MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 626         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 19 iulie 2018

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

164. - Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului

 

531. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului

 

176. - Lege privind internshipul

 

543. - Decret pentru promulgarea Legii privind internshipul

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 237 din 19 aprilie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a două prin raportare la art. 21 alin. (6) şi art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

525. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli aferent activităţii de privatizare şi valorificare a activelor statului pe anul 2018 al Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 27 decembrie 2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 290 alineatul (1), litera d) se modifica şi va avea următorul cuprins:

„d) data de repartizare - data pentru care clientul solicită punerea la dispoziţie a soldului economisit şi a creditului pentru domeniul locativ, ca urmare a confirmării de către bancă a îndeplinirii condiţiilor de a fi puse la dispoziţia acestuia soldul economisit şi creditul pentru domeniul locativ, cu respectarea clauzelor contractuale:”,

2. La articolul 290, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (2) şi (3), cu următorul cuprins:

(2) în sensul aplicării dispoziţiilor alin. (1) lit. b) şi c), clientul are dreptul, dar nu şi obligaţia de a contracta un credit.

(3) în vederea acordării creditului, cele două părţi încheie un nou contract, în condiţiile stabilite anterior în contractul de economisi re-credita re.”

3. La articolul 299, litera h) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„h) finanţarea construirii de spaţii comerciale, industriale şi social-culturale, în măsura în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 290 alin. (1) lit. a) pct. 7.”

4. La articolul 309 alineatul (1), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„c) condiţiile de acordare a creditelor destinate activităţilor în domeniul locativ prevăzute la art. 290 alin. (1) lit. a) pct. 7 şi proporţia admisă a acestor contracte în totalul creditelor acordate de o bancă de economisire şi creditare în domeniul locativ, care nu poate depăşi procentul de 3%;”.

5. La articolul 311, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 311. - (1) Fiecare persoană fizică client al unei bănci de economisire şi creditare în domeniul locativ beneficiază de o primă de stat pentru depunerile anuale efectuate în baza unui contract de economisire-creditare încheiat cu banca respectivă, dacă îndeplineşte următoarele condiţii cumulative:

a) este cetăţean român;

b) are domiciliul în România;

c) anterior solicitării primei de stat îşi manifestă acordul pentru prelucrarea datelor personale de către reprezentanţii autorizaţi ai băncii şi ai Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în scopul verificărilor necesare pentru stabilirea dreptului la prima de stat şi a cuantumului acesteia. În cazul persoanelor minore şi al celor puse sub interdicţie, acordul pentru prelucrarea datelor personale va fi dat cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare.”

6. La articolul 311, după alineatul (1) se Introduc patru noi alineate, alineatele (11)-(14), cu următorul cuprins:

„(11) Verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) se face de către băncile de economisire şi creditare în domeniul locativ atât la încheierea contractului de economisire-creditare, cât şi la încetarea acestuia, în baza actului de identitate, iar în cazul minorilor, în baza certificatului de naştere şi a actului de identitate al unuia dintre părinţi sau al reprezentantului legal.

(12) Sunt îndreptăţiţi să beneficieze de primă de stat clienţii persoane fizice, indiferent de vârstă şi de starea civilă. În cazul persoanelor căsătorite, beneficiază de prima de stat fiecare dintre soţi, separat, în baza contractului de economisire-creditare încheiat în nume propriu.

(13) în cazul minorilor, contractul de economisire-creditare se încheie, în numele acestora, prin reprezentanţii lor legali, cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare.

(14) Prevederile alin. (13) se aplică şi persoanelor fizice cu capacitate de exerciţiu restrânsă sau fără capacitate de exerciţiu, cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare. În cazul acestor persoane, dovada utilizării în scop locativ se face de oricare dintre reprezentanţii legali ai acestora, în situaţia în care aceasta este necesară potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă şi reglementărilor emise în aplicarea acesteia.”

7. La articolul 311, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Dreptul la prima de stat se constituie la finele anului calendaristic de economisire, denumit în continuare anul de economisire, în care s-au efectuat depunerile îndreptăţite la primă, în temeiul contractului de economisire-creditare.”

8. La articolul 312, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(3) în cazul în care clientul încheie mai multe contracte de economisire-creditare cu băncile de economisire şi creditare în domeniul locativ şi primele stabilite depăşesc prima maximă admisă pentru anul de economisire, suma primelor trebuie limitată la nivelul prevăzut la alin. (2).”

9. La articolul 312, după alineatul (3) se introduc patru noi alineate, alineatele (4)-(7), cu următorul cuprins:

„(4) La calculul primei de stat se iau în considerare toate depunerile efectuate de client, cu excepţia celor destinate acoperirii costurilor legate de deschiderea, administrarea şi încetarea contractului de economisire-creditare.

(5) Clienţii băncilor de economisire şi creditare în domeniul locativ pot cesiona contractele de economisire-creditare. Cesionarul poate beneficia de prima de stat aferentă depunerilor efectuate de cedent, indiferent de numărul de contracte cesionate şi/sau al contractelor încheiate în nume propriu, fără însă ca prin cumularea primelor de stat să poată depăşi limita maximă anuală stabilită la alin. (2).

(6) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), în situaţia în care cesiunea are loc între soţ, soţie, copiii, precum şi părinţii soţilor, cesionarul va beneficia integral de prima de stat aferentă depunerilor cedentului, indiferent de numărul contractelor cesionate, precum şi de prima de stat care se cuvine

cesionarului în temeiul contractelor încheiate în nume propriu, cu condiţia ca cesiunea să aibă ca finalitate accesarea unui credit pentru domeniul locativ.

(7) După încheierea contractului/contractelor de cesiune, pentru anul/anii de economisire următor/următori, titularul poate beneficia de prima de stat în limita plafonului prevăzut la alin. (2).”

10. Articolul 313 se abrogă.

11. Articolul 314 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 314. - (1) în baza datelor transmise de băncile de economisire şi creditare în domeniul locativ prevăzute la art. 3151 alin. (4) Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice fundamentează cuantumul sumelor necesare plăţii primelor de stat pentru anul de economisire în curs, care se acordă în anul următor.

(2) Prima de stat se alocă de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi se acordă de acesta după expirare a fiecărui an calendaristic, în termen de maximum 60 de zile de la data înregistrării solicitării transmise de banca de economisire şi creditare în domeniul locativ. Prima de stat este virată de banca de economisire şi creditare în domeniul locativ în contul clientului, în termen de 15 zile de la acordarea acesteia.

(3) în vederea decontării primelor de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice verifică în bazele de date furnizate de băncile de economisire şi creditare în domeniul locativ ca, pentru clienţii care încheie mai multe contracte de economisire-creditare, primele de stat stabilite să nu depăşească prima maximă admisă pentru anul de economisire.”

12. Articolul 315 se modifică şi va avea următorul cuprins:

- Art. 315. - (1) Pentru a beneficia în mod constant de prima de stat, contractele de economisire-creditare trebuie să aibă o durată de minimum 5 ani.

(2) Pentru a beneficia în mod efectiv de prima de stat, contractele de economisire-creditare trebuie să îndeplinească, pe lângă condiţia prevăzută la alin. (1), şi condiţia potrivit căreia înainte de expirarea duratei minime de 5 ani soldul sumei economisite să nu fi fost afectat de restituiri totale sau parţiale din sumele economisite.

(3) Pentru a beneficia de prima de stat, după expirarea termenului prevăzut la alin. (1) şi îndeplinirea condiţiei prevăzute la alin. (2), clienţilor li se pune la dispoziţie soldul economisit, la solicitarea acestora, iar pentru a beneficia de prima de stat aceştia au obligaţia ca, în termen de maximum 6 luni de la încasarea soldului economisit, să prezinte băncii documentele justificative privind utilizarea în scop locativ a unei sume cel puţin echivalente cu cuantumul primei de stat şi a dobânzii aferente acesteia. În cazul în care utilizarea sumei cel puţin echivalente cu cuantumul primei de stat şi a dobânzii aferente acesteia în scop locativ nu este dovedită de clienţii băncilor de economisire şi creditare în domeniul locativ în termenul stabilit, aceasta nu va fi pusă la dispoziţie clientului şi se va restitui Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), clienţii pot solicita acordarea unui credit în domeniul locativ cu finanţare anticipată sau intermediară, anterior împlinirii celor 5 ani.”

13. După articolul 315 se introduce un nou articol, articolul 3151 cu următorul cuprins:

„Art. 3151. - (1) Băncile de economisire şi creditare în domeniul locativ au obligaţia verificării eligibilităţii clienţilor, precum şi a documentelor justificative pe care clienţii le prezintă pentru â face dovada utilizării primei de stat şi a dobânzii aferente acesteia în scop locativ.

(2) Băncile de economisire şi creditare în domeniul locativ care stabilesc cuantumul primelor de stat au responsabilitate exclusivă pentru modul de calcul şi pentru verificarea documentelor justificative prezentate de clienţii care dovedesc utilizarea primei de stat şi a dobânzii aferente acesteia în scop locativ.

(3) Anual, până la data de 31 ianuarie, băncile de economisire şi creditare în domeniul locativ solicită Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice sumele aferente primei de stat. Solicitarea va fi însoţită de un raport de analiză a eficienţei stimulării economisirii şi creditării în sistem colectiv pentru domeniul locativ pentru anul precedent, care specifică:

a) numărul de credite contractate în condiţiile stabilite anterior în contractul de economisire-creditare, precum şi cuantumul acestora;

b) numărul de unităţi locative pentru care s-au realizat lucrări de reabilitare, modernizare şi suprafaţa aferentă;

c) numărul de unităţi locative achiziţionate cu credite contractate în condiţiile stabilite anterior în contractul de economisire-creditare;

d) numărul de unităţi locative pentru care sumele din contractele de economisire-creditare au reprezentat avans pentru achiziţia acestora.

(4) Până la data de 15 mai a fiecărui an calendaristic, băncile de economisire şi creditare în domeniul locativ transmit Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice prognoze privind cuantumul primelor de stat pentru anul în curs şi următorii 3 ani, însoţite de raportul auditorului independent.”

14. Articolul 316 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 316. - (1) Clienţii care au încasat prima de stat încălcând dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă sau ale reglementărilor emise în aplicarea acesteia sau care au încasat prima ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă şi de reglementările emise în aplicarea acesteia sunt obligaţi să restituie băncii cu care au încheiat contract de economisire-creditare atât prima de stat necuvenită, cât şi dobânda acumulată aferentă sumelor reprezentând prima de stat necuvenită, din care se scade impozitul pe dobândă, în termen de maximum 60 de zile de la momentul în care au fost notificaţi de către bancă. Băncile de economisire şi creditare în domeniul locativ sunt obligate să restituie Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice sumele încasate de la clienţi în aplicarea prezentului alineat în termen de maximum 30 de zile de la încasarea acestora.

(2) Termenul de 90 de zile, prevăzut la alin. (1), se calculează de la data la care clientul primeşte de la banca de economisire şi creditare în domeniul locativ, notificarea privind încasarea necuvenită a primei de stat.

(3) în cazul contractelor de economisire-creditare încheiate după data de 1 ianuarie 2017, clienţii care au încasat prima de stat încălcând dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă sau ale reglementărilor emise în aplicarea acesteia sunt obligaţi să restituie, împreună cu prima de stat necuvenită, şi dobânda acumulată aferentă sumelor reprezentând prima de stat necuvenită, din care se scade impozitul pe dobândă.”

15. După articolul 316 se introduc două noi articole, articolele 3161 şi 3162, cu următorul cuprins:

„Art. 3161. - Controlul respectării prevederilor art. 311, 312 şi ale art. 314-316 se efectuează de către Ministerul Finanţelor Publice prin aparatul de inspecţie economico-financiară, aşa cum este definit la art. 3 alin. (1) din Normele metodologice privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea inspecţiei economico-financiare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 101/2012.

Art. 3162. - (1) Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice va suspenda acordarea primei de stat pentru un client în situaţia în care Ministerul Finanţelor Publice şi/sau Curtea de Conturi, la sesizarea unei persoane fizice sau juridice, efectuează verificări ce vizează stabilirea legalităţii acordării primei de stat clientului respectiv, în sensul respectării prevederilor dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă sau ale reglementărilor emise în aplicarea acesteia, şi propun/propune suspendarea.

(2) Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice poate suspenda acordarea primei de stat pentru toţi clienţii unei bănci de economisire şi creditare în domeniul locativ în oricare din următoarele situaţii:

a) Ministerul Finanţelor Publice şi/sau Curtea de Conturi au/a transmis către minister o notificare privind existenţa unor indicii de nerespectare a legii de către băncile de economisire şi creditare în domeniul locativ în procedurile de încheiere şi derulare a contractelor de economisi re-creditare în situaţia a mai mult de 20% din clienţi;

b) Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în cadrul activităţii de verificare a datelor necesare pentru soluţionarea solicitării transmise de banca pentru economisire şi creditare în domeniul locativ, a constatat că solicitarea pentru minimum 50% din clienţi nu întruneşte cerinţele legale pentru a fi acordată prima de stat.

(3) Suspendarea acordării primei de stat durează până la data:

a) notificării de către Ministerul Finanţelor Publice şi/sau Curtea de Conturi a împrejurării că au/a finalizat verificările şi nu au/a constatat alte încălcări ale legii sau, după caz, că procedurile în căile de atac împotriva actului Curţii de Conturi prin care s-a dispus suspendarea sunt finalizate printr-o hotărâre definitivă a autorităţii competente prin care se constată legalitatea acordării primei de stat - în cazul prevăzut de alin, (1);

b) la care Ministerul Finanţelor Publice şi/sau Curtea de Conturi au/a transmis către minister o notificare prin care precizează, motivat, că nu mai sunt întrunite condiţiile suspendării menţionate în alin. (2) lit. a);

c) la care Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice constată că au fost remediate de către bancă deficienţele ce au condus la suspendarea acordării primei de stat - în cazul prevăzut de alin. (2) lit. b);

d) comunicării refuzului justificat de acordare a primei de stat, în situaţia în care se constată încălcări ale prevederilor art. 311, 312 şi ale art. 314-316.

(4) în cazurile prevăzute la alin. (2), acordarea primei de stat va fi reluată, pentru clienţii îndreptăţiţi la aceasta, în cel mult 30 de zile de la data încetării suspendării.”

16. La articolul 393, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 393. - (1) în exercitarea atribuţiilor sale prevăzute în prezentul titlu, casa centrală poate să dispună faţă de o cooperativă de credit afiliată, care încalcă dispoziţiile legii, ale reglementărilor sau ale altor acte emise în aplicarea acesteia, referitoare la supraveghere sau la condiţiile de desfăşurare a activităţii, măsurile prevăzute la art. 226 alin. (3) lit. a)-f) în condiţiile prevăzute prin reglementările-cadru emise de casa centrală în acest sens.

(2) Casa centrală poate propune în mod fundamentat Băncii Naţionale a României să dispună faţă de o cooperativă de credit sancţiunile şi/sau alte măsuri sancţionatoare prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă.”

Art. II. - Contractele de economisire-creditare aflate în derulare rămân guvernate de dispoziţiile normative în vigoare la momentul încheierii acestora.

Art. III. - În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice modifică în mod corespunzător Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor cap. V din titlul II partea a II-a din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobate prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi locuinţei şi al ministrului finanţelor publice nr. 509/2.471/2009.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

PETRU GABRIEL VLASE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 10 iulie 2018.

Nr. 164.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează;

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 10 iulie 2018.

Nr. 531.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind internshipul

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - (1) Prezenta lege reglementează modalitatea de efectuare a programelor de internship pentru persoanele care au împlinit vârsta de 16 ani, în scopul:

a) dezvoltării abilităţilor profesionale ale internilor în îndeplinirea atribuţiilor şi responsabilităţilor din domeniul în care se organizează programul de internship;

b) desfăşurării unor activităţi şi familiarizarea cu cerinţele organizaţiei-gazdă;

c) cunoaşterii de către interni a specificului activităţii organizaţiei-gazdă în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea, precum şi a exigenţelor acesteia;

d) dobândirii de experienţă profesională, abilităţi practice şi/sau competenţe;

e) facilitării tranziţiei de la sistemul de educaţie către piaţa muncii.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), contractele de internship pot fi încheiate şi de persoane care au împlinit vârsta de 15 ani, numai cu acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali, după caz.

(3) Organizaţia-gazdă care optează pentru organizarea programului de internship este obligată să respecte prevederile prezentei legi.

(4) Organizaţia-gazdă este obligată să asigure finanţarea programului de internship cu încadrarea în bugetul anual aprobat cu această destinaţie.

Art. 2. - În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) intern - persoana care prestează o activitate specifică, precizată în fişa de internship, în cadrul unei organizaţii-gazdă, în baza unui contract de internship, pentru realizarea scopului prevăzut la art. 1 alin. (1);

b) program de internship - activitatea specifică desfăşurată de intern pe o perioadă de timp limitată în cadrul unei organizaţii-gazdă, care are ca scop aprofundarea cunoştinţelor teoretice, îmbunătăţirea abilităţilor practice şi/sau dobândirea de noi abilităţi sau competenţe;

c) organizaţie-gazdă - persoana juridică la care internul desfăşoară o activitate specifică, în baza unui contract de internship;

d) perioada programului de internship - perioada limitată de timp pentru desfăşurarea programului de internship, stabilită prin contractul de internship încheiat între intern şi organizaţia-gazdă;

e) contract de internship - contractul încheiat între intern şi organizaţia-gazdă, pe durată determinată, în temeiul căruia un intern se obligă să se pregătească profesional şi să desfăşoare o activitate specifică pentru şi sub autoritatea unei organizaţii-gazdă, care se obligă să îi asigure o indemnizaţie pentru internship şi toate condiţiile necesare realizării scopului prevăzut la art. 1 alin. (1);

f) îndrumător - persoana desemnată de organizaţia-gazdă care coordonează, informează, îndrumă şi acordă sprijinul necesar internului pe perioada programului de internship, monitorizează şi evaluează activitatea acestuia;

g) coordonator al programelor de internship - persoana desemnată pentru a organiza şi implementa programele de internship de către reprezentantul legal sau conducătorul organizaţiei-gazdă care derulează programe de internship cu mai mult de 12 interni simultan;

h) referat de evaluare - documentul întocmit de îndrumător la terminarea programului de internship, prin care acesta realizează evaluarea activităţii internului şi acordă calificativul aferent evaluării;

i) fişa de internship - document operaţional, anexat la contractul de internship, care prezintă în detaliu activitatea specifică pe care trebuie să o îndeplinească un intern în cadrul organizaţiei-gazdă;

j) certificat de internship - documentul întocmit de organizaţia-gazdă la finalizarea programului de internship, care atestă perioada în care internul a desfăşurat activitate în baza contractului de internship, activităţile desfăşurate, precum şi calificativul obţinut în urma evaluării;

k) indemnizaţia pentru internship - suma de bani lunară la care are dreptul internul, ca urmare a participării acestuia la programul de internship, supusă prevederilor art. 61 lit. b) şi art. 76 alin. (2) lit. s) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 3. - Organizaţia-gazdă promovează public, în scris şi/sau online, programele de internship desfăşurate, criteriile, calendarul şi procedura internă de selecţie, responsabilităţile generale pentru fiecare program de internship ofertat, precum şi condiţiile contractuale (numărul de ore şi durata program ului de internship, valoarea minimă a indemnizaţiei lunare).

 

CAPITOLUL II

Organizarea programului de internship

 

Art. 4. - (1) în funcţie de numărul de salariaţi, organizaţia-gazdă poate încheia în mod simultan contracte de internship pentru un număr de interni care nu poate fi mai mare de 5% din numărul total al salariaţilor.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), organizaţia-gazdă care are încadraţi cel mult 20 salariaţi poate încheia simultan cel mult două contracte de internship.

(3) în situaţia în care suma rezultată în urma aplicării procentului prevăzut la alin. (1) are două zecimale, numărul programelor de internship pe care organizaţia-gazdă le poate desfăşura se va calcula prin rotunjire la numărul întreg mai mare, dacă prima zecimală este egală sau mai mare cu 5.

Art. 5. - (1) Programele de internship se pot organiza oricând în decursul unei perioade neîntrerupte de 12 luni.

(2) Durata unui program de internship este de maximum 720 de ore pe parcursul a 6 luni consecutive.

(3) între intern şi organizaţia-gazdă se poate încheia un singur contract de internship.

(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), între intern şi o organizaţie-gazdă se pot încheia mai multe contracte de internship, cu condiţia ca acestea să fie pentru programe de internship diferite, iar durata cumulată a acestora să nu fie mai mare de 6 luni.

(5) încheierea unui contract de internship în scopul de a evita încheierea unui contract individual de muncă pentru efectuarea activităţii respective este interzisă, sub sancţiunea nulităţii absolute.

(6) Prin derogare de la prevederile art. 16 alin. (5) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, perioada în care internul a desfăşurat activitatea în baza contractului de internship se consideră vechime în muncă, şi, după caz, vechime în specialitate, în funcţie de tipul activităţii.

(7) Nu pot încheia contract de internship organizaţiile-gazdă:

a) care au mai fost în raporturi de muncă sau de serviciu cu persoanele care doresc să încheie contract de internship;

b) la care calitatea de administrator/asociat este deţinută de una sau mai multe persoane fizice sau juridice care au calitatea de administrator/asociat faţă de alţi angajatori/organizaţii-gazdă cu care persoanele au mai fost în raporturi de muncă sau de serviciu;

c) care au încheiat contractul de internship cu scopul prevăzut la alin. (5), pe o perioadă de 3 ani de la data aplicării sancţiunii.

(8) în recrutarea internilor, organizaţia-gazdă va ţine cont de principiul egalităţii de tratament prevăzut la art. 5 din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 6. - (1) Programul de internship se desfăşoară în temeiul contractului de internship, cu respectarea activităţilor specifice stabilite în cadrul acestuia şi a regulamentelor interne aplicabile.

(2) Este interzisă delegarea de sarcini internului ce constau în prestarea altor activităţi şi/sau exercitarea altor atribuţii în afara celor care au ca obiect pregătirea teoretică şi practică conform contractului de internship.

(3) Pe perioada programului de internship, internul se obligă să presteze activităţile prevăzute în contractul de internship pentru şi sub autoritatea organizaţiei-gazdă, sub directa coordonare a unui îndrumător, desemnat de conducătorul organizaţiei-gazdă dintre salariaţii calificaţi, cu o experienţă de cel puţin un an în domeniul de activitate în care urmează să se desfăşoare programul de internship.

(4) Un îndrumător poate asigura formarea, în acelaşi timp, pentru cel mult 3 interni.

(5) Exercitarea activităţii în calitate de îndrumător se include în fisa postului şi în programul normal de lucru al acestuia.

(6) Nu poate avea calitatea de îndrumător salariatul care se află în următoarele situaţii:

a) a fost sancţionat cu una dintre sancţiunile prevăzute la art. 248 alin. (1) lit. a)-d) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, iar sancţiunea disciplinară nu a fost radiată, în condiţiile legii;

b) se află în stare de incompatibilitate în condiţiile Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, în situaţia în care organizaţia-gazdă este instituţie/autoritate publică.

Art. 7. - (1) îndrumătorul are următoarele obligaţii:

a) coordonează şi îndrumă activitatea internului pe parcursul programului de internship;

b) monitorizează modul de îndeplinire a activităţilor internului;

c) evaluează activitatea internului şi întocmeşte, la sfârşitul programului de internship, un referat de evaluare aferent;

d) elaborează fişa de internship în colaborare cu coordonatorul programelor de internship.

(2) Coordonatorul programelor de internship are următoarele atribuţii principale:

a) stabileşte politica de implementare, modalităţile de acţiune şi modul de realizare a programelor de internship;

b) coordonează procesul de înscriere şi selecţie a candidaţilor;

c) asigură publicitatea programelor de internship, potrivit art. 3;

d) stabileşte, împreună cu conducătorii compartimentelor/ structurilor interne de specialitate, numărul de locuri disponibile pentru programele de internship în funcţie de domeniul de activitate al fiecăruia;

e) asigură suportul necesar îndrumătorilor şi internilor;

f) asigură evidenţa candidaţilor, precum şi a confidenţialităţii datelor cu caracter personal ale acestora;

g) colaborează cu îndrumătorii pe linia promovării, coordonării, monitorizării şi dezvoltării activităţii internilor;

h) elaborează documente şi materiale necesare bunei desfăşurări a programului de internship;

i) alte atribuţii care sunt în sarcina organizaţiei-gazdă potrivit prezentei legi şi îi sunt delegate de către conducătorul organizaţiei-gazdă sau reprezentantul legal al acesteia, după caz.

Art. 8. - (1) Internul are dreptul la o indemnizaţie pentru internship, plătită de organizaţia-gazdă, al cărei cuantum este stipulat în contractul de internship.

(2) Cuantumul indemnizaţiei pentru internship stabilită potrivit alin. (1) este egal cu cel puţin 50% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi se acordă proporţional cu numărul de ore de activitate desfăşurată.

(3) Durata timpului de muncă pentru un intern, pentru a desfăşura activitate în baza unui contract de internship, este de maximum 40 de ore pe săptămână şi se stabileşte prin contractul de internship

(4) în situaţia internilor cu vârsta sub 18 ani, durata timpului de muncă pentru a desfăşura activitate în baza unui contract de internship este de maximum 30 de ore pe săptămână, dar nu mai mult de 6 ore pe zi.

(5) Remunerarea internilor în misiunile permanente ale României în străinătate, inclusiv în misiunile implicate în activităţi care ţin de exercitarea de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene din anul 2019, are loc la nivelul salariului în valută corespunzător funcţiei de referent de specialitate II, stabilit conform prevederilor art. 2 din capitolul IV şi ale nr. crt. 19 al capitolului V din anexa nr. IV la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la un program de activitate cu durata de 8 ore pe zi, dar nu mai mult de 40 de ore pe săptămână.

(6) Este interzisă efectuarea de ore suplimentare peste durata prevăzută la alin. (3) şi (4).

(7) Organizaţia-gazdă are obligaţia de a ţine evidenţa timpului în care internul îşi desfăşoară activitatea specifică din cadrul programului de internship, precum şi obligaţia de a prezenta această situaţie organelor de control ori de câte ori este solicitat acest lucru.

 

CAPITOLUL IU

Procedura de evaluare a activităţii internului

 

Art. 9. - (1) Evaluarea activităţii internului se realizează pe baza unui referat de evaluare, întocmit de îndrumător în termen de 5 zile lucrătoare de la finalizarea programului de internship, care va cuprinde descrierea activităţilor desfăşurate de intern, modul de îndeplinire al acestora, ţinând cont de:

a) abilităţile pe care le-a dobândit internul în urma finalizării programului de internship;

b) conduita internului pe durata programului de internship;

c) aprecierea nivelului de consolidare a competenţelor şi de dobândire a cunoştinţelor teoretice şi a deprinderilor practice necesare pentru exercitarea unei ocupaţii din domeniul în care acesta a efectuat programul de internship;

d) concluzii privind desfăşurarea programului de internship;

e) criteriile de evaluare stabilite şi gradul de îndeplinire a obligaţiilor prevăzute în fişa de internship şi în contractul de internship;

f) gradul de realizare a obiectivelor stabilite.

(2) îndrumătorul întocmeşte referatul şi acordă unul din următoarele calificative: foarte bine (FB), bine (B), satisfăcător

(S) şi nesatisfăcător (NS).

(3) în situaţia în care contractul de internship încetează din motive neimputabile organizaţiei-gazdă anterior termenului pentru care a fost încheiat, îndrumătorul va încheia referatul de evaluare pentru perioada desfăşurată din contractul de internship, cu precizarea explicită a motivului încetării acestuia.

Art. 10. - (1) Referatul de evaluare se aduce la cunoştinţa internului, prin notificare scrisă, în termen de 7 zile lucrătoare de la data finalizării programului de internship.

(2) Conducătorul organizaţiei-gazdă sau coordonatorul programelor de internship, după caz, este informat cu privire la calificativul acordat internului de către îndrumător în urma evaluării activităţii şi la conţinutul referatului de evaluare.

(3) Internul nemulţumit de rezultatul evaluării poate contesta, la şeful ierarhic superior al îndrumătorului sau la coordonatorul programelor de internship, după caz, calificativul obţinut în urma procesului de evaluare, în termen de 5 zile lucrătoare de la data luării la cunoştinţă.

(4) Organizaţia-gazdă este obligată să soluţioneze contestaţia în termen de 5 zile lucrătoare de la înregistrarea acesteia.

(5) în urma evaluării activităţii internului, organizaţia-gazdă poate decide angajarea internului cu contract individual de muncă, în condiţiile legii, ţinând cont de posturile vacante din organizaţie şi de competenţele dobândite de intern.

Art. 11. - (1) în cazul modificării sau încetării contractului individual de muncă al îndrumătorului, acesta întocmeşte referatul de evaluare pentru perioada din programul de internship în care a asigurat îndrumarea internului, iar organizaţia-gazdă trebuie să desemneze un alt îndrumător, care va întocmi la rândul său un referat de evaluare pentru perioada rămasă până la finalizarea programului de internship.

(2) Referatele întocmite în condiţiile alin. (1) se înaintează conducătorului organizaţiei-gazdă sau coordonatorului programului de internship, după caz, în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea internul şi sunt avute în vedere la evaluarea finală a internului.

Art. 12. - (1) în termen de 5 zile de la comunicarea referatului de evaluare final, organizaţia-gazdă are obligaţia de a elibera internului un certificat de internship care să ateste:

a) perioada în care acesta a desfăşurat activitatea în baza contractului de internship;

b) activităţile desfăşurate pe perioada programului de internship;

c) calificativul obţinut în urma evaluării;

d) abilităţile/competenţele dobândite în urma desfăşurării programului de internship.

(2) Certificatul de internship va conţine următoarele elemente:

a) datele de identificare ale organizaţiei-gazdă care emite certificatul;

b) numărul de înregistrare şi data emiterii certificatului;

c) numărul de înregistrare şi data încheierii contractului de internship;

d) numele, prenumele şi datele de identificare ale internului;

e) perioada programului de internship;

f) numele şi prenumele reprezentantului legal al organizaţiei-gazdă;

g) menţiunea „Internul şi organizaţia emitentă sunt responsabili pentru veridicitatea datelor cuprinse în acest certificat”;

h) programul/programele de internship în cadrul căruia/cărora şi-a desfăşurat activitatea internul.

 

CAPITOLUL IV

Drepturi şi obligaţii

 

Art. 13. - Pe perioada desfăşurării programului de internship, internul are următoarele drepturi:

a) să primească indemnizaţia pentru internship de la organizaţia-gazdă în cuantumul stipulat în contractul de internship;

b) să beneficieze de asistenţa şi coordonarea îndrumătorului desemnat de organizaţia-gazdă;

c) să i se stabilească activităţi al căror nivel de complexitate pot să evolueze treptat pe parcursul programului de internship;

d) să i se asigure resursele materiale necesare pregătirii sale profesionale şi perfecţionării cunoştinţelor sale practice;

e) să beneficieze de acces la informaţii care să ti permită consolidarea cunoştinţelor şi dezvoltarea abilităţilor;

f) să i se asigure timpul necesar pregătirii în scopul dobândirii/consolidării de abilităţi practice şi/sau competenţe;

g) să participe la formele de pregătire desfăşurate de organizaţia-gazdă, după caz;

h) să beneficieze de evaluare obiectivă;

i) să primească referatul de evaluare şi certificatul de internship;

j) să conteste referatul de evaluare dacă este nemulţumit de rezultatul evaluării;

k) alte drepturi care decurg din lege sau din contractul de internship.

Art. 14. - Pe perioada desfăşurării programului de internship, internul are următoarele obligaţii:

a) să respecte sarcinile date de îndrumătorul său în cadrul activităţilor întreprinse, în conformitate cu prevederile contractului de internship şi cu fişa de internship;

b) să îl consulte pe îndrumător pentru realizarea sarcinilor repartizate pe parcursul derulării programului de internship;

c) să respecte normele de confidenţialitate în desfăşurarea activităţii sale;

d) să respecte prevederile regulamentelor interne;

e) să respecte normele de securitate şi sănătate în muncă, precum şi normele pentru situaţii de urgenţă;

f) alte obligaţii care decurg din contractul de internship şi, respectiv, din fişa de internship, încheiate între părţi.

Art. 15. - (1) Pe perioada desfăşurării programului de internship, organizaţia-gazdă are următoarele drepturi:

a) să organizeze procesul de selecţie a persoanelor ce vor lua parte la internship cu respectarea principiului prevăzut la art. 5 alin. (8);

b) să monitorizeze şi să evalueze activitatea şi cunoştinţele asimilate de intern pe perioada şi la sfârşitul programului de internship, prin intermediul îndrumătorilor, în condiţiile prezentei legi;

c) să îi stabilească internului, prin fişa de internship, atribuţii în domeniul în care se realizează programul de internship;

d) să valorifice cunoştinţele teoretice şi practice ale internului în perioada programului de internship;

e) să exercite controlul asupra modului de desfăşurare şi de îndeplinire a activităţilor repartizate internului.

(2) în situaţia în care constată încălcarea regulamentelor interne şi/sau a contractului de internship, organizaţia-gazdă are dreptul, după efectuarea unei cercetări interne, să aplice următoarele sancţiuni:

a) avertisment scris;

b) reducerea indemnizaţiei pe o durată de maximum două luni, cu 5-10%;

c) rezilierea contractului de internship.

Art. 16. - Pe perioada desfăşurării programului de internship, organizaţia-gazdă are următoarele obligaţii:

a) să înmâneze internului, anterior începerii activităţii, un exemplar din contractul de internship;

b) să plătească internului indemnizaţia pentru internship, conform contractului de internship;

c) să desemneze un îndrumător care să ghideze internul în vederea pregătirii profesionale, a aprofundării cunoştinţelor teoretice şi îmbunătăţirii abilităţilor practice în domeniul în care se realizează programul de internship;

d) să asigure o dotare corespunzătoare - logistică, tehnică şi tehnologică - necesară valorificării cunoştinţelor teoretice ale internului şi dezvoltării cunoştinţelor practice;

e) să supravegheze activitatea internului pe perioada desfăşurării programului de internship;

f) să elibereze internului, la sfârşitul programului de internship, certificatul de internship în condiţiile prevăzute la art. 12;

g) să nu folosească internul pentru desfăşurarea altor activităţi decât cele prevăzute în contractul de internship şi fişa de internship;

h) să respecte programul de activitate al internului în condiţiile prevăzute la art. 8 alin. (3) şi (4);

i) să informeze despre evaluarea de risc din unitate şi despre consecinţele riscurilor existente;

j) să nu folosească internul la desfăşurarea unor activităţi aferente unor ocupaţii din Grupa majoră 9 - Muncitori necalificaţi, conform Clasificării ocupaţiilor din România (COR) şi/sau în activităţi în condiţii grele sau vătămătoare pentru intern;

k) să ţină evidenţa orelor de activitate prestate de fiecare intern şi să pună la dispoziţia organelor de control această evidenţă ori de câte ori se solicită acest lucru;

l) să asigure pe parcursul desfăşurării programului de internship condiţiile de securitate şi sănătate în muncă prevăzute în Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, cu modificările ulterioare;

m) să pună la dispoziţia organelor de control contractul de internship, fişa de internship, precum şi documentele de evidenţă a activităţii prestate de intern, inclusiv dovada acordării indemnizaţiei pentru internship.

Art. 17. - (1) Organizaţia-gazdă are obligaţia completării şi transmiterii datelor şi informaţiilor din contractul de internship, cel târziu în ultima zi lucrătoare anterioară începerii activităţii în cadrul programului de internship, în registrul de evidenţă a contractelor de internship, înfiinţat de agenţia judeţeană pentru ocuparea forţei de muncă sau a municipiului Bucureşti, în a cărei rază teritorială aceasta îşi desfăşoară activitatea, ţinut în formă electronică, denumit în continuare registrul electronic de evidenţă.

(2) Accesul organizaţiei-gazdă la registrul electronic de evidenţă se face pe bază de parolă proprie, utilizată cu titlu gratuit.

Art. 18. - (1) Organizaţia-gazdă are obligaţia completării registrului electronic de evidenţă în ordinea încheierii contractelor de internship.

(2) Registrul electronic de evidenţă cuprinde elementele de identificare ale internului, data încheierii contractului, data începerii activităţii în cadrul programului de internship, durata acestuia, cuantumul indemnizaţiei pentru internship, data încetării contractului de internship, domeniul în care se desfăşoară programul de internship.

(3) Orice modificare privind datele de identificare ale organizaţiei-gazdă, respectiv cu privire la contractul de internship, se operează în registrul electronic de evidenţă, în termen de 3 zile lucrătoare de la data apariţiei situaţiei care a impus respectiva modificare.

(4) îndreptarea erorilor survenite în completarea registrului electronic de evidenţă se efectuează la data la care organizaţia-gazdă a luat cunoştinţă de acestea.

 

CAPITOLUL V

Contractul de internship

 

Art. 19. - (1) Contractul de internship se încheie obligatoriu în formă scrisă, în limba română, cel târziu în ziua anterioară începerii programului de internship. Obligaţia de încheiere a contractului de internship în formă scrisă revine organizaţiei-gazdă.

(2) Durata maximă a contractului de internship este de 6 luni, fără posibilitatea prelungirii.

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), instituţiile/autorităţile publice implicate în activităţi privind pregătirea, organizarea şi desfăşurarea perioadei de exercitare de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene din anul 2019 pot stabili o durată mai mare a contractului de internship, care nu poate depăşi 12 luni, în condiţiile reglementate prin hotărâre a Guvernului.

Art. 20. - Drepturile şi obligaţiile părţilor cu privire la efectuarea programului de internship se stabilesc prin contractul de internship, în condiţiile legii, şi se completează, după caz, cu prevederile regulamentelor interne.

Art. 21. - (1) Contractul de internship se suspendă dacă internul se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă.

(2) Durata suspendării contractului de internship nu se ia în considerare la calculul perioadei programului de internship.

(3) în situaţia în care durata cumulată a suspendărilor este mai mare decât 1/3 din perioada programului de internship prevăzută în contractul de internship, acesta încetează de drept, fără a fi afectat dreptul organizaţiei-gazdă de a încheia un nou contract de internship pe perioada rămasă din programul respectiv sau de a încheia un nou contract de internship cu internul respectiv.

(4) După încetarea motivelor care au determinat suspendarea contractului de internship, internul îşi continuă activitatea până la acoperirea integrală a duratei prevăzute în contractul de internship, cu excepţia situaţiei prevăzute la alin. (3).

Art. 22. - (1) La încetarea contractului de internship, părţile pot conveni ca activitatea să continue prin încheierea, în condiţiile legii, a unui contract individual de muncă.

(2) La sfârşitul programului de internship, dacă nu s-a decis încheierea unui contract individual de muncă în condiţiile art. 10 alin. (5), activitatea încetează.

(3) Organizaţiile-gazdă care, în termen de 60 de zile de la finalizarea programului de internship, încheie un contract individual de muncă cu persoana care a desfăşurat programul de internship primesc, la cerere, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, o primă de promovare a angajării în cuantum de 4,586 de lei pentru fiecare persoană astfel angajată, după îndeplinirea obligaţiei de menţinere a raporturilor de muncă pentru o perioadă neîntreruptă de cel puţin 24 de luni. Acordarea primei de promovare a angajării se realizează în limita fondurilor alocate cu această destinaţie.

(4) Cuantumul primei de promovare a angajării, prevăzută la alin. (3), se actualizează anual prin hotărâre a Guvernului, în funcţie de rata inflaţiei.

(5) Prevederile alin. (3) nu se aplică în cazul în care organizaţia-gazdă este instituţie/autoritate publică.

(6) Pentru a beneficia de sumele prevăzute la alin. (3), reprezentanţii organizaţiilor-gazdă depun o cerere la agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă, în maximum 6 luni de la expirarea termenului prevăzut la alin. (3), însoţită de următoarele documente:

a) copia contractului de internship al internului înregistrat la agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă;

b) copia certificatului de internship al internului;

c) copia contractului individual de muncă al persoanei care a încheiat contractul de internship, înregistrat în registrul general de evidenţă a salariaţilor;

d) orice alte documente care fac dovada menţinerii raporturilor de muncă ale persoanei.

(7) Perioada neîntreruptă de cel puţin 24 de luni prevăzută la alin. (3) nu poate fi constituită din perioade în care raporturile de muncă sunt suspendate, conform legii, cu excepţia perioadelor de suspendare pe perioada concediului pentru incapacitate temporară de muncă.

Art. 23. - Contractul de internship încetează în următoarele condiţii:

a) la expirarea termenului stabilit în contract;

b) de comun acord;

c) când organizaţia-gazdă îşi încetează activitatea;

d) prin reziliere, de plin drept, în caz de neexecutare sau executare necorespunzătoare a obligaţiilor prevăzute în contractul de internship de către una dintre părţi, în măsura în care, la notificarea adresată de partea lezată, partea în culpă nu depune diligenţele necesare pentru executarea în mod corespunzător a obligaţiilor ce îi revin potrivit obligaţiilor contractuale, în termen de 5 zile de la primirea notificării;

e) prin încheierea unui contract individual de muncă între părţi, conform prevederilor Legii nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

f) prin denunţarea unilaterală de către oricare dintre părţi, în Situaţii justificate, pe baza unei notificări prealabile transmise cu cel puţin 15 zile înainte de data propusă pentru încetare;

g) în situaţia prevăzută la art. 21 alin. (3).

 

CAPITOLUL VI

Dispoziţii finale

 

Art. 24. - Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, prin organele de control din cadrul structurilor teritoriale ale Inspecţiei Muncii şi, respectiv, ale Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, monitorizează modul de realizare a programelor de internship, controlează şi aplică sancţiuni potrivit prevederilor art. 26 alin. (2).

Art. 25. - Organele de control prevăzute la art. 24 au competenţa de a controla:

a) registrul de evidenţă a contractelor de internship, înfiinţat şi administrat de agenţia judeţeană pentru ocuparea forţei de muncă;

b) modul de încheiere, executare, modificare, suspendare şi încetare a contractului de internship;

c) dovada acordării indemnizaţiei pentru internship cuvenite internului în condiţiile legii.

Art. 26. - (1) Următoarele fapte constituie contravenţie şi se sancţionează după cum urmează:

a) neachitarea de către organizaţia-gazdă a indemnizaţiei pentru internship în condiţiile reglementate la art. 8 alin. (1) şi (2), cu amendă de la 2.000 la 4.000 de lei;

b) nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 8 alin, (3)-(5) privind durata maximă a timpului prevăzut pentru activitatea de internship, cu amendă de la 4.000 la 6.000 de lei;

c) nerespectarea prevederilor art. 16 lit. a), g) şi j), cu amendă de la 2.000 la 4.000 de lei;

d) nerespectarea prevederilor art. 17 şi ale art. 18, cu amendă de la 2.000 la 4.000 de lei;

e) nerespectarea obligaţiei de a încheia contractul de internship anterior începerii activităţii, potrivit art. 19 alin. (1), cu amendă de la 10.000 la 20.000 de lei;

f) nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 19 alin. (2), cu amendă de la 4.000 la 6.000 de lei;

g) includerea în cadrul contractului de internship a unor clauze care contravin prezentei legi, cu amendă de la 300 la 1.000 de lei.

(2) Constatarea contravenţiilor, precum şi aplicarea sancţiunilor se realizează de către:

a) Inspecţia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă, pentru contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. a)-f);

b) Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, prin structurile sale teritoriale, pentru contravenţia prevăzută la alin. (1) lit. g).

(3) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la alin. (1), această posibilitate fiind expres menţionată în procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor.

Art. 27. - Dispoziţiile prezentei legi se completează cu prevederile Legii nr. 319/2006, cu modificările ulterioare, care se aplică în mod corespunzător,

Art. 28. - (1) Stabilirea unor condiţii specifice de desfăşurare a programelor de internship pentru instituţiile/autorităţile publice se reglementează prin hotărâre a Guvernului.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), condiţiile specifice de desfăşurare a programelor de internship în cadrul Parlamentului României se reglementează prin hotărâre a Biroului permanent al fiecărei Camere a Parlamentului.

Art. 29. - (1) Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, prin structurile sale teritoriale, are obligaţia de a înfiinţa registrul electronic de evidenţă a contractelor de internship, prevăzut la art. 18 alin. (1), în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare.

(2) Până la înfiinţarea registrului electronic de evidenţă a contractelor de internship potrivit alin. (1), evidenţa este ţinută de organizaţia-gazdă într-un sistem propriu de centralizare, care să cuprindă cel puţin elementele prevăzute la art. 18 alin. (2).

Art. 30. - (1) Prin ordin al ministrului muncii şi justiţiei sociale se aprobă:

a) modelul certificatului de internship, prevăzut la art. 12 alin. (1);

b) modelul contractului de internship, prevăzut la art. 19 alin. (1);

c) modelul cererii prevăzute la art. 22 alin. (6).

(2) Modelele prevăzute la alin. (1) se afişează pe site-ul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, în format editabil,

Art. 31. - Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia prevederilor art. 29 alin. (1), care intră în vigoare la 3 zile de la data publicării.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

FLORIN IORDACHE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TARICEANU

 

Bucureşti, 17 iulie 2018.

Nr. 176.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind internshipul

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale ari. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind internshipul şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 16 iulie 2018.

Nr. 543.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 237

din 19 aprilie 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a două prin raportare la art. 21 alin. (6) şi art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4, art. 21 alin. (6) şi art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Alexandra Cristina Gheorghiu în Dosarul nr. 15.997/3/2013 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi care constituie obiectul Dosarului nr. 2.740D/2016 al Curţii Constituţionale.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că îşi menţin valabilitatea cele statuate de Curtea Constituţională în jurisprudenţa existentă cu privire la textele de lege criticate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 12 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 15.997/3/2013, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4, art. 21 alin. (6) şi art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Alexandra Cristina Gheorghiu într-o cauză civilă având ca obiect obligarea Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat şi a Municipiului Bucureşti, prin primar, la soluţionarea notificărilor formulate în temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, cu privire la un imobil teren situat în Bucureşti, prin restituirea în natură a acestuia, iar, în cazul în care aceasta nu este posibilă, prin atribuirea în compensare a unui alt imobil sau prin stabilirea de măsuri compensatorii prin echivalent sub formă de puncte, pentru părţile din imobil ce nu pot fi restituite în natură.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale în măsura în care se aplică dosarelor aflate pe rolul instanţelor anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013. Arată că, dacă i s-ar aplica prevederile criticate, ar fi grav vătămată prin aplicarea retroactivă a legii, ca urmare a diferenţei foarte mari dintre valoarea imobilului notificat prevăzută în grila notarială aferentă anului 2013 şi cea reală, de piaţă, ce fusese stabilită conform standardelor internaţionale de evaluare prin expertiza administrată ca probă în cauză. Susţine că, prin aplicarea dispoziţiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, este pusă într-o poziţie de inegalitate în drepturi faţă de persoanele aflate în aceeaşi situaţie juridică, dar care au fost despăgubite anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, prin evaluarea imobilelor notificate potrivit standardelor internaţionale, nu raportat la valoarea abstractă din grilele notariale, în condiţiile în care este vorba despre culpa autorităţii statale constând în refuzul emiterii dispoziţiei administrative, care i-ar fi permis să primească măsuri reparatorii până la intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013. Arată că aplicarea art. 21 alin. (6) din legea menţionată unui litigiu în curs de soluţionare, dedus instanţei de judecată înainte de intrarea în vigoare a acesteia, ar conduce la aplicarea retroactivă a legii noi şi la încălcarea principiului tempus regit actum, potrivit căruia actele şi faptele juridice se supun legii aplicabile la data la care s-au născut. Mai susţine că soluţionarea pe cale legislativă a unui proces pendinte, prin aplicarea legii noi, reprezintă o imixtiune în activitatea judiciară, incompatibilă cu dreptul la un proces echitabil în accepţiunea dată acestuia de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în principal sub aspectul egalităţii de arme, întrucât conduce la o soluţie diferită de cea previzibilă la introducerea acţiunii. ]n opinia autoarei excepţiei, statul român a depăşit marja de apreciere stabilită în Hotărârea din 12 octombrie 2010, pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Mana Atanasiu şi alţii împotriva României. Mai susţine că neconstituţionalitatea normelor criticate rezultă şi din încălcarea art. 11 din Constituţie, prin raportare la tratatele Uniunii Europene care prevăd principiul securităţii juridice, care trebuie garantat de statele membre ale Uniunii Europene tuturor cetăţenilor lor. De asemenea, consideră că se nesocoteşte dreptul de proprietate privată, întrucât, în condiţiile Legii nr. 10/2001, avea o speranţă legitimă de a obţine restituirea în natură a bunului sau un bun în compensare ori o despăgubire la valoarea de piaţă a imobilului, dacă acesta nu putea fi restituit în natură. Se mai invocă şi încălcarea art. 124 din Constituţie, întrucât, prin adoptarea unei legi retroactive, care influenţează soluţionarea litigiilor în care statul este parte, se impune prin lege judecătorului pronunţarea unei soluţii în favoarea statului.

6. Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă apreciază că prevederile de lege criticate sunt constituţionale, întrucât, prin adoptarea Legii nr. 165/2013, s-au transpus în legislaţia naţională exigenţele impuse de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, nefiind nesocotite dispoziţiile constituţionale şi convenţionale invocate de autoarea acesteia.

9. Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituţionale, precizând că îşi menţine punctul de vedere reţinut în Decizia Curţii Constituţionale nr. 20 din 21 ianuarie 2015.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile art. 4, art. 21 alin. (6) şi art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013.

13. Întrucât Tribunalul Bucureşti a fost sesizat înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013 cu soluţionarea litigiului în cadrul căruia a fost ridicată prezenta excepţie de neconstituţionalitate, Curtea reţine că situaţia din cauza dedusă soluţionării instanţei de judecată se încadrează în ipoteza normativă a prevederilor art. 4 teza a două din Legea nr. 165/2013, potrivit căreia prevederile legii menţionate se aplică şi cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv aflate pe rolul instanţelor la data intrării în vigoare a legii.

14. În ceea ce priveşte prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, Curtea observă că, ulterior sesizării sale, au fost modificate prin art. I pct. 4 din Legea nr. 111/2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităţilor cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar semnat la Bucureşti la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 26 mai 2017. Având în vedere că soluţia legislativă este, în esenţă, aceeaşi cu cea existentă înaintea modificării, Curtea urmează să se pronunţe asupra constituţionalităţii prevederilor noii reglementări, astfel cum acestea au fost preluate din redactarea anterioară a art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013. Prevederile legale criticate au următorul cuprins:

- Art. 4 teza a doua: „Dispoziţiile prezentei legi se aplică [...] cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanţelor[...] la data intrării în vigoare a prezentei legi.”

- Art. 21 alin. (6): „(6) Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, [...], şi se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu

- Art. 50 lit. b): „La data intrării în vigoare a prezentei legi:

b) orice dispoziţie referitoare la evaluarea imobilelor potrivit standardelor internaţionale de evaluare şi la măsura reparatorie a compensării cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent, prevăzute în Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă”.

15. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Legea fundamentală cuprinse în art. 15 alin. (2), care instituie principiul neretroactivităţii legii, art. 16, care consacră principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, art. 21 referitor la dreptul de acces liber la justiţie şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi şi al unor libertăţi, art. 78 privitor la intrarea în vigoare a legii şi art. 124 privind înfăptuirea justiţiei. De asemenea, prin raportare la dispoziţiile art. 20 din Constituţie, se invocă şi prevederile din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale cuprinse în art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil şi în art. 14 - Interzicerea discriminării.

16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că s-a mai pronunţat asupra textelor de lege ce formează obiectul acesteia, prin prisma unor critici similare şi prin prisma aceloraşi dispoziţii din Legea fundamentală şi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 649 din 17 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 57 din 19 ianuarie 2018, a reiterat, cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor din Legea nr. 165/2013 care instituie, pentru evaluarea imobilului ce constituie obiectul deciziei de compensare, metoda aplicării grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a legii, cele reţinute prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 9 iulie 2014, în sensul că acestea reglementează modalitatea prin care legiuitorul a înţeles să transpună în legislaţia naţională exigenţele impuse de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, aşa cum rezultă din expunerea de motive a Legii nr. 165/2013. Sub acest aspect, Curtea a observat că Legea nr. 165/2013 a fost adoptată de legiuitor ca urmare a pronunţării de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului a Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010 în Cauza Mana Atanasiu şi alţii împotriva României, prin care, la paragraful 232, a fost reţinută în sarcina statului român obligaţia implementării unor proceduri simplificate şi eficiente, întemeiate pe măsuri legislative şi pe o practică judiciară şi administrativă coerentă, precum şi obligaţia adoptării unor reguli de procedură clare şi simplificate, care să acorde sistemului de despăgubiri o previzibilitate sporită. Prin aceeaşi decizie, Curtea a mai reţinut, de asemenea, că, prin hotărârea-pilot menţionată, a fost lăsată statului român o largă marjă de apreciere în privinţa mijloacelor prin care să îndeplinească obligaţiile juridice impuse şi să garanteze respectarea drepturilor patrimoniale sau să reglementeze raporturile de proprietate avute în vedere. Curtea a reamintit că modul de reparare a injustiţiilor şi abuzurilor din legislaţia trecută ţine de opţiunea exclusivă a legiuitorului, iar prevederile de lege criticate sunt în acord cu cele ale art. 44 alin. (1) teza a două din Constituţie, potrivit cărora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege.

17. Curtea a făcut, de asemenea, referire la Hotărârea din 29 aprilie 2014, pronunţată în Cauza Preda şi alţii împotriva României, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat - având în vedere marja de apreciere a statului

român şi garanţiile instituite prin Legea nr. 165/2013, şi anume regulile de procedură clare şi previzibile, însoţite de termene constrângătoare şi de un control judecătoresc efectiv - că legea menţionată oferă, în principiu, un cadru accesibil şi efectiv pentru remedierea criticilor referitoare la atingerile aduse dreptului la respectarea bunurilor în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, rezultate în urma aplicării legilor de restituire (paragraful 129). În aceeaşi cauză, instanţa de contencios al drepturilor omului a statuat, de asemenea, (paragraful 128), că măsurile de amenajare a plăţii creanţelor datorate de stat în virtutea deciziilor judecătoreşti definitive, cum ar fi eşalonarea plăţii acestora, măsuri luate pentru apărarea echilibrului bugetar între cheltuielile şi încasările publice, urmăreau un scop de utilitate publică şi realizarea unui just echilibru între diferitele interese aflate în joc, prin respectarea mecanismului existent şi prin grija pe care autorităţile au demonstrat-o în executarea acestuia (a se vedea, în acest sens, de exemplu, şi Decizia nr. 174 din 29 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 374 din 16 mai 2016, paragraful 21).

18. Mai mult, aşa cum a reţinut Curtea Constituţională prin Decizia nr. 618 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 28 ianuarie 2015, paragrafele 23 şi 24, prin Legea nr. 165/2013, legiuitorul a urmărit să introducă un sistem unitar şi previzibil de evaluare a imobilelor. Curtea a observat, în acelaşi timp, că, prin introducerea acestui nou sistem de calcul, este posibil ca valoarea despăgubirilor acordate, sub formă de puncte, să fie inferioară celei rezultate prin aplicarea legislaţiei anterioare în materie - Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 şi Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente - referitoare la stabilirea valorii de piaţă a imobilului de la data notificării, prin aplicarea standardelor internaţionale de evaluare. Însă, aşa cum s-a arătat prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, legiuitorul dispune de o largă marjă de apreciere în determinarea celor mai potrivite modalităţi prin care sunt acordate despăgubirile cuvenite în urma abuzurilor din regimul comunist, având obligaţia ca măsurile adoptate să respecte principiul proporţionalităţii, aşadar, să fie adecvate, rezonabile şi să asigure un just echilibru între interesul individual şi cel general, al societăţii. Astfel, dacă printre exemplele oferite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cuprinsul Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, care să conducă la eficientizarea mecanismului intern de restituirea proprietăţilor, se numără şi plafonarea despăgubirilor (paragraful 235), statul român a optat, în cadrul marjei de apreciere de care dispune, să acorde integral despăgubiri, modificând doar sistemul de referinţă al evaluării. Or, dacă această modificare legislativă generează, în concret, o diminuare a valorii totale a despăgubirilor obţinute de către persoanele îndreptăţite, aceasta este o măsură proporţională cu scopul legitim urmărit (constând în menţinerea echilibrului bugetar), putând avea, sub aspectul consecinţelor produse, valenţele unei plafonări. Prin decizia menţionată, Curtea a subliniat că această măsură nu este de natură să afecteze dreptul de proprietate în substanţa sa, deoarece nu îi pune în pericol existenţa şi efectele juridice, ci doar intervine asupra cuantumului bănesc obţinut prin valorificarea dreptului de proprietate, în limitele permise de art. 44 din Constituţie.

19. De asemenea, prin Decizia nr. 180 din 1 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 460 din 24 iunie 2014, a fost respinsă ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 lit. b) din Legea

nr. 165/2013, acestea fiind tocmai expresia concretă a principiului tempus regit actum şi a principiului aplicării imediate a legii noi. Curtea a statuat în mod constant că o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 294 din 6 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 29 septembrie 2004, şi Decizia nr. 458 din 2 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 13 ianuarie 2004). Totodată, prin Decizia nr. 613 din 4 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 20 ianuarie 2017, Curtea a constatat că nu poate fi vorba de retroactivitatea Legii nr. 165/2013, din moment ce situaţia juridică se află în curs de constituire, în sensul de a fi stabilit în concret cuantumul despăgubirilor cuvenite în temeiul legilor reparatorii. Astfel, în decizia menţionată s-a reţinut că este firesc ca modalitatea de calcul să fie cea prevăzută de actul normativ în vigoare la momentul efectuării acestei operaţiuni, iar nu prin raportare la dispoziţii legale abrogate, aşa cum sunt cele din Legea nr. 247/2005, care, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, guvernau modalitatea de stabilire a despăgubirilor cuvenite.

20. În ceea ce priveşte susţinerile referitoare la inegalitatea în drepturi prin raportare la persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică, dar care au primit despăgubiri înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, în jurisprudenţa sa, de exemplu Decizia nr. 714 din 9 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96 din 5 februarie 2015,

paragraful 22, Curtea a statuat că, dacă, prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situaţii defavorabile, apreciate subiectiv, prin prisma propriilor interese, ca defavorabile, acest fapt nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituţionalitatea textelor respective. În acelaşi sens, în jurisprudenţa sa, Curtea a arătat că respectarea principiului egalităţii în drepturi, stabilit prin prevederile art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea îl prevede faţă de cei cărora li se aplică, în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare, iar nu în raport cu efectele produse prin reglementările legale anterioare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 764 din 18 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 9 martie 2015).

21. Cele reţinute prin deciziile la care s-a făcut mai sus referire îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză. Pentru aceleaşi considerente, în prezenta cauză nu pot fi reţinute nici susţinerile referitoare la încălcarea dispoziţiilor cuprinse în art. 11 şi art. 20 din Constituţie, ori cele ale art. 78 referitoare la intrarea în vigoare a legilor, De asemenea, nefiind constatată nicio încălcare a drepturilor fundamentale, prevederile art. 53 din Constituţie nu sunt incidente în cauză. În ce priveşte critica privind pretinsa încălcare a independenţei justiţiei, valoare consacrată prin dispoziţiile art. 124 alin (3) din Constituţie, Curtea apreciază, de asemenea, că nu poate fi reţinută, întrucât prevederile de lege criticate nu impietează asupra posibilităţii exercitării actului de justiţie în condiţii de deplină independenţă. Prevederile de lege supuse controlului nu impun, prin ele însele, nicio constrângere asupra judecătorului cauzei, în sensul pronunţării unei anumite soluţii.

22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Alexandra Cristina Gheorghiu în Dosarul nr. 15.997/3/2013 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 4 teza a două prin raportare la art. 21 alin. (6) şi art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituţionale în raport cu criticile formulate

Definitivă şi generai obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 19 aprilie 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli aferent activităţii de privatizare şi valorificare a activelor statului pe anul 2018 al Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 15 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 275/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare a Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Bancare prin comasarea prin absorbţie cu Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului, aprobată cu completări prin Legea nr. 360/2004, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli aferent activităţii de privatizare şi valorificare a activelor statului pe anul 2018 al Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Cheltuielile totale aferente veniturilor totale înscrise în bugetul de venituri şi cheltuieli al Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului reprezintă limite maxime, care nu pot fi depăşite decât în cazuri justificate şi numai cu aprobarea Guvernului.

Art. 3. - (1) Nerespectarea prevederilor art. 2 constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei.

(2) Contravenţiei prevăzute la alin. (1) i se aplică dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Contravenţia se constată de către organele de control financiar ale statului, împuternicite potrivit legii, iar amenda se aplică persoanelor vinovate de nerespectarea prevederilor prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Preşedintele Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului,

Florian Daniel Geantă

Ministrul economiei,

Dănuţ Andruşcă

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 12 iulie 2018.

Nr. 525.

 

ANEXĂ

 

AUTORITATEA PENTRU ADMINISTRAREA ACTIVELOR STATULUI

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

aferent activităţii de privatizare şi valorificare a activelor statului pe anul 2018

 

 

Nr. crt.

DENUMIRE INDICATOR

Cod

PREVEDERI 2018

1

2

3

4

I.

VENITURI TOTALE, din care:

 

135.800

1

Venituri din activitatea de valorificare a activelor statului, din care:

 

108.792

1.1

încasări din valorificarea activelor bancare;

39.10.05

2.975

1.2

încasări din valorificarea creanţelor comerciale;

39.10.50

1.425

1.3

încasări din valorificarea creanţelor preluate de la Ministerul Finanţelor Publice;

39.10.06

95.317

1.4

încasări din valorificarea creanţelor preluate de la CNAS;

20.10.03

9.075

2

Venituri din activitatea de privatizare şi administrare a participaţiilor statului, din care:

 

27.008

2.1

Venituri din capital, din care:

39.10

27.008

2.1.1

Venituri din privatizare;

39.10.04

6.715

2.1.2

Venituri din operaţiuni de capital;

39.10.04

20.182

2.1.3

Venituri din alte surse;

39.10.04

111

II.

CHELTUIELI TOTALE, din care:

 

135.800

1

Cheltuieli curente, din care:

 

135.800

1.1

Cheltuieli de privatizare, administrare şi valorificare a activelor statului

20

31.310

1.1.1

Cheltuieli pentru rapoarte de evaluare în procesul de valorificare, privatizare şi post privatizare pentru expertize, cauţiuni, evaluări în litigii, onorarii executori judecătoreşti, documentaţii pentru obţinerea avizului de mediu, precum şi alte asemenea cheltuieli;

20.30.30

370

1.1.2

Cheltuieli efectuate cu publicarea anunţurilor pentru vânzarea prin licitaţie a bunurilor executate silit şi a anunţurilor de privatizare;

20.30.30

332

1.1.3

Cheltuieli legate de plata asistenţei juridice pentru reprezentare în Instanţele de judecată, piaţa onorariilor pentru consultanţi, agenţi de privatizare sau firme de avocatură şi pentru pregătirea şi realizarea privatizării societăţilor comerciale şi valorificarea activelor statului;

20.30.30

3.762

1.1.4

Costuri implicate de dizolvarea voluntară şi lichidarea societăţilor comerciale)

20.30,30

4,200

1.1.5

Sume plătite efectiv cumpărătorilor pentru despăgubiri acordate în urma procesului de privatizare şi valorificare, precum şi obligaţii de plată stabilite prin titluri executorii conform O.G. nr. 22/2002;

20.30.30

22.646

1.2

Transferuri între unităţi ale administraţiei publice

51

9.173

 

Transferuri curente

51.01

9.173

1.2.1

Vărsăminte efectuate către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate din valorificarea creanţelor bugetare;

51.01.23

8.700

1.2.2

Vărsăminte către bugetele locale conform prevederilor legale;

51.01.27

473

1.3

Alte transferuri

55

95.317

 

Transferuri interne

55,01

95,317

1.3,1

Vărsăminte la fondul de risc pentru garanţiile de stat pentru împrumuturile externe (doar pentru instituţiile implicate în procesul de privatizare);

55.01.19

95.117

1.3 2

Vărsăminte la trezoreria statului din valorificarea activelor statului, creanţelor comerciale şi privatizare;

55.01.20

200

III.

DATE INFORMATIVE

 

 

 

Informaţii privind transferul către bugetul de stat

 

 

 

- dividende

 

1.040

 

- dobânzi

 

1

 

*) Suma Include şi Indemnizaţia cuvenită administratorilor speciali numiţi în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţa, precum şi contribuţiile aferente.