MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 632         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 20 iulie 2018

 

SUMAR

 

DECRETE

 

573. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

574. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

575. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

576. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

577. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

578. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

579. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

580. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

581. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

582. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

583. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

584. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

585. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui procuror

 

586. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui procuror

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 243 din 19 aprilie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 alin. (1) raportat la art. 64 alin. (1) lit. c) şi art. 114 alin. (4) din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 244 din 19 aprilie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 117 alin. (1) lit. a) şi lit. b) din Codul de procedură penală

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

522. - Hotărâre pentru aprobarea Programului de acţiuni pe anul 2018 privind proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţie pentru reducerea riscului seismic la construcţiile cu destinaţia de locuinţă multietajate, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public

 

DECRETE

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 622/2018,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 1 august 2018, domnul Vasile Moş, judecător la Tribunalul Braşov, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 18 iulie 2018.

Nr. 573.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 638/2018,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 1 august 2018, domnul Ion Cercel-Mareş, judecător la Tribunalul Giurgiu, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 18 iulie 2018.

Nr. 574.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 628/2018,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 1 august 2018, doamna Nicoleta-Petronela Constantin, judecător la Tribunalul Călăraşi, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 18 iulie 2018.

Nr. 575.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 632/2018,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 31 august 2018, doamna Nermin Apzait, judecător la Tribunalul Constanţa, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 18 iulie 2018.

Nr. 576.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin, (1), art. 125 alin, (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 463/2018,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 1 septembrie 2018, doamna Liliana Crîngaşu, judecător la Curtea de Apel Bucureşti, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 18 iulie 2018.

Nr. 577.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit.  c), art. 100 alin, (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 568/2018,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 1 august 2018, doamna Lenuţa Hriţcu, judecător la Tribunalul Bacău, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 18 iulie 2018.

Nr. 578.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 478/2018,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 1 august 2018, doamna Rachila Ghinghiloschi, judecător la Judecătoria Rădăuţi, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 18 iulie 2018,

Nr. 579.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit.  c), art. 100 alin, (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 479/2018,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 1 august 2018, domnul Constantin Tărîţă, judecător la Judecătoria Rădăuţi, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 18 iulie 2018.

Nr. 580.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 471/2018,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 8 august 2018, doamna Iuliana-Doina Brumă, judecător la Tribunalul Suceava, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 18 iulie 2018.

Nr. 581.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), ari. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 570/2018,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 16 august 2018, doamna Emilia Ganera, judecător la Tribunalul Constanţa, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 18 iulie 2018.

Nr. 582.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin, (1), art. 125 alin, (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 569/2018,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 8 august 2018, doamna Camelia Elena Ciucă, judecător la Tribunalul Constanţa, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 18 iulie 2018.

Nr. 583.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit.  c), art. 100 alin, (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 571/2018,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 31 august 2018, doamna Iuliana Radu, judecător la Tribunalul Constanţa, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 18 iulie 2018.

Nr. 584.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui procuror

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 615/2018,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 15 august 2018, doamna Maria Axinte, procuror şef al Biroului teritorial Tulcea din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, se eliberează din funcţie ca urmare a

pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 18 iulie 2018.

Nr. 585.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui procuror

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 620/2018,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 1 august 2018, doamna Iulia Petrescu, procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 18 iulie 2018.

Nr. 586.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 243

din 19 aprilie 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 alin. (1) raportat la art. 64 alin. (1) lit. c) şi art. 114 alin. (4) din Codul de procedură penală

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 64 alin, (1) lit. c) şi art. 65 alin, (1) din Codul de procedura penală, excepţie ridicată de Cornel Hang în Dosarul nr. 2.292/176/2017/a1 al Tribunalului Alba - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.420D/2017.

2. La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că instanţa de control constituţional s-a pronunţat cu privire la dispoziţiile art. 114 alin. (4) din Codul de procedură penală, reţinând că organele de constatare pot fi audiate ca martor în procesul penal. Arată că legea procesual penală În vigoare nu prevede expres că şi organele de cercetare penală pot fi audiate ca martor, însă, faţă de dispoziţiile art. 115 alin. (1) din Codul de procedură penală, potrivit cărora orice persoană poate fi citată şi audiată în calitate de martor, rezultă că există situaţii excepţionale în care acest lucru este posibil. Apreciază că soluţia pronunţată de Curte în această cauză trebuie să fie similară cu cea reţinută în cazul organelor de constatare, întrucât audierea organelor de cercetare penală într-o cauză penală, în situaţii excepţionale, poate să contribuie la aflarea adevărului.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 24 iulie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 2.292/176/2017/a1, Tribunalul Alba - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 64 alin. (1) lit. c) şi art. 65 alin. (1) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Cornel Hang în procedura de cameră preliminară. Autorul excepţiei este cercetat în Dosarul nr. 2.816/P/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Alba Iulia sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe prevăzută şi pedepsită de art. 336 alin. (1) din Codul penal. Astfel cum rezultă din actele dosarului, respectiv încheierea de amânare a pronunţării, din data de 17 iulie 2017, pronunţată de Tribunalul Alba - Secţia penală în Dosarul nr. 2.292/176/2017/a1, în cauză, agentul de poliţie care a întocmit procesul-verbal - agentul constatator - a fost audiat ca martor. Totodată, din acelaşi act al instanţei, rezultă că martorul la care face referire autorul excepţiei a efectuat acte de urmărire penală anterior audierii sale, starea de incompatibilitate luând naştere după audierea sa ca martor, potrivit art. 64 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură penală.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine că prevederile criticate permit organului de cercetare penală ca, după efectuarea diferitelor acte de urmărire penală, să poată fi audiat în calitate de martor. În cauză, organul de cercetare penală l-a audiat pe autorul excepţiei în calitate de suspect, apoi a audiat mai mulţi martori, după care a fost audiat şi acesta în calitate de martor. Susţine că, prin audierea organului de cercetare penală în calitate de martor, se produce o situaţie de inechitate faţă de puterea acordată de Codul de procedură penală celor care acuză, în detrimentul oricărei persoane care are calitatea de inculpat. Consideră că, pentru a fi în acord cu prevederile art. 21 alin. (3) din Constituţie, incompatibilitatea „organului de cercetare penală” cu calitatea de martor sau expert ar trebuie să subziste pe tot parcursul derulării procesului penal şi nu doar în situaţia în care a fost deja martor sau expert,

6. Tribunalul Alba - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate invocată este întemeiată. În acest sens, reţine că, din analiza coroborată a dispoziţiilor art. 55 alin. (1)şi (6), art. 61 alin. (1), art. 64 alin. (1) lit. c), art. 65 alin. (1), art. 99 alin, (1), art. 100 alin, (1) şi art. 114 alin. (4) din Codul de procedură penală, se desprinde concluzia că organul de cercetare penală poate fi organul care constată infracţiunea, dovedeşte infracţiunea şi stabileşte acuzarea unei persoane, deoarece, conform dispoziţiilor art. 65 alin. (1) şi art. 64 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură penală, nu este incompatibil să îndeplinească toate aceste atribuţii. Or, în opinia instanţei, acest lucru este contrar art. 21 alin. (3) din Constituţie, având în vedere şi faptul că, în materie contravenţională, nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator. Apreciază că excepţia de neconstituţionalitate are în vedere şi dispoziţiile art. 114 alin. (4) din Codul de procedură penală şi invocă, totodată, hotărârea Curţii de la Strasbourg pronunţată în Cauza De Cubber împotriva Belgiei, prin care s-a statuat că aparenţele pot prezenta o oarecare importanţă, pentru că nu trebuie doar să se facă dreptate, ci să se vadă că se face dreptate şi pentru că trebuie să inspire încredere, în primul rând acuzatului, în cadrul procesului penal.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Pentru început, faţă de criticile autorului excepţiei, apreciază că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie şi prevederile art. 114 alin. (4) din Codul de procedură penală. Reţine că, spre deosebire de reglementarea anterioară - art. 214 alin. 5 din Codul de procedură penală din 1968 - dispoziţiile art. 61 alin. (5) din Codul de procedură penală nu mai atribuie procesului-verbal încheiat de organul de constatare valoarea de mijloc de probă, ci pe aceea de act de sesizare a organelor de urmărire penală. Această modificare legislativa s-a impus din necesitatea respectării principiului contradictorialităţii în administrarea probelor, pentru a se da inculpatului posibilitatea de a combate cele consemnate în procesul-verbal. Întocmind proces-verbal cu privire la infracţiunile constatate în timpul exercitării atribuţiilor prevăzute de lege, agentul de poliţie rutieră acţionează în calitate de organ de constatare, în temeiul art. 61 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură penală. Aşadar, nefiind organ de urmărire penală, este firesc să nu-i fie aplicabile dispoziţiile art. 64 alin. (1) lit. c) raportate la art. 65 alin. (1) din Codul de procedură penală privitoare la incompatibilitatea organului de cercetare penală care a fost expert sau martor în aceeaşi cauză. Reţine că, în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 114 alin. (4) din Codul de procedură penală, Curtea Constituţională s-a pronunţat, prin Decizia nr. 198 din 7 aprilie 2016, în sensul conformităţii acestora cu prevederile art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală. Astfel, făcând referire la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în această materie - Hotărârea din 24 februarie 2009, pronunţată în Cauza Tarău împotriva României, paragrafele 69-71 - Curtea a arătat că procesul-verbal întocmit în condiţiile prevăzute de art. 61 din Codul de procedură penală poate constitui „mărturie în acuzare”, organele enumerate în cuprinsul normei căpătând calitatea de „martori1 în sensul Convenţiei, şi că posibilitatea conferită de textul criticat de a fi audiate în calitate de martor şi persoanele care au întocmit procese-verbale în temeiul art. 61 din Codul de procedură penală se constituie într-o garanţie a respectării dreptului la un proces echitabil, iar nu într-o încălcare a acestuia.

9. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 64 alin. (1) lit. c) şi art. 65 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt constituţionale. În acest sens, invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 198 din 7 aprilie 2016.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit actului de sesizare, dispoziţiile art. 64 alin. (1) lit. c) şi art. 65 alin. (1) din Codul de procedură penală. Având în vedere susţinerile autorului excepţiei de neconstituţionalitate raportate la situaţia de fapt din cauză, astfel cum rezultă aceasta din actele aflate la dosar, Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 65 alin. (1) raportat la art. 64 alin. (1) lit. c) şi art. 114 alin. (4) din Codul de procedură penală. Textele de lege criticate au următorul conţinut:

- Art. 64 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură penală: „Judecătorul este incompatibil dacă: (...) c) a fost expert sau martor, în cauză;”;

- Art. 65 alin. (1) din Codul de procedură penală: „Dispoziţiile art. 64 alin. (1) lit. a)-d) şi f) se aplică procurorului şi organului de cercetare penală.”:

- Art. 114 alin. (4) din Codul de procedură penală: ,Pot fi audiate în calitate de martor şi persoanele care au întocmit procese-verbale în temeiul art. 61 şi 62.”

13. În susţinerea neconstituţionalităţii normelor procesual penale criticate, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul părţilor la un proces echitabil.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 alin. (1) raportat la art. 64 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură penală, Curtea observă că, potrivit acestora, organul de cercetare penală este incompatibil a efectua acte de cercetare penală dacă a fost expert sau martor, în cauză. În calitate de martor, organul de cercetare penală trebuie să fi dat declaraţii în cauză, iar în calitate de expert să fi fost anterior desemnat în cauză de un organ judiciar. Curtea reţine că prevederi similare se regăseau şi în legea procesual penală anterioară, respectiv art. 49 alin. 2 raportat la art. 48 alin. 1 lit. b)-i) din Codul de procedură penală din 1968, justificarea reglementării acestui caz de incompatibilitate fiind aceea că expertul şi-a exprimat părerea în legătură cu anumite aspecte ale cauzei penale, iar persoana care a furnizat o probă într-o cauză penală să nu poată, ulterior, chiar ea să evalueze proba respectivă.

15. Aşadar, Curtea reţine că dispoziţiile art. 65 alin. (1) raportat \a art. 64 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură penală reglementează cu privire la lipsa de imparţialitate funcţională a organului de cercetare penală, în ipoteza în care acesta a exercitat funcţii diferite în cadrul aceluiaşi proces penal, ceea ce justifică în mod obiectiv îndoielile cu privire la imparţialitatea sa. De asemenea, Curtea reţine că existenţa unui caz de incompatibilitate a organului de cercetare penală în cadrul procesului penal determină nulitatea relativă a actelor efectuate de acesta, în condiţiile art. 282 din Codul de procedură penală.

16. În aceste condiţii, faţă de cele reţinute, Curtea constată că normele procesual penale criticate instituie un caz de incompatibilitate a organului de cercetare penală în acord cu dispoziţiile constituţionale ale art. 21 alin. (3), acestea constituind expresia aplicării, în plan legislativ, a principiului constituţional care consacră dreptul la un proces echitabil.

17. Cu privire la critica potrivit căreia normele procesual penale ale art. 114 alin. (4) permit ca anumite persoane să deţină o dublă calitate în dosarul penal, respectiv cea de organe de constatare şi cea de martori, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 198 din 7 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 4 iulie 2016, paragrafele 15-25, şi Decizia nr. 97 din 1 martie 2018*), nepublicată la data redactării prezentei decizii, paragrafele 25-30, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepţia, reţinând că, potrivit art. 114 alin. (1) din Codul de procedură penală, poate fi audiată în calitate de martor orice persoană care are cunoştinţă despre fapte sau împrejurări de fapt care constituie probă în cauza penală, iar, potrivit art. 114 alin. (4) din acelaşi act normativ, pot fi audiate în calitate de martor şi persoanele care au întocmit procese-verbale în temeiul art. 61 şi 62 din acelaşi act normativ.

18. În deciziile precitate, Curtea a constatat că dispoziţiile art. 61 din Codul de procedură penală stabilesc în sarcina mai multor organe obligaţia de a întocmi procese-verbale de constatare ori de câte ori există o suspiciune rezonabilă cu privire la săvârşirea unei infracţiuni. Curtea a observat că, potrivit alin. (5) al art. 61, procesul-verbal încheiat de aceste organe constituie act de sesizare a organelor de urmărire penală şi nu poate fi supus controlului pe calea contenciosului administrativ. Totodată, art. 198 alin. (2) din Codul de procedură penală dispune în sensul că procesele-verbale întocmite de organele prevăzute la art. 61 alin. (1) lit. a)-c) constituie acte de sesizare a organului de urmărire penală şi nu au valoarea unor constatări de specialitate în procesul penal.

19. Curtea a constatat, de asemenea, că, spre deosebire de vechea reglementare - art. 214 alin. 5 din Codul de procedură penală din 1968 - în noua reglementare, legiuitorul a făcut o serie de modificări, procesul-verbal de constatare constituind act de sesizare a organelor de urmărire penală, iar nu mijloc de probă. Potrivit doctrinei dezvoltate cu privire la normele procesual penale anterioare, procesele-verbale serveau la stabilirea situaţiei de fapt şi a vinovăţiei inculpaţilor şi constituiau mijloace de probă, atâta vreme cât acestea consemnau elemente de fapt, de natură a servi la constatarea existenţei sau inexistenţei unor infracţiuni şi la identificarea făptuitorilor, constatate direct şi în prezenţa martorilor, şi nu erau administrate cu încălcarea legii. Totodată, în acel context legislativ, doctrina a apreciat că aceste procese-verbale ridicau probleme din perspectiva respectării principiului contradictorialităţii, considerându-se că legiuitorul ar trebui să analizeze, în cadrul viitoarelor sale intervenţii în această materie, posibilitatea chemării ca martori a persoanelor care, neavând calitatea de organe de cercetare penală, încheie procese-verbale în faza premergătoare procesului penal.

20. Curtea a statuat, totodată, în deciziile precitate, că procesul-verbal întocmit în condiţiile prevăzute de art. 61 din Codul de procedură penală poate constitui „mărturie în acuzare”, potrivit jurisprudenţei de principiu în materie a instanţei de la Strasbourg (Hotărârea din 9 noiembrie 2006, pronunţată în Cauza Kaste şi Mathisen împotriva Norvegiei, paragraful 53; Hotărârea din 27 februarie 2001, pronunţată în Cauza Luca împotriva Italiei, paragraful 41), organele enumerate în cuprinsul normei căpătând calitatea de „martori” în sensul Convenţiei (Hotărârea din 24 aprilie 2012, pronunţată în Cauza Damir Sibgatullin împotriva Rusiei, paragraful 45).

21. Aşa încât, Curtea a constatat că posibilitatea conferită de normele procesual penale ale art. 114 alin. (4), de a fi audiate în calitate de martor şi persoanele care au întocmit procese-verbale în temeiul art. 61 din Codul de procedură penală - organele de constatare, se constituie într-o garanţie a respectării dreptului la un proces echitabil, iar nu într-o încălcare a acestuia. Curtea a apreciat că textul criticat oferă posibilitatea audierii persoanelor care întocmesc procese-verbale potrivit art. 61 din Codul de procedură penală, aceasta constituindu-se, în egală măsură, într-o garanţie a exercitării dreptului acuzatului de a interoga martorii, expresie a exercitării dreptului la apărare şi implicit a prezumţiei de nevinovăţie, ca garanţie a dreptului la un proces echitabil.

22. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a modifica jurisprudenţa Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele deciziilor precitate sunt aplicabile şi în prezenta cauză.

23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Cornel Hang în Dosarul nr. 2.292/176/2017/a1 al Tribunalului Alba - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 65 alin. (1) raportat la art. 64 alin. (1) lit. c) şi art. 114 alin. (4) din Codul de procedură penală, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Alba - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 19 aprilie 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Mihaela Ionescu


*) Decizia Curţii Constituţionale nr. 97 din 1 martie 2018 a fost publicată ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 540 din 29 iunie 2018.

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 244

din 19 aprilie 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 117 alin. (1) lit. a) şi lit. b) din Codul de procedură penală

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 117 alin. (1) lit. a) şi lit. b) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Gabriel Gicovanu în Dosarul nr. 2.356/110/2017/a1.14 al Curţii de Apel Bacău - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.509D/2017.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că, la dosar, autorul excepţiei a comunicat o adresă prin care solicită judecarea în lipsă a acesteia, iar partea Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a depus concluzii scrise prin care solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 562 din 19 septembrie 2017.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 25 septembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 2.356/110/2017/a1.14, Curtea de Apel Bacău - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 117 alin. (1) lit. a) şi lit. b) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Gabriel Gicovanu în soluţionarea contestaţiei formulate, în faza camerei preliminare, împotriva încheierii nr. 152/P din 8 august 2017, prin care au fost respinse, ca nefondate, cererile şi excepţiile invocate, printre alţii, şi de autorul excepţiei. În susţinerea contestaţiei - astfel cum rezultă din actul de sesizare - autorul arată că se impune excluderea declaraţiei dată în faza de urmărire penală de către martora în acuzare Mădălina Nicoleta Bădiţă, fiica concubinei inculpatului Toader Vicol.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul arată că unul dintre martorii în acuzare este fiica concubinei unuia dintre inculpaţii din cauză, astfel încât s-ar impune excluderea probei dată în faza de urmărire penală. Apreciază că soluţia legislativă cuprinsă în art. 117 alin. (1) lit. a) şi lit. b) din Codul de procedură penală, care exclude de la dreptul de a refuza să fie audiate în calitate de martor persoanele care au

stabilit relaţii asemănătoare acelora de familie - respectiv fiica concubinei care locuieşte cu inculpatul-este neconstituţională, întrucât încalcă art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1) şi art. 26 alin. (1) din Legea fundamentală. Reţine că temeiul pentru reglementarea dreptului de refuz al audierii se află în sfera de protecţie a relaţiilor de familie, iar noţiunea de „viaţă de familie" nu este restrânsă doar la familiile bazate pe căsătorie şi poate include alte relaţii de fado, astfel încât nu există niciun motiv obiectiv şi rezonabil pentru care copiii concubinului suspectului sau inculpatului, care eventual locuiesc cu acesta, să fie excluşi de la dreptul de a refuza să dea declaraţii în calitate de martori în procesul penal.

6. Curtea de Apel Bacău - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. În acest sens, face referire la dispoziţiile art. 177 din Codul penal, care reprezintă o contopire a prevederilor art. 149 şi art. 1491 din Codul penal anterior, cu unele modificări, la care au fost adăugate şi acele persoane care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copii, în cazul în care convieţuiesc. Reţine că, în noua concepţie, expresia „membru de familie a fost extinsă şi absoarbe integral în conţinutul său noţiunea de „rude apropiate”. Introducerea în conţinutul noţiunii de „membru de familie” a persoanelor care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copii, în cazul în care convieţuiesc, este considerată pe deplin justificată, în condiţiile numărului mare de cupluri care trăiesc astăzi în uniune liberă. Reţine că, deşi subminează instituţia căsătoriei, asimilarea ar putea fi admisă din raţiuni umanitare, mai ales când convieţuirea a avut o durată mare sau foarte mare. Arată că noţiunea de „membru de familie”, folosită de Codul penal, a fost armonizată cu cea deja consacrată în Legea nr. 217/2003, dar şi cu reglementări existente în alte coduri penale europene, în concordanţă cu convenţiile internaţionale în materia combaterii violenţei în familie, ratificate de România, precum şi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a statuat că familia cuprinde şi relaţiile de facto între persoane care convieţuiesc în afara căsătoriei. Reţine că expresia „membru de familie” este des folosită în Codul penal, această calitate privind, cel mai frecvent, persoana subiectului activ nemijlocit, constituind fie un element circumstanţial de agravare, fie o cauză de nepedepsire sau o condiţie de punere în mişcare din oficiu a acţiunii penale. Totodată, „membru de familie” poate fi subiect activ nemijlocit calificat în cazul unor infracţiuni sau poate constitui subiect pasiv circumstanţiat în cazul altor infracţiuni. Numeroasele întrebuinţări ale acestei expresii în legea penală au determinat introducerea respectivei norme explicative în titlul X al părţii generale a Codului penal. Observă că efectele penale ale legăturilor de rudenie sunt limitate doar la ascendenţi, descendenţi, fraţi şi surori, precum şi copiii acestora, în opinia instanţei, art. 177 alin. (1) din Codul penal prevede o enumerare limitativă a persoanelor care, în înţelesul legii penale, sunt considerate „membru de familie". Observă că efectele rudeniei sunt aceleaşi, fie că ea decurge din legăturile de consangvinitate existente între părţi, fie că legătura de rudenie decurge din adopţie, legiuitorul prevăzând explicit că prin membru de familie se înţeleg şi persoanele devenite prin adopţie, potrivit legii, astfel de rude. Observă, totodată, că în noţiunea de „membru de familie”au mai fost incluse persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi (concubinii) sau dintre părinţi şi copii (socrii faţă de ginere sau noră, naşii faţă de cei pe care-i cunună sau botează), cu condiţia ca aceştia să trăiască împreună în acelaşi loc, să coabiteze. Aceasta înseamnă că persoanele respective trăiesc, se întreţin şi locuiesc împreună, suportând împreună cheltuielile gospodăriei din veniturile lor comune. Reţine că norma explicativă are în vedere membrii de familie ai autorului, iar nu pe cei ai victimei, cu care acesta nu se află în relaţia cerută de art. 177 din Codul penal. Reţine, de asemenea, că şi copilul rezultat din afara căsătoriei este membru de familie cu tatăl său, filiaţia fiind o chestiune de fapt ce urmează a fi stabilită în cadrul procesului penal. Apreciază că scopul instituirii dispoziţiilor art. 117 din Codul de procedură penală îl constituie necesitatea obţinerii unui probatoriu care să reflecte în mod obiectiv situaţia de fapt, în lipsa oricărui subiectivism. Or, în situaţia rudelor, soţilor, foştilor soţi, relaţiile de afecţiune existente pot denatura realitatea faptelor, astfel că declaraţiile acestora nu pot fi considerate ca fiind obiective. Apreciază că aceeaşi este situaţia şi în cazul persoanelor care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi, declaraţiile acestora fiind la fel de lipsite de obiectivitate ca şi cele ale rudelor, soţilor sau foştilor soţi. Consideră că, prin nerecunoaşterea dreptului de a refuza să dea declaraţie în calitate de martor copiilor concubinei/concubinului unui incul pat/in cui pate, se Încalcă dispoziţiile art. 16 din Constituţie şi ale art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, distincţia făcută între persoanele enumerate în cuprinsul art. 117 alin. (1) din Codul de procedură penală şi copiii concubinei inculpatului/inculpatei fiind nejustificată şi contrar raţiunii avută de legiuitor în momentul instituirii acestui privilegiu. Apreciază că, atât timp cât, raportat la art. 177 din Codul penal, inclusiv concubinii sunt asimilaţi membrilor de familie, nu se justifică în niciun fel omisiunea legiuitorului de a include în art. 117 din Codul de procedură penală şi copiii concubinilor, dacă aceştia trăiesc, se întreţin şi locuiesc împreună, suportând cheltuielile gospodăriei din veniturile lor comune, situaţie care generează o discriminare nefundamentată, contrară Constituţiei.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, având în vedere că, prin Decizia nr. 562 din 19 septembrie 2017, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art. 117 alin. (1) lit. a) şi lit. b)din Codul de procedură penală, care exclude de la dreptul de a refuza să fie audiate în calitate de martor persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi este neconstituţională.

9. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. 117 alin. (1) lit. a) şi lit. b) din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale, în măsura în care nu le este recunoscut dreptul de a refuza să fie audiate ca martori într-o anumită cauză penală şi persoanelor care au stabilit relaţii asemănătoare acelora de familie, între unul dintre concubini şi copilul celuilalt concubin, care convieţuiesc. Reţine că, asupra prevederilor art. 117 alin. (1) lit. a) şi lit. b) din Codul de procedură penală, Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia nr. 562 din 19 septembrie 2017, ocazie cu care a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art. 117 alin. (1) lit. a) şi lit. b), care exclude de la dreptul de a refuza să fie audiate în calitate de martor persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi, este neconstituţională. Având ca punct de plecare considerentele deciziei precitate, consideră că soluţia cuprinsă în prevederile art. 117 alin. (1) lit. a) şi lit. b) din Codul de procedură penală,

care exclude de la dreptul de a refuza să fie audiate în calitate de martor persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora de familie, cum este în cazul de faţă „fiica concubinei cu care locuieşte inculpatul”, este neconstituţională. Prin nerecunoaşterea dreptului de a refuza să dea declaraţii în calitate de martor persoanelor care au stabilit relaţii asemănătoare acelora de familie între unul dintre concubini şi copilul celuilalt concubin, care convieţuiesc, se încalcă art. 1 alin. (5) din Constituţie, cu atât mai mult cu cât art. 177 alin. (1) din Codul penal defineşte expresia „membru de familie” reţinând şi persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copii, în cazul în care convieţuiesc. Apreciază că un martor aflat în relaţie de familie, fiind copilul concubinei/concubinului suspectului ori inculpatului are un interes real şi actual de a refuza să dea o declaraţie în cauză. În aceste condiţii, stabilirea dreptului de a refuza să dea declaraţii în calitate de martor doar pentru soţul, ascendenţii şi descendenţii în linie directă, precum şi fraţii şi surorile suspectului sau inculpatului, persoanele care au avut calitatea de soţ al suspectului sau inculpatului este în contradicţie cu principiul egalităţii în faţa legii, consacrat de art. 16 alin. (1)din Constituţie, conform căruia, în situaţii egale, tratamentul juridic aplicat nu poate fi diferit, întrucât trebuie să se respecte relaţia şi sentimentele de afecţiune existente între persoanele care trăiesc în concubinaj, precum şi între aceştia şi copiii unuia dintre concubini. În consecinţă, apreciază că se aplică un tratament diferit între soţul, ascendenţii şi descendenţii în linie directă, precum şi fraţii şi surorile suspectului sau inculpatului, persoanele care au avut calitatea de soţ al suspectului sau inculpatului şi persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora de familie între unul dintre concubini şi copilul celuilalt concubin, care convieţuiesc. Cât priveşte aspectele practice ce ţin de audierea persoanelor care au stabilit relaţii asemănătoare acelora de familie, între unul dintre concubini şi copilul celuilalt concubin, care convieţuiesc, în calitate de martori, consideră că organele de urmărire penală, precum şi instanţele, pot înţelege că sunt situaţii în care o relaţie dintre unul dintre concubini şi copilul celuilalt concubin poate fi mai puternică decât o relaţie de rudenie între copil şi părintele natural.

10 Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, concluziile scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 117 alin. (1) lit. a) şi lit. b) din Codul de procedură penală, având următorul conţinut: „Au dreptul de a refuza să fie audiate în calitate de martor următoarele persoane: a) soţul, ascendenţii şi descendenţii în linie directă, precum şi fraţii şi surorile suspectului sau inculpatului; b) persoanele care au avut calitatea de soţ al suspectului sau al inculpatului. “

13. Autorul excepţiei susţine că normele procesual penale criticate sunt contrare dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul legalităţii, art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor şi art. 26 alin. (1) potrivit căruia autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reaminteşte - cu privire la condiţiile de admisibilitate a

excepţiei - că, potrivit jurisprudenţei sale, „legătura cu soluţionarea cauzei”, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecăţii, cât şi necesitatea invocării excepţiei de neconstituţionalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiţii ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigenţele pe care le impun aceste dispoziţii legale, în privinţa pertinenţei excepţiei de neconstituţionalitate în desfăşurarea procesului (a se vedea Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014). Prin urmare, condiţia relevanţei excepţiei de neconstituţionalitate, respectiv a incidenţei textului de lege criticat în soluţionarea cauzei aflate pe rolul instanţei judecătoreşti, nu trebuie analizată în abstracto, ci trebuie verificat în primul rând interesul procesual al invocării excepţiei de neconstituţionalitate, mai ales din prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituţionalităţii textului de lege criticat.

15. În acest context, al analizei admisibilităţii excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 117 alin. (1) lit. a) şi lit. b) din Codul de procedură penală au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 562 din 19 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 837 din 23 octombrie 2017, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art. 117 alin. (1) lit. a) şi lit. b), care exclude de la dreptul de a refuza să fie audiate în calitate de martor persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi, este neconstituţională. În motivarea soluţiei sale, instanţa de control constituţional a reţinut, printre altele, că temeiul pentru reglementarea dreptului de refuz al audierii se află în sfera de protecţie a relaţiilor de familie (viaţă de familie care cuprinde şi relaţiile de facto, potrivit jurisprudenţei instanţei de la Strasbourg), raţiunea dreptului de a refuza să declare în calitate de martor al persoanelor enumerate în art. 117 alin. (1) lit. a) şi lit. b) din Codul de procedură penală constând în ocrotirea sentimentelor de afecţiune pe care soţul, fostul soţ, ascendenţii sau descendenţii, fraţii şi surorile suspectului sau inculpatului le pot avea faţă de aceştia din urmă, scopul instituirii acestui drept fiind protejarea vieţii de familie în cauza în care Curtea a pronunţat Decizia nr. 562 din 19 septembrie 2017, precitată, inculpatul, autor al excepţiei de neconstituţionalitate, era concubinul martorei a cărei declaraţie solicitase a fi exclusă.

16. În cauza în care a fost invocată prezenta excepţie de neconstituţionalitate, însă, martora - a cărei declaraţie autorul excepţiei solicită a fi exclusă - nu este fiica concubinei autorului, ci este fiica concubinei altui inculpat din cauză. În

aceste condiţii, Curtea constată că, în cauză, autorul excepţiei de neconstituţionalitate şi martora a cărei declaraţie se solicită a fi exclusă nu sunt „persoane care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre părinţi şi copii, în cazul în care convieţuiesc”, potrivit art. 177 alin. (l) lit. c) din Codul penal, pentru ca acesta să justifice un interes în invocarea prezentei excepţii de neconstituţionalitate. Cu alte cuvinte, Curtea constată că normele procesual penale criticate ar putea fi aplicabile în cauza dedusă judecăţii în ceea ce priveşte exerciţiul dreptului de refuz al audierii privind pe martora Mădălina Nicoleta Bădiţă în raport cu un alt inculpat din dosarul penal - Toader Vicol, doar astfel fiind justificată evitarea „dilemei morale” la care instanţa de control constituţional a făcut referire în Decizia nr. 562 din 19 septembrie 2017, precitată, iar nu în raport cu autorul excepţiei de neconstituţionalitate.

17. În aceste condiţii, Curtea constată că, în privinţa normelor procesual penale criticate, devine incidenţă lipsa condiţiei interesului în invocarea excepţiei de neconstituţionalitate, prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituţionalităţii normelor procesual penale criticate în ceea ce îl priveşte pe autorul excepţiei. Or, Curtea a subliniat în jurisprudenţa sa că, „constatarea neconstituţionalităţii unui text de lege ca urmare a invocării unei excepţii de neconstituţionalitate trebuie să profite autorilor acesteia şi nu poate constitui doar un instrument de drept abstract. Neconstituţionalitatea unei dispoziţii legale nu are numai o funcţie de prevenţie, ci şi una de reparaţie, întrucât ea vizează în primul rând situaţia concretă a cetăţeanului lezat în drepturile sale prin norma criticată” (Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, paragraful 30, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016). Tot astfel, Curtea a mai reţinut, într-o altă cauză, că „autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu are un interes real, personal în promovarea acesteia. Astfel, posibila admitere a excepţiei nu ar schimba cu nimic situaţia acestuia (...)” (Decizia nr. 315 din 5 iunie 2014, paragraful 20, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 24 iulie 2014, cu referire la Decizia nr. 29 din 21 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 3 aprilie 2014). Curtea constată că aceste considerente sunt aplicabile, mutatis mutandis, şi în prezenta cauză, unde eventuala admitere a excepţiei de neconstituţionalitate nu ar produce nicio consecinţă în ceea ce priveşte situaţia autorului excepţiei de neconstituţionalitate. În aceste condiţii, examinarea constituţionalităţii normelor criticate ar transforma, în mod nepermis, controlul pe calea excepţiei de neconstituţionalitate într-un control abstract.

18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 117 alin. (1) lit. a) şi lit. b) din Codul de procedura penală, excepţie ridicată de Gabriel Gicovanu în Dosarul nr. 2 356/110/2017/a1.14 al Curţii de Apel Bacău - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bacău - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 19 aprilie 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Mihaela Ionescu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Programului de acţiuni pe anul 2018 privind proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţie pentru reducerea riscului seismic la construcţiile cu destinaţia de locuinţă multietajate, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 7 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Programul de acţiuni pe anul 2018 privind proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţie pentru reducerea riscului seismic la construcţiile cu destinaţia de locuinţă multietajate, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţie la construcţiile cu destinaţia de locuinţă prevăzute în anexă se finanţează potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Sirma Caraman,

secretar de stat

 

Bucureşti, 12 iulie 2018,

Nr. 522.

 

ANEXĂ

 

PROGRAMUL DE ACŢIUNI PE ANUL 20181)

privind proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţie pentru reducerea riscului seismic la construcţiile cu destinaţia de locuinţă multietajate, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public

 

A. EXECUŢIE LUCRĂRI DE INTERVENŢIE

 

A.1. Municipiul Bucureşti

Caracteristici macroseismice ale amplasamentului - ag = 0,30g2)

 

Nr. crt.

Adresă imobil

Anul construirii

Regim înălţime

Nr. apartamente

Arie desfăşurată

(mp)

1

Calea Victoriei nr. 101, corp A + B

sector 1

1938

S + P+ 10E

95

7.572

2

Bd. N. Bălcescu nr. 32-34

sector 1

1935

S + P + 9E

45

6.996

3

Str. Boţea nu nr. 3 A-3B

sector 1

1935/1936

S + P + 8E + Ms/7E

90

10.593

4

Intr. Victor Eftimiu nr. 9

sector 1

1935

S + P + 8E

88

7.905

5

Str. Ştirbei Vodă nr. 20

sector 1

1935

S + P + 6E + Ms

33

4.250

6

Str. Ion Câmpineanu nr. 9

sector 1

1937

S + P + 6E + Ms

17

1.870

7

Bd. Schitu Măgureanu nr. 19

sector 1

1930

S + P + 6E + Ms

14

2.970

8

Str. Dl. Mendeleev nr. 17/Piaţa Amzei nr. 15

sector 1

1935

S + P + 6E

44

4.579

9

Str. Dionisie Lupu nr. 55

sector 1

1936

S + P + 5E

13

1.222

10

Str. George Enescu nr. 21

sector 1

1932

S + P + 5E + MS

12

1.331

11

Str. Biserica Enei nr. 14

sector 1

1936

S + P + 5E

26

2.849

12

Str. Ion Brezoianu nr. 38

sector 1

1935

S + P + 5E

9

1.542

13

Str. Batistei nr. 5

sector 2

1933

2S + P+10E

26

3.065

14

Str. Speranţei nr. 24

sector 2

1940

S + P + 6E

11

1.600

15

Str. Armenească nr. 28-28A/Str. Semilunei nr. 8

sector 2

1935

S + P + 5E + MS/5E/5E

20

3.945

16

Calea Moşilor nr. 96

sector 2

1900

S + P + 5E + Ms

11

1.803

17

Str. Pictor Ştefan Luchian nr. 3

sector 2

1935

Ds + P + 5E

19

2.120

18

Bd. Carol I nr. 63

sector 2

1937

S + P + 5E + Ms

18

1.769

19

Str. Pictor Ştefan Luchian nr. 12C

sector 2

1933

S + P + 4E + MS

11

864

20

Str. Spătarului nr. 36

sector 2

1934

S + P + 4E

19

2131

21

Piaţa Pache Protopopescu nr. 11

sector 2

1935

S + P + 3E + MS

10

1.410

22

Str. Franceză nr. 9

sector 3

1910

S + P + 6E

45

4.356

23

Str. Sfânta Vineri nr. 5

sector 3

1933

S + P + 4E + MS

12

1.762

24

Str. Eforiei nr. 8

sector 5

1940

S + P + 8E + Ms

58

5.917

25

Calea Plevnei nr. 1

sector 5

1930

S + P + 8E

52

6.022

26

Bd. M. Kogălniceanu nr. 51

sector 5

1929

S + P + 7E

43

7.353

27

Str. Mihai Vodă nr. 15

sector 5

1914

S + P + 6E

15

1.878

28

Bd. M. Kogălniceanu nr. 30, corp A + B

sector 5

1922

S + P + 4E + MS

37

4.501

29

Bd. Schitu Măgureanu nr. 3

sector 5

1891

S + P + 4E + MS

31

4.076

30

Str. Vânători nr. 17

sector 5

1938

S + P + 5E

9

918


1) Program elaborat în baza propunerilor Primăriei Municipiului Bucureşti şi consiliilor judeţene, cu avizul prefectului municipiului Bucureşti şi prefecţilor judeţelor, la calitatea acestora de preşedinţi ai comitetelor pentru situaţii de urgenţă, şi avizat de Comisia Naţională de Inginerie Seismică organizată pe lângă Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

2) Valori de calcul pentru acceleraţia „ag” cuprinse în Harta de zonare a acceleraţiei terenului pentru proiectare din Codul de proiectare seismică P100-1/2013.

 

A.2. Municipiul Câmpina, judeţul Prahova

Caracteristici macroseismice ale amplasamentului - ag = 0,35 g2)

 

Nr. crt.

Adresă imobil

Anul construirii

Regim înălţime

Nr. apartamente

Arie desfăşurată

(mp)

1

Str. Schelelor nr. 3, blocA6

1965

P + 10E

176

15.040

 

A.3. Municipiul Tulcea, judeţul Tulcea

Caracteristici macroseismice ale amplasamentului - ag = 0,25 g2)

 

Nr. crt.

Adresă imobil

Anul construirii

Regim înălţime

Nr. apartamente

Arie desfăşurată

(mp)

1

Str. Isaccei nr. 11-13, bloc I 3

1960-1963

P+4E

30

2.810

2

Str. Isaccei nr. 11-13, bloc I 4

1960-1963

P + 4E

30

2.810

 

A.4. Municipiul Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna

Caracteristici macroseismice ale amplasamentului - ag = 0,20 g2)

 

Nr. crt.

Adresă imobil

Anul construirii

Regim înălţime

Nr. apartamente

Arie desfăşurată

(mp)

1

Str. Dealului nr. 11, bloc 25

1976

P + 10E

69

5.952

 

A.5. Municipiul Suceava, judeţul Suceava

Caracteristici macroseismice ale amplasamentului - ag = 0,20 g2)

 

Nr. crt.

Adresă imobil

Anul construirii

Regim înălţime

Nr. apartamente

Arie desfăşurată

(mp)

1

Str. Mărăşeşti bloc nr. 48 A, tronson 2

1970

P + 4E

60

856

 

A.6. Municipiul Bacău, judeţul Bacău

Caracteristici macroseismice ale amplasamentului - ag = 0,35 g2)

 

Nr. crt.

Adresă imobil

Anul construirii

Regim înălţime

Nr. apartamente

Arie desfăşurată

(mp)

1

Str. Mărăşeşti nr. 4

1961

P + 4E

102

13.125

2

Str. Mărăşeşti nr. 7

1961

P + 4E

61

7.500

3

Str. Mărăşeşti nr. 9

1961

P + 4E

48

5.625

4

Str. Mărăşeşti nr. 10

1961

P + 4E

63

9.375

5

Str. Mărăşeşti nr. 12

1961

P + 4E

76

11.250


2) Valori de calcul pentru acceleraţia „ag” cuprinse în Harta de zonare a acceleraţiei terenului pentru proiectare din Codul de proiectare seismică P100-1/2013.

 

B. PROIECTARE LUCRĂRI DE INTERVENŢIE

B.1. Municipiul Bacău, judeţul Bacău

Caracteristici macroseismice ale amplasamentului - ag = 0,35 g2)

 

Nr. crt.

Adresă imobil

Anul construirii

Regim înălţime

Nr. apartamente

Arie desfăşurată

(mp)

1

Str. Mărăşeşti nr. 4

1961

P + 4E

102

13.125

2

Str. Mărăşeşti nr. 7

1961

P + 4E

61

7.500

3

Str. Mărăşeşti nr. 9

1961

P + 4E

48

5.625

4

Str. Mărăşeşti nr. 10

1961

P + 4E

63

9.375

5

Str. Mărăşeşti nr. 12

1961

P + 4E

76

11.250

 

B.2. Municipiul Bucureşti

Caracteristici macroseismice ale amplasamentului - ag = 0,30 g2)

 

Nr. crt.

Adresă imobil

Anul construirii

Regim înălţime

Nr. apartamente

Arie desfăşurată

(mp)

1

Calea Victoriei nr. 95

sector 1

1938

S + P+ 11E

37

4.167

2

Str. Nicolae Iorga nr. 22

sector 1

1939

S + P + 6E + Ms

31

3.140

3

Str. Alexandru Xenopol nr. 3

sector 1

1940

S + P + 8E

37

4.250

4

Calea Victoriei nr. 112

sector 1

1939

S + P + Mz + 8E

27

5.212

5

Str. Gările Nord nr. 6-8, bloc Ă, corp principal

sector 1

1959

S + P + 9E

414

12.900

6

Bd. Gheorghe Magheru nr. 12-14

sector 1

1929/1931

S + P + 7E/9E

54

7.600

7

Bd. Gheorghe Magheru nr. 27

sector 1

1935

S + P + 8E + Ms

49

4.302

8

Str. Ion Câmpineanu nr. 22

sector 1

1938

S + P + 8E

59

1.583

9

Str. Şipotul Fântânilor nr. 5

sector 1

1948

S + P + 7E

21

1.697

10

Str. Ion Brezoianu nr. 38 A

sector 1

1936

S + P + 6E

12

2.599

11

Bd. Dacia nr. 43

sector 1

1930

S + P + 5E + Ms

6

1.344

12

Str. Poiana Narciselor nr. 7

sector 1

1902

S + P + 4E

17

2.120

13

Str. Academiei nr. 15

sector 1

1890

S + P + 3E

10

675

14

Str. Tudor Arghezi nr. 26/Str. Batistei nr. 17

sector 2

1939

S + P + 8E

76

7.970

15

Str. Tudor Arghezi nr. 54

sector 2

1924

S + P + 7E

19

2.612

16

Calea Moşilor nr. 133

sector 2

1938

S + P + 7E

22

1.979

17

Calea Moşilor nr. 131

sector 2

1938

S + P + 5E + Ms

29

2.028

18

Str. Jean Louis Calderon nr. 2

sector 2

1910

S + P + Mz + 5E

22

3.745

19

Calea Moşilor nr. 149

sector 2

1934

S + Ds + P + 4E

12

1.084

20

Str. Armenească nr. 17A

sector 2

1932

S + P + 3E + Ms

11

1.438

21

Str. Doamnei nr. 5

sector 3

1934

P + 10E + MS

25

3.930

22

Str. Franceză nr. 52

sector 3

1934

S + P + 5E + Ms

25

4.140

23

Str. Doamnei nr. 3

sector 3

1890

P+4E/3E+MS

26

4.040

24

Str. Şelari nr. 22

sector 3

1900

S + P + 3E + Ms

16

570

25

Str. Colţei nr. 14

sector 3

1900

S + P + 3E

5

908

26

Str. Bibescu Vodă nr. 24, corp A

sector 4

1929

S + P + 2E + Ms

4

1 470

27

Str. Alexandru Beldiman nr. 1

sector 5

1940

S + P + 9E

82

9.062

28

Str. Ion Brezoianu nr. 6

sector 5

1936

S + P + 8E

29

1.465

29

Str. Sapientei nr. 1

sector 5

1930

S + P + 5E

15

2.189

30

Str. Mihai Vodă nr. 13

sector 5

1935

P + 4E

14

1.624

31

Şos. Panduri nr. 36

sector 5

1938

S + P + 4E

11

602

 

B.3. Municipiul Câmpina, Judeţul Prahova

Caracteristici macroseismice ale amplasamentului - ag = 0,35 g2)

 

Nr. crt.

Adresă imobil

Anul construirii

Regim înălţime

Nr. apartamente

Arie desfăşurată

(mp)

1

Str. Mihai Eminescu nr. 6

1960

P + 3E

32

1.054

2

Str. Mihai Eminescu nr. 8

1960

P + 3E

16

471

3

Str. Mihai Eminescu nr. 10

1960

P + 3E

32

2.125


2) Valori de calcul pentru acceleraţia „ag” cuprinse în Harta de zonare a acceleraţiei terenului pentru proiectare din Codul de proiectare seismică P100-1/2013.

 

B.4. Municipiul Iaşi, judeţul Iaşi

Caracteristici macroseismice ale amplasamentului - ag = 0,25 g2)

 

Nr. crt.

Adresă imobil

Anul construirii

Regim înălţime

Nr. apartamente

Arie desfăşurată

(mp)

1

Şos. Naţională nr. 184, bloc A1

1965

P + 4E

90

6.672

2

Şos. Naţională nr. 182, bloc A2

1965

P + 4E

90

6.672

3

Şos. Naţională nr. 186, bloc C1

1963

P + 4E

40

2.590

4

Şos. Naţională nr. 188, bloc C2

1963

P + 4E

40

2.590

5

Şos. Naţională nr. 190, bloc C3

1965

P + 4E

40

2.590

6

Şos. Naţională nr. 192, bloc C4

1965

P + 4E

40

2.590

 

B.5. Municipiul Ploieşti, judeţul Prahova

Caracteristici macroseismice ale amplasamentului - ag = 0,35 g2)

 

Nr. crt.

Adresă imobil

Anul construirii

Regim înălţime

Nr. apartamente

Arie desfăşurată

(mp)

1

Aleea Brebenei nr. 1, bloc 2

1962

P + 4E

30

2.285

2

Şos. Nordului nr. 3, bloc 4

1962

P + 4E

60

4.100

3

Şos. Nordului nr. 5, bloc 11

1962

P + 4E

60

4.100

4

Şos. Nordului nr. 7, bloc 12

1962

P + 4E

60

4.100

5

Str. Târnava nr. 4, bloc A4

1962

P + 4E

60

4.287

6

Str. Târnava nr. 4, bloc A5

1962

P + 4E

60

4.287

 

B.6. Municipiul Suceava, judeţul Suceava

Caracteristici macroseismice ale amplasamentului - ag = 0,20 g2)

 

Nr. crt.

Adresă imobil

Anul construirii

Regim înălţime

Nr. apartamente

Arie desfăşurată

(mp)

Nr. crt.

Adresă imobil

Anul construirii

1

Str. Mărăşeşti, bloc nr. 48 A, tronson 2

 

1970

 

P + 4E

 

60

856


2) Valori de calcul pentru acceleraţia „ag” cuprinse în Harta de zonare a acceleraţiei terenului pentru proiectare din Codul de proiectare seismică P100-1/2013.