilor art. 39 alin. (2) lit. a), h) şi n) din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

4. Societatea SMILE BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. nu a menţinut Registrul personalului propriu

Potrivit evidenţei electronice a Autorităţii de Supraveghere Financiară, respectiv Registrul personalului propriu, Societatea SMILE BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. are înregistrat, din data de 9.10.2014, o singură persoană, respectiv doamna Gavrilă Ana-Monica, cod RAF 211295, cu funcţia de asistent manager. În registrul menţionat mai sus nu este specificat codul RI alocat de Institutul de Studii Financiare ca urmare a promovării unui examen de calificare profesională/pregătire profesională continuă, în vederea desfăşurării activităţii de intermediere în asigurări.

Totodată s-a constatat şi făptui că domnul Tripon Nicolae, administrator cu puteri executive al Societăţii SMILE BROKER DE ASIGURARE - S.R.L., nu a fost înregistrat niciodată în Registrul personalului propriu al societăţii.

Din interogarea evidenţei electronice a Autorităţii de Supraveghere Financiară, respectiv Registrul personalului propriu al Societăţii SMILE BROKER DE ASIGURARE - S.R.L., nu au fost identificate persoanele care să îndeplinească condiţiile legale în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, cu privire la intermedierea contractelor de asigurare şi/sau de reasigurare.

Au fost încălcate, astfel, prevederile art. 20 alin. (1) din Norma privind Registrul intermediarilor în asigurări şi/sau în reasigurări, pusă în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 10/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

Fapta constituie contravenţie conform prevederilor art. 39 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

5. Societatea SMILE BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. nu a transmis raportările aferente trimestrelor III şi IV ale anului 2017, în format letric şi electronic. Prin Adresa SA-DSISG nr. 544 din 9.02.2018, Serviciul supraveghere intermediari şi canale alternative de distribuţie a notificat Societatea SMILE BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. pentru netransmiterea raportărilor mai sus menţionate. Notificarea a fost returnată la Autoritatea de Supraveghere Financiară, în data de 5.03.2018, cu menţiunea Oficiului poştal „expirat termen de păstrare”, aceasta fiind retransmisă către societate, prin poşta electronică, în data de 21.03.2018.

Au fost astfel încălcate prevederile art. 3 pct. III lit. a)-d) - Termen de transmitere, din Norma privind forma şi conţinutul raportărilor financiare şi tehnice pe care trebuie să le întocmească brokerii de asigurare şi/sau reasigurare, pusă în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3/2009, modificată prin Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 19/2014, coroborate cu prevederile art. 35 alin. (5) lit. f) din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

Fapta constituie contravenţie potrivit art. 39 alin. (2) lit. a), h) şi i) din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

Faţă de motivele de fapt şi de drept arătate, în scopul apărării drepturilor asiguraţilor şi al promovării stabilităţii activităţii de asigurare în România,

Autoritatea de Supraveghere Financiară emite următoarea decizie:

Art. 1. - În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 5 lit. n) şi art. 8 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea şi supravegherea intermediarilor în asigurări şi reasigurări, cu modificările şi completările ulterioare, se sancţionează cu retragerea autorizaţiei de funcţionare Societatea SMILE BROKER DE ASIGURARE - S.R.L., denumită în continuare Societatea, cu sediul social în municipiul Cluj-Napoca, strada General Eremia Grigorescu nr. 24, apartament 5, judeţul Cluj, înregistrată la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului cu nr. J12/774/22.03.2012, cod unic de înregistrare 29952280/22.03.2012, înscrisă în Registrul brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare al Autorităţii de Supraveghere Financiară cu numărul RBK - 739/01.10.2012, reprezentată de către domnul Tripon Nicolae, administrator cu puteri executive al societăţii şi radierea acesteia din secţiunea Aşi trecerea în secţiunea B din Registrul brokerilor de asigurare si/sau de reasigurare, conform dispoziţiilor art. 3 si art. 4 alin. (4) din Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 29/2015 privind Registrul asigurătorilor-reasigurătorilor şi Registrul brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare.

Art. 2. - După data retragerii autorizaţiei, Societăţii i se interzic desfăşurarea activităţii de negociere şi încheiere de noi contracte de asigurare pentru persoanele fizice sau juridice, acordarea de asistenţă pe durata derulării contractelor în curs ori în legătură cu regularizarea daunelor, precum şi desfăşurarea oricăror operaţiuni specifice brokerilor de asigurare, astfel cum sunt definite în Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 3. - Societatea are obligaţia să aducă la cunoştinţa clienţilor săi retragerea autorizaţiei de funcţionare ca broker de asigurare, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data primirii prezentei decizii, în vederea efectuării plăţii ratelor scadente la contractele în curs de derulare direct la asigurător, rămânând direct răspunzătoare pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate prin contractele în vigoare.

Art. 4. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform prevederilor art. 9 din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară,

Leonardo Badea

 

Bucureşti, 3 iulie 2018.

Nr. 816.