MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 649         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 26 iulie 2018

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

208. - Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României

 

610. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României

 

615. - Decret pentru numirea preşedintelui Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 263 din 24 aprilie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

541. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 94/2006

 

542. - Hotărâre pentru completarea anexei nr. 58 la Hotărârea Guvernului nr. 1.362/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Vâlcea, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Vâlcea

 

546. - Hotărâre privind actualizarea datelor de identificare şi a valorii de inventar ale unui imobil aparţinând domeniului public al statului şi transmiterea unei părţi din acesta din administrarea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor - Penitenciarul Bacău în administrarea Ministerului Transporturilor, în vederea realizării de către Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A. a obiectivului de investiţii „Varianta de ocolire Bacău”

 

554. - Hotărâre privind modificarea datelor de identificare şi actualizarea valorii de inventar a unor bunuri aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Consiliului Superior al Magistraturii

 

555. - Hotărâre pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Construire centru de instruire sintetică P+3. Clădire simulatoare de zbor şi spaţii conexe echipată cu un simulator de zbor FFS Boeing 737 NG”

 

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea şi completarea Legii nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - Legea nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 3 iulie 2017, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 1, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (2) şi (3), cu următorul cuprins:

„(2) Regia Autonomă «Monitorul Oficial» se organizează ca regie autonomă, sub autoritatea Camerei Deputaţilor,

(3) Regia Autonomă «Monitorul Oficial» este persoana juridică care desfăşoară activitate de interes public naţional şi funcţionează pe bază de gestiune economică şi autonomie financiară “

2. Articolul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 2. - Editorul Monitorului Oficial al României este Camera Deputaţilor.

3. La articolul 3, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 3. - (1) Editarea Monitorului Oficial al României constituie un serviciu public asigurat de către Regia Autonomă «Monitorul Oficial», care funcţionează sub autoritatea Camerei Deputaţilor.”

4. Articolul 12 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 12. - (1) Actele care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I şi Partea a II-a, se înaintează secretarului general al Camerei Deputaţilor, în copie certificată, de către autorităţile emitente, sub semnătura conducătorului acestora sau a locţiitorului său.

(2) Secretarul general al Camerei Deputaţilor transmite Regiei Autonome «Monitorul Oficial» spre publicare actele prevăzute la alin. (1).”

5. Articolul 13 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 13. - Autorităţile emitente au obligaţia de a comunica neîntârziat, în scris, secretarului general al Camerei Deputaţilor date, informaţii şi precizări, solicitate de acesta sau de Regia Autonomă «Monitorul Oficial», necesare îndeplinirii cerinţelor de publicare.”

6. Articolul 14 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 14. - Retragerea actelor de la publicare se poate face numai de către cel care a solicitat publicarea, cu încuviinţarea secretarului general al Camerei Deputaţilor şi cu suportarea, de către solicitant, a cheltuielilor aferente, efectuate de Regia Autonomă «Monitorul Oficial» în procesul de editare şi publicare.”

7. Articolul 16 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 16. - Republicarea actelor normative se face cu aprobarea secretarului general al Camerei Deputaţilor, pe baza avizului prealabil al Consiliului Legislativ.”

8. La articolul 17, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 17. - (1) în cazul în care, după publicarea actului normativ, se descoperă erori materiale, la cererea organului emitent, adresată secretarului general al Camerei Deputaţilor, se procedează la publicarea unei rectificări.”

9. La articolul 20, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 20. - (1) Cheltuielile determinate de publicarea actelor în Monitorul Oficial al României se suportă de către emitenţi, pe baza tarifelor aprobate anual de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, la propunerea Regiei Autonome «Monitorul Oficial».”

10. Articolul 21 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 21. - Monitorul Oficial al României, Partea I, se editează, în traducere, şi în limba maghiară. Pentru Partea I în limba maghiară, cheltuielile de publicare se suportă din bugetul Camerei Deputaţilor.”

11. Articolul 22 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 22. - Procedura publicării în părţile I - VII, procedura republicării şi a rectificării, precum şi cea a publicării unor acte normative în numere speciale, cu tiraj limitat, se stabilesc prin ordin al secretarului general al Camerei Deputaţilor.”

Art. II. - (1) în 3 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, prin ordin al secretarului general al Camerei Deputaţilor se numeşte Consiliul de administraţie al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”. Prin excepţie de la prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 111/2016, cu modificările şi completările ulterioare, Consiliul de administraţie este compus din 9 membri, dintre care unul este directorul general al Regiei Autonome „Monitorul Oficial” şi preşedinte al consiliului de administraţie.

(2) Din Consiliul de administraţie al Regiei Autonome „Monitorul Oficial” fac parte, în mod obligatoriu, un reprezentant al secretarului general al Camerei Deputaţilor şi un reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice.

Art. III. - (1) în termen de 7 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin hotărâre a Guvernului se aprobă organizarea şi funcţionarea Regiei Autonome „Monitorul Oficial”.

(2) La data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la alin. (1) se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 358/1991 privind înfiinţarea şi organizarea Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 14 septembrie 2011.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, în condiţiile art. 77 alin. (2), cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

CARMEN-ILEANA MIHĂLCESCU

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 25 iulie 2018.

Nr. 208.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (3) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 25 iulie 2018.

Nr. 610.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru numirea preşedintelui Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 53 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 40 lit. g)din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 772 din 11 iulie 2018,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna judecător Corina-Alina Corbu se numeşte în funcţia de preşedinte al Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pe o perioadă de 3 ani.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 25 iulie 2018.

Nr. 615.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 263

din 24 aprilie 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Varga Attila - judecător

Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, excepţie ridicată de Alin Delon Lică în Dosarul nr. 680/3/2016 (3.585/2016) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală, care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.336D/2017.

2. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, prezent personal şi asistat de doamna avocat Florentina Beatrice Dan, din cadrul Baroului Bucureşti, cu delegaţie depusă la dosar, precum şi partea Iulian Gheorghe. Lipsesc celelalte părţi, procedura de citare fiind legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că dosarul este la al doilea termen de judecată, primul termen fiind pe data de 3 aprilie 2018, când, în vederea pregătirii apărării, în temeiul dispoziţiilor art. 222 alin, (1) din Codul de procedură civilă şi ale art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea a amânat dezbaterile pentru data de 24 aprilie 2018.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul apărătorului autorului excepţiei, care pune concluzii de admitere a acesteia. Se arată să excepţia de neconstituţionalitate este admisibilă. Pe fond se susţine că art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 nu distinge între faptele pe care le incriminează şi elementul material al infracţiunii prevăzute la art. 2 alin. (1) din aceeaşi lege, creând, atât la nivelul instanţelor, cât şi în rândul destinatarilor legii, o reală confuzie între infracţiunile reglementate prin dispoziţiile legale anterior menţionate, instanţele arătând, în jurisprudenţa lor, că nu se poate reţine un concurs între cele două infracţiuni. Se susţine că, de altfel, ipoteza introducerii sau cea a scoaterii din ţară a drogurilor, prevăzută la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, nu ar fi posibilă fără realizarea unor operaţiuni precum procurarea, transportul sau întreţinerea acestora, fapte incriminate la art. 2 alin. (1) din acelaşi act normativ. Se face trimitere la Decizia penală nr. 1.137 din 12 aprilie 2002, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin care s-a reţinut că infracţiunea prevăzută de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 nu este o formă agravată a infracţiunii prevăzute la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000. Se susţine că textul criticat creează confuzie, ca urmare a faptului că legiuitorul nu a înţeles să arate, în mod concret, care sunt elementele prin care poate fi săvârşită infracţiunea prevăzută la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, aspect ce încalcă principiul convenţional al legalităţii incriminării şi a pedepsei, reglementat la art. 7 paragraful 1 din Convenţie, principiu care este reglementat şi în legislaţia internă, la nivel constituţional şi legal. Se apreciază, prin urmare, că noţiunile de „introducere” şi „scoatere”, „importul” şi „exportul” sunt lipsite de claritate, precizie şi previzibilitate, creând premisa aplicării acestora ca rezultat al unor interpretări arbitrare. Se conchide că textul criticat încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) şi art. 23 alin. (12) din Constituţie.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată. Se susţine că autorul excepţiei invocă, mai degrabă, o problemă de Interpretare şi aplicare a textului criticat, în concret de stabilire a încadrării juridice a faptelor care fac obiectul cauzei penale În care a fost invocată prezenta excepţie de neconstituţionalitate. Se susţine că, pe de o parte, art. 3 din Legea nr. 143/2000 sancţionează traficul internaţional de droguri, în timp ce art. 2 din Legea nr. 143/2000, cu care textul criticat este comparat, sancţionează traficul naţional, iar, pe de altă parte, chiar dacă faptele incriminate la art. 3 anterior menţionat presupun şi activitatea de transport, totuşi, aceasta este o acţiune diferită de cea incriminată la art. 2 din Legea nr. 143/2000. Se arată că acesta din urmă are în vedere transportul naţional al drogurilor de risc şi mare risc, pe când art. 3 din Legea nr. 143/2000 implică şi protecţia relaţiilor sociale referitoare la frontiera de stat şi, în subsidiar, şi pe cele referitoare la Codul vamal. Pentru aceste motive, se susţine că obiectul material al infracţiunii prevăzute la art. 3 din Legea nr. 143/2000 este mai complex decât cel al art. 2 din Legea nr. 143/2000. Se arată că şi urmările imediate ale celor două infracţiuni sunt diferite. Se susţine că această problemă a fost tranşată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 15 din 25 aprilie 2017, prin care a statuat că în ipoteza invocată de autorul excepţiei există un concurs între infracţiunile reglementate la art. 2 alin. (1) şi art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.

5. În replică, apărătorul autorului excepţiei susţine că termenii „importul”, „exportul”, „introducerea”, „scoaterea” nu sunt adecvaţi pentru a fi folosiţi în domeniul dreptului penal, cu atât mai mult cu cât, în prezenta cauză, ţările între care au avut loc operaţiunile de import-export fac parte din Uniunea Europeană, în interiorul căreia operaţiunile comerciale sunt libere.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

6. Prin Decizia penală nr. 357/A din 7 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 680/3/2016 (3.585/2016), Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului Ilicit de droguri, excepţie ridicată de Alin Delon Lică într-o cauză având ca obiect stabilirea vinovăţiei autorului excepţiei pentru săvârşirea infracţiunii reglementate la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.

7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 sunt lipsite de claritate, precizie şi previzibilitate, întrucât nu specifică dacă în elementul material al laturii sale obiective sunt cuprinse şi variantele normative enumerate la art. 2 alin, (1) din Legea nr. 143/2000, motiv pentru care, atât în rândul instanţelor, cât şi în rândul destinatarilor legii penale, textul criticat creează confuzii în ceea ce priveşte încadrarea juridică a faptelor. Sunt date ca exemple două decizii penale, prin care instanţele au reţinut, pe de o parte, că nu se poate reţine un concurs între infracţiunile reglementate la art. 2 alin. (1) şi art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, întrucât ipoteza introducerii sau scoaterii din ţară a drogurilor de risc, prevăzută prin textul criticat, nu poate fi posibilă fără procurarea, transportul, deţinerea etc. acestora, acţiuni incriminate prin art. 2 alin. (1) anterior menţionat, iar, pe de altă parte, că infracţiunea de la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 nu este o formă agravată a infracţiunii prevăzute la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000. Se arată că obiectul prezentei excepţii nu are în vedere identificarea unei practici neunitare în privinţa aplicării textului criticat, ci lipsa reglementării, în cuprinsul acestuia, măcar cu titlu exemplificativ, a modalităţilor prin care poate fi realizat elementul material al laturii obiective a infracţiunii, termenii folosiţi de legiuitor, de „introducere sau scoatere din ţară” şi „import sau export” fiind mult prea generali. Se susţine că textul criticat nu încalcă dispoziţiile constituţionale şi convenţionale invocate, întrucât destinatarii legii nu pot deduce, fără echivoc, care este conduita sancţionată prin acesta şi dacă, săvârşind una dintre acţiunile prevăzute la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, comit o singură infracţiune sau două infracţiuni concurente, cea reglementată prin textul criticat şi cea prevăzută la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000. Se susţine ca, aşa fiind, prevederile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 creează premisele unei duble incriminări, aspect ce contravine principiului legalităţii incriminării.

8. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se susţine că acţiunea de introducere în ţară a unor droguri de risc nu absoarbe acţiunea de procurare a acestora, motiv pentru care dispoziţiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 nu conţin o dublă incriminare. Se arată că legiuitorul a incriminat, la art. 2 alin. (1) din legea anterior menţionată, circulaţia drogurilor de risc sub control naţional, în considerarea faptului că acestea sunt substanţe periculoase pentru sănătatea şi viaţa oamenilor. Pentru aceleaşi motive, prin textul criticat, a fost reglementată infracţiunea de „introducerea sau scoaterea din ţară, precum şi importul ori exportul de droguri de risc”, modalitatea de exprimare a acţiunilor incriminate fiind de domeniul tehnicii legislative, aspect asupra căruia legiuitorul are o competenţă exclusivă. Se susţine, totodată, că autorul excepţiei nu formulează veritabile critici de neconstituţionalitate, ci are în vedere modalitatea de interpretare şi aplicare a textului criticat, în cauza dedusă judecăţii, aspect din perspectiva căruia prezenta excepţie de neconstituţionalitate este inadmisibilă.

9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

10. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se susţine că prevederile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 nu pot genera dificultăţi de interpretare, acestea fiind clare, precise şi previzibile. Se face trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi la cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la standardele de calitate a legii. Se susţine că sintagmele „import”, „export”, „introducere în ţară”, „scoatere din ţară” au înţelesul obişnuit, în limba română, indicând activităţi concrete, a căror detaliere nu este necesară pentru a fi înţelese. Se mai arată că, atâta vreme cât legiuitorul nu distinge, săvârşirea oricăreia dintre activităţile enumerate în ipoteza normei poate constitui elementul material al infracţiunii analizate.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate,

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile apărătorului autorului excepţiei, concluziile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 6 martie 2014, care au următorul conţinut: „Introducerea sau scoaterea din ţară, precum şi importul ori exportul de droguri de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi. 9

14. Se susţine că textul criticat contravine prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitor la calitatea legii şi art. 23 alin. (12) privind legalitatea pedepsei, precum şi prevederilor art. 7 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la legalitatea incriminării.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că Legea nr. 143/2000 reglementează, la art. 2 alin. (1), infracţiunea de cultivare, producere, fabricare, experimentare, extragere, preparare, transformare, oferire, punere în vânzare, distribuire, livrare cu orice titlu, trimitere, transport, procurare, cumpărare, deţinere ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de risc, fără drept, iar, la alin. 3 alin. (1), infracţiunea de introducere sau scoatere din ţară, precum şi importul ori exportul de droguri de risc, fără drept.

16. Din interpretarea sistematică a celor două dispoziţii legale anterior menţionate rezultă că legiuitorul a înţeles să sancţioneze, prin prevederile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, faptele exemplificativ enumerate în cuprinsul normei anterior menţionate, iar, la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, operaţiunile care conferă activităţii de trafic de droguri un caracter internaţional. Astfel, elementul material al laturii obiective a infracţiunii prevăzute la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 constă în săvârşirea oricărei fapte dintre cele enumerate în cuprinsul ipotezei normei de incriminare analizate sau a altor operaţiuni privind circulaţia drogurilor de risc, mai puţin cele de introducere şi scoatere din ţară, de importul şi de export de droguri de risc, care constituie elementul material al laturii obiective a infracţiunii prevăzute la art. 3 alin. (1) din aceeaşi lege.

17. Aşa fiind, Curtea constată că faptele incriminate prin normele de drept penal, mai sus analizate, sunt diferite, motiv pentru care sfera de aplicare a prevederilor art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 nu se suprapune cu cea a incriminării de la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000. De asemenea, infracţiunea de introducere sau scoatere din ţară, precum şi de import ori export de droguri de risc nu absoarbe în conţinutul său constitutiv fapte incriminate prin prevederile art. 2 alin. (1) din legea analizată. Dimpotrivă, realizarea unor activităţi de trafic de droguri de risc, care presupun atât acte dintre cele incriminate la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cât şi acte de introducere sau scoatere din ţară ori de import sau export al unor astfel de droguri, poate determina reţinerea unui concurs între infracţiunile reglementate prin cele două texte de lege analizate. Totodată, având în vedere diferenţele existente între latura obiectivă a infracţiunii prevăzute la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 şi cea a infracţiunii prevăzute la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, Curtea nu poate reţine că aceasta din urmă constituie o formă agravată a celei dintâi, reglementarea de către legiuitor a unor limite speciale mai mari ale pedepsei, în cazul infracţiunii de la art. 3 alin. (1) anterior menţionat, datorându-se pericolului sporit pe care faptele de introducere sau scoatere din ţară, de import şi de export de droguri de risc îl prezintă pentru valorile sociale ocrotite prin Legea nr. 143/2000, precum şi pentru cele referitoare la frontiera de stat.

18. Mai mult, prin Decizia nr. 15 din 25 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 369 din 18 mai 2017, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept „dacă acţiunea unică continuă de transport a drogurilor de risc/mare risc, pe teritoriul altui stat şi ulterior pe teritoriul României, poate constitui elementul material al infracţiunilor prevăzute de art. 2 şi art. 3 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, în concurs ideal, sau infracţiunea unică prevăzută de art. 3 din aceeaşi lege”, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat că acţiunea unică continuă de transport al drogurilor pe teritoriul unui stat străin şi pe teritoriul României, fără drept, întruneşte atât elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute în art. 2 din Legea nr. 143/2000, cât şi elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute în art. 3 din acelaşi act normativ, în concurs formal (ideal). Or, acest din urmă aspect constituie un alt argument, potrivit căruia faptele incriminate la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 nu sunt absorbite de elementul material al laturii obiective a infracţiunii reglementate la art. 3 din aceeaşi lege.

19, Având în vedere aceste considerente, Curtea constată că prevederile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 întrunesc cerinţele de claritate, precizie şi previzibilitate impuse de dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie, permiţând destinatarilor legii penale să îşi adapteze conduita în funcţie de exigenţele lor şi, totodată, să prevadă consecinţele faptelor din domeniul traficului şi al consumului ilicit de droguri pe care le săvârşesc. Pentru aceleaşi considerente, textul criticat este în acord cu exigenţele principiului legalităţii incriminării, astfel cum acesta este reglementat la art. 23 alin. (12) din Constituţie şi la art. 7 din Convenţie. În aceste condiţii, susţinerile autorului excepţiei, referitoare la crearea, prin prevederile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, unor confuzii în ceea ce priveşte încadrarea juridică a faptelor de trafic şi consum ilicit de droguri de către organele judiciare vizează, mai degrabă, domeniul interpretării şi aplicării textului criticat.

20. În acest sens, conform jurisprudenţei Curţii Constituţionale, standardele de calitate a legii, prevăzute la art. 1 alin. (5) din Constituţie, sunt îndeplinite, dacă legiuitorul indică în mod clar şi neechivoc obiectul material al infracţiunilor în chiar cuprinsul normei legale de incriminare sau dacă acesta poate fi identificat cu uşurinţă prin trimiterea la un alt act normativ de rang legal cu care textul incriminator se află în conexiune, în vederea stabilirii existenţei/inexistenţei infracţiunii. Potrivit aceleiaşi jurisprudenţe, s-a reţinut că legiuitorul nu trebuie să îşi respecte numai din punct de vedere formal competenţa constituţională de a legifera, fără ca prin conţinutul normativ al textului incriminator să stabilească cu claritate şi precizie obiectul material al infracţiunii, o asemenea situaţie putând determina o lipsă de previzibilitate a respectivului text, contrară exigenţelor constituţionale referitoare la calitatea legii, respectiv la condiţiile de claritate, precizie şi previzibilitate impuse de dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 603 din 6 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 13 noiembrie 2015, paragrafele 21 şi 22, şi Decizia nr. 363 din 7 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 6 iulie 2015, paragrafele 24 şi 25). Totodată, instanţa de contencios constituţional a statuat că o dispoziţie legală trebuie să fie precisă, neechivocă şi să instituie norme clare, previzibile şi accesibile a căror aplicare să nu permită arbitrariul sau abuzul şi că norma juridică trebuie să reglementeze în mod unitar, uniform şi să stabilească cerinţe minimale aplicabile tuturor destinatarilor săi (a se vedea Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015, paragraful 34).

21. Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, art. 7 paragraful 1 din Convenţie, care consacră principiul legalităţii incriminării şi pedepsei (nullum crimen, nulla poena sine lege), impune definirea, în mod clar, prin lege, a infracţiunilor şi pedepselor aplicabile, această cerinţă fiind îndeplinită atunci când un justiţiabil are posibilitatea de a cunoaşte, din însuşi textul normei juridice pertinente, la nevoie cu ajutorul interpretării acesteia de către instanţe şi în urma obţinerii unei asistenţe judiciare adecvate, care sunt actele şi omisiunile ce pot angaja răspunderea sa penală şi care este pedeapsa pe care o riscă în virtutea acestora. De asemenea, Curtea de la Strasbourg a statuat că noţiunea de „drept” folosită la art. 7 corespunde celei de „lege” care apare în alte articole din Convenţie şi înglobează atât prevederile legale, cât şi practica judiciară, presupunând cerinţe calitative, îndeosebi cele ale accesibilităţii şi previzibilităţii [Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunţată în Cauza Cantoni împotriva Franţei, paragraful 29, Hotărârea din 22 iunie 2000, pronunţată în Cauza Coeme şi alţii împotriva Belgiei, paragraful 145, Hotărârea din 7 februarie 2002, pronunţată în Cauza E.K. împotriva Turciei, paragraful 51, Hotărârea din 29 martie 2006, pronunţată în Cauza Achour împotriva Franţei, paragrafele 41 şi 42, Hotărârea din 24 mai 2007, pronunţată în Cauza Dragotoniu şi Militaru-Pidhorni împotriva României, paragrafele 33 şi 34, Hotărârea din 12 februarie 2008, pronunţată în Cauza Kafkaris împotriva Ciprului, paragraful 140, Hotărârea din 20 ianuarie 2009, pronunţată în Cauza Sud Fondi SRL şi alţii împotriva Italiei, paragrafele 107 şi 108, Hotărârea din 17 septembrie 2009, pronunţată în Cauza Scoppola împotriva Italiei (nr. 2), paragrafele 93, 94 şi 99, Hotărârea din 21 octombrie 2013, pronunţată în Cauza Del Rio Prada împotriva Spaniei, paragrafele 78, 79 şi 91]. Totodată, având în vedere principiul aplicabilităţii generale a legilor, Curtea de la Strasbourg a reţinut că formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forţa lucrurilor, formule mai mult sau mai puţin vagi, a căror interpretare şi aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară, inclusiv într-o normă de drept penal. Nevoia de elucidare a punctelor neclare şi de adaptare la circumstanţele schimbătoare va exista întotdeauna. Din nou, deşi certitudinea este extrem de dezirabilă, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or, legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situaţie. Rolul decizional conferit instanţelor urmăreşte tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor, dezvoltarea progresivă a dreptului penal prin intermediul jurisprudenţei ca izvor de drept fiind o componentă necesară şi bine înrădăcinată în tradiţia legală a statelor membre. Prin urmare, art. 7 paragraful 1 din Convenţie nu poate fi interpretat ca interzicând clarificarea graduală a regulilor răspunderii penale pe calea interpretării judiciare de la un caz la altul, cu condiţia ca rezultatul să fie coerent cu substanţa infracţiunii şi să fie în mod rezonabil previzibil (Hotărârea din 22 noiembrie 1995, pronunţată în Cauza S.W. împotriva Regatului Unit, paragraful 36, Hotărârea din 24 mai 2007, pronunţată în Cauza Dragotoniu şi Militaru-Pidhorni împotriva României, paragrafele 36 şi 37, Hotărârea din 12 februarie 2008, pronunţată în Cauza Kafkaris împotriva Ciprului, paragraful 141, Hotărârea din 21 octombrie 2013, pronunţată în Cauza Del Rio Prada împotriva Spaniei, paragrafele 92 şi 93).

22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şt al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Alin Delon Lică în Dosarul nr. 680/3/2016 (3.585/2016), al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală şi constată că dispoziţiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 24 aprilie 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Cristina Teodora Pop

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 94/2006

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 94/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din 27 ianuarie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 14, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

»(2) în funcţie de opţiunea solicitanţilor, paşaportul simplu electronic poate fi expediat, prin servicii de curierat, la domiciliul sau la reşedinţa titularului ori ale persoanei care a formulat cererea sau, după caz, la adresa din străinătate la care titularul ori persoana care a formulat cererea solicită să îi fie expediat, cu suportarea de către aceştia a cheltuielilor de expediţie.”

2. La articolul 21, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Cetăţeanului român împotriva căruia a fost dispusă măsura suspendării dreptului la libera circulaţie i se permite ieşirea din România în condiţiile alin. (1), dacă prezintă, în original şi în fotocopie, hotărârea judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă ori hotărârea judecătorească rămasă definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013, prin care s-au dispus suspendarea temporară a executării măsurii suspendării dreptului la libera circulaţie şi înlocuirea acestei măsuri, pentru o perioadă limitată de timp, cu măsura restrângerii dreptului la libera circulaţie, în condiţiile art. 44 din Legea nr. 248/2005, cu modificările şi completările ulterioare.”

3. La articolul 24 alineatul (1), literele a), d), f) şi g) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„a) declaraţia celuilalt părinte din care rezultă acordul acestuia cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate, pentru o perioadă care să nu depăşească 3 ani de la data întocmirii declaraţiei;

..................................................................................................

d) declaraţia ambilor părinţi sau, după caz, a părintelui căruia minorul i-a fost încredinţat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătoreşti rămase definitivă şi irevocabilă ori în temeiul unei hotărâri judecătoreşti rămase definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013, a părintelui supravieţuitor ori a reprezentantului său legal, care să cuprindă acordul acestora cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate, pentru o perioadă care să nu depăşească 3 ani de la data întocmirii declaraţiei, datele de identitate ale însoţitorului respectiv, precum şi informaţiile prevăzute de art. 30 alin. (4) din Legea nr. 248/2005, cu modificările şi completările ulterioare;

..................................................................................................

f) documente doveditoare ale situaţiei medicale a minorului, emise sau avizate de autorităţile medicale române, din care să rezulte perioada şi statul ori statele în care urmează să se acorde tratament medical;

g) documente doveditoare privind participarea minorului la studii sau concursuri oficiale în străinătate, emise de instituţia organizatoare, din care să rezulte perioada şi statul sau statele în care se vor desfăşura studiile sau concursurile oficiale, însoţite, după caz, de traduceri legalizate.”

4. La articolul 24, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,(2) Certificatul prevăzut la alin. (1) lit. b) pct. (i) se prezintă însoţit de o fotocopie. Declaraţiile prevăzute la alin, (1), date în faţa autorităţilor străine, precum şi certificatul de deces emis de autorităţile străine trebuie să fie însoţite de traduceri legalizate şi să îndeplinească, în mod corespunzător, condiţiile prevăzute la art. 9 alin. (7) lit. a)-d).”

5. La articolul 24, după alineatul (2) se introduc cinci noi alineate, alineatele (3)-(7), cu următorul cuprins:

(3) în aplicarea prevederilor art. 30 alin. (61) din Legea nr. 248/2005, cu modificările şi completările ulterioare, dovada domiciliului minorului în ţara de destinaţie se face cu documentele prevăzute la art. 29 alin. (1), cu alt document de călătorie al minorului sau cu documentul de identitate al minorului, în care este menţionat domiciliul, iar dovada reşedinţei minorului se face cu documente emise de autorităţile statului de reşedinţă, care atestă că minorul are stabilită reşedinţa în acel stat,

(4) Orice document prezentat organelor poliţiei de frontieră potrivit alin. (3), cu excepţia documentelor de călătorie, documentelor de identitate sau a permiselor/cărţilor de rezidenţă, trebuie să fie însoţit de o traducere legalizată.

(5) în aplicarea prevederilor art. 30 alin. (61) din Legea nr. 248/2005, cu modificările şi completările ulterioare, dovada destinaţiei călătoriei se face prin bilete de călătorie emise de companii transportatoare.

(6) în cazul în care destinaţia călătoriei nu poate fi dovedită potrivit alin. (5) pentru întregul parcurs al călătoriei, însoţitorul minorului completează olograf o declaraţie pe propria răspundere în faţa organelor poliţiei de frontieră, din care să rezulte că ţara de destinaţie a călătoriei este cea de reşedinţă/domiciliu a/al minorului. Declaraţia se păstrează în original de către organele poliţiei de frontieră din punctul de trecere a frontierei prin care s-a efectuat ieşirea din ţară.

(7) Dacă însoţitorul minorului nu poate face dovada destinaţiei călătoriei potrivit alin. (5) şi refuză să completeze declaraţia pe propria răspundere prevăzută la alin. (6), organele poliţiei de frontieră nu permit ieşirea din România a minorului.”

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor interne,

Carmen Daniela Dan

p. Ministrul afacerilor externe,

Monica-Dorina Gheorghiţă,

secretar de stat

 

Bucureşti, 17 iulie 2018.

Nr. 541.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru completarea anexei nr. 58 la Hotărârea Guvernului nr. 1.362/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Vâlcea, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Vâlcea

 

În temeiul prevederilor art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 21 alin. (3) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - La anexa nr. 58 „Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al comunei Perişani, judeţul Vâlcea” la Hotărârea Guvernului nr. 1.362/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Vâlcea, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Vâlcea, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 281 şi 281 bis din 25 aprilie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, secţiunea I „Bunuri imobile”, după poziţia nr. 117 se introduce o nouă poziţie, poziţia nr. 118, având cuprinsul prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Paul Stănescu

 

Bucureşti, 17 iulie 2018.

Nr. 542.

 

ANEXĂ

 

COMPLETĂRI

la inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al comunei Perişani Secţiunea I - Bunuri imobile

 

Nr. crt.

Cod clasificare

Denumirea bunului

Elemente de identificare

Anul dobândirii sau dării în

folosinţă

Valoare inventar

(lei)

Situaţia juridică actuală

1

2

3

4

5

6

7

118

1.8.6.

Alimentare cu apă satul Poiana

Tehnice: număr captări 2, suprafaţă captări 5.000 mp, lungime aducţiune apă 1.569,16 m; număr gospodării apă 1, suprafaţă gospodăria de apă 625; lungime reţea distribuţie 8.622,26 m; număr vane golire = 7 buc., număr cămine golire = 6 buc., număr cămine aerisire = 2 buc., număr reductoare presiune = 4 buc., număr hidranţi 6100 = 11 buc., număr cişmele stradale = 2 buc.

Adresa: sătul Poiana, comuna Perişani, judeţul Vâlcea

2017

1.382.939,30

Hotărârea Consiliului Local nr. 28 din 28.05.2017,

C.F. nr. 35558

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind actualizarea datelor de identificare şi a valorii de inventar ale unui imobil aparţinând domeniului public al statului şi transmiterea unei părţi din acesta din administrarea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor - Penitenciarul Bacău în administrarea Ministerului Transporturilor, în vederea realizării de către Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A. a obiectivului de investiţii „Varianta de ocolire Bacău”

 

Având în vedere prevederile art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, şi în conformitate cu prevederile art. 867 alin. (1) şi art. 868 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Datele de identificare şi valoarea de inventar ale imobilului aflat în domeniului public al statului, înregistrat la poziţia cu nr. M.F. 35711 în anexa nr. 11 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare, se actualizează potrivit anexei nr. 1.

Art. 2. - (1) Se aprobă transmiterea unei părţi de imobil aflat în domeniul public al statului, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 2, din administrarea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor - Penitenciarul Bacău în administrarea Ministerului Transporturilor, în vederea realizării de către Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A. a obiectivului de investiţii „Varianta de ocolire Bacău”.

(2) Partea de imobil transmisă potrivit alin. (1) nu poate primi altă destinaţie.

Art. 3. - Predarea-preluarea părţii de imobil prevăzute la art. 2 alin. (1) se face pe bază de protocol încheiat între părţile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 4. - Ministerul Transporturilor, prin Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A., va executa, în vederea realizării obiectivului de investiţii de interes naţional „Varianta de ocolire Bacău”, următoarele lucrări:

a) asigurarea trecerii peste şoseaua de centură, prin construirea unei pasarele destinate să lege cele două suprafeţe de teren care rămân în administrarea Penitenciarului Bacău;

b) asigurarea perimetrării celor două laturi rezultate din secţionarea suprafeţei de teren existente, prin construirea unui gard specific, în condiţiile stabilite de Penitenciarul Bacău.

Art. 5. - După predarea-preluarea părţii de imobil transmise potrivit art. 2 alin. (1), Administraţia Naţională a Penitenciarelor, prin Penitenciarul Bacău, şi Ministerul Transporturilor îşi vor actualiza în mod corespunzător datele din evidenţa cantitativ-valorică şi, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, vor efectua modificarea corespunzătoare a inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului.

Art. 6. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul justiţiei,

Tudorel Toader

p. Ministrul transporturilor,

Mircea Florin Biban,

secretar de stat

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 17 iulie 2018.

Nr. 546.

 

ANEXA Nr. 1

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilului la care se modifică descrierea tehnică, adresa şi valoarea de inventar, imobil aflat în administrarea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor - Penitenciarul Bacău - CUI 4278752

 

Nr. M.F.

Cod de

clasificare

Denumire

Descriere tehnică

Vecinătăţi

Adresa

Anul dobândirii/ dării în folosinţă

Valoare de inventar

(în lei)

Situaţie juridică

Tip bun (mobil/imobil)

Baza legală

În adm./conces.

Concesiune/ Închiriat/dat cu titlu gratuit

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

35711

8.25.02

Teren

agricol

Suprafaţă teren = 28,6429 ha

 

Ţara: România;

judeţul Bacău;

MRJ Bacău;

comuna Letea Veche

1986

2.447.718

Prot. MI-DAS-249168/6847, Ord. DAS, Hotărârea Guvernului nr. 1.106/2012, Hotărârea Guvernului nr. 416/2016

În administrare

 

imobil

CF nr. 62592

 

ANEXA Nr. 2

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a părţii de imobil aflate în domeniul public al statului, care se transmite din administrarea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor - Penitenciarul Bacău în administrarea Ministerului Transporturilor, în vederea realizării de către Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A. a obiectivului de investiţii „Varianta de ocolire Bacău”

 

Nr. M.F.P.

Codul de clasificare

Denumirea

bunului

Adresa

Elementele-cadru de descriere tehnică

Valoarea de inventar totală a bunului din care se transmite partea de imobil care face obiectul transmiterii

(lei)

Valoarea părţii bunului care se transmite (lei)

Valoarea părţii bunului care nu se transmite

(lei)

Persoana juridică da la care se transmite imobilul/CUI

Persoana juridică la care se transmite imobilul/CUI

35711 - parţial

8.25.02

Teren agricol

Judeţul Bacău,

MRJ Bacău,

comuna Letea Veche

Suprafaţă totală teren - 53.732 mp, astfel:

- 14.423 mp situat în T11/A116 Letea Veche;

- 39.304 mp situat în T11/A117 Letea Veche;

- 5 mp situat în T11/A117 Letea Veche.

CF nr. 62592

2.447.718

497.128

1.950.590

Statul român, din administrarea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor - Penitenciarul Bacău

CUI-4278752

Statul român, în administrarea Ministerului Transporturilor

CUI-13633330

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind modificarea datelor de identificare şi actualizarea valorii de inventar a unor bunuri aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Consiliului Superior al Magistraturii

 

Având în vedere dispoziţiile art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă actualizarea valorilor de inventar şi a datelor de identificare ale unor imobile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Consiliului Superior al Magistraturii, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Consiliul Superior al Magistraturii îşi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenţa cantitativ valorică şi, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, va opera modificarea corespunzătoare a Hotărârii Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul justiţiei,

Tudorel Toader

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

 

Bucureşti, 19 iulie 2018.

Nr. 554.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale bunurilor imobile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Consiliului Superior al Magistraturii a căror date de identificare şi valoare de inventar se actualizează

 

Grupa 8 (bunuri care alcătuiesc domeniul public al statului)

Nr. M.F.

Cod de

clasificare

Denumire

Date de identificare

Anul dobândirii

Valoarea de inventar

(în lei)

Situaţia juridică

Tip bun

Descriere tehnică

Vecinătăţi

(după caz, pe scurt)

Adresa

Baza legală

În administrare/ concesiune

150027

8.29.08

Centru de pregătire al magistraţilor

Imobil compus din:

- teren intravilan;

- clădire P + 2E + M;

- Sc = 507 mp;

- Sd =2.028 mp;

- S totala teren cu construcţii = 4.756 mp

- La N: zonă verde şi clădire;

- La S: zonă verde şi clădire; - La E:

drum acces;

- La V:

Calea Girocului (drum 595).

- Comuna Giroc, judeţul Timiş

- Calea Martirilor 1989 nr. 111

- Imobilul este înscris în C.F. a comunei Giroc, la coloanele 904 şi 973 subtopo. 3575/1, 3577/2-3580. şi 3581-3590 şi are numărul cadastral CF 401992, CC40/2

2005

- Clădire: 3.192.305 lei;

- Teren: 1.909.870 lei;

- Total imobil cu teren: 5.102.175 lei.

- Hotărârea Guvernului

nr. 1.516/2005;

- Protocol 69/D.E.A.

din 09.01.2006;

- Proces-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor

nr. 3.073 din 31.07.2008;

- Hotărârea Guvernului

nr. 1.333/2010;

- Hotărârea Guvernului nr. 744/2015.

În administrarea

C.S.M. pentru I.N.M. CUI: 4364233

Imobil compus din clădire şi teren intravilan

37666

8.29.08

Cămin pentru cazarea auditorilor din justiţie

Imobil compus din:

- teren intravilan;

- construcţie P + 3E

- cămin pentru cazarea auditorilor de justiţie;

- S teren = 734 mp;

- acoperiş din beton;

- zidărie portantă cu sâmburi de beton armat;

- planşee din beton armat;

- centrală termică

- La N: clădire societate comercială;

- La S: clădire locuinţe:

- La E: societate comercială;

- La V: Colegiul Tehnic „Edmond Nicolau”

- Bd. Dimitrie Pompeiu nr. 5, sectorul 2, Bucureşti;

- CF nr. 233882;

- Nr. cadastral: nr. topografic 233882-C1;

- Teren intravilan;

- Steren = 734.00 mp;

- Sc = 713mp.

1998

- Clădire: 3.395.324 lei;

- Teren: 1.622.334 lei;

- Total imobil cu teren:

5.017.658 lei

- Hotărârea Guvernului nr. 694/1998;

- Hotărârea Guvernului

nr. 1.238/2011;

- Proces-verbal de predare-primire nr. 20.774/1.154 din 18.07.2012;

- Hotărârea Guvernului nr. 744/2015.

În administrarea

C.S.M pentru I.N.M. CUI: 4364233

Imobil compus din clădire şi teren intravilan

 

159733

8.29.08

Centru de formare profesională pentru I.N.M. şi S.N.G.

- parte din Judecătoria Orşova, judeţul Mehedinţi;

- regim de înălţime P + 1E;

- suprafaţa utilă parter + etaj = 296,70 mp;

- suprafaţă construită: parter + etaj = 350,90 mp.

- La N: Ogas Turlui - sediul Finanţelor Publice Orşova;

- La S: Hotel Diema;

- La E: Bd. 1 Decembrie 1918;

- La V; parc teren Primăria Orşova + alei acces.

- Bd. 1 Decembrie 1918 nr. 16 C, oraşul Orşova, judeţul Mehedinţi;

1. CF nr. 51359-C1-U4, nr. cadastral/nr. topografic 51359-CUJ4;

- Sc = 91,00 mp;

- Su = 80,00 mp,

2. CF nr. 51359-C1-U5, nr. cadastral/nr. topografic 51359-C1-U5:

- Sc = 10,00 mp;

- Su = 9,00 mp.

3. CF nr. 51359-C1-U6, nr. cadastral/nr. topografic 51359-C1-U6:

- Sc = 15,00 mp;

- Su = 13,00 mp.

4. CF nr. 51359-C 1-1)7, nr. cadastral/nr. topografic 51359-C 1-U7:

- Sc = 20,00 mp;

- Su = 17,00 mp.

5. CF nr. 51359-C1-U8, nr. cadastral/nr. topografic 51359-C1-U8:

- Sc = 27,00 mp;

- Su = 20,00 mp.

- Spaţii de folosinţa comună:

- parter = 59,35 mp;

- etaj = 98,41 mp.

Total suprafaţă utilă = 296,70 mp.

2012

- Clădire: 1.272.142 lei

- Hotărârea Guvernului

nr. 1.013/2012;

- Hotărârea Guvernului nr. 744/2015.

În administrarea C.S.M. pentru I.N.M. şi S.N.G.

CUI: 4364233

Imobil

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Construire centru de instruire sintetică P+3. Clădire simulatoare de zbor şi spaţii conexe echipată cu un simulator de zbor FFS Boeing 737 NG”

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aproba indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Construire centru de instruire sintetică P+3. Clădire simulatoare de zbor şi spaţii conexe echipată cu un simulator de zbor FFS Boeing 737 NG", prevăzuţi în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Finanţarea obiectivului de investiţii prevăzut la art. 1 se face din bugetul Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă, venituri provenind din sursele proprii ale instituţiei şi transferuri de bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.

Art. 3. – Ministerul Transporturilor şi Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă răspund de modul de utilizare a sumelor aproba potrivit prevederilor prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor,

Lucian Şova

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Paul Stănescu

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 19 iulie 2018.

Nr. 555.

 

ANEXĂ

 

 

CARACTERISTICILE PRINCIPALE ŞI INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI

ai obiectivului de investiţii „Construire centru de instruire sintetică P+3. Clădire simulatoare de zbor şi spaţii conexe echipată cu un simulator de zbor FFS Boeing 737 NG”

 

Ordonator principal de credite: Ministerul Transporturilor

Beneficiar: Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă

Amplasament: Strada Graţioasă nr. 13, sectorul 1, Bucureşti

Indicatorii tehnico-economici

 

Valoarea totală a investiţiei (inclusiv TVA)

 

mii lei

62.972

 

(în preţuri valabile la data de 29.01.2018, 1 euro = 4,6540 lei)

 

 

 

 

din care:

 

 

 

 

Construcţii+Montaj

 

mii lei

12.640

 

Eşalonarea investiţiei

 

 

 

 

Anul I

INV

mii lei

6.000

 

 

C+M

mii lei

4.800

 

Anul II

INV

mii lei

56.972

 

 

C+M

mii lei

7.840

 

Capacităţi:

 

 

 

 

Regim de înălţime

 

P + 3 etaje

 

 

Suprafaţă construită

 

mpAc

868

 

Suprafaţă desfăşurată

 

mpAd

1.824

 

Suprafaţă utilă

 

mpAu

1.619

 

Simulator de zbor FFS

 

buc.

1

 

Durata de realizare a investiţiei:

 

luni

18

 

 

Factori de risc:

Obiectivul de investiţii se va proteja cu respectarea reglementărilor tehnice: Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri, indicativ P 100-1/2013, cu modificările şi completările ulterioare.

Finanţarea investiţiei:

Finanţarea obiectivului de investiţii se face din bugetul Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă, venituri provenind din sursele proprii ale instituţiei şi transferuri de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.