MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 627         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 19 iulie 2018

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

178. - Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi

 

545. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi

 

179. - Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2017 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru personalul încadrat în unităţile sanitare

 

546. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2017 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru personalul încadrat în unităţile sanitare

 

180. - Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative

 

547. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative

 

181. - Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 113/2017 pentru prorogarea unui termen

 

548. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 113/2017 pentru prorogarea unui termen

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 209 din 17 aprilie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii bugetului de stat pe anul 2010 nr. 11/2010, art. 12 alin. (2) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, art. II art. 15 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, art. 5 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare, art. 8 alin. (2) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, precum şi ale art. 10 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

136. - Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale privind aprobarea Listei perimetrelor pentru concesionarea de activităţi de explorare prin concursul public de ofertă - Runda nr. 97/2018

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea şi completarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 326 din 5 iunie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 2, după alineatul (2) se introduc trei noi alineate, alineatele (3)-(5), cu următorul cuprins:

»(3) Prezenta lege reglementează regimul general al ocupaţiei de expert în egalitate de şanse şi de tehnician în egalitatea de şanse, aşa cum sunt prevăzute acestea în Clasificarea ocupaţiilor din România.

(4) Instituţiile şi autorităţile publice centrale şi locale, civile şi militare, cu un număr de peste 50 de angajaţi, precum şi companiile private cu un număr de peste 50 de angajaţi au posibilitatea să identifice un angajat căruia să îi repartizeze, prin fişa postului, atribuţii în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi. În limita bugetului existent pentru cheltuieli salariale, angajatorul poate opta pentru angajarea unui expert/tehnician în egalitate de şanse.

(5) La nivelul instituţiei/companiei, din perspectiva domeniului specific al fiecărei entităţi în care îşi desfăşoară activitatea, expertul/tehnicianul în egalitatea de şanse sau persoana desemnată cu atribuţii în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi are următoarele atribuţii principale:

a) analizează contextul de apariţie şi evoluţie a fenomenului de discriminare de gen, precum şi nerespectarea principiului egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi şi recomandă soluţii în vederea respectării acestui principiu, conform legii;

b) formulează recomandări/observaţii/propuneri în vederea prevenirii/gestionării/remedierii contextului de risc care ar putea conduce la încălcarea principiului egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi cu respectarea principiului confidenţialităţii;

c) propune măsuri privind asigurarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, evaluează impactul acestora asupra femeilor şi bărbaţilor;

d) elaborează planuri de acţiune privind implementarea principiului egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi în care să fie cuprinse cei puţin: măsuri active de promovare a egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi eliminarea discriminării directe şi indirecte după criteriul de gen, măsuri privind prevenirea şi combaterea hărţuirii la locul de muncă, măsuri privind egalitatea de tratament în ceea ce priveşte politica de remunerare, promovare în funcţii şi ocuparea funcţiilor de decizie;

e) elaborează, fundamentează, evaluează şi implementează programe şi proiecte în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi;

f) acordă consultanţă de specialitate pentru aplicarea prevederilor legislaţiei naţionale şi comunitare în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi.”

2. La articolul 4, după litera k) se introduce o nouă literă, litera l), cu următorul cuprins:

,,l) prin violenţă de gen se înţelege fapta de violenţă direcţionată împotriva unei femei sau, după caz, a unui bărbat, motivată de apartenenţa de sex. Violenţa de gen împotriva femeilor este violenţa care afectează femeile în mod disproporţionat. Violenţa de gen cuprinde, fără a se limita însă la acestea, următoarele fapte: violenţa domestică, violenţa sexuală, mutilarea genitală a femeilor, căsătoria forţată, avortul forţat şi sterilizarea forţată, hărţuirea sexuală, traficul de fiinţe umane şi prostituţia forţată.”

3. La articolul 25, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) COJES este alcătuită din reprezentanţi ai autorităţilor administraţiei publice locale, ai structurilor subordonate autorităţilor administraţiei publice locale, ai structurilor deconcentrate ale autorităţilor administraţiei publice centrale, ai confederaţiilor sindicale, ai confederaţiilor patronale, precum şi din reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale reprezentative la nivel local, desemnaţi de acestea.”

4. La articolul 25, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:

,,(21) Nu pot fi membri ai COJES persoanele care:

a) au fost condamnate definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni sau sancţionate pentru fapte de discriminare de către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, prin hotărâre rămasă definitivă;

b) au fost revocate anterior din calitatea de membru al COJES.”

5. La articolul 25, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,(6) Preşedintele COJES este reprezentantul în teritoriu al Agenţiei Naţionale pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi, fiind persoana desemnată din cadrul agenţiilor judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială şi, respectiv, a municipiului Bucureşti, cu atribuţii în domeniul egalităţii de şanse.”

6. La articolul 25, după alineatul (6) se introduc patru noi alineate, alineatele (7-10), cu următorul cuprins:

„(7) Vicepreşedintele COJES este persoana desemnată din cadrul direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului/Direcţiei Generale de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti.

(8) Structura de conducere a COJES este constituită din preşedinte, vicepreşedinte şi secretar executiv.

(9) Secretarul executiv este reprezentantul consiliului judeţean, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

(10) Activităţile de pregătire şi organizare a şedinţelor COJES sunt asigurate de un secretariat tehnic.”

7. La articolul 26 alineatul (1), litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„e) Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale - I.N.C.S.M.P.S. este responsabil cu promovarea şi asigurarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în domeniul specific de activitate şi pune la dispoziţie datele şi informaţiile pe care le deţine, necesare elaborării strategiilor şi politicilor în domeniu;”.

8. La articolul 26, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„(11) Ministerul Cercetării şi Inovării asigură respectarea şi exercită controlul asupra aplicării prevederilor prezentei legi prin Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Muncii «Alexandru Darabont» - INCDPM Bucureşti, care este responsabil cu promovarea şi asigurarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în domeniul specific de activitate şi pune la dispoziţie datele şi informaţiile pe care le deţine, necesare elaborării strategiilor şi politicilor în domeniu.”

9. La articolul 26, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Instituţiile prevăzute la alin. (1) şi (11) pun la dispoziţia ANES, trimestrial, informaţiile rezultate din exercitarea atribuţiilor lor în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, precum şi al eliminării discriminării pe criteriul de sex.”

Art. II. - În termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale va elabora normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Art. III. - Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

PETRU-GABRIEL VLASE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 17 iulie 2018.

Nr. 178.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 16 iulie 2018.

Nr. 545.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2017 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru personalul încadrat în unităţile sanitare

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114 din 28 decembrie 2017 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru personalul încadrat în unităţile sanitare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.043 din 29 decembrie 2017.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor ari. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

PETRU-GABRIEL VLASE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 17 iulie 2018,

Nr. 179.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2017 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru personalul încadrat în unităţile sanitare

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2017 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru personalul încadrat în unităţile sanitare şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea L

 

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 16 iulie 2018.

Nr. 546.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115 din 28 decembrie 2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.043 din 29 decembrie 2017.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale ari. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

PETRU-GABRIEL VLASE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 17 iulie 2018.

Nr. 180.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 16 iulie 2018.

Nr. 547.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei de urgenţa a Guvernului nr. 113/2017 pentru prorogarea unui termen

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 113 din 28 decembrie 2017 pentru prorogarea unui termen, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.038 din 29 decembrie 2017.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

PETRU-GABRIEL VLASE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 17 iulie 2018.

Nr. 181.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 113/2017 pentru prorogarea unui termen

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 113/2017 pentru prorogarea unui termen şi se dispune publicarea acestei legi În Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 16 iulie 2018.

Nr. 548.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 209

din 17 aprilie 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii bugetului de stat pe anul 2010 nr. 11/2010, art. 12 alin. (2) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, art. II art. 15 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, art. 5 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare, art. 8 alin. (2) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, precum şi ale art. 10 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor „art. 12 alin. (2) din Legea nr. 285/2010, art. II ari. 15 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012, art. 5 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013, art. 8 alin, (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi art. 10 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015”, excepţie ridicată de Florin Bichiş, în Dosarul nr. 183/30/2016 al Tribunalului Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.996D/2016,

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită,

3. Preşedintele dispune a se face apelul si în dosarele nr. 3.252D/2016, nr. 3.257D/2016 şi nr. 3.258D/2016, având ca obiect aceleaşi excepţii de neconstituţionalitate, ridicate de Tania Mădălina Dănciulescu, în Dosarul nr. 186/30/2016 al Tribunalului Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, de Claudiu Viorel Ciucă, în Dosarul nr. 1.009/63/2016 al Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă şi de Costinel Claudiu Popescu, în Dosarul nr. 1.106/63/2016 al Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă.

4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 53 alin, (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 3.252D/2016, nr. 3.257D/2016 şi nr. 3.258D/2016 la Dosarul nr. 2.996D/2016, care a fost primul înregistrat.

6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă, în esenţă, jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

7. În Dosarul nr. 2.996D/2016, prin încheierea din 15 noiembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 183/30/2016, Tribunalul Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a „prevederilor art. 12 alin. (2) din Legea nr. 285/2010, art. II art. 15 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012, art. 5 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013, art. 8 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi art. 10 alin, (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015”.

8. În Dosarul nr. 3.252D/2016, prin Sentinţa nr. 1.935/PI/NCA din 5 octombrie 2016. pronunţată în Dosarul nr. 186/30/2016, Tribunalul Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a „dispoziţiilor Legii nr. 11/2010, art. 12 alin. (2) din Legea nr. 285/2010, art. II art. 15 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012, art. 5 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013, art. 8 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi art. 10 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015”.

9. În dosarele nr. 3.257D/2016 şi nr. 3.258D/2016, prin încheierea din 2 noiembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 1.009/63/2016, respectiv, prin încheierea din 8 decembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 1.106/63/2016, Curtea de Apel Craiova - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor „art. 15 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012, art. 5 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013 şi art. 8 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014.”

10. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reclamanţii Florin Bichiş, Tania Mădălina Dănciulescu, Claudiu Viorel Ciucă şi Costinel Claudiu Popescu, în cadrul soluţionării unor acţiuni având ca obiect plata unor despăgubiri egale cu contravaloarea tichetelor/voucherelor de vacanţă aferente perioadei 2012-2015.

11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că, deşi dreptul de a primi tichete/vouchere de vacanţă a fost introdus în anul 2009, salariaţii bugetari nu au beneficiat de acest drept până în prezent. Măsura de restrângere a acestui drept încalcă prevederile art. 53 din Constituţie, deoarece nu este proporţională cu situaţia care a determinat-or se aplică în mod discriminatoriu (unii salariaţi din domeniul privat beneficiind de tichete de vacanţă) şi aduce atingere însăşi existenţei acestui drept, care nu s-a acordat timp de 8 ani (2009-2016).

12. Autorii excepţiei susţin că aceste drepturi constituie un „bun, în sensul art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. De aceea, prin întinderea în timp a măsurii de suspendare a plăţii drepturilor salariale disputate, şi anume 7 ani, măsură care nu are aplicabilitate limitată în timp, este afectată substanţa dreptului salarial, golind total de conţinut dreptul de proprietate şi trecând „silit” bunul în proprietate publică. Din durata foarte mare a prelungirii suspendării, reiese şi lipsa de proporţionalitate a acestei măsuri, în raport de scopul legitim urmărit, cu atât mai mult cu cât, În motivarea actelor normative de suspendare a acordării acestui drept, legiuitorul face referire la aceeaşi situaţie de fapt, şi anume la existenţa crizei economice. În acest sens, se susţine că, soluţionând cauze similare, prin Decizia nr. 314 din 5 iunie 2014, Curtea Constituţională a statuat că măsura suspendării anuale a plăţii drepturilor prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, măsură adoptată deja pentru trei ani consecutivi, 2012, 2013 şi 2014, nu poate fi repetată sine die, caz în care ar putea afecta proporţionalitatea măsurii. De asemenea, prin Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010, Curtea Constituţională a statuat că măsura restrângerii unor drepturi salariale trebuie să fie temporară.

13. Totodată, se susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin şi principiului securităţii juridice, garantat de art. 1 alin. (5) din Constituţie şi de art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, sens în care se invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 42 din 22 ianuarie 2014, prin care s-a statuat că „deşi formal limitată în timp, respectiv vizând durata unui an calendaristic, măsura de suspendare repetată 8 acestor drepturi, pentru mai mulţi ani la rând, ar putea afecta caracterul previzibil al normelor de lege, creând incertitudine cu privire la existenţa acestor drepturi”.

14. Cât priveşte încălcarea art. 16 din Constituţie, autorii excepţiei susţin că sunt discriminaţi „faţă de angajaţii din sectorul privat”, care au dreptul de a primi tichete/vouchere de vacanţă.

15. Autorii excepţiei din dosarele Curţii Constituţionale nr. 3.257D/2016 şi nr. 3.258D/2016 mai susţin că prevederile de lege criticate încalcă şi art. 147 din Constituţie, deoarece contravin celor statuate de Curte, prin deciziile nr. 314 din 5 iunie 2014 şi nr. 872 din 25 iunie 2010.

16. Tribunalul Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece legiuitorul are dreptul de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării, bucurându-se de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea şi intensitatea politicilor în acest domeniu, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului. Curtea de Apel Craiova - Secţia I civilă consideră că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor invocate din Constituţie şi din actele internaţionale, deoarece legiuitorul este îndrituit să stabilească atât cuantumul drepturilor salariale, mai ales al celor suplimentare, cât şi modalitatea de plată a acestora. În acest sens, se invocă jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.

17. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate,

18. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 88 din 28 februarie 2013, nr. 42 din 22 ianuarie 2014, nr. 314 din 5 iunie 2014, nr. 246 din 7 aprilie 2015, nr. 331 din 30 aprilie 2015, sau nr. 557 din 16 iulie 2015, referitoare la reglementări similare.

19 Avocatul Poporului precizează că îşi menţine punctul de vedere astfel cum a fost reţinut în deciziile Curţii Constituţionale nr. 42 din 22 ianuarie 2014, nr. 443 din 21 iunie 2016 şi nr. 407 din 13 iunie 2017, în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

20. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, concluziile scrise depuse la Dosarul nr. 3.257D/2016 de către autorul excepţiei, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

21. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

22. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie următoarele prevederi:

- Legea bugetului de stat pe anul 2010 nr. 11/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 şi 60 bis din 27 ianuarie 2010;

- art. 12 alin. (2) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 28 decembrie 2010: „în bugetele pe anul 2011 ale instituţiilor publice centrale şi locale, aşa cum sunt definite prin Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi prin Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, nu se prevăd sume pentru acordarea de tichete-cadou şi tichete de vacanţă personalului din cadrul acestora.”;

- art. II art. 15 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11  din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, articol introdus prin articolul unic pct. 2 din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011: „În bugetele pe anul 2012 ale instituţiilor publice centrale şi locale, astfel cum sunt definite prin Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi prin Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, nu se prevăd sume pentru acordarea de tichete-cadou şi tichete de vacanţă personalului din cadrul acestora.”;

- art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 13 decembrie 2012: „Prevederile art. 15, 18, 19 şi 20 ale art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011, se aplică în mod corespunzător şi în anul 2013.;

- art. 5 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea i, nr. 550 din 30 august 2013: „În bugetele pe anul 2014 ale instituţiilor şi autorităţilor publice centrale şi locale, astfel cum sunt definite prin Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi prin Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, nu se prevăd sume pentru acordarea de tichete-cadou şi tichete de vacanţă personalului din cadrul acestora.

- art. 8 alin. (2) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul Cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014: (2) în anul 2015, autorităţile şi instituţiile publice, indiferent de modul de finanţare, nu vor acorda premii şi prime de vacanţa.„(5) în bugetele pe anul 2015 ale instituţiilor şi autorităţilor publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, nu se prevăd sume pentru acordarea de tichete-cadou, tichete de vacanţă şi vouchere de vacanţă personalului din cadrul acestora.;

- art. 10 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015: „În bugetele pe anul 2016 ale instituţiilor şi autorităţilor publice prevăzute la alin. (1) nu se prevăd sume pentru acordarea de tichete-cadou, prime de vacanţă şi vouchere de vacanţă personalului din cadrul acestora.”

23. Cu privire la obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, potrivit art. III din Legea nr. 94/2014 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea tichetelor de vacanţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 3 iulie 2014, „În cuprinsul actelor normative în vigoare, sintagma «tichet de vacanţă» se înlocuieşte cu sintagma «voucher de vacanţ㻓.

24. Curtea mai reţine că, ulterior sesizării sale, dispoziţiile criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012, Ordonanţa de urgenţă â Guvernului nr. 83/2014 şi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, au fost abrogate prin art.44 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare” din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. Astfel, deşi nu mai sunt în vigoare, dispoziţiile criticate îşi produc în continuare efectele juridice, deoarece obiectul principal al cauzelor în cadrul cărora a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate îi reprezintă solicitarea de plată a unor despăgubiri egale cu contravaloarea tichetelor/voucherelor de vacanţă aferente perioadei 2012-2014, respectiv 2012-2015.

25. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin următoarelor prevederi din Constituţie: art. 1 alin. (5) referitor la obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 44 alin. (1)-(4) privind dreptul de proprietate, art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi şi art. 147 privind deciziile Curţii Constituţionale. De asemenea, se invocă dispoziţiile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind dreptul la un proces echitabil şi art. 1din Primul Protocol adiţional la Convenţie privind protecţia proprietăţii private.

26. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorii acesteia critică dispoziţiile legale privitoare la salarizarea personalului din fonduri publice, care stabilesc, în mod succesiv şi anual, că, în perioada 2011-2016, nu se prevăd în bugetele instituţiilor publice sume pentru acordarea tichetelor de vacanţă, drept instituit de art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanţă, aprobată prin Legea nr. 49/2014, cu modificările şi completările ulterioare.

27. Prin Decizia nr. 39 din 29 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 615 din 31 iulie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că, „în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2009, astfel cum a fost aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 94/2014, raportat la dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, aprobată prin Legea nr. 283/2011, art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012, aprobată prin Legea nr. 36/2014 şi art. 5 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013, aprobată prin Legea nr. 168/2014, dreptul la plata tichetelor/voucherelor de vacanţă este condiţionat de alocările bugetare prevăzute cu această destinaţie în bugetul de stat sau, după caz, în bugetele locale ale instituţiilor publice.”

28. La paragrafele 66-70 ale acestei decizii, s-a reţinut că existenţa dreptului angajatului unei instituţii bugetare de a beneficia de prime de vacanţă sub forma tichetelor/voucherelor de vacanţă este subsumată condiţiei legale a alocării în bugetul instituţiei respective de sume cu această destinaţie. Ori de câte ori, prin legile de salarizare din sectorul bugetar ori de instituire a unor măsuri în domeniul bugetar s-a dispus - în mod similar dispoziţiilor art. 15 alin. (2) al art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru anul 2012, ale art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 pentru anul 2013, ale art. 5 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013 pentru anul 2014 - că, în bugetele pe anii respectivi ale instituţiilor publice centrale şi locale, nu se prevăd sume pentru acordarea tichetelor de vacanţă personalului din cadrul acestora, se înţelege că cerinţa legală a existenţei alocării bugetare nu a fost îndeplinită. Or, în absenţa condiţiei legale, nu se poate vorbi despre existenţa dreptului angajatului instituţiei publice la acordarea tichetelor/voucherelor de vacanţă, şi nici despre existenţa obligaţiei corelative a angajatorului - instituţie publică centrală sau locală de a acorda astfel de beneficii sau drepturi suplimentare. Neexistând dreptul la acordarea voucherelor de vacanţă, nu se poate vorbi nici despre vreun eventual efect de suspendare pe care dispoziţiile din actele normative succesive anterior evocate să-l producă asupra acestuia. Dispoziţiile au fost aplicabile în perioada 2012-2014, astfel încât în bugetele instituţiilor pe anii menţionaţi nu s-au prevăzut sume cu această destinaţie. De asemenea, niciun argument de ordin tehnico-juridic nu permite ca dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, ale art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 ori cele ale art. 5 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013 să fie puse într-o corelaţie cu dispoziţiile art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2009, care să corespundă mecanismului juridic al suspendării, în privinţa conţinutului sau efectelor celor din urmă prevederi legale menţionate.

29. Curtea Constituţională nu s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor de lege criticate, potrivit cărora, în perioada 2011- 2016, nu s-au prevăzut în bugetele instituţiilor publice sume pentru acordarea tichetelor de vacanţă, însă s-a pronunţat în numeroase cazuri asupra altor dispoziţii de lege similare, care Stabileau că, în perioada 2011-2016 nu se acordă sau se suspendă anumite drepturi stabilite de lege pentru personalul plătit din fonduri publice.

30. Astfel, prin Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012, şi Decizia nr. 291 din 23 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 383 din 27 iunie 2013, Curtea a constatat că măsurile financiare criticate privesc, în egală măsură, dreptul la salariu, la soldă sau indemnizaţie, drept de natură fundamentală, ca element esenţial al dreptului la muncă, dar şi dreptul la prime, ajutoare, compensaţii şi altele asemenea, drepturi fără temei constituţional, expresie, mai degrabă, a statului social. Curtea a statuat că aceste din urmă drepturi reprezintă beneficii acordate anumitor categorii socioprofesionale, în virtutea statutului special al acestora, fără a avea însă un temei constituţional. Aşa fiind, drepturile afectate de dispoziţiile criticate nu sunt consacrate la nivel constituţional, neavând în consecinţă un caracter fundamental, astfel încât dispoziţiile art. 53 din Constituţie nu sunt incidente, acestea având în vedere doar restrângerea exerciţiului unor drepturi fundamentale.

31. Referindu-se la compatibilitatea dispoziţiilor de lege criticate cu prevederile constituţionale şi convenţionale referitoare la dreptul de proprietate, analizând pretinsa încălcare a prevederilor art. 11 şi art. 20 din Constituţie, coroborate cu art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea a reţinut, la paragraful 30 al Deciziei nr. 708 din 29 noiembrie 2016, că dispoziţiile art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu sunt incidente decât cu privire la sumele deja încasate cu acest titlu, sume devenite certe, lichide şi exigibile, iar nu şi cu privire la sumele viitoare, asupra cărora legiuitorul este liber să dispună în privinţa cuantumului şi a condiţiilor de acordare. De altfel, prin Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunţată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat că „statul este cel care este în măsură să stabilească ce beneficii trebuie plătite angajaţilor săi din bugetul de stat. Statul poate dispune introducerea, suspendarea sau încetarea plăţii unor astfel de beneficii prin modificări legislative corespunzătoare. Totuşi, atunci când o dispoziţie legală este în vigoare şi prevede plata anumitor beneficii, iar condiţiile stipulate sunt respectate, autorităţile nu pot refuza în mod deliberat plata acestora, atât timp cât dispoziţiile legale rămân în vigoare.”

32. Totodată, în Decizia nr. 443 din 21 iunie 2016, paragraful 31, Curtea Constituţională a invocat şi Decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului din 6 decembrie 2011, pronunţată în cauzele conexate nr. 44.232/11 şi nr. 44.605/11, Felicia Mihăieş împotriva României şi Adrian Gavril Senteş împotriva României, paragrafele 15 şi 19, prin care s-a subliniat că, datorită unei cunoaşteri directe a propriei societăţi şi a necesităţilor acesteia, autorităţile naţionale se află, în principiu, într-o poziţie mai adecvată decât instanţa internaţională pentru a stabili ce anume este „de utilitate publică”. În consecinţă, în cadrul mecanismului de protecţie creat de Convenţie, este de competenţa acestora să se pronunţe primele cu privire la existenţa unei probleme de interes general. Considerând normal ca legiuitorul să dispună de o mare libertate în conducerea unei politici economice şi sociale, Curtea respectă modul în care acesta percepe imperativele „utilităţii publice”, cu excepţia cazului în care raţionamentul său se dovedeşte în mod vădit lipsit de orice temei rezonabil.

33. Aplicând mutatis mutandis considerentele acestor decizii la cauza de faţă, Curtea reţine că dreptul la tichete/vouchere de vacanţă nu reprezintă un drept fundamental, ci un beneficiu acordat anumitor categorii socioprofesionale, în virtutea statutului acestora, fără a avea însă un temei constituţional. În consecinţă, legiuitorul are libera apreciere asupra instituirii unor astfel de beneficii, a stabilirii conţinutului, limitelor şi condiţiilor de acordare a acestora. De asemenea, legiuitorul este liber să dispună diminuarea ori chiar încetarea acordării acestora, fără a fi necesară întrunirea condiţiilor stabilite de art. 53 din Legea fundamentală.

34. Referitor la critica privind încălcarea art. 16 din Constituţie, prin instituirea unui tratament diferit faţă de angajaţii din sectorul privat, Curtea reţine că aceasta este neîntemeiată, deoarece, aşa cum a statuat, în mod constant, în jurisprudenţa sa, principiul constituţional al egalităţii în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite (ase vedea Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Or angajaţii din sectorul privat nu sunt în aceeaşi situaţie juridică cu angajaţii din sectorul public. În acest sens este şi Decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului, din 20 martie 2012, cu privire la Cererea nr. 13.902/11, introdusă de Ionel Panfile împotriva României, paragraful 28, prin care Curtea a considerat că legea contestată a instituit, într-adevăr, o diferenţă de tratament între persoanele pensionate angajate în sectorul privat şi cele angajate în sectorul public, cum era cazul reclamantului; cu toate acestea, cele două categorii de persoane nu pot fi considerate ca aflându-se într-o situaţie analoagă sau asemănătoare în sensul art. 14, din moment ce diferenţa esenţială, relevantă pentru contextul în care au fost luate măsurile criticate, este aceea că veniturile lor provin din surse diferite, şi anume bugetul privat şi, respectiv, bugetul de stat.

35. Referitor la critica privind „încălcarea principiului securităţii juridice, garantat de art. 1 alin. (5) din Constituţie şi de art. 6 din Convenţie”, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată. În absenţa cerinţei legale a existenţei alocării bugetare, nu se poate vorbi despre existenţa dreptului angajatului instituţiei publice la acordarea tichetelor/voucherelor de vacanţă, şi nici despre existenţa obligaţiei corelative a angajatorului - instituţie publică centrală sau locală, de a acorda astfel de beneficii sau drepturi suplimentare, aspecte reţinute şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin decizia sus-menţionată. Totodată, prin aceeaşi decizie, paragraful 87, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2009 instituie un drept, şi nu doar o vocaţie, în beneficiul personalului contractual din instituţiile publice centrale şi locale, de a primi tichete/vouchere de vacanţă, drept a cărui existenţă şi realizare sunt subsumate condiţiei legale a alocărilor de sume bugetare cu acest titlu, condiţie în afara căreia dreptul în cauză nu există şi nu poate fi realizat.

36. Având în vedere acestea, Curtea reţine că dreptul la tichetele/voucherele de vacanţă nu a existat, în lipsa cerinţei legale a alocării de sume bugetare cu acest titlu. Prin urmare, nu se poate susţine că dispoziţiile de lege criticate au creat insecuritate juridică şi incertitudine cu privire la existenţa acestor drepturi pentru subiectele de drept vizate de aceste dispoziţii.

37. În final, Curtea constată că nu sunt încălcate nici dispoziţiile art. 147 din Constituţie, privind obligativitatea deciziilor Curţii Constituţionale, deoarece, prin Decizia nr. 314 din 5 iunie 2014, Curtea Constituţională a stabilit că măsura suspendării anuale a plăţii drepturilor prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, măsură adoptată deja pentru trei ani consecutivi, 2012, 2013 şi 2014, nu poate fi repetată sine die, caz în care ar putea afecta proporţionalitatea măsurii indemnizaţiilor prevăzute de Legea nr. 341/2004. Or, în litigiile în cadrul cărora s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate, se solicită acordarea tichetelor/voucherelor de vacanţă, drept care nu a fost suspendat, ci, aşa cum a statuat Înalta Curte de casaţie şi Justiţie, prin Decizia nr. 39 din 29 mai 2017, el nu a existat, în lipsa alocării de sume bugetare cu acest titlu.

38. Cât priveşte invocarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 872 din 25 iunie 2010, Curtea constată că nici aceasta nu are relevanţă în cauza de faţă, deoarece se referă la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, devenită Legea nr. 118/2010, prin care s-au redus cu 25% drepturi de natura salarială de care beneficia personalul din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, adică drepturi fundamentale. Or, în litigiul în cadrul căruia s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate, se solicită acordarea tichetelor/voucherelor de vacanţă, drept fără caracter fundamental, acesta nefiind consacrat în Constituţie.

39. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Florin Bichiş în Dosarul nr. 183/30/2016 al Tribunalului Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, de Tania Mădălina Dănciulescu în Dosarul nr. 186/30/2016 al Tribunalului Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, de Claudiu Viorel Ciucă în Dosarul nr. 1.009/63/2016 al Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă şi de Costinel Claudiu Popescu în Dosarul nr. 1.106/63/2016 al Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile Legii bugetului de stat pe anul 2010 nr. 11/2010, art. 12 alin. (2) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, art. II art. 15 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, art. 5 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare, art. 8 alin. (2) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, precum şi ale art. 10 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 17 aprilie 2018,

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

AGENŢIA NAŢIONALA PENTRU RESURSE MINERALE

 

ORDIN

privind aprobarea Listei perimetrelor pentru concesionarea de activităţi de explorare prin concursul public de ofertă - Runda nr. 97/2018

 

În temeiul art. 4 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.419/2009 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, cu modificările ulterioare, şi al art. 40 din Normele pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.208/2003, cu modificările ulterioare,

preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Lista perimetrelor pentru concesionarea de activităţi de explorare prin concursul public de ofertă - Runda nr. 97/2018, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de autoritate competentă abilitată să aplice prevederile Legii minelor nr. 85/2003, cu modificările şi completările ulterioare, organizează concurs public de ofertă pentru concesionarea de activităţi miniere de explorare în perimetrele aprobate potrivit prezentului ordin.

Art. 3. - Organizarea şi desfăşurarea concursului public de ofertă pentru concesionarea de activităţi miniere de explorare se realizează în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.208/2003 privind aprobarea Normelor pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003, cu modificările ulterioare.

Art. 4. - (1) Ofertele redactate în limba română vor fi depuse, în original şi în copie, potrivit legii, la sediul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale din municipiul Bucureşti, bd. Dacia nr. 59, sectorul 1. Ofertele pot fi transmise şi prin poştă.

(2) Pentru fiecare perimetru cuprins în lista aprobată prin prezentul ordin, un ofertant poate depune o singură ofertă. Ofertele alternative nu sunt admise.

Art. 5. - Ofertele persoanelor juridice române sau străine interesate vor cuprinde, cu respectarea prevederilor Normelor pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.208/2003, cu modificările ulterioare, următoarele documente şi informaţii:

I. Plic exterior

Pe plicul exterior se va indica perimetrul din lista publicată la care se referă oferta, precum şi menţionarea datei stabilite pentru desfăşurarea şedinţei de deschidere.

A. În cazul persoanelor juridice române, plicul exterior trebuie să conţină:

a) declaraţie de participare, semnată şi ştampilată de ofertant, fără ştersături sau adăugări, care va cuprinde angajamentul de a menţine valabilitatea ofertei, menţionarea perimetrului la care se referă, respectiv denumirea, poziţia din lista menţionată la art. 1 şi coordonatele topogeodezice, astfel cum sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin, precum şi asumarea răspunderii ofertantului asupra datelor şi declaraţiilor din ofertă.

Menţionarea în cuprinsul declaraţiei de participare a altor coordonate topogeodezice decât cele publicate în conformitate cu prezentul ordin atrage descalificarea ofertei, fără a se mai proceda la deschiderea plicului interior;

b) declaraţie cuprinzând date şi informaţii privind ofertantul, respectiv denumirea, sediul social, codul unic de înregistrare, capitalul social, asociaţii/acţionarii, precum şi numele, funcţia, telefonul/faxul persoanei împuternicite de ofertant, cu care se vor face comunicările;

c) copii, certificate pentru conformitate, de pe actul constitutiv şi certificatul de înregistrare ale ofertantului;

d) certificat constatator privind ofertantul, emis de oficiul registrului comerţului, în termen de valabilitate, în original sau copie legalizată: acesta va cuprinde informaţii actualizate referitoare la societate:

e) lista cuprinzând menţionarea datelor şi informaţiilor incluse în fondul geologic naţional şi/sau în fondul naţional de resurse/rezerve minerale, utilizate la elaborarea ofertei; în cazul utilizării de date şi informaţii publice referitoare la resurse minerale se va indica sursa din care provin acestea;

f) dovada privind deţinerea legată a datelor şi informaţiilor incluse în fondul geologic naţional şi/sau în fondul naţional de resurse/rezerve minerale, utilizate la elaborarea ofertei, respectiv factura emisă de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi ordinul de plată sau chitanţa corespunzătoare, precum şi acordul de confidenţialitate pentru utilizarea datelor şi informaţiilor geologice încheiat între ofertant şi Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale;

g) dovada existenţei capacităţii financiare necesare în vederea desfăşurării activităţii:

(î) scrisoare de bonitate, în original sau copie legalizată, cuprinzând următorii indicatori economici, exprimaţi în procente;

1. lichiditate globală;

2. solvabilitate patrimonială;

3. rata profitului brut;

4. rentabilitate financiară.

Lipsa oricărui indicator economic solicitat va atrage depunctarea ofertei în cadrul evaluării. Prezentarea oricărui altui indicator în afara celor menţionaţi nu se va lua în considerare.

(ii) dovada disciplinei financiar-fiscale, prin anexarea, în original sau copie legalizată, a certificatelor constatatoare/adeverinţelor emise de autorităţile/ instituţiile publice care administrează:

1. bugetul de stat;

2. bugetul asigurărilor sociale de stat;

3. bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate;

4. bugetul asigurărilor pentru şomaj;

5. bugetul asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale,

6. bugetele locale;

h) în vederea evaluării capacităţii tehnice, ofertanţii depun în plicul exterior următoarele documente, după caz:

(i) certificat de atestare privind capacitatea tehnică pentru întocmirea documentaţiilor şi/sau executarea lucrărilor de cercetare geologică şi memoriu cuprinzând prezentarea activităţilor miniere executate sau în curs de executare, în cazul ofertanţilor specializaţi şi atestaţi de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale; sau

(ii) documentaţie privind dotarea tehnică a ofertantului, care va cuprinde cel puţin informaţii privind instalaţiile şi utilajele specifice activităţilor miniere de cercetare geologică deţinute de ofertant şi titlul deţinerii acestora, precum şi personalul ofertantului, inclusiv personalul de specialitate specific activităţilor miniere, şi un memoriu cuprinzând prezentarea activităţilor miniere executate sau în curs de executare, în cazul ofertanţilor cu dotare tehnică proprie, neatestaţi de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale; sau

(iii) copie de pe certificatul de atestare privind capacitatea tehnică pentru întocmirea documentaţiilor şi/sau executarea lucrărilor de cercetare geologică a persoanei juridice cu care urmează să fie executate activităţile miniere, semnată şi ştampilată pentru conformitate, memoriu cuprinzând prezentarea activităţilor miniere executate de aceasta sau în curs de executare, precum şi actul juridic prin care s-a convenit obligaţia fermă de executare a activităţilor miniere, dacă acestea îi vor fi concesionate, în căzui ofertanţilor fără capacitate tehnică proprie.

Pentru capacitatea tehnică se vor depune documente numai pentru unul dintre cele 3 cazuri prezentate anterior.

În situaţia în care un operator economic depune oferte pentru mai multe perimetre din lista aprobată prin prezentul ordin, originalele documentelor prevăzute la lit. d) şi g) vor fi prezentate în oferta aflată pe poziţia superioară din listă. Pentru celelalte oferte se prezintă copii certificate în conformitate cu originalul, cu specificarea expresă în care dintre oferte se găsesc originalele.

Documentele prevăzute la lit. d) şi g) se vor prezenta în termen de valabilitate la data depunerii ofertei.

B. În cazul persoanelor juridice străine:

Plicul exterior va cuprinde documentele şi informaţiile prevăzute la pct. A. lit. a), b), e), f) şi h), precum şi următoarele:

a) scrisoarea de bonitate, fără prezentarea indicatorilor prevăzuţi la art. 59 alin. (1) din Normele pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.208/2003, cu modificările ulterioare;

b) raportul anual auditat.

Documentele cuprinse în plicul exterior se vor prezenta îndosariate, cu paginile numerotate şi filă finală.

II. Plicul interior

Pe plicul interior se vor menţiona denumirea şi sediul ofertanţilor.

Plicul interior, atât în cazul persoanelor juridice române, cât şi al persoanelor juridice străine, conţine oferta propriu-zisă, respectiv:

a) programul de explorare propus;

b) proiectul tehnic de refacere a mediului.

Programul de explorare propus şi proiectul tehnic de refacere a mediului vor cuprinde inclusiv volumele fizice de lucrări, defalcate pe ani contractuali, şi valorile estimative corespunzătoare acestora. Neprezentarea documentelor din plicul interior în această formă va atrage depunctarea în cadrul evaluării.

Art. 6. - (1)în conformitate cu prevederile art. 72 alin. (4) din Normele pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.208/2003, cu modificările ulterioare, lipsa oricărui document din plicul exterior atrage descalificarea ofertei, fără a se mai proceda la deschiderea plicului interior.

(2) Lipsa oricărui document din plicul interior atrage descalificarea ofertei, conform art. 72 alin. (6) din Normele pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.208/2003, cu modificările ulterioare.

Art. 7. - Modalitatea de evaluare a capacităţii financiare, capacităţii tehnice, programului de explorare şi proiectului tehnic de refacere a mediului, precum şi data-limită a evaluării ofertelor şi cea a declarării câştigătorului pot fi obţinute gratuit de participanţii la concursul public de ofertă de la sediul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale.

Art. 8. - (1)în vederea formulării ofertelor, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale pune la dispoziţia persoanelor juridice interesate date şi informaţii geologice existente în fondul geologic naţional şi/sau în fondul naţional de resurse/rezerve minerale.

(2) Accesul la datele şi informaţiile geologice se face, conform art. 11 din Normele pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.208/2003, cu modificările ulterioare, în baza solicitării scrise, cu respectarea condiţiilor impuse de legislaţia privind informaţiile clasificate, a acordului de confidenţialitate şi în condiţiile achitării de către solicitant a tarifelor pentru consultarea şi utilizarea de date şi informaţii din fondul geologic naţional referitoare la resurse minerale, aprobate prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale nr. 138/2010 privind aprobarea tarifelor percepute pentru actele eliberate de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale în domeniul minier.

(3) Formularea ofertei prin utilizarea de date şi informaţii incluse în fondul geologic naţional şi/sau în fondul naţional de resurse/rezerve minerale, pentru care nu s-au achitat tarifele de consultare şi utilizare, atrage descalificarea acesteia în faza de evaluare.

Art. 9. - (1) Termenul de depunere a ofertelor este a 45-a zi lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, ora 16,30, pentru zilele de luni-joi, respectiv ora 14,00, pentru ziua de vineri.

(2) Ofertele depuse după împlinirea termenului prevăzut la alin. (1) sunt înapoiate ofertanţilor fără a fi deschise.

Art. 10. - (1) Ofertele vor fi deschise la sediul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale la ora 10,00 a celei de-a 5-a zile lucrătoare de la data împlinirii termenului prevăzut la art. 9 alin, (1),

(2) Şedinţa de deschidere a ofertelor este publică.

(3) Relaţii suplimentare pot fi obţinute la sediul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale sau la telefon: 021 317.00.96, 021 317.00.18, 021 317.00.94 sau 021 317.00.95.

Art. 11. - Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale,

Gigi Dragomir

 

Bucureşti, 12 iulie 2018.

Nr. 136.

 

ANEXĂ

 

LISTA

perimetrelor pentru concesionare de activităţi de explorare privind concursul public de ofertă

Runda 97/2018

 

Nr. crt.

Denumirea perimetrului

Coordonate

Suprafaţa kmp

Judeţ

Substanţa

X

Y

1

Păltiniş Sud-Vest

627000

531250

5,438

Harghita

Ape minerale naturale carbogazoase

625500

532000

624000

530500

624000

529000

626000

529500

2

Beiuş-Mizieş

577000

299000

0,250

Bihor

Ape geotermale

577000

299500

576500

299500

576500

299000

3

Arineşti-Albeni

390952

393376

0,104

Gorj

Lignit

390625

393791

390488

393757

390547

393514

390860

393283

4

Dâlma

379402

322761

2,459

Mehedinţi

Serpentinit

378382

323199

379533

325237

380446

324670

5

Piatra Olt-Criva  de Jos - SCADT

318911

448509

5,464

Olt

Nisip şi pietriş

319078

449075

318414

449416

318147

448906

6

Emiliano Timiş

434383

282545

1,039

Caraş-Severin

Nisip şi pietriş

434490

282487

435316

282145

435508

282143

435535

282235

436288

282671

437875

281995

437644

282433

437164

282607

436083

282789

435705

282620

435486

282264

435373

282244

435442

282728

434437

282987

Cu excepţia:

435329

282466

435320

282515

435295

282580

435245

282614

 

435106

282634

 

 

 

435050

282550

435050

282500

435140

282408

435255

282315

435285

282363

7

Livada-Est

612559

412582

1,665

Cluj

Nisip şi pietriş

612779

413176

612910

413402

612919

413450

612951

413499

613077

413838

613084

413924

613156

414039

613312

414453

613134

414661

613016

414781

612870

414419

612863

414372

612643

414255

612629

414240

612240

414163

612556

414009

612466

413979

612187

414076

612084

413927

611907

413792

611766

413714

611691

413690

611608

413675

611599

413660

611677

413222

611707

413196

611797

413169

611914

413083

611957

413037

612349

412729

8

Cracul cu aur

433253

244000

7,333

Caraş-Severin

Minereuri auro-argentifere

Minereu polimetalic

433000

244330

432756

244680

432000

245646

430897

246170

429926

245086

429524

245383

428000

245383

428000

244000

9

Valea Iohanului

426450

243000

3,932

Caraş-Severin

Minereuri de metale feroase

Minereuri de metale neferoase

426050

244000

424750

245250

428000

245421

427995

243866

Cu excepţia:

427800

244630

427750

244735

427175

244515

427400

244000

427660

244150

Cu excepţia:

426580

244285

426050

244080

426330

243370

426825

243660