MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 645         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 25 iulie 2018

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 332 din 10 mai 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

526. - Hotărâre pentru aprobarea Planului naţional de acţiune la radon

 

558. - Hotărâre privind transmiterea unei părţi dintr-un imobil din domeniul public al statului şi administrarea Ministerului Afacerilor Interne - Inspectoratul de Jandarmi Judeţean „General de brigadă Anton Berlescu” Bihor în domeniul public al municipiului Oradea şi pentru actualizarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

 

559. - Hotărâre privind transmiterea unei părţi dintr-un imobil din domeniul public al statului şi administrarea Ministerului Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Bihor în domeniul public al municipiului Oradea şi pentru actualizarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

 

564. - Hotărâre privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2018, pentru municipiul Sibiu, judeţul Sibiu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

245. - Ordin al preşedintelui Institutului Naţional de Administraţie privind aprobarea modalităţii de desfăşurare a Programului de formare specializată pentru ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici, anul 2018

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 332

din 10 mai 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plata a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Cosmin-Marian Văduva - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de Societatea OTP Bank România - S A. din Bucureşti în Dosarul nr. 4.052/314/2016 al Judecătoriei Suceava. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 56D/2018.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost în mod legal îndeplinită.

3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 285D/2018, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din Legea nr. 77/2016, precum şi a legii în ansamblul său, excepţie ridicată de Societatea Secapital SARL, reprezentată legal de Societatea Kruk România - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 15.447/197/2016 al Judecătoriei Braşov - Secţia civilă.

4. La apelul nominal se prezintă, în numele autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, avocat Claudiu Gânţoi, cu împuternicire depusă la dosar.

5. Având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea Dosarului nr. 285D/2018 la Dosarul nr. 56D/2018. Reprezentantul Ministerului Public şi avocatul prezent sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 285D/2018 la Dosarul nr. 56D/2018, care a fost primul înregistrat.

6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul avocatului autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia, aşa cum a fost formulată, având în vedere că, în fapt, cesionarul creanţei reziduale a încheiat un contract valabil de cesiune de creanţă, ajungându-se ca, prin efectul Legii nr. 77/2016, în principal prevederile art. 8 alin. (5), art. 10 şi art. 11 r pe care o apreciază ca fiind neconstituţională, această creanţă să fie ştearsă, iar debitorul să fie iertat de datorie pentru o creanţă pe care autoarea excepţiei de neconstituţionalitate o apreciază ca fiind valabilă la momentul cesiunii. Astfel, se ajunge ca, în mod retroactiv, să se confişte dreptul de creanţă dobândit în mod legal. Se încalcă, astfel, predictibilitatea legii şi dreptul de proprietate, iar legea dării în plată este ilegală din perspectiva drepturilor cesionarului creanţei.

7. Preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că prevederile legale contestate au fost analizate în Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, inclusiv din perspectiva art. 1 alin. (5) referitor la previzibilitatea legii şi, respectiv, art. 15 alin. (2) din Constituţie referitor la neretroactivitatea legii civile şi, prin urmare, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

8. Prin încheierea din 16 decembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 4.052/314/2016, Judecătoria Suceava a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din Legea nr. 77/2016, excepţie ridicată de Societatea OTP Bank România - S.A. din Bucureşti, într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei referitoare la îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a procedurii reglementate de Legea nr. 77/2016.

9. Prin încheierea din 6 decembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 15.447/197/2016, Judecătoria Braşov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din Legea nr. 77/2016, precum şi a legii în ansamblul său, excepţie ridicată de Societatea Secapital SARL, reprezentată legal de Societatea Kruk România - S.R.L., într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni formulate, în temeiul Legii nr. 77/2016, de consumatori.

10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că prevederile art. 11 din Legea nr. 77/2016 exced noţiunii de „aplicare imediată”, întrucât ştergerea datoriilor nu priveşte doar efectele viitoare ale contractelor de credit încheiate în trecut (ratele neachitate), ci şi efectele deja produse sub forma creanţelor scadente.

11. De asemenea, prevederile criticate încalcă şi dispoziţiile art. 44 alin, (1) şi ale art. 53 din Constituţie. Astfel, întrucât se aplică şi în privinţa contractelor de credit aflate în executare silită şi, deci, şi asupra ratelor scadente, legea nouă, Legea nr. 77/2016, încalcă dreptul de proprietate, născut şi actual, la data intrării sale în vigoare, pe care creditoarea îl are împotriva consumatorului (debitor). Legea nr. 77/2016 încalcă dispoziţia constituţională potrivit căreia dreptul de proprietate este garantat şi ocrotit în mod egal de lege, indiferent de titular, întrucât creditorul este obligat să dobândească în proprietate, prin darea în plată, imobilul aflat în garanţie, operaţiune care duce la stingerea tuturor obligaţiilor născute din contractul de credit ipotecar, fără a analiza dacă valoarea imobilului ce urmează a fi dat în plată este sau nu cel puţin egală cu valoarea soldului restant scadent la data intrării în vigoare a legii noi.

12. Se arată că Legea nr. 77/2016 încalcă prevederile constituţionale ale art. 11 şi 20, precum şi faptul că art. 11 din Legea nr. 77/2016 încalcă dispoziţiile art. 43 alin. (1) din Directiva europeană 2014/17/UE.

13. De asemenea, se mai afirmă că legiuitorul modifică condiţiile în care se modifică creanţa pentru trecut, creând un dezechilibru injust pentru participanţii la circuitul civil care, dacă ar fi cunoscut, de la momentul încheierii contractului, faptul că există riscul de a nu putea executa silit contractul până la concurenţa sumei împrumutate şi a costurilor aferente acesteia, nu ar mai fi încheiat contractul respectiv sau l-ar fi încheiat în alte condiţii.

14. În sfârşit, se arată că legiuitorul, plecând de la premisa potrivit căreia consumatorul se află mereu în inferioritate, a creat un dezechilibru sau chiar prejudiciu care, la data încheierii contractului, nu era previzibil, şi anume imposibilitatea acoperirii întregii creanţe, precum şi a costurilor aferente acesteia, inclusiv prin mijloacele procedurale puse la dispoziţie prin forţa coercitivă a statului.

15. Judecătoria Suceava apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

16. Judecătoria Braşov - Secţia civilă, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu îşi formulează opinia asupra temeiniciei excepţiei de neconstituţionalitate.

17. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

18. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorii- raportori, concluziile procurorului, concluziile avocatului prezent al uneia dintre autoarele excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

19. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

20. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum reiese din dispozitivul celor două acte de sesizare a Curţii, îl constituie dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea i, nr. 330 din 28 aprilie 2016, precum şi ale legii în ansamblul său. Deşi, în încheierea prin care Curtea a fost sesizată în Dosarul nr. 285D/2018, instanţa judecătorească a făcut referire la „întregul conţinut al Legii nr. 77/2016”, din examinarea criticilor de neconstituţionalitate rezultă că autoarea Societatea Secapital SARL, reprezentată legal de Societatea Kruk România - S.R.L. din Bucureşti, este nemulţumită, în realitate, doar de prevederile art. 11 din Legea nr. 77/2016, astfel încât Curtea reţine ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată doar aceste prevederi care au următorul conţinut:

- Art. 11: „În vederea echilibrării riscurilor izvorând din contractul de credit, precum şi din devalorizarea bunurilor imobile, prezenta lege se aplică atât contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, cât şi contractelor încheiate după această dată.”

21. În opinia autoarelor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 11 privind raportul dintre dreptul intern şi dreptul internaţional, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 44 privind garantarea dreptului de proprietate privată şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

22. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa în materie, a făcut distincţie între cele două teze ale art. 11 din Legea nr. 77/2016: teza întâi potrivit căreia „în vederea echilibrării riscurilor izvorând din contractul de credit, precum şi din devalorizarea bunurilor imobile, prezenta lege se aplică atât contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare ...”şi teza a doua, potrivit căreia „În vederea echilibrării riscurilor izvorând din contractul de credit, precum şi din devalorizarea bunurilor imobile, prezenta lege se aplică [. ..] cât şi contractelor încheiate după această dată”. În plus, Curtea a analizat constituţionalitatea celor două teze ale art. 11 din Legea nr. 77/2016 numai în coroborare cu alte dispoziţii conţinute în Legea nr. 77/2016, dată fiind legătura indisolubilă dintre normele legale. Prin urmare, instanţele judecătoreşti aplică celelalte norme din conţinutul Legii nr. 77/2016 ţinând cont de ipotezele prevăzute de art. 11 din Legea nr. 77/2016. Or, în prezenta cauză, sesizarea nu are ca obiect decât dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 77/2016, atât timp cât nici din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate şi nici din cuprinsul încheierilor de sesizare a instanţei constituţionale nu se pot desprinde critici de neconstituţionalitate a prevederilor legale incidente în soluţionarea litigiului dedus judecăţii. Astfel cum rezultă din jurisprudenţa Curţii Constituţionale în privinţa Legii nr. 77/2016, controlul de constituţionalitate nu poate fi realizat în absenţa indicării exprese a prevederilor acesteia care sunt incidente în soluţionarea litigiului aflat pe rolul instanţei de judecată, în cadrul căruia a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate. Prin urmare, Curtea va respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate.

23 Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin, (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de Societatea OTP Bank România - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 4.052/314/2016 al Judecătoriei Suceava şi de Societatea Secapital SARL, reprezentată legal de Societatea Kruk România - S.R.L. din Bucureşti, în Dosarul nr. 15.447/197/2016 al Judecătoriei Braşov - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Suceava şi Judecătoriei Braşov - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 10 mai 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Cosmin-Marian Văduva

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Planului naţional de acţiune la radon

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 35 lit. w) din Legea nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă Planul naţional de acţiune la radon, denumit în continuare PNAR, prevăzut în anexa nr. 1.

(2) PNAR abordează riscurile pe termen lung rezultate din expunerile la radon în locuinţe, în clădirile cu acces public şi în locurile de muncă pentru orice sursă de pătrundere a radonului, fie că este vorba de sol, de materiale de construcţii sau de apă.

(3) PNAR se actualizează periodic, în funcţie de rezultatele implementării direcţiilor strategice de acţiune stabilite.

(4) Prima revizie a PNAR se va realiza la 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 2. - (1) Pentru realizarea obiectivelor strategice prevăzute în PNAR, instituţiile implicate şi responsabile, după caz, conform atribuţiilor specifice, sunt: Ministerul Sănătăţii, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Cercetării şi Inovării, Ministerul Mediului, autorităţile administraţiei publice locale, Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare, asociaţii profesionale de arhitecţi şi constructori şi structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale din România.

(2) Pentru implementarea PNAR, instituţiile şi autorităţile menţionate la alin. (1) desfăşoară activităţile prezentate în anexa nr. 2.

(3) în vederea monitorizării implementării PNAR se constituie la nivel naţional comitetul interministerial de lucru pentru radon, organism interinstituţional, fără personalitate juridică, alcătuit din reprezentanţi nominalizaţi de către ministerele menţionate la alin. (1).

(4) Comitetul interministerial de lucru pentru radon are următoarele atribuţii principale:

a) dezvoltă şi monitorizează acţiunile specifice fiecărei direcţii strategice;

b) propune, dacă se consideră necesar, modificarea acţiunilor specifice fiecărei direcţii strategice sau introducerea unor acţiuni noi, după caz;

c) identifică, pe baza măsurătorilor de radon şi a distribuţiei concentraţiei activităţii radonului din aerul de interior, zonele în care concentraţia de radon, ca medie anuală, într-un număr semnificativ de clădiri, depăşeşte nivelul naţional de referinţă stabilit;

d) evaluează şi analizează periodic gradul de implementare

a PNAR şi propune, după caz, implicarea altor instituţii în derularea PNAR;

e) propune, dacă se consideră necesar, elaborarea/ modificarea cerinţelor de reglementare în scopul implementării PNAR;

f) propune organizarea de evenimente pentru diseminarea informaţiilor privind acţiunea radiaţiilor ionizante emise de radon în România;

g) solicită instituţiilor implicate prevăzute în anexa nr. 2 prezentarea rezultatelor referitoare la acţiunile întreprinse pentru implementarea PNAR.

Art. 3. - Finanţarea necesară îndeplinirii măsurilor specifice domeniului de activitate al fiecărei instituţii publice cu atribuţii în implementarea PNAR se asigură din bugetul de stat, respectiv bugetele locale, prin bugetele anuale aprobate fiecărei instituţii sau autorităţi publice, precum şi din alte surse potrivit legii.

Art. 4. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

*

Prezenta hotărâre transpune art. 103 şi anexa XVIII din Directiva 2013/59/Euratom a Consiliului din 5 decembrie 2013 de stabilire a normelor de securitate de bază privind protecţia împotriva pericolelor prezentate de expunerea la radiaţiile ionizante şi de abrogare a directivelor 89/618/Euratom, 90/641/Euratom, 96/29/Euratom, 97/43/Euratom şi 2003/122/Euratom, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 13 din 17 ianuarie 2014.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ministrul sănătăţii,

Ioana-Andreea Lambru

Sorina Pintea

Preşedintele Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare

Ministrul cercetării şi inovării,

Rodin Traicu

Nicolae Burnete

Viceprim-ministru, ministrul mediului,

p Ministrul afacerilor eterne,

Graţiela-Leocadia Gavrilescu

Dănuţ Sebastian Neculăescu,

p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi  administraţiei publice,

secretar de stat

Sirma Caraman,

p. Ministrul delegat pentru afaceri europene,

secretar de stat

Cristian-Gabriel Winzer,

Ministrul finanţelor publice,

secretar de stat

Eugen Orlando Teodorovici

 

 

Bucureşti, 12 iulie 2018.

Nr. 526.

 

ANEXA Nr.1

 

Planul naţional de acţiune la radon

 

Lista abrevierilor şi acronimelor:

ANPM - Agenţia Naţională de Protecţia Mediului

CNCAN - Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare

DS - direcţie strategică

MCI - Ministerul Cercetării şi Inovării

MDRAP - Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

MM - Ministerul Mediului

MS - Ministerul Sănătăţii

PNAR - Planul naţional de acţiune la radon

 

Legendă:

Laboratoarele desemnate - Laboratoare desemnate de CNCAN să desfăşoare investigaţii şi măsurători privind concentraţiile de radon

Asociaţii profesionale - Uniunea Arhitecţilor din România, Ordinul Arhitecţilor din România, Asociaţia Inginerilor Constructori din România, Asociaţia Medicilor de Familie, Asociaţia Patronală a Medicilor de Medicina Muncii

 

Măsuri/Acţiuni

Instituţii implicate

Instituţii responsabile

Termen-limită

Rezultate

DS1 - Stabilirea cadrului de reglementare şi a responsabilităţilor instituţiilor implicate în implementarea PNAR şi armonizarea cadrului de reglementare cu legislaţia existentă

Elaborarea metodologiei de măsurare a concentraţiei de radon în interiorul clădirilor

CNCAN

MS

CNCAN

Trim. III, 2018

Ordin CNCAN pentru aprobarea metodologiei de măsurare a concentraţiei de radon în interiorul clădirilor

Elaborarea cerinţelor privind desemnarea laboratoarelor de măsurare a radonului în interiorul clădirilor şi în sol

CNCAN

MS

CNCAN

Trim. III, 2018

Ordin CNCAN pentru aprobarea cerinţelor privind desemnarea laboratoarelor de măsurare a radonului în interiorul clădirilor

Elaborarea cerinţelor privind autorizarea laboratoarelor de măsurare a radioactivităţii în materialele de construcţie

CNCAN

MS

CNCAN

Trim. IV, 2018

Ordin CNCAN pentru actualizarea normei existente cu cerinţele privind desemnarea laboratoarelor de măsurare a radioactivităţii în materialele de construcţie

Stabilirea metodologiei de înregistrare a dozelor încasate de expuşii profesional la radiaţii ionizante ca urmare a expunerii la acţiunea radiaţiilor ionizante emise de radon

CNCAN

CNCAN

Trim. II, 2019

Norma privind dozimetria individuală aprobată prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 181/2002 privind aprobarea Normelor de dezafectare a obiectivelor instalaţiilor nucleare

Completarea reglementărilor tehnice ce vizează proiectarea clădirilor, cu rezultatele cartării radonului din interiorul clădirilor

MDRAP

MS

CNCAN

MDRAP

Trim. II, 2023

Reglementările tehnice care vizează proiectarea clădirilor se vor completa, după caz, de către MDRAP, cu rezultatele cartării radonului din interiorul clădirilor, în baza datelor/ informaţiilor furnizate de CNCAN.

DS2- Măsurarea concentraţiei radonului din interiorul clădirilor şi întocmirea hărţii de radon

Desemnarea laboratoarelor de măsurare a radonului din interiorul clădirilor

CNCAN

CNCAN

Permanent

Laboratoare desemnate

Realizarea măsurătorilor radonului din interiorul clădirilor

Laboratoarele desemnate

MCI

CNCAN

Permanent

Valori măsurate luând în considerare:

1. hărţile geologice actualizate ale teritoriului României, puse la dispoziţie de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Geologiei, Geofizicii, Geochimiei şi Teledetecţiei - IGR Bucureşti;

2. hărţi privind distribuţia factorilor care pot influenţa concentraţia de radon, puse la dispoziţie de ANPM;

3. informaţii privind radonul din aer măsurat zilnic de ANPM - prin agenţiile teritoriale de protecţia mediului, după caz, rezultatele radioactivităţii naturale măsurate trimestrial în punctele prestabilite din fiecare judeţ pentru sol, apă şi vegetaţie.

 

Elaborarea şi încărcarea bazei de date naţionale cu valorile concentraţiilor radonului măsurate în interiorul clădirilor şi mediile anuale

CNCAN

Laboratoare desemnate

CNCAN

Trim. I, 2019 Permanent

Harta de radon a României şi baza de date conţinând valorile concentraţiilor radonului din interiorul clădirilor şi mediile anuale, bază de date care se actualizează permanent

Stabilirea zonelor cu risc crescut de expunere la acţiunea radiaţiilor ionizante emise de radon

CNCAN

CNCAN

Trim. I, 2019

Zone identificate cu risc crescut de expunere la radon

DS3 - Identificarea locurilor de muncă din interiorul clădirilor şi a altor locuri de muncă din zonele cu risc crescut de expunere la acţiunea radiaţiilor ionizante emise de radon

Măsurarea nivelului de radon în locurile de muncă din interiorul clădirilor situate în zonele cu risc crescut de expunere la acţiunea radiaţiilor ionizante emise de radon

Laboratoarele desemnate

CNCAN

Trim. I, 2020

Locuri de muncă din interiorul clădirilor din zonele cu risc crescut de expunere la acţiunea radiaţiilor ionizante emise de radon, identificate

Elaborarea planului de măsuri de reducere a acţiunii radiaţiilor ionizante emise de radon, din zonele unde media anuală a concentraţiei de radon într-un număr semnificativ de clădiri depăşeşte nivelul naţional de referinţă, plan care va fi implementat de angajatori la locurile de muncă din interiorul clădirilor unde acţiunea radiaţiilor ionizante emise de radon depăşeşte nivelul naţional de referinţă

MS

CNCAN

MS

CNCAN

Trim IV, 2020

Planul de măsuri la locul de muncă care va fi implementat de angajatori.

Identificarea altor tipuri de locuri de muncă din zonele unde media anuală a concentraţiei de radon într-un număr semnificativ de clădiri depăşeşte nivelul naţional de referinţă şi unde nu se pot implementa măsuri de reducere a concentraţiei de radon

CNCAN

MS

MM

CNCAN

Trim. I, 2021

Locuri de muncă notificate la CNCAN conform art. 54 şi 103 din Directivă, luând în considerare hărţile şi locaţiile peşterilor destinate turismului şi cele pentru cercetare puse la dispoziţie de către ANPM

DS4- Acţiuni de prevenire şi control al pătrunderii radonului în clădirile ce urmează a fi construite şi acţiuni de remediere în clădirile existente

Identificarea şi prioritizarea clădirilor care necesită acţiuni de remediere

Autorităţile publice locale

Autorităţile publice locale

Trim. III, 2020

Studiu

Identificarea căilor de finanţare a proiectelor de lucrări de remediere

Instituţiile prevăzute la art. 2 alin. (1) din prezenta hotărâre

Instituţiile prevăzute la art. 2 alin. (1) din prezenta hotărâre

Trim. III, 2020

Studii, propuneri de acte normative

Elaborarea de ghiduri privind metodele de prevenire a pătrunderii radonului pentru clădirile noi şi de remediere a fiecărui tip de clădire existentă

Asociaţii profesionale Autorităţile publice locale

Instituţiile prevăzute la art. 2 alin. (1) din prezenta hotărâre

Trim. II, 2019

Ghiduri privind metodele de prevenire a pătrunderii radonului pentru clădirile noi şi de remediere a fiecărui tip de clădire existentă în funcţie de caracteristicile constructive şi nivelul de radon

Armonizarea măsurilor de reducere a concentraţiei de radon din interior cu alte măsuri cuprinse în programele naţionale existente precum: programe de calitate a aerului, antifumat etc.

MS

MM

MS

MM

Instituţiile prevăzute la art. 2 alin. (1) din prezenta hotărâre

Trim. III, 2020

Măsuri eficiente de reducere a concentraţiei de radon din interior armonizate cu alte măsuri din programe existente

 

Evaluarea subsecventă a acţiunilor de remediere

Autorităţile publice locale Laboratoarele desemnate Instituţiile prevăzute la art. 2 alin. (1) din prezenta hotărâre

Autorităţile publice locale Instituţiile prevăzute la art. 2 alin. (1) din prezenta hotărâre

Trim. IV, 2025

Baza de date naţională cu clădiri remediate

Raport de evaluare a eficienţei remedierii

DS5 - Realizarea Strategiei de informare, educare şi comunicare pentru sensibilizarea populaţiei şi informarea factorilor locali de decizie, a angajatorilor şi a angajaţilor cu privire la riscurile prezentate de radon

Evaluarea situaţiei existente în ceea ce priveşte informarea populaţiei asupra riscului de expunere la radon

Instituţiile prevăzute la art. 2 alin. (1) din prezenta botă rare

MS

Trim. III, 2018

Raport studiu

Elaborarea strategiei de informare la nivel naţional privind riscul expunerii populaţiei la radon

MS

MM

CNCAN Autorităţile publice locale Instituţiile prevăzute la art. 2 alin. (1) din prezenta hotărâre

MS

Trim. IV, 2018

Strategia de informare la nivel naţional privind riscul expunerii populaţiei la radon

Elaborarea de materiale informative precum: campanii de conştientizare/informare a populaţiei, broşuri, ştiri etc. specifice grupurilor-ţintă

MS

MM

Autorităţile publice locale

CNCAN

Asociaţiile profesionale

Asociaţiile autorităţilor administraţiei

publice locale din România,

precum:

asociaţia consiliilor judeţene,

asociaţia municipiilor

asociaţia oraşelor,

asociaţia comunelor.

MS

Permanent începând cu trim. IV, 2018

Materiale informative

Evaluarea eficienţei mesajelor şi ajustarea acestora, după caz

MS

MM

CNCAN

Autorităţile publice locale

Asociaţiile profesionale

Asociaţiile autorităţilor administraţiei

publice locale din România

MS

Permanent

Studii specifice

 

Informarea factorilor locali de decizie, a angajatorilor şi a angajaţilor cu privire la riscurile prezentate de radon

Instituţiile prevăzute la art. 2 alin. (1) din prezenta hotărâre Autorităţile publice locale consiliile judeţene, direcţiile judeţene de sănătate publică

MS, CNCAN

Permanent

Informări

DS6 - Reducerea riscurilor de cancer pulmonar care pot fi atribuite expunerii la acţiunea radiaţiilor ionizante emise de radon în corelaţie cu riscurile pentru fumători şi nefumători

Evaluarea stării de sănătate a populaţiei României în raport cu expunerea la acţiunea radiaţiilor ionizante emise de radonul din interior pe baza rezultatelor cartării

MS

MS

2021

Studii specifice

Elaborarea protocolului privind studiul pentru evaluarea stării de sănătate a populaţiei României în raport cu expunerea la acţiunea radiaţiilor ionizante emise de radonul din interior

MS

MS

2020

Protocol privind studiul pentru evaluarea stării de sănătate a populaţiei României în raport cu expunerea la acţiunea radiaţiilor ionizante emise de radonul din interior

Estimarea numărului de cancere datorate expunerii la acţiunea radiaţiilor ionizante emise de radonul din interior

MS

MS

2024

Studiu

Estimarea numărului de cancere evitate în urma implementării PNAR

MS

MS

2028

Studiu

DS7 - Formarea, instruirea şi perfecţionarea categoriilor profesionale care ar putea fi afectate de expunerea la acţiunea radiaţiilor ionizante emise de radon şi a celor implicaţi în implementarea PNAR

Elaborarea ghidurilor şi instruirea profesională a următoarelor categorii profesionale: arhitecţi, ingineri constructori, personal implicat în acţiuni de măsurare, de implementare a măsurilor de prevenire şi remediere a acţiunii radiaţiilor ionizante emise de radon şi cei care sunt implicaţi în implementarea PNAR

Asociaţiile profesionale Instituţiile prevăzute la art. 2 alin. (1) din prezenta hotărâre

Asociaţiile profesionale

2022

Ghiduri şi programe de instruire

Elaborarea ghidurilor şi instruirea profesională a următoarelor categorii profesionale: medici de medicina muncii, medici de familie etc.

MS

Asociaţiile profesionale Instituţiile prevăzute la art. 2 alin. (1) din prezenta hotărâre

Asociaţiile profesionale

2022

Ghiduri şi programe de instruire

 

ANEXA Nr. 2

 

Activităţile desfăşurate de instituţiile implicate pentru implementarea Planului naţional de acţiune la radon (PNAR)

 

1. Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare:

a) coordonează implementarea Planului naţional de acţiune la radon;

b) emite reglementări general obligatorii şi ghiduri pentru detalierea cerinţelor generale de securitate nucleară, securitate radiologică, protecţie împotriva acţiunii radiaţiilor ionizante, privind sistemele de management în domeniul nuclear, control al neproliferării armelor nucleare, protecţie fizică, transport al materialelor radioactive, gestionare a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat, planificare, pregătire şi răspuns în situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică, realizare a produselor şi serviciilor destinate instalaţiilor nucleare şi radiologice, precum şi orice alte reglementări necesare activităţii de autorizare şi control în domeniul nuclear:

c) controlează. În colaborare cu alte autorităţi care au, potrivit legii, atribuţii în domeniu, implementarea strategiei de reglementare şi control al situaţiilor de expunere existente;

d) stabileşte nivelurile de referinţă pentru situaţiile de expunere existentă, pe baza fezabilităţii controlului asupra situaţiei şi pe baza experienţei de gestionare a situaţiilor similare anterioare;

e) colaborează cu MS şi alte autorităţi competente, după caz, în vederea implementării PNAR;

f) elaborează, în colaborare cu alte instituţii din domeniu, metodologia de cartare şi de măsurare a concentraţiei radonului în interior, locuri de muncă şi clădirile cu acces public;

g) colaborează cu MS pentru elaborarea cerinţelor privind desemnarea laboratoarelor de măsurare a radonului în interiorul clădirilor şi a radioactivităţii în materialele de construcţie;

h) desemnează laboratoarele care desfăşoară investigaţii şi măsurători privind concentraţiile de radon din interiorul clădirilor sau concentraţiile de gaze din sol, în scopul estimării distribuţiei concentraţiilor de radon din interior, pentru gestionarea datelor de măsurare şi pentru stabilirea altor parametri relevanţi;

i) colaborează cu instituţii de specialitate pentru completarea reglementărilor tehnice ce vizează proiectarea cu rezultatele cartării radonului din interiorul clădirilor de pe teritoriul României;

j) colaborează cu instituţii de specialitate pentru identificarea locuinţelor unde media anuală a concentraţiei de radon depăşeşte nivelul naţional de referinţă, pentru a stabili, după caz, măsuri de reducere a concentraţiilor de radon în locuinţele respective;

k) realizează harta de radon şi gestionarea bazei de date naţionale conţinând valorile concentraţiilor radonului din interiorul clădirilor;

l) identifică, în colaborare cu MS, locurile de muncă în care concentraţia de radon este mai mare decât nivelul de referinţă;

m) revizuieşte punctele de măsurători pe baza datelor cumulate obţinute şi a nivelului de referinţă stabilit şi îmbunătăţeşte rezoluţia hărţii de radon;

n) elaborează, în colaborare cu MS, planul de măsuri de reducere a acţiunii radiaţiilor ionizante emise de radon din zonele în care concentraţia de radon, ca medie anuală, depăşeşte nivelul naţional de referinţă, plan care va fi implementat de angajatori la locurile de muncă în care acţiunea radiaţiilor ionizante emise de radon depăşeşte nivelul naţional de referinţă;

o) aprobă planul de măsuri la locurile de muncă aparţinând titularilor de autorizaţii din domeniul nuclear, pe baza zonelor în care concentraţia de radon, ca medie anuală, într-un număr semnificativ de clădiri, se preconizează că va depăşi nivelul naţional de referinţă;

p) identifică, în colaborare cu alte autorităţi, alte tipuri de locuri de muncă precum: peşteri, staţii de distribuţie a apei, arhive, indiferent de zona în care sunt localizate;

q) elaborează, împreună cu MS, ghiduri specifice privind măsurile de reducere a concentraţiei de radon, informaţiile privind importanţa măsurării radonului, mijloacele tehnice disponibile pentru reducerea concentraţiei, precum şi informaţiile privind riscurile asociate;

r) elaborează, împreună cu alte autorităţi, strategia de informare la nivel naţional privind riscul expunerii la radon la nivel local, în special în zonele în care se preconizează că seva depăşi nivelul naţional de referinţă;

s) elaborează, împreună cu alte autorităţi, materiale de informare precum: campanii de conştientizare/informare a populaţiei, broşuri, ştiri, specifice grupurilor-ţintă;

t) organizează, în colaborare cu MS şi asociaţiile profesionale, sistemul de instruire şi perfecţionare a categoriilor profesionale din sănătate care necesită competenţe specifice;

u) identifică, împreună cu instituţiile implicate în implementarea PNAR, căile de finanţare a proiectelor de lucrări de remediere.

2. Ministerul Sănătăţii:

a) colaborează cu CNCAN şi alte autorităţi competente, după caz, în vederea implementării PNAR;

b) participă la elaborarea, în colaborare cu alte instituţii din domeniu, a metodologiei de cartare şi de măsurare a concentraţiei radonului în locuinţe, locuri de muncă şi clădirile cu acces public, metodologie care include şi cerinţele privind determinarea concentraţiei de radon în interior;

c) elaborează, în cooperare cu CNCAN, cerinţele privind autorizarea laboratoarelor de măsurare a radioactivităţii în materialele de construcţie;

d) completează, în cooperare cu CNCAN şi MDRAP, reglementările tehnice ce vizează proiectarea, cu rezultatele cartării radonului din interiorul clădirilor de pe teritoriul României;

e) colaborează cu CNCAN şi celelalte instituţii cu responsabilităţi în implementarea PNAR pentru identificarea zonelor unde media anuală a concentraţiei de radon într-un număr semnificativ de clădiri depăşeşte nivelul naţional de referinţă şi pentru a stabili, după caz, măsuri de reducere a concentraţiilor de radon în locuinţele respective;

f) colaborează cu CNCAN şi celelalte instituţii cu responsabilităţi în implementarea PNAR pentru identificarea locurilor de muncă din zonele unde media anuală a concentraţiei de radon într-un număr semnificativ de clădiri depăşeşte nivelul naţional de referinţă;

g) revizuieşte, împreună cu celelalte instituţii implicate, din 5 în 5 ani, punctele de măsurători pe baza datelor cumulate obţinute şi a nivelului de referinţă stabilit;

h) elaborează, în colaborare cu CNCAN, planul de măsuri de reducere a acţiunii radiaţiilor ionizante emise de radon, din zonele în care concentraţia de radon, ca medie anuală, depăşeşte nivelul naţional de referinţă, plan care va fi implementat de angajatori la locurile de muncă în care acţiunea radiaţiilor ionizante emise de radon depăşeşte nivelul naţional de referinţă;

i) identifică, în colaborare cu CNCAN şi MM, alte tipuri de locuri de muncă precum: peşteri, staţii de distribuţie a apei, indiferent de zona în care sunt localizate;

j) elaborează, împreună cu CNCAN, ghiduri specifice privind măsurile de reducere a concentraţiei de radon, informaţiile privind importanţa măsurării radonului, mijloacele tehnice disponibile pentru reducerea concentraţiei, precum şi informaţiile privind riscurile asociate;

k) armonizează programul de reducere a concentraţiei de radon din interior cu alte programe existente precum: programe de calitate a aerului, antifumat;

l) elaborează, în colaborare cu instituţiile implicate, strategia de informare la nivel naţional privind riscul expunerii la radon;

m) evaluează situaţia existentă în ceea ce priveşte informarea populaţiei asupra riscului de expunere la radon;

n) elaborează, în colaborare cu instituţiile implicate, materiale informative precum: campanii de conştientizare/informare a populaţiei, broşuri, ştiri, specifice grupurilor-ţintă;

o) informează, în colaborare cu instituţiile implicate, factorii locali de decizie, angajatorii şi angajaţii cu privire la riscurile prezentate de expunerea la radon;

p) evaluează, în colaborare cu autorităţile competente, starea de sănătate a populaţiei României în raport cu expunerea la acţiunea radiaţiilor ionizante emise de radonul din interior pe baza rezultatelor cartării;

q) elaborează protocolul privind studiul pentru evaluarea stării de sănătate a populaţiei României în raport cu expunerea la acţiunea radiaţiilor ionizante emise de radonul din interior;

r) estimează numărul de cancere datorate expunerii la radonul din interior şi numărul de cancere evitate în urma implementării PNAR;

s) elaborează ghiduri şi realizează instruirea profesională a următoarelor categorii profesionale; medici de medicina muncii, medici de familie;

t) identifică, împreună cu instituţiile implicate în implementarea PNAR, căile de finanţare a proiectelor de lucrări de remediere.

3. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice:

a) colaborează cu autorităţile competente, după caz, în vederea implementării PNAR;

b) verifică implementarea reglementărilor tehnice actualizate, care vizează proiectarea, ţinând cont de rezultatele cartării radonului din interiorul clădirilor de pe teritoriul României;

c) identifică, împreună cu instituţiile implicate în implementarea PNAR, căile de finanţare a proiectelor de lucrări de remediere.

4. Ministerul Cercetării şi Inovării:

a) colaborează cu autorităţile competente, după caz, în vederea implementării PNAR;

b) prin intermediul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Geologiei, Geofizicii, Geochimiei şi Teledetecţiei pune la dispoziţia CNCAN şi a laboratoarelor desemnate hărţile geologice actualizate ale teritoriului României;

c) identifică, împreună cu instituţiile implicate în implementarea PNAR, căile de finanţare a proiectelor de lucrări de remediere.

5. Autorităţile administraţiei publice locale:

a) sprijină implementarea măsurilor din PNAR, la nivel local;

b) sprijină realizarea acţiunilor de remediere a clădirilor care necesită aceasta;

c) identifică, împreună cu instituţiile implicate în implementarea PNAR, căile de finanţare a proiectelor de lucrări de remediere;

d) urmăresc implementarea, în colaborare cu instituţiile din domeniu, a metodelor de reducere a radonului în faza de construcţie;

e) gestionează acţiunile de remediere şi elaborează, împreună cu instituţiile implicate, strategia de informare la nivel naţional privind riscul expunerii la radon la nivel local, în special în zonele în care se preconizează că va depăşi nivelul naţional de referinţă;

f) elaborează, împreună cu instituţiile implicate, materiale informative precum: campanii de conştientizare/informare a populaţiei, broşuri, ştiri, specifice grupurilor-ţintă;

g) identifică, împreună cu instituţiile implicate, canalele de comunicare eficiente;

h) urmăresc, împreună cu instituţiile implicate, eficienţa mesajelor informative transmise populaţiei şi ajustarea acestora, după caz;

i) informează, împreună cu toate autorităţile competente, angajatorii şi angajaţii cu privire la riscurile prezentate de radon;

j) armonizează măsurile de reducere a concentraţiei de radon cu alte programe existente.

6. Laboratoarele desemnate:

a) solicită şi obţin desemnarea ca laborator desemnat;

b) desfăşoară investigaţii şi măsurători privind concentraţiile de radon din interiorul clădirilor sau concentraţiile de gaze din sol, în scopul estimării distribuţiei concentraţiilor de radon din interior, pentru gestionarea datelor de măsurare şi pentru stabilirea altor parametri relevanţi, cum ar fi tipurile de sol şi rocă, permeabilitatea şi conţinutul de radiu-226 din rocă sau sol;

c) transmit la CNCAN şi la autorităţile administraţiei publice locale/consiliile judeţene, rezultatele obţinute;

d) realizează, în colaborare cu CNCAN, harta de radon şi baza de date naţională conţinând valorile concentraţiilor radonului din interiorul clădirilor.

7. Asociaţiile profesionale elaborează, împreună cu autorităţile competente, ghidurile pentru instruirea profesională, în domeniul expunerii la radon, a următoarelor categorii profesionale: arhitecţi, ingineri constructori, personal implicat în acţiuni de măsurare, de implementare a măsurilor de prevenire şi remediere a acţiunii radiaţiilor ionizante emise de radon şi cei care sunt implicaţi în implementarea PNAR, medici de medicina muncii, medici de familie.

8. Structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale din România:

a) identifică, împreună cu instituţiile implicate, canalele de comunicare eficiente;

b) urmăresc, împreună cu instituţiile implicate, eficienţa mesajelor şi ajustarea acestora, după caz;

c) pun la dispoziţia CNCAN şi a laboratoarelor desemnate informaţii privind numărul de locuitori, populaţia permanentă din zona investigată - factorul de ocupanţă.

9. Ministerul Mediului:

a) pune la dispoziţie hărţi privind distribuţia factorilor care pot influenţa concentraţia de radon;

b) pune la dispoziţia grupului de lucru hărţile şi locaţiile peşterilor destinate turismului şi cele pentru cercetare;

c) transmite grupului de lucru informaţii privind radonul din aer măsurat zilnic de ANPM - prin agenţiile teritoriale de protecţia mediului, după caz, rezultatele radioactivităţii naturale măsurate trimestrial în punctele prestabilite din fiecare judeţ pentru sol, apă şi vegetaţie.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind transmiterea unei părţi dintr-un imobil din domeniul public al statului şi administrarea Ministerului Afacerilor Interne - Inspectoratul de Jandarmi Judeţean „General de brigadă Anton Berlescu” Bihor în domeniul public al municipiului Oradea şi pentru actualizarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

 

Având în vedere art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 867 alin. (1) şi art. 869 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi al art. 9 alin. (1) şi art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă actualizarea valorii de inventar a imobilului cu nr. MFP 34178, aflat în domeniul public al statului şi administrarea Ministerului Afacerilor Interne - Inspectoratul de Jandarmi Judeţean „General de brigadă Anton Berlescu” Bihor, ca urmare a reevaluării, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 1.

Art. 2. - (1) Se aprobă trecerea unei părţi din imobilul prevăzut la art. 1 din domeniul public al statului şi administrarea Ministerului Afacerilor Interne - Inspectoratul de Jandarmi Judeţean „General de brigadă Anton Berlescu” Bihor în domeniul public al municipiului Oradea, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 2, precum şi declararea acesteia din bun de interes public naţional în bun de interes public local.

(2) Trecerea în domeniul public al municipiului Oradea a părţii de imobil prevăzute la alin. (1) se face în scopul realizării de către Consiliul Local al Municipiului Oradea a obiectivului de investiţii „Realizare legătură pe cele trei direcţii a liniilor de tramvai în intersecţia dintre străzile Primăriei – Decebal - Calea Aradului şi extindere linie nouă de tramvai pe traseul Calea Aradului - Str. Făgăraşului - Str. Atelierelor (cu acces depou OTL) şi legătura pe toate direcţiile cu str. D. Cantemir, precum şi de construire a canalizaţiei pentru reţele de utilităţi subterane”.

Art. 3. - Dacă în termen de 5 ani de la data preluării părţii de imobil prevăzute la art. 2 nu se realizează obiectivul de investiţii, aceasta revine în domeniul public al statului şi se dă în administrarea Ministerului Afacerilor Interne - Inspectoratul de Jandarmi Judeţean „General de brigadă Anton Berlescu” Bihor, în condiţiile legii. Ministerul Afacerilor Interne este abilitat să iniţieze procedurile necesare în acest sens.

Art. 4. - Predarea-primirea părţii de imobil, transmisă potrivit art. 2 alin. (1), se face pe bază de protocol încheiat între părţile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 5. - Ministerul Afacerilor Interne îşi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenţa cantitativ-valorică şi, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, va opera modificarea corespunzătoare a anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 6. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor interne,

Carmen Daniela Dan

Viceprim-ministru,

ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Paul Stănescu

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 24 iulie 2018.

Nr. 558.

 

ANEXA Nr.1

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a Imobilului aflat În domeniul public al statului şi administrarea Ministerului Afacerilor Interne - Inspectoratul de Jandarmi Judeţean „General de brigadă Anton Berlescu” Bihor, pentru care se actualizează valoarea de Inventar ca urmare a reevaluării

 

Nr. MFP

Codul de clasificaţie

Denumirea imobilului

Adresa imobilului

Persoana juridică ce administrează imobilul

Valoarea de inventar actualizată (lei)

34178

8.19.01

45-32

Municipiul Oradea,

Str. Universităţii nr. 2,

judeţul Bihor

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul de Jandarmi Judeţean „General de brigadă Anton Berlescu” Bihor

CUI -4208536

16.280.447,18

 

ANEXA Nr. 2

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a unei părţi dintr-un imobil care trece din domeniul public al statului şi administrarea Ministerului Afacerilor Interne - Inspectoratul de Jandarmi Judeţean „General de brigadă Anton Berlescu” Bihor în domeniul public al municipiului Oradea, judeţul Bihor

 

Nr. MFP

Codul de clasificaţie

Denumirea imobilului care se transferă

Adresa imobilului

Persoana juridică de la care se transmite imobilul

Persoana juridică la care se transmite imobilul

Datele de identificare a părţii de imobil care se transmite

Valoarea de inventar actualizată a părţii de imobil care se transmite (lei)

34178

(parţial)

8.19.01

45-32

(parţial)

Municipiul Oradea,

Str. Universităţii nr. 2,

judeţul Bihor

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul de Jandarmi Judeţean „General de brigadă Anton Berlescu” Bihor

CUI -4208536

Municipiul Oradea

CUI - 4230487

Teren în suprafaţă de 3.126 mp 1 construcţie în suprafaţă totală construită de 145 mp

CF nr. 201455

441.466,32

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind transmiterea unei părţi dintr-un imobil din domeniul public al statului şi administrarea Ministerului Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Bihor în domeniul public al municipiului Oradea şi pentru actualizarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

 

Având în vedere prevederile art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 2 alin. (1) şi (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 867 alin, (1) şi art. 869 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, şi al art. 9 alin. (1) şi art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă actualizarea valorii de inventar a imobilului aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Afacerilor Internelor - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Bihor, înregistrat la poziţia cu nr. M.F.P. 111897, în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 1, ca urmare a reevaluării acestuia.

Art. 2. - (1) Se aprobă trecerea unei părţi a imobilului prevăzut la art. 1 din domeniul public al statului şi administrarea Ministerului Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Bihor în domeniul public al municipiului Oradea, judeţul Bihor, conform datelor de identificare prevăzute în anexa nr. 2, precum şi declararea acestuia din bun de interes public naţional în bun de interes public local.

(2) După preluare, partea de imobil transmisă potrivit alin. (1) se va utiliza în vederea realizării proiectului de interes public local privind „Realizare legătură pe cele trei direcţii a liniilor de tramvai în intersecţia dintre străzile Primăriei – Decebal - Calea Aradului şi o extindere linie nouă de tramvai pe traseul Calea Aradului - Str. Făgăraşului - Str. Atelierelor (cu acces depou O.T.L.) şi legătura pe toate direcţiile cu str. D. Cantemir”, precum şi a construirii canalizaţiei pentru reţelele de utilităţi subterane.

(3) Dacă în termen de 5 (cinci) ani de la data semnării Protocolului de predare-primire nu se finalizează, partea de imobil transmisă potrivit alin. (1) revine în domeniul public al statului şi administrarea Ministerului Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Bihor, în condiţiile legii. Ministerul Afacerilor Interne este abilitat să iniţieze procedurile necesare în acest sens.

Art. 3. - Predarea-preluarea părţii din imobilul şi clădirile transmise potrivit art. 2 se face pe bază de protocol încheiat între părţile interesate, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 4. - Ministerul Afacerilor Interne îşi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenţele cantitativ-valorice şi, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, va opera modificările intervenite potrivit prezentei hotărâri în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 5. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor interne,

Carmen Daniela Dan

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Paul Stănescu

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 24 iulie 2018.

Nr. 559.

 

ANEXA Nr.1

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilului cu numărul de cadastru 05-67, aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bihor, la care se actualizează valoarea de inventar

 

Nr. M.F.P.

Codul de clasificare

Denumirea bunului din domeniul public al statului

Adresa

Elementele-cadru de descriere tehnică

Valoarea de inventară bunului imobil înscrisă în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului (lei)

Valoarea de inventar

actualizată în urma reevaluării (lei)

Administratorul bunului/CUl

111897

8.19.01

05-67

Judeţul Bihor

Construcţii şi teren*)

1.601.100

4.969.361,59

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bihor

CUI -4230371


*) Conform prevederilor Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.718/2011 pentru aprobarea Precizărilor privind întocmirea şi actualizarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare, instituţiile a căror activitate este organizată în baza unor legi speciale şi care au bunuri cu date de identificare clasificate completează anexele la hotărârile Guvernului numai cu acele date care nu sunt clasificate.

 

ANEXA Nr. 2

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a unei părţi dintr-un imobil care trece din domeniul public al statului şi administrarea Ministerului Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţiei al Judeţului Bihor în domeniul public al municipiului Oradea

 

Nr. M.F.P.

Codul de clasificaţie

Denumirea imobilului transferat

Adresă/ Cartea funciară/ Nr. cadastrale

Persoana juridică de la care se transmite imobilul (CUI)

Persoana juridică la care se transmite imobilul

Datele de identificare ale părţii de imobil care se transmite

Valoarea de inventar

- lei -

111897

parţial

8.19.01

05-67

Judeţul Bihor, municipiul Oradea,

Str. Făgăraşului nr. 13;

CF 201456 Oradea

Nr. cad. 201456, CF 201457

Nr. cad. 201457

Ministerul Afacerilor Interne -

Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bihor

CUI-4230371

Municipiul Oradea

CUI-4230487

Imobil:

Teren în suprafaţă totală de 820 mp, compus din lot 1 în suprafaţă de 750 mp şi lot 2 în suprafaţă de 70 mp.

Nr. construcţii = 4:

Suprafaţa construită 103 mp

Regim de înălţime C1: P

Suprafaţa construită C1 = 15 mp

Regim de înălţime C2: P

Suprafaţa construită C2 = 38 mp

Regim de înălţime C3; P

Suprafaţa construită C3 = 34 mp

Regim de înălţime C4: P

Suprafaţa construită C4 = 16 mp

Valoare de inventar a imobilului, teren şi construcţii:

123553,70

Clădiri:

29995,33

Teren:

93558,37

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2018, pentru municipiul Sibiu, judeţul Sibiu

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicata, şi al art. 29 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă suplimentarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2018 cu suma de 10.000 mii lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2018, şi alocarea acesteia bugetului local al municipiului Sibiu, judeţul Sibiu, pentru finanţarea investiţiei „Sistem de supraveghere video în municipiul Sibiu, judeţul Sibiu”.

Art. 2. - Ordonatorul principal de credite răspunde de modul de utilizare, în conformitate cu dispoziţiile legale, a sumei alocate potrivit prevederilor art. 1.

Art. 3. - Ministerul Finanţelor Publice este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în volumul şi structura bugetului de stat pe anul 2018.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Paul Stănescu

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 24 iulie 2018.

Nr. 564.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE SI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

INSTITUTUL NAŢIONAL DE ADMINISTRAŢIE

 

ORDIN

privind aprobarea modalităţii de desfăşurare a Programului de formare specializată pentru ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici, anul 2018

 

Având în vedere prevederile:

- art. 3 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.005/2016 privind organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Administraţie, cu modificările ulterioare;

- art. 26 din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea programului de formare specializată pentru ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 832/2007, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordinului viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, nr. 4.857/2018 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului naţional de admitere la Programul de formare specializată pentru ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici, anul 2018;

- Hotărârii Consiliului de coordonare nr. 14 din 23.07.2018;

- Referatului de aprobare nr. 3.065 din 23.07.2018 a proiectului Ordinului privind aprobarea modalităţii de desfăşurare a Programului de formare specializată pentru ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici, anul 2018,

în temeiul art. 3 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 23/2016 privind înfiinţarea Institutului Naţional de Administraţie, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 44/2017, cu modificările ulterioare,

preşedintele Institutului Naţional de Administraţie emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă modalitatea de desfăşurare a Programului de formare specializată pentru ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici, anul 2018, conform anexei care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Institutului Naţional de Administraţie,

Pavel Năstase

 

Bucureşti, 23 iulie 2018.

Nr. 245.

 

ANEXĂ

 

MODALITATEA DE DESFĂŞURARE

a Programului de formare specializată pentru ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici, anul 2018

 

Nr. crt.

Module de formare

Durata

(zile/ore)

(3 zile/24 ore)

Perioada de desfăşurare

1.

Administraţia publică din România în contextul valorilor şi obiectivelor actuale ale Uniunii Europene

18

12-14 septembrie 2018

2.

Planificarea strategică şi coordonarea politicilor publice

18

19-21 septembrie 2018

3.

Îmbunătăţirea performanţei serviciilor publice

18

26-28 septembrie 2018

4.

Managementul proiectelor cu finanţare externă din FESI

18

10-12 octombrie 2018

5.

Leadership public

18

17-19 octombrie 2018

6.

Management financiar şi bugetar

18

24-26 octombrie 2018

7.

Comunicare şi social media

18

7-9 noiembrie 2018

8.

Managementul şi dezvoltarea resurselor umane

18

14-16 noiembrie 2018

9.

Evaluare finală

4-6 decembrie 2018

10.

Restanţe

12 decembrie 2018