MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 619         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 18 iulie 2018

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 96 din 1 martie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

521. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2018 pentru Compania Naţională a Uraniului - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Energiei

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

453. - Ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru modificarea Ordinului directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 1.667/2017 privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 32 de unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Maramureş

 

586. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul mediului, privind aprobarea Regulamentului sitului de importanţă comunitară ROSCI0187 Pajiştile lui Suciu

 

4.046. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale privind aprobarea Metodologiei-cadru pentru recunoaşterea parţială a studiilor absolvenţilor şcolilor sanitare postliceale, cu diplomă de bacalaureat, în vederea continuării studiilor în învăţământul superior medical, la programele de studii universitare de licenţă .Asistenţă medicală generală”

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

811. - Decizie privind aprobarea, la cerere, a retragerii autorizaţiei de funcţionare a Societăţii STELLAR RE EUROPĂ BROKER DE ASIGURARE SI REASIGURARE - S.R.L.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 96

din 1 martie 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, excepţie ridicată de Antonin Viorel Căncescu în Dosarul nr. 5.437/62/2016 al Tribunalului Braşov - Secţia penală, care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 152D/2017.

2. La apelul nominal se constată lipsa autorului excepţiei. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 153-163D/2017, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, excepţie ridicată de Antonin Viorel Căncescu în dosarele nr. 5,438/62/2016 şi nr. 5.439/62/2016 ale Tribunalului Braşov - Secţia penală, de Aristotel Adrian Căncescu în dosarele nr. 5.399/62/2016, nr. 5.429/62/2016, nr. 5.440/62/2016, nr. 5.441/62/2016 şi nr. 5.442/62/2016 ale Tribunalului Braşov - Secţia penală, de Societatea Radio - S.R.L. din Braşov în Dosarele nr. 5.443/62/2016 şi nr. 5.444/62/2016 ale Tribunalului Braşov - Secţia penală, de Căncescu Magdalena în Dosarul nr. 5.498/62/2016 al Tribunalului Braşov - Secţia penală şi de Societatea Canaris - S.R.L. din Braşov în Dosarul nr. 5.541/62/2016 al Tribunalului Braşov - Secţia penală. La apelul nominal, se constată lipsa autorilor excepţiei. Procedura de citare este legai îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, în dosarele anterior menţionate, domnul avocat Radu Chiriţă, din cadrul Baroului Cluj, a depus un memoriu prin care solicită judecarea cauzai în lipsă şi admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.

4. Curtea, având în vedere identitatea de obiect a excepţiei de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus menţionate, din Oficiu, pune în discuţie conexarea Dosarelor nr. 153- 163D/2Q17 la Dosarul nr. 152D/2Q17. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 153-163D/2017 la Dosarul nr. 152D/2017, care este primul înregistrat.

5. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată. Se arată că dispoziţii similare textului criticat se regăsesc la art. 20 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie şi art. 32 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului, prevederi legale care au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate, motiv pentru care dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 241/2005 nu prezintă caracter de noutate. Pe de altă parte, se susţine că autorii excepţiei deduc neconstituţionalitatea dispoziţiilor legale criticate din compararea acestora cu cele ale art. 249 din Codul de procedură penală, fiind nemulţumiţi de faptul că prevederile art. 11 din Legea nr. 241/2005 impun dispunerea, în mod obligatoriu, a măsurilor asigurătorii, în timp ce dispoziţiile art. 249 din Codul de procedură penală instituie nişte măsuri suplimentare pentru luarea aceloraşi măsuri. Or, se susţine că aceasta este opţiunea legiuitorului, iar neconstituţionalitatea nu poate fi dedusă din compararea a două dispoziţii legale, în ceea ce priveşte pretinsa încălcare, prin prevederile art. 11 din Legea nr. 241/2005, a dispoziţiilor art. 53 alin. (2) din Constituţie, se susţine că nici aceasta nu poate fi reţinută, întrucât prejudiciile mari care se produc prin săvârşirea infracţiunilor din domeniul prevenirii şi combaterii evaziunii fiscale justifică luarea unor măsuri de restrângere a exercitării unor drepturi, precum instituirea sechestrului pentru indisponibilizarea unor bunuri, în vederea recuperării prejudiciului produs prin infracţiune. Nu în ultimul rând, referitor la pretinsa încălcare, prin textul criticat, a prevederilor art. 44 alin. (2) din Constituţie, se arată că această susţinere este neîntemeiată, întrucât măsura de indisponibilizare a bunurilor criticată nu aduce nicio atingere dreptului de proprietate, pentru că instituirea sechestrului asigurător are un caracter provizoriu. Se solicită menţinerea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materia analizată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

6. Prin încheierile penale nr. 153/UP, nr. 154/UP, nr. 155/UP, nr. 151/UP. nr. 152/UP, nr. 156/UP, nr. 157/UP, nr. 158/UP, nr. J59/UP, nr. 161/UP şi nr. 162/UP din 28 noiembrie 2016 şi încheierea penală nr. 168/UP din 19 decembrie 2016 pronunţate în dosarele nr. 5.437/62/2016, nr. 5.438/62/2016, nr. 5.439/62/2016, nr. 5.399/62/2016, nr. 5.429/62/2016, nr. 5.440/62/2016, nr. 5.441/62/2016, nr. 5.442/62/2016, nr. 5.443/62/2016, nr. 5.444/62/2016, nr. 5.498/62/2016, nr. 5.541/62/2016, Tribunalul Braşov  - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, excepţie ridicată de Antonin Viorel Căncescu în dosarele nr. 5.437/62/2016, nr. 5.438/62/2016 şi nr. 5.439/62/2016 ale Tribunalului Braşov - Secţia penală, de Aristotel Adrian Căncescu în dosarele nr. 5.399/62/2016, nr. 5.429/62/2016, nr. 5.440/62/2016, nr. 5.441/62/2016 şi nr. 5.442/62/2016 ale Tribunalului Braşov - Secţia penală, de Societatea Radio - S.R.L. din Braşov în dosarele nr. 5.443/62/2016 şi nr. 5.444/62/2016 ale Tribunalului Braşov - Secţia penală, de Căncescu Magdalena în Dosarul nr. 5.498/62/2016 al Tribunalului Braşov - Secţia penală şi de Societatea Canaris - S.R.L. din Braşov în Dosarul nr. 5.541/62/2016 al Tribunalului Braşov - Secţia penală, în cauze având ca obiect soluţionarea unor contestaţii formulate de autorii excepţiei împotriva unor ordonanţe de instituire a măsurii sechestrului asigurător asupra bunurilor acestora.

7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, se arată că prevederile art. 11 din Legea nr. 241/2005 sunt neconstituţionale, întrucât obligă organele de urmărire penală la dispunerea măsurilor asigurătorii, în cazul în care există suspiciuni cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală, fără a ţine cont de condiţiile privind restrângerea dreptului de proprietate, prevăzute la art. 53 alin. (2) din Constituţie. Se susţine că măsurile asigurătorii au caracter restrictiv de drepturi, vizând dreptul de proprietate privată garantat la art. 44 alin. (2) din Constituţie, restrângere ce poate avea loc doar în condiţiile art. 53 alin. (2) anterior menţionat, una dintre aceste condiţii fiind aceea ca restrângerea să fie necesară într-o societate democratică. Se arată că, în ipoteza analizată, caracterul necesar al măsurii este cel prevăzut la art. 249 alin. (1) din Codul de procedură penală, respectiv pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul sechestrului sau al popririi. Prin urmare, limitarea dreptului de proprietate, prin instituirea sechestrului, poate avea loc doar dacă există date potrivit cărora titularul dreptului de proprietate, având calitatea de suspect, inculpat sau parte responsabilă civilmente, intenţionează sau încearcă ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor. În cazul în care nu există astfel de suspiciuni sau probe, restrângerea dreptului de proprietate nu poate fi justificată. Se arată, de asemenea, că măsura asigurătorie trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, astfel încât, prin dispunerea ei să nu fie cauzat titularului dreptului sau unei terţe persoane un prejudiciu mai mare decât situaţia care a determinat-o. Se susţine că dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 241/2005 fac abstracţie de la aceste aspecte, măsurile asigurătorii aplicându-se mecanic de fiecare dată când există suspiciuni cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală reglementate în legea anterior menţionată, motiv pentru care textul criticat este neconstituţional.

8. Tribunalul Braşov - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. Se susţine că impunerea, cu titlu obligatoriu, a măsurilor asigurătorii, în cazul săvârşirii unor infracţiuni de evaziune fiscală, contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (3), art. 23 alin. (11) şi art. 53. Se arată că măsurile asigurătorii, la fel ca măsurile preventive, constituie ingerinţe în drepturile fundamentale ale persoanelor, motiv pentru care acestea sunt constituţionale numai dacă îndeplinesc anumite condiţii care permit verificarea corectitudinii luării lor. Se susţine că, spre deosebire de prevederile art. 249 alin. (1) din Codul de procedură penală, dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 241/2005 instituie o prezumţie absolută de săvârşire a unei infracţiuni şi, respectiv, de ascundere, distrugere, înstrăinare, sau sustragere de la urmărire a bunurilor, nepermiţând verificarea unor condiţii esenţiale pentru instituirea unor asemenea măsuri, aspect ce face imposibilă completarea lor cu prevederile Codului de procedură penală anterior menţionate. Se arată că imposibilitatea verificării aspectelor ce ţin de modalitatea de stabilire a prejudiciului şi implicit necesitatea dispunerii unor măsuri asigurătorii, poate avea repercusiuni asupra legalităţii acestora, cu consecinţa încălcării prevederilor art. 21 alin. (3) teza întâi şi art. 23 alin. (11) din Constituţie. Se susţine că, întrucât în cursul procedurii urmăririi penale singurul care poate să aprecieze existenţa unor probe din care rezultă că a fost săvârşită o infracţiune este organul judiciar care instrumentează cauza, iar dispunerea măsurilor asigurătorii este obligatorie, conform textului criticat, judecătorul de drepturi şi libertăţi nu poate ridica măsurile asigurătorii, chiar dacă acesta constată că nu au existat suficiente probe pentru luarea lor, câtă vreme organul judiciar nu pronunţă o soluţie de clasare. Se susţine că acesta este un alt motiv pentru care prevederile art. 11 din Legea nr. 241/2005 încalcă dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apărare, dar şi prevederile constituţionale referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. Se susţine, totodată, că textul criticat este imprevizibil, întrucât nu indică în mod expres condiţiile care trebuie îndeplinite pentru dispunerea măsurilor asigurătorii, altele decât cele referitoare la săvârşirea unei infracţiuni, legiuitorul neprevăzând condiţii pentru dispunerea acestor măsuri, în mod similar reglementării de la art. 249 alin. (1) din Codul de procedură penală. De asemenea, se arată că dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 241/2005 contravin prevederilor art. 16 din Constituţie, întrucât acestea au la bază prezumţia că prejudiciile produse prin infracţiuni dintr-o anumită categorie şi în patrimoniul unor persoane juridice de drept public sunt mai importante decât cele create prin alte infracţiuni, care, de altfel, pot avea consecinţe mult mai grave. Prin urmare, se susţine că textul criticat reglementează o protecţie juridică sporită a persoanelor juridice de drept public, în raport cu cea conferită persoanelor juridice de drept privat, discriminându-le pe acestea din urmă sub aspectul protejării patrimoniului lor în situaţia producerii de prejudicii prin săvârşirea de infracţiuni. În fine, se apreciază că prevederile art. 11 din Legea nr. 241/2005 golesc de conţinut accesul liber la justiţie, care reprezintă fundamentul prevederilor constituţionale ale art. 129, şi, totodată, că soluţia juridică ce nu permite magistratului să verifice temeinicia dispunerii măsurilor asigurătorii, potrivit textului criticat, încalcă prevederile art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi dispoziţiile art. 20, art. 47 alin. (2), art. 48 şi art. 52 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

10. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se face trimitere, în acest sens, la Decizia Curţii Constituţionale nr. 320 din 17 mai 2016, paragrafele 18-24.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, memoriul depus la dosarul cauzei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 27 iulie 2005, care au următorul cuprins: „în cazul în care s-a săvârşit o infracţiune prevăzută de prezenta lege, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie

14. Se susţine că textul criticat contravine prevederilor constituţionale ale art. 44 alin. (1) referitor la dreptul de proprietate privată şi ale art. 53 alin. (2) cu privire la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 241/2005 au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate, prin raportare la critici de neconstituţionalitate similare, fiind pronunţate, în acest sens, Decizia nr. 320 din 17 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 18 august 2016, şi Decizia nr. 445 din 22 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 909 din 21 noiembrie 2017, prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate invocată.

16. Prin Decizia nr. 320 din 17 mai 2016, paragrafele 18-22, Curtea a reţinut că măsurile asigurătorii sunt definite drept măsuri procesuale cu caracter real, care au ca efect indisponibilizarea bunurilor mobile şi imobile ce aparţin suspectului, inculpatului, părţii responsabile civilmente sau altor persoane, prin instituirea unui sechestru asupra acestora în vederea confiscării speciale, a confiscării extinse, executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori acoperirii despăgubirilor civile. Aceste măsuri au caracter provizoriu, având rolul de a preveni ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care ar putea să asigure repararea prejudiciului cauzat prin infracţiune, plata amenzii, a cheltuielilor judiciare sau realizarea confiscării, dispuse prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă. Potrivit art. 249 alin. (3)-(5) din Codul de procedură penală, măsurile asigurătorii pentru garantarea executării pedepsei amenzii se pot lua numai asupra bunurilor suspectului sau inculpatului; În vederea confiscării speciale sau confiscării extinse se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului ori ale altor persoane în proprietatea sau posesia cărora se află bunurile ce urmează a fi confiscate; în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune şi pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente, până la concurenţa valorii probabile a acestora. Măsurile asigurătorii se dispun de procuror, în cursul urmăririi penale, din oficiu sau la cererea părţii civile, prin ordonanţă motivată, de judecătorul de cameră preliminară sau de instanţa de judecată în timpul procesului penal, la sesizarea procurorului, a părţii civile sau din oficiu, prin încheiere motivată, producându-şi efectele de la momentul dispunerii până la momentul pronunţării hotărârii definitive în dosarul penal (a se vedea, în acest sens, şi Decizia nr. 629 din 8 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 20 noiembrie 2015, paragraful 14). Prin aceeaşi decizie, Curtea a reţinut că măsura asigurătorie, indiferent de organul judiciar care o instituie, trebuie motivată, fiind necesar să se arate, în cuprinsul actului prin care se dispune (ordonanţă sau încheiere), îndeplinirea condiţiilor legale privind necesitatea dispunerii măsurii şi, de asemenea, întinderea prejudiciului sau a valorii necesare pentru care se solicită sechestrul şi valoarea care urmează a fi garantată în acest fel. De asemenea, pentru instituirea sechestrului asigurător nu este necesar ca suspectul sau inculpatul să pregătească ori să realizeze manopere sau activităţi din care să rezulte că ar intenţiona ascunderea bunurilor sale, măsura putând fi dispusă în toate cazurile în care s-a produs un prejudiciu sau legea impune confiscarea specială sau extinsă (a se vedea, în acest sens, şi Decizia nr. 629 din 8 octombrie 2015, paragraful 15).

17. Totodată, Curtea a constatat că dispunerea măsurilor asigurătorii şi instituirea sechestrului asigurător se fac pe baza valorilor implicate în cauză (valoarea prejudiciului sau a sumelor probabile ce trebuie confiscate, bonitatea suspectului sau a inculpatului, valoarea patrimoniului de care acesta dispune) şi sunt lăsate, de regulă, la aprecierea organelor judiciare. De la această regulă, Codul de procedură penală şi legile speciale prevăd excepţii referitoare atât la obligativitatea instituirii sechestrului asigurător, cât şi la imposibilitatea luării măsurilor asigurătorii, acestea din urmă având drept criterii calitatea titularilor şi tipul bunurilor. Cu privire la cea dintâi categorie de excepţii, dispoziţiile art. 249 alin. (7) din Codul de procedură penală instituie obligativitatea instituirii sechestrului în cazul în care persoana vătămată este lipsită de capacitatea de exerciţiu sau are capacitate de exerciţiu restrânsă, indiferent dacă aceasta are sau nu desemnat un reprezentant legal şi indiferent dacă acesta înţelege să formuleze o cerere de sechestru.

18. Curtea â mai constatat următoarele cazuri de instituire obligatorie a sechestrului asigurător: la art. 32 din Legea nr. 656/2002, conform căruia luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie în cazul săvârşirii oricărei infracţiuni de spălare a banilor sau de finanţare â actelor de terorism; la art. 11 din Legea nr. 241/2005, care prevede obligativitatea luării măsurilor asigurătorii în situaţia săvârşirii unei infracţiuni prevăzute de această lege; şi la art. 20 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000.

19. Analizând obiectul legilor criticate în cauzele soluţionate, precum şi particularităţile infracţiunilor în cazul cărora este prevăzută excepţia luării obligatorii a măsurilor asigurătorii, Curtea a reţinut că reglementarea acestor excepţii a fost determinată, în mod special, de importanţa relaţiilor sociale ocrotite prin acestea, de caracteristicile elementelor constitutive ale laturii obiective a acestor infracţiuni şi de pericolul social crescut^al faptelor incriminate.

20. În fine, prin aceeaşi decizie, mai sus invocată, Curtea a constatat că norma juridică, a cărei neconstituţionalitate este invocată, obligă organele judiciare la luarea măsurilor asigurătorii în cazul unor infracţiuni ce au un obiect material care poate atinge valori foarte mari şi al căror pericol social este, de asemenea, foarte ridicat. Aşa fiind, şi prejudiciile provocate prin săvârşirea infracţiunilor constau în sume însemnate de bani. În aceste condiţii, textul criticat are rolul de a asigura posibilitatea acoperirii parţiale sau totale a pagubelor provocate, caracterul obligatoriu al măsurilor asigurătorii având rolul de a împiedica sustragerea, ascunderea sau înstrăinarea bunurilor ce fac obiectul lor. Prin urmare, Curtea a reţinut că, prin prisma particularităţilor infracţiunilor reglementate prin Legea nr. 241/2005, obligativitatea instituirii măsurilor asigurătorii apare ca fiind justificată.

21. De asemenea, prin Decizia nr. 10 din 14 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 248 din 4 aprilie 2016, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile art. 20 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Prin decizia anterior menţionată, Curtea, făcând trimitere la considerente reţinute în Decizia nr. 207 din 31 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 387 din 3 iunie 2015, paragraful 19, a stabilit, cu privire la pretinsa încălcare, prin textul criticat, a dispoziţiilor constituţionale referitoare la proprietatea privată, că, până la dovedirea vinovăţiei în materie penală, indisponibilizarea instituită prin sechestru nu afectează substanţa dreptului avut asupra bunurilor supuse măsurii, neputând fi astfel reţinută încălcarea prin textul criticat a dispoziţiilor art. 44 alin. (1) şi alin. (8) din Constituţie şi nici cele ale art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie.

22. În fine, prin Decizia nr. 320 din 17 mai 2016, mai sus invocată, Curtea a reţinut că prevederile art. 20 din Legea nr. 78/2000 sunt identice cu cele ale art. 11 din Legea nr. 241/2005, motiv pentru care considerentele Deciziei nr. 10 din 14 ianuarie 2016 sunt aplicabile şi în privinţa excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11* din Legea nr. 241/2005.

23. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a modifica jurisprudenţa anterior invocată, atât soluţia, cât şi considerentele deciziilor la care s-a făcut referire sunt aplicabile şi în prezenta cauză.

24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Antonin Viorel Căncescu în dosarele nr. 5.437/62/2016, nr. 5.438/62/2016 şi nr. 5.439/62/2016 ale Tribunalului Braşov - Secţia penală, de Aristotel Adrian Căncescu în dosarele nr. 5.399/62/2016, nr. 5.429/62/2016, nr. 5.440/62/2016, nr. 5.441/62/2016 şi nr. 5.442/62/2016 ale Tribunalului Braşov - Secţia penală, de Societatea Radio - S.R.L. din Braşov în dosarele nr. 5.443/62/2016 şi nr. 5.444/62/2016 ale Tribunalului Braşov - Secţia penală, de Căncescu Magdalena în Dosarul nr. 5.498/62/2016 al Tribunalului Braşov - Secţia penală şi de Societatea Canaris - S.R.L. din Braşov în Dosarul nr. 5.541/62/2016 al Tribunalului Braşov - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Braşov - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 1 martie 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Cristina Teodora Pop

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2018 pentru Compania Naţională a Uraniului - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Energiei

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 4 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2018 pentru Compania Naţională a Uraniului - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Energiei, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul energiei,

Anton Anton

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Lia-Olguţa Vasilescu

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 12 iulie 2018.

Nr. 521.

 

ANEXĂ

 

MINISTERUL ENERGIEI

Compania Naţională a Uraniului - S.A.

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

pe anul 2018

 

 

 

- mii lei –

 

INDICATORI

Nr. rd.

Propuneri an curent 2018

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1 = Rd.2 + Rd.5 + Rd.6)

1

8.728

 

1

 

Venituri totale din exploatare, din care:

2

8.647

 

 

 

a)

subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare

3

 

 

 

 

b)

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

4

 

 

2

 

Venituri financiare

5

79

 

3

 

Venituri extraordinare

6

 

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.7 = Rd.8 + Rd.20 + Rd.21)

7

81,009

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

8

77.007

 

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

9

20,821

 

 

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

10

4.038

 

 

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

11

42.625

 

 

 

C0

Cheltuieli de natură salarială (Rd.13 + Rd.14)

12

38.141

 

 

 

C1

cheltuieli cu salariile

13

35.850

 

 

 

C2

bonusuri

14

2 291

 

 

 

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

15

250

 

 

 

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

16

 

 

 

 

C4

Cheltuieli aferente organe de conducere şi control,CA, AGA, CENZORI

17

518

 

 

 

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

18

3.716

 

 

D.

alte cheltuieli de exploatare

19

9 523

 

2

 

Cheltuieli financiare

20

4.002

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

21

 

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

22

-72.283

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

23

 

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

24

 

 

1

 

Rezerve legale

25

 

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

26

 

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

27

 

 

4

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

28

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

29

 

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28, 29

30

 

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

31

 

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local 1h cazul regiilor autonome, ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

32

 

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat

33

 

 

b)

- dividende cuvenite bugetului local

33a

 

 

e)

- dividende cuvenite ador acţionari

34

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.31 - Rd.32 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

35

 

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

36

 

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care

37

 

 

 

a)

cheltuieli materiale

38

 

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

39

 

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

40

 

 

 

d)

cheltuieli cu reclama si publicitate

41

 

 

 

e)

alte cheltuieli

42

 

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

1.312

 

1

 

Alocaţii da la buget

44

 

 

 

 

I alocaţii bugetare aferente plătii angajamentelor din anii anteriori

45

 

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

46

1.312

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

47

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

48

774

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

49

774

3

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială *)

50

3.981

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoana) determinat pe baza cheltuielilor de natura salariala, recalculata cf. Legii anuale a bugetului de stat **)

51

3.337

5

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd. 2/Rd. 49)

52

11,17

6

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu recalculata cf. Legii anuale a bugetului de stat

53

 

7

 

Productivitatea muncii în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/ persoană)

54

 

8

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.7/Rd.1)x1000

55

9.284

9

 

Plăţi restante

56

3.000

10

 

Creanţe restante

57

288

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

 

ORDIN

pentru modificarea Ordinului directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 1.667/2017 privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 32 de unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Maramureş

 

În temeiul art. 3 alin. (13) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară emite prezentul ordin.

Art. I. - Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 1.667/2017 privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 32 de unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Maramureş, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 57 din 19 ianuarie 2018, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 1, litera s) va avea următorul cuprins:

„s) unitatea administrativ-teritorială Onceşti - sectoarele cadastrale nr. 30 şi 38.”

2. Anexa nr. 19 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară,

Radu-Codruţ Ştefănescu

 

Bucureşti, 4 iulie 2018.

Nr. 453.

 

ANEXĂ*)

(Anexa nr. 19 la Ordinul nr. 1.667/2017)

 

Reprezentarea grafică a sectoarelor cadastrale în care se desfăşoară lucrări de înregistrare sistematică

Judeţ: Maramureş

UAT: Onceşti

Sectoare: 30, 38


*) Anexa este reprodusă în facsimil.

MINISTERUL MEDIULUI

 

ORDIN

privind aprobarea Regulamentului sitului de importanţă comunitară ROSCI0187 Pajiştile lui Suciu

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 101.467/AC din 31.05.2018 al Direcţiei biodiversitate,

ţinând cont de Avizul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului nr. 1/381/IG din 8.02.2017, Avizul Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate nr. 238 din 11.09.2017, Avizul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale nr. 2.486 din 5.04.2018, Adresa Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 161.815 din 2.04.2018, Adresa Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice nr. 41.096 din 11.04.2018 şi Adresa Ministerului Apelor şi Pădurilor nr. 6.358/SSP din 19.04.2018,

în temeiul prevederilor art. 21 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 19/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi pentru modificarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul mediului, emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul sitului de importanţă comunitară ROSCI0187 Pajiştile lui Suciu, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Viceprim-ministru, ministrul mediului,

Graţiela-Leocadia Gavrilescu

 

Bucureşti, 18 iunie 2018.

Nr. 586.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENTUL

sitului de importanţă comunitară ROSCI0187 Pajiştile lui Suciu

 

Art. 1. - Situl de importanţă comunitară ROSC10187 Pajiştile lui Suciu, denumit în continuare sit, a fost desemnat, conform Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările ulterioare, cu scopul de a menţine o stare favorabilă de conservare pentru specia Vipera ursinii rakosiensis, specie prioritară (a nivel european.

Art. 2. - Aria naturală protejată face parte din categoria siturilor de importanţă comunitară, scopul sitului fiind conservarea, menţinerea şi, acolo unde este cazul, readucerea într-o stare de conservare favorabilă a speciilor de animale, plante şi habitate de interes conservativ prevăzute în anexele nr. 2, 3, 4A şi 4B ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 3. - Limitele sitului de importanţă comunitară ROSCI0187 Pajiştile lui Suciu sunt puse la dispoziţia factorilor interesaţi pe pagina web a Ministerului Mediului (www.mmediu.ro), în format shapefile, având sistem de referinţă geografică în sistemul naţional de proiecţie Stereografic 1970.

Art. 4. - Situl este situat în judeţul Alba, pe teritoriul următoarelor unităţi administrativ-teritoriale: Blaj, Bucerdea Grânoasă, Fărău, Hopârta, Jidvei, Lopadea Nouă, Rădeşti, Sâncel, Teiuş, Şona, în regiunea biogeografică continentală.

Art. 5. - Responsabilitatea administrării sitului de importanţă comunitară ROSCI0187 Pajiştile lui Suciu revine custodelui desemnat de către Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate, pe baza actului adiţional la convenţia de custodie.

Art. 6. - Riveranii sunt obligaţi să acorde drept de servitute, având în vedere zone anume stabilite, de comun acord cu Administraţia Naţională „Apele Române”, fără a percepe taxe pentru:

a) trecerea sau circulaţia personalului cu atribuţii de serviciu în gospodărirea apelor, în scopul îndeplinirii acestora;

b) amplasarea, în albie şi pe maluri, de borne, repere, aparate de măsură şi control sau alte aparate ori instalaţii necesare executării de studii privind regimul apelor, precum şi accesul pentru întreţinerea instalaţiilor destinate acestor activităţi;

c) transportul şi depozitarea temporară a materialelor şi utilajelor pentru intervenţii operative privind apărarea împotriva inundaţiilor;

d) transportul şi depozitarea temporară de materiale, utilaje, precum şi circulaţia acestora şi a personalului, în cazul executării de lucrări de întreţinere şi de reparaţii.

Art. 7. - Accesul/Vizitarea sitului se poate face solitar sau în grupuri organizate. Pe parcursul vizitării sitului sunt interzise acţiuni care ar putea pune în pericol elementele de biodiversitate protejate, respectiv:

a) distrugerea sau degradarea panourilor informative, a indicatoarelor, precum şi a plăcilor, stâlpilor sau a semnelor de marcaj de pe traseele turistice;

b) intrarea în incinta oricărui stabiliment atribuit conservării biodiversităţii, loc îngrădit, pieţe de monitoring, semnalizate prin orice mijloace;

c) aprinderea focului sau orice alte activităţi care pot provoca incendii;

d) modificarea ecosistemelor de care depind speciile şi habitatele de interes conservativ;

e) poluarea sub orice formă a apelor de suprafaţă şi subterane

Art. 8. - Circulaţia autovehiculelor, motocicletelor şi a altor mijloace motorizate este permisă numai pe drumurile publice şi cele forestiere până în dreptul indicatoarelor, semnelor sau barierelor care limitează accesul. Restricţiile de acces nu se aplică vehiculelor care deservesc interesele de management ale sitului ale administratorilor/proprietarilor de terenuri din zonă şi vehiculelor destinate activităţilor specifice de gospodărire a apelor.

Art. 9. - Pentru diminuarea deranjului asupra biodiversităţii şi evitarea accidentelor în sit, viteza maximă de deplasare pe drumurile de exploatare agricolă şi forestieră este de 5 km/h.

Art. 10. - Circulaţia cu biciclete în scop de agrement pe alte drumuri din sit decât cele amenajate acestui scop, cât şi circulaţia acestora într-o manieră ce deranjează publicul sunt interzise.

Art. 11. - Personalul custodelui, împuternicit cu legitimaţie de custode, are dreptul de acces şi control pe terenurile din cuprinsul sitului.

Art. 12, - Pe terenurile care fac parte din fondul forestier inclus în sit se vor executa numai lucrările prevăzute de amenajamentele silvice aprobate, cu respectarea zonelor de protecţie stabilite de-a lungul cursurilor de apă prin Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 13. - Se interzice înlocuirea speciilor native cu specii alogene de arbori atât pe terenurile care fac parte din fondul forestier, cât şi pe terenurile din afara fondului forestier, fiind încurajată înfiinţarea unor arborete formate din specii native specifice zonei.

Art. 14. - Activităţile de gospodărire a vânatului se vor organiza şi desfăşura în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu prevederile Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 15. - Introducerea speciilor alohtone de interes cinegetic se poate face numai în conformitate cu prevederile legale din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu avizul custodelui.

Art. 16. - Planurile de management cinegetic vor fi corelate cu măsurile de management ale sitului.

Art. 17. - Gestionarul fondului cinegetic are obligaţia de a anunţa cu o săptămână înainte custodele ariei naturale protejate despre intenţia de organizare a evaluării faunei de interes cinegetic, respectiv cu privire la perioada acesteia.

Art. 18. - Activităţile privind protecţia fondului piscicol, pescuitul şi acvacultura se supun prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare, şi a celorlalte prevederi legale privind pescuitul şi acvacultura.

Art. 19. - Se interzice popularea habitatelor naturale din cuprinsul sitului cu specii exotice de peşti. Orice activitate de populare cu specii de faună piscicolă se va face cu acordul custodelui, asigurându-se că speciile exotice nu vor ajunge în habitate acvatice naturale.

Art. 20. - Orice activitate de capturare a resurselor acvatice vii se va face numai cu avizul custodelui, în conformitate cu prevederile legale.

Art. 21. - (1) Păşunatul pe teritoriul sitului de importanţă comunitară ROSCI0187 Pajiştile lui Suciu se desfăşoară cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare şi cu avizul anual al custodelui,

(2) Utilizarea raţională a pajiştilor şi păşunilor pentru cosit şi/sau păşunat se face numai cu animalele domestice proprietate a membrilor comunităţilor ce deţin aceste păşuni sau care deţin dreptul de utilizare a acestora în orice formă recunoscută prin legislaţia naţională în vigoare, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale şi speciile de floră şi faună sălbatică.

(3) în cazul în care proprietarul sau administratorul păşunilor este altul decât utilizatorul acestora, este obligatorie încheierea de contracte de păşunat între aceştia.

(4) în contracte se specifică în mod obligatoriu: numărul de animale pe specii, perioadele de păşunat, suprafeţele şi limitele acestora, precum şi obligaţiile utilizatorului privind locul de târlire, modul de gospodărire a surselor de apă, drumuri de acces, toate aceste informaţii trebuie să fie prezentate custodelui în vederea avizării.

Art. 22. - Păşunatul se supune următoarelor reglementări:

a) păşunatul animalelor domestice este reglementat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările şi completările ulterioare. Custodele are dreptul de a verifica în teren respectarea gradului de încărcare cu animale a acestor păşuni pentru stabilirea impactului acestei activităţi asupra biodiversităţii şi pentru stabilirea unor eventuale restricţii în zonele afectate;

b) amplasarea de stâne şi locuri de târlire se va face la o distanţă de minimum 300 m de malul apelor sau a habitatelor umede şi numai cu avizul custodelui;

c) sunt interzise păşunatul în zonele forestiere, precum şi tranzitarea pădurilor cu animale domestice;

d) este interzisă schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor naturale în zonele cu specii de interes comunitar;

e) este interzisă incendierea pajiştilor, fâneţelor şi stufărişurilor. De asemenea sunt interzise aprinderea şi eliberarea lampioanelor pe teritoriul ariei naturale protejate şi în proximitate, la mai puţin de 1 km.

Art. 23. - (1) Sunt interzise aratul şi discuitul terenurilor pe care s-a semnalat specia Vipera ursinii rakosiensis.

(2) Este interzisă cosirea mecanică a terenurilor care sunt habitate pentru specia Vipera ursinii rakosiensis. Se permite doar cosirea manuală cu asigurarea unei înălţimi de 10 cm pentru vegetaţia de pajişte. Se interzice cosirea în lunile iulie-august.

(3) însămânţarea terenurilor se poate face doar cu specii locale.

Art. 24. - Culturile agricole nu sunt permise pe terenurile agricole care se suprapun peste habitatul speciei Vipera ursinii rakosiensis.

Art. 25. - Cultivarea terenurilor agricole pe care sunt aplicate substanţe chimice se va face cu menţinerea unei zone tampon cu lăţimea de minimum 10 metri faţă de malurile apelor din sit.

Art. 26. - Colectarea/Recoltarea de specii de floră şi faună se poate face doar în scop ştiinţific şi numai cu acordul scris al custodelui, cu excepţia speciilor comune de plante folosite în scop medicinal şi în limita capacităţii de suport a ecosistemelor. Acestea se pot colecta:

a) de către membrii comunităţilor locale, în cantităţi mici necesare uzului familial;

b) în scop comercial pe baza unei documentaţii care să cuprindă speciile, cantităţile, perioadele şi locaţiile exacte de colectare în conformitate cu Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării rurale nr. 410/2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităţilor de recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi/sau comercializare, pe teritoriul naţional sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante şi fosilelor de animale vertebrate şi nevertebrate, precum şi a plantelor şi animalelor din flora şi, respectiv, fauna sălbatice şi a importului acestora, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 27. - Recoltarea humusului şi a solului este interzisă pe întreaga suprafaţă a ariei naturale protejate.

Art. 28. - Regimul construcţiilor este stabilit prin planurile generale de urbanism ale localităţilor care au suprafeţe din ariile naturale protejate incluse în teritoriile lor administrative. Pe teritoriul sitului realizarea de construcţii permanente sau temporare se face cu respectarea legislaţiei de mediu în vigoare, cu avizul custodelui şi în baza actelor de reglementare emise de către autorităţile competente din domeniul gospodăririi apelor.

Art. 29. - Orice plan sau proiect care nu are o legătură directă ori nu este necesar pentru managementul ariei naturale protejate de interes comunitar, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, singur sau în combinaţie cu alte planuri ori proiecte, este supus unei evaluări adecvate a efectelor potenţiale asupra ariei naturale protejate de interes comunitar, avându-se în vedere obiectivele de conservare a acesteia, conform prevederilor art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 30. - Administratorii căilor de comunicaţii rutiere au obligaţia de a nu afecta habitatele naturale în cazul executării lucrărilor de întreţinere care pot afecta zonele din afara amprizei drumului.

Art. 31. - Este interzisă degradarea refugiilor, adăposturilor, podeţelor sau a oricărei alte construcţii sau amenajări de pe teritoriul sitului.

Art. 32. - Cercetarea ştiinţifică în sit are ca scop cunoaşterea şi conservarea biodiversităţii şi a celorlalte componente ale mediului fizico-geografic şi sociocultural.

Art. 33. - Activitatea de cercetare ştiinţifică pe teritoriul sitului se va desfăşura cu avizul custodelui, care sprijină logistic, la solicitare şi în măsura posibilităţilor, activitatea de cercetare.

Art. 34. - Persoanele şi instituţiile care derulează activităţi de cercetare pe teritoriul sitului vor transmite custodelui rezultatele cercetării, articolele ştiinţifice, rapoartele de cercetare sau orice rezultate ale cercetării.

Art. 35. - Recoltarea de probe şi eşantioane pentru temele de cercetare ştiinţifică, analize sau ca material educativ se poate face numai cu acordul custodelui, solicitantul fiind obligat să pună la dispoziţia custodelui informaţiile privind calitatea, cantitatea şi locul de prelevare al probelor.

Art. 36. - Acţiunile de repopulare cu specii de plante şi animale dispărute se pot face numai pe baza unor studii avizate de unităţi de cercetare şi cu avizul Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române.

Art. 37. - Introducerea de specii alohtone în sit este interzisă.

Art. 38. - Deschiderea de trasee turistice, întreţinerea marcajelor turistice şi amplasarea panourilor indicatoare şi informative se fac numai cu avizul custodelui şi după omologarea acestora conform prevederilor legale.

Art. 39. - Vizitarea ariei naturale protejate este permisă numai pe potecile marcate. Accesul pe alte trasee nemarcate se face cu acordul prealabil al custodelui.

Art. 40. - Camparea este permisă în locurile special amenajate sau marcate în acest sens, excepţie fac personalul custodelui, persoanelor sau administraţiilor care desfăşoară activităţi de cercetare avizate de custode.

Art. 41. - Săparea de şanţuri în jurul corturilor sau utilizarea de materiale de origine vegetală sub corturi, precum ferigi, muşchi şi altele asemenea, este interzisă.

Art. 42. - Organizarea de competiţii şi manifestări da grup de orice fel, cursuri sau tabere, care presupun accesul pe teren în sit, se face numai cu avizul custodelui.

Art. 43. - Pentru organizarea în terenurile extravilane de festivaluri, jocuri, concursuri sportive, tabere, cei interesaţi vor solicita în prealabil custodelui un punct de vedere/avizul din care să rezulte că nu vor fi afectate specii sau habitate de interes conservativ.

Art. 44. - Focurile de tabără sunt permise doar în vetre special amenajate în acest scop în perimetrele permise pentru campare, cu lemn de foc asigurat de administratorii locului de campare. Se vor respecta normele de prevenire şi stingere a incendiilor.

Art. 45. - Este strict interzisă perturbarea liniştii în sit prin orice fel de mijloace: pocnitori, artificii, folosirea de echipamente audio şi altele asemenea.

Art. 46. - Sunt interzise activităţile din perimetrul sitului care pot să genereze poluarea sau deteriorarea habitatelor, precum şi perturbări ale speciilor pentru care a fost desemnată aria.

Art. 47. - Pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, care se află sub regim strict de protecţie al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi speciile incluse în listele şi cărţile roşii naţionale şi care trăiesc atât pe teritoriul sitului, cât şi în afara lui, sunt interzise:

a) orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;

b) perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie;

c) deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;

d) deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;

e) recoltarea florilor şi a fructelor, culegerea, tăierea, dezrădăcinarea sau distrugerea cu intenţie a acestor plante în habitatele lor naturale, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;

f) deţinerea, transportul, vânzarea sau schimburile în orice scop, precum şi oferirea spre schimb sau vânzare a exemplarelor luate din natură, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic

Art. 48. - Regimul deşeurilor se reglementează astfel:

a) este interzisă abandonarea sau depozitarea deşeurilor de orice natură în perimetrul sitului;

b) este interzisă abandonarea sau depozitarea substanţelor toxice în perimetrul sitului sau în imediata apropiere a acestuia, fiind obligatorie menţinerea unei distanţe de 500 m faţă de limita sitului;

c) depozitarea temporară a deşeurilor se va face cu respectarea condiţiilor legale, astfel încât să nu existe posibilitate de acces a câinilor sau a animalelor sălbatice;

d) autorităţile administraţiei publice locale de pe raza sitului au responsabilitatea asigurării colectării şi transportul deşeurilor menajere din localităţi la punctele de colectare a deşeurilor;

e) autorităţile administraţiei publice locale de pe raza sitului au responsabilitatea de a desfiinţa depozitele ilegale de deşeuri aflate pe teritoriul lor administrativ;

f) deţinătorii de terenuri cu orice titlu de proprietate din cuprinsul sitului au obligaţia de a asigura luarea măsurilor de curăţare a terenurilor

Art. 49. - Se interzice tăierea vegetaţiei sălbatice din habitatele naturale ale speciei Vipera ursinii rakosiensis.

Art. 50. - Perturbarea liniştii este strict interzisă. Pentru organizarea de festivaluri, jocuri, concursuri sportive, tabere, cei interesaţi vor cere avizul custodelui,

Art. 51. - Comercializarea produselor alimentare, amplasarea tonetelor în sit, fără aprobare scrisă de la custode, sunt interzise.

Art. 52. - Este interzisă prelevarea de apă în scop industrial sau cu caracter industrial, din habitatele de pe suprafaţa sitului, fără avizul custodelui şi al autorităţii competente din domeniul gospodăririi apelor.

Art. 53. - Planurile, programele, proiectele şi activităţile ce se implementează sitului se supun avizării custodelui. Instituţiile publice pot desfăşura activităţi sau lucrări de protecţie civilă, fără a solicita punctul de vedere sau avizul custodelui, în situaţia în care aceste activităţi şi lucrări nu se supun procedurii de evaluare a impactului asupra mediului.

Art. 54. - Fotografierea sau filmarea în scop comercial fără aprobarea custodelui este interzisă.

Art. 55. - Modalitatea de emitere a avizului custodelui se realizează conform Ordinului viceprim-ministrului, ministrul mediului, nr. 1.447/2017 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare şi custodie a ariilor naturale protejate.

Art. 56. - Orice studii care planifică activităţi de exploatare a resurselor naturale de pe suprafaţa ariei naturale protejate, cum ar fi studii care planifică activităţi silvice (amenajamente şi alte studii sumare), agricole, geotehnice, turistice, piscicole, cinegetice, geologice, orice proiect care planifică lucrări de construcţii de orice tip, activităţi sportive, se supun în mod obligatoriu de către proiectanţi, spre avizare custodelui. Avizarea este absolut necesară în vederea verificării de către custode a încadrării activităţilor planificate de studiile sau proiectele menţionate mai sus în prevederile planului de management al ariei naturale protejate.

Art. 57. - Încălcarea dispoziţiilor prezentului regulament atrage, după caz, răspunderea contravenţională, penală, materială sau civilă conform legislaţiei în vigoare.

Art. 58. - Încălcarea prevederilor din prezentul regulament constituie contravenţie dacă faptele nu au fost săvârşite astfel încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni.

Art. 59. - Indiferent de natura răspunderii, urmările prejudiciilor aduse mediului prin încălcarea prezentului regulament vor fi înlăturate de făptaş, indiferent de culpă, restabilind condiţiile anterioare producerii prejudiciului. Costurile pentru repararea prejudiciului vor fi suportate de autorul prejudiciului, în conformitate cu principiul poluatorul/distrugătorul plăteşte.

Art. 60. - Cuantumul amenzilor este cel stabilit prin legislaţia specifică privind protecţia mediului, respectiv privind regimul ariilor naturale protejate în vigoare.

Art. 61. - Sancţiunile stabilite pentru încălcarea prezentului regulament se pot aplica atât persoanelor fizice, cât şi juridice.

Art. 62. - Aplicarea şi verificarea respectării prezentului regulament se fac de către custode şi de către personalul organelor statului cu competenţe în zonă.

Art. 63. - Custodele are obligaţia de a sesiza instituţiile abilitate despre orice încălcare a prezentului regulament, a cărei soluţionare nu ţine de competenţa sa.

Art. 64. - Persoanele fizice sau juridice, care desfăşoară activităţi/proiecte/planuri pe suprafaţa sitului, au obligaţia de a se legitima la solicitarea custodelui în situaţia în care sunt constatate încălcări ale prevederilor prezentului regulament sau a altor prevederi pentru care custodele are competenţe să le aplice.

Art. 65. - Pentru asigurarea managementului eficient al sitului, orice persoană fizică sau juridică are obligaţia de a furniza informaţiile şi datele solicitate de custode, de a permite şi facilita controlul activităţilor ai căror titulari sunt, de a permite prelevarea de probe şi de a se legitima la solicitarea personalului custodelui.

Art. 66. - În cazul producerii de fenomene de forţă majoră, precum inundaţii, incendii, calamităţi, epizootii, focare de infecţii şi altele asemenea, instituţiile abilitate intervin conform prevederilor legale, iar custodele va participa activ, în măsura posibilităţilor, la acţiunile de alertare şi mobilizare în vederea prevenirii şi eliminării efectelor unor asemenea evenimente.

Art. 67. - Prezentul regulament poate fi modificat la propunerea custodelui şi aprobat de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului.

Art. 68. - Prezentul regulament poate fi consultat de către factorii interesaţi pe pagina proprie de internet a custodelui.

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

privind aprobarea Metodologiei-cadru pentru recunoaşterea parţială a studiilor absolvenţilor şcolilor sanitare postliceale, cu diplomă de bacalaureat, în vederea continuării studiilor în învăţământul superior medical, la programele de studii universitare de licenţă „Asistenţă medicală generală”

 

În baza art. 44,142 şi 174 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în baza prevederilor Ordinului ministrului educaţiei naţionale nr. 6.102/2016 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind organizarea admiterii în ciclurile de studii universitare de licenţă, de maşter şi de doctorat, cu modificări ulterioare,

având în vedere prevederile cap. IV din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 469/2015 pentru aprobarea criteriilor minime obligatorii de autorizare şi acreditare pentru programele de studii universitare de Medicină, Medicină dentară, Farmacie, Asistenţă medicală generală, Moaşe, Medicină veterinară, Arhitectură,

în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 26/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Metodologia-cadru pentru recunoaşterea parţială a studiilor absolvenţilor şcolilor sanitare postliceale, cu diplomă de bacalaureat, în vederea continuării studiilor în învăţământul superior medical la programele de studii universitare de licenţă „Asistenţă medicală generală”, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Direcţia generală învăţământ universitar şi instituţiile de învăţământ superior din sistemul naţional de învăţământ, care organizează şi desfăşoară programul de studii universitare de licenţă „Asistenţă medicală generală”, duc la îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei naţionale,

Valentin Popa

 

Bucureşti, 29 iunie 2018.

Nr. 4.046.

 

ANEXĂ

 

METODOLOGIA-CADRU

pentru recunoaşterea parţială a studiilor absolvenţilor şcolilor sanitare postliceale, cu diplomă de bacalaureat, în vederea continuării studiilor în învăţământul superior medical la programele de studii universitare de licenţă „Asistenţă medicală generală”

 

Art. 1. - Absolvenţii şcolilor sanitare postliceale, cu diplomă de bacalaureat, pot continua studiile în învăţământul superior medical, Sa programele de studii universitare de licenţă „Asistenţă medicală generală”, numai după înscrierea şi promovarea concursului de admitere la una dintre instituţiile de învăţământ superior din sistemul naţional de învăţământ, care organizează şi desfăşoară programul de studii universitare de licenţă .Asistenţă medicală generală”.

Art. 2. - Admiterea absolvenţilor şcolilor sanitare postliceale, cu diplomă de bacalaureat, la programele de studii universitare de licenţă Asistent medical generalist” se realizează în aceleaşi condiţii şi în acelaşi timp cu ceilalţi candidaţi, cu respectarea prevederilor metodologiilor proprii ale instituţiilor de învăţământ superior şi a metodologiei-cadru privind organizarea admiterii la ciclurile de studii universitare de licenţă, de maşter şi de doctorat.

Art. 3. - Recunoaşterea parţială a studiilor absolvenţilor şcolilor sanitare postliceale, cu diplomă de bacalaureat, în vederea continuării studiilor în învăţământul superior medical la programele de studii universitare de licenţă „Asistenţă medicală generală” se poate realiza numai la solicitarea scrisă a acestora, prin completarea cererii prevăzute în anexa la prezenta metodologie.

Art. 4. - (1) La solicitarea scrisă a absolvenţilor şcolilor sanitare postliceale, cu diplomă de bacalaureat, admişi la unul dintre programele de studii universitare de licenţă „Asistenţă medicală generală”, ca urmare a promovării concursului de admitere, conducerea facultăţii sau a departamentului în cadrul căruia aceştia au fost admişi poate echivala parţial studiile şi stagiile de practică efectuate în cadrul şcolilor sanitare postliceale, conform planului de învăţământ, prin intermediul comisiilor de recunoaştere parţială a studiilor. Comisiile de recunoaştere parţială a studiilor pot emite un aviz favorabil dacă sunt îndeplinite condiţiile de recunoaştere.

(2) Instituţiile de învăţământ superior pot recunoaşte creditele pentru educaţie şi formare profesională obţinute de către absolvenţii şcolilor sanitare postliceale în urma avizului favorabil al comisiilor de recunoaştere parţială a studiilor.

(3) Avizul favorabil, menţionat la alin. (1), se acordă pentru fiecare disciplină sau modul studiat în cadrul şcolilor sanitare postliceale numai dacă disciplinele sau modulele din planul de învăţământ al acestora coincid în proporţie de cel puţin 70% cu una dintre fişele de disciplină incluse în planul de învăţământ al programelor de studii universitare de licenţă .Asistenţă medicală generală”.

(4) Prin recunoaşterea stagiilor de practică efectuate în cadrul şcolilor sanitare postliceale se înţelege echivalarea acestora cu stagiile clinice şi practica de specialitate anuală, exceptând lucrările practice la disciplinele de studiu.

(5) Avizul favorabil pentru recunoaşterea stagiilor de practică se acordă dacă se îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) stagiile de practică sunt dovedite cu documente justificative;

b) studentul care a absolvit o şcoală sanitară postliceală va susţine evaluarea sumativă de tip examen, aferentă fişei disciplinei, în acelaşi timp şi în aceleaşi condiţii cu ceilalţi studenţi, respectând prevederile metodologiei de examinare, aprobată de către senatul universitar.

(6) Procentul menţionat la alin, (3) se stabileşte luând în considerare curriculumul studiat la nivel postliceal pentru fiecare disciplină, respectiv modul, în termeni de durată, unităţi de competenţă, competenţe şi conţinuturi.

Art. 5. - Comisiile de recunoaştere parţială a studiilor se constituie la nivelul facultăţilor sau al departamentelor

responsabile de programele de studii universitare de licenţă „Asistenţă medicală generală”, avizate de către consiliul de administraţie, aprobate de către senatul universitar şi numite prin decizie a rectorului.

Art. 6. - Recunoaşterea parţială a studiilor menţionate la art. 4 se realizează într-o singură etapă, în perioada dintre confirmarea locului de către studentul admis, ca urmare a promovării concursului de admitere, şi începerea anului universitar, conform prevederilor legale.

Art. 7. - Instituţiile de învăţământ superior din sistemul naţional de învăţământ, care organizează şi desfăşoară programul de studii universitare de licenţă „Asistenţă medicală generală”, elaborează metodologii proprii, în concordanţă cu prevederile prezentei metodologii.

Art. 8. - (1) Finalizarea studiilor universitare de licenţă la specializarea ,Asistenţă medicală generală” se realizează pentru toţi absolvenţii, în acelaşi timp şi în aceleaşi condiţii, cu respectarea prevederilor legale privind finalizarea studiilor universitare de licenţă.

(2) Suplimentul la diploma de licenţă eliberat de instituţiile acreditate de învăţământ superior va cuprinde informaţii privind recunoaşterea studiilor postliceale conform prezentei metodologii.

Art. 9. - Soluţionarea contestaţiilor privind admiterea, echivalarea studiilor postliceale, precum şi finalizarea studiilor la specializarea „Asistenţă medicală generală” este de competenţa fiecărei instituţii de învăţământ superior.

 

ANEXĂ

la metodologie

 

CERERE-TIP

pentru recunoaşterea parţială a studiilor absolvenţilor şcolilor sanitare postliceale, cu diplomă de bacalaureat, în vederea continuării studiilor în învăţământul superior medical la programele de studii universitare de licenţă „Asistenţă medicală generală”

 

CERERE

 

Stimate Domnule Rector,

Stimate Domnule Preşedinte al Comisiei de recunoaştere parţială a studiilor

 

Subsemnatul/Subsemnata, ............................................, posesor al actului de identitate seria ..................... nr. ............................................, domiciliat în ............................................, în calitate de absolvent al şcolii sanitare postliceale ............................................, posesor al certificatului de calificare seria ....................... nr. ............................................, şi posesor al diplomei de bacalaureat nr. ............................................, seria ......................., vă rog

să îmi aprobaţi cererea de recunoaştere parţială a studiilor postliceale, în vederea continuării studiilor în învăţământul superior medical la programul de studii universitare de licenţă „Asistenţă medicală generală” din cadrul Universităţii ............................................ .

Menţionez că această cerere este înaintată în urma promovării concursului de admitere la programul de studii universitare de licenţă „Asistenţă medicală generală”, sesiunea ............................................, organizat şi desfăşurat de către Facultatea de ............................................ , din cadrul Universităţii ............................................ .

Anexez acestei cereri foaia matricolă şi programa aferentă studiilor postliceale.

 

Vă mulţumesc,

 

Semnătură

Data

.........................................

.........................................

 

Către Universitatea .............................................................................

În atenţia domnului rector şi a Comisiei de recunoaştere parţială a studiilor

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

DECIZIE

privind aprobarea, la cerere, a retragerii autorizaţiei de funcţionare a Societăţii STELLAR RE EUROPA BROKER DE ASIGURARE ŞI REASIGURARE - S.R.L.

 

Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu sediul în Splaiul Independenţei nr. 15, sectorul 5, Bucureşti, cod de înregistrare fiscală 31588130, cu respectarea prevederilor art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 2 alin. (1) lit. b) şi art. 6 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în cadrul şedinţei din data de 20.06.2018, Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară a analizat Referatul de constatare nr. 2.344 din 14.06.2018 privind aprobarea, la cerere, a retragerii autorizaţiei de funcţionare a Societăţii STELLAR RE EUROPA BROKER DE ASIGURARE ŞI REASIGURARE - S.R.L., cu sediul social în Bucureşti, Calea Victoriei nr. 155, tronson 8, bloc D1, cam. B42 B43, bl. D1, sc. 9, et. 4, sectorul 1. Înregistrată la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului cu nr. J40/19604/30.11.2006, cod unic de înregistrare 19274740/4.12.2006 şi înscrisă în Registrul brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare al Autorităţii de Supraveghere Financiară cu numărul RBK-409/17.05.2007, reprezentată de către domnul Giuglea Viorel, în calitate de asociat şi fost director general al societăţii,

şi a constatat următoarele:

1. Prin Decizia Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 466/2018 s-a aprobat suspendarea, la cerere, a activităţii societăţii, pentru perioada 1.01.2018-1.12.2020.

2. Prin Adresa nr. 11.235 din 5.04.2018, societatea a solicitat renunţarea la autorizaţia de funcţionare ca broker de asigurare, începând cu data de 20.04.2018. Totodată, s-a trimis la Autoritatea de Supraveghere Financiară şi Hotărârea adunării generale a asociaţilor Societăţii STELLAR RE EUROPA BROKER DE ASIGURARE ŞI REASIGURARE - S R L. nr. FN din 28.03.2018, prin care s-a hotărât renunţarea, începând cu data de 20 aprilie 2018, la autorizaţia de funcţionare ca broker de asigurare, emisă de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor prin Decizia nr. 333/2007.

3. Conform balanţelor de verificare ale Societăţii STELLAR RE EUROPA BROKER DE ASIGURARE ŞI REASIGURARE - S.R.L., aceasta nu înregistrează debite (prime nedecontate) în relaţia cu societăţile de asigurare cu care a colaborat.

4. Societatea STELLAR RE EUROPA BROKER DE ASIGURARE ŞI REASIGURARE - S.R.L. nu are colaboratori - asistenţi în brokeraj persoane fizice sau juridice înregistraţi în jurnalele asistenţilor în brokeraj, iar în Registrul personalului propriu nu există nicio înregistrare.

5. Societatea STELLAR RE EUROPA BROKER DE ASIGURARE ŞI REASIGURARE - S.R.L. nu figurează cu debite faţă de Autoritatea de Supraveghere Financiară, în contul taxei de funcţionare.

Faţă de motivele de fapt şi de drept arătate, în scopul apărării drepturilor asiguraţilor şi al promovării stabilităţii activităţii de asigurare în România,

Autoritatea de Supraveghere Financiară emite următoarea decizie:

Art. 1. - În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 5 lit. f), art. 8 alin. (2) lit. a) şi ale art. 35 alin. (7) lit. e) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea şi supravegherea intermediarilor în asigurări şi reasigurări, cu modificările şi completările ulterioare, se aprobă, la cerere, retragerea autorizaţiei de funcţionare a Societăţii STELLAR RE EUROPA BROKER DE ASIGURARE ŞI REASIGURARE - S.R.L., denumită în continuare Societatea, cu sediul social în Bucureşti, Calea Victoriei nr. 155, tronson 8, bloc D1, cam. B42 B43, bl. D1, sc. 9, et. 4, sectorul 1, înregistrată la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului cu nr. J40/19604/30.11.2006, cod unic de înregistrare 19274740/4.12.2006 şi înscrisă în Registrul brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare al Autorităţii de Supraveghere Financiară cu numărul RBK-409/17.05.2007, reprezentată de către domnul Giuglea Viorel, în calitate de asociat şi fost director general al societăţii, şi radierea acesteia din secţiunea A şi trecerea în secţiunea B din Registrul brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare, conform dispoziţiilor art. 3 şi art. 4 alin. (4) din Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 29/2015 privind Registrul asigurătorilor-reasigurătorilor şi Registrul brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare.

Art. 2. - (1) După data retragerii autorizaţiei de funcţionare, Societăţii i se interzic desfăşurarea activităţii de negociere şi încheierea de noi contracte de asigurare pentru persoanele fizice sau juridice, acordarea de asistenţă pe durata derulării contractelor în curs ori în legătură cu regularizarea daunelor, precum şi desfăşurarea oricăror operaţiuni specifice brokerilor de asigurare, astfel cum sunt definite în Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Societatea are obligaţia să aducă la cunoştinţa clienţilor săi retragerea autorizaţiei de funcţionare ca broker de asigurare, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data primirii prezentei decizii, în vederea efectuării plăţii ratelor scadente la contractele în curs de derulare direct la asigurători, rămânând direct răspunzătoare pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate prin contractele în vigoare.

Art. 3. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform prevederilor art. 9 din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară,

Leonardo Badea

 

Bucureşti, 2 iulie 2018.

Nr. 811.