MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 661         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 30 iulie 2018

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

201. - Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei

 

593. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei

 

221. - Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

 

632. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 300 din 3 mai 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) lit. d) şi e), art. 68 şi ale art. 77 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

560. - Hotărâre privind acordarea cetăţeniei române domnului Okhlopkov Nikolai

 

561. - Hotărâre privind acordarea cetăţeniei române domnului Kapraev Zurab

 

569. - Hotărâre privind modificarea şi completarea Normelor financiare pentru activitatea sportivă, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.447/2007

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

243. - Decizie privind exercitarea, cu caracter temporar, a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice de către domnul Dan-Alexandru Groza

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 9, alineatele (2), (4) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) Statul asigură finanţarea de bază pentru toţi antepreşcolarii, preşcolarii şi pentru toţi elevii din învăţământul general obligatoriu de stat, particular şi confesional acreditat. De asemenea, statul asigură finanţarea de bază pentru învăţământul profesional şi liceal acreditat, de stat, particular şi confesional, precum şi pentru cel postliceal de stat. Finanţarea se face în baza şi în limitele costului standard per elev, per preşcolar sau per antepreşcolar, după metodologia elaborată de Ministerul Educaţiei Naţionale.

......................................................................................................................

 (4) Ministerul Educaţiei Naţionale, prin organismul specializat, stabileşte anual costul standard per antepreşcolar/preşcolar/elev, cost care stă la baza finanţării de bază. De suma aferentă beneficiază toţi antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii din învăţământul preuniversitar de stat, precum şi antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii din învăţământul general obligatoriu, profesional şi liceal, particular şi confesional, care Studiază în unităţi de învăţământ acreditate şi evaluate periodic, conform legislaţiei în vigoare.

(5) Finanţarea de bază a învăţământului preuniversitar se face după principiul «resursa financiară urmează elevul», în baza căruia alocaţia bugetară aferentă unui elev, unui preşcolar sau antepreşcolar se transferă la unitatea de învăţământ la care acesta învaţă, cu respectarea prevederilor alin. (2)-(4).”

2. La articolul 27, alineatele (1), (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

«Art. 27 - (1) Educaţia antepreşcolară se organizează în creşe, grădiniţe şi în centre de zi.

......................................................................................................................

(3) Asigurarea personalului didactic şi a celui de specialitate necesar desfăşurării educaţiei antepreşcolare se face de către Ministerul Educaţiei Naţionale conform art. 104 alin (2) lit. a), cu respectarea standardelor de calitate şi a legislaţiei în vigoare.

(4) Finanţarea din resurse publice se acordă numai furnizorilor de servicii de educaţie timpurie acreditaţi, de stat, particular sau confesional.”

3. La articolul 27, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (41), cu următorul cuprins:

„(41) Statul asigură finanţarea de bază pentru toţi antepreşcolarii înscrişi în unităţile acreditate de educaţie timpurie antepreşcolară de stat, particulară sau confesională, în limitele costului standard per antepreşcolar, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale.”

4. La articolul 45, alineatul (17) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(17) în finanţarea de bază a unităţii de învăţământ preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naţionale costul standard per elev, per preşcolar şi per antepreşcolar se calculează după un coeficient mărit pe baza factorilor de corecţie, luând în considerare predarea în limba minorităţii naţionale sau a limbii minorităţii naţionale. În cazul acestor unităţi se au în vedere izolarea lingvistică, geografică şi numărul redus de elevi, preşcolari şi antepreşcolari, precum şi elevii prevăzuţi la alin. (7). Acelaşi coeficient se aplică şi în cazul unităţilor şcolare cu predare în limba română, în condiţii similare.”

5. La articolul 101, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Statul asigură finanţarea de bază pentru toţi antepreşcolarii, preşcolarii şi pentru toţi elevii din învăţământul primar, gimnazial, profesional şi liceal de stat, particular sau confesional acreditat, pentru elevii din învăţământul postliceal de stat, precum şi, după caz, pentru beneficiarii cursurilor de pregătire pentru examenul naţional de bacalaureat. Finanţarea de bază se face în limitele costului standard per elev/ preşcolar/antepreşcolar, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale.”

6. La articolul 104, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Finanţarea de bază se asigură din bugetul de stat, pentru următoarele articole de cheltuieli, în funcţie de care se calculează costul standard per elev/preşcolar/antepreşcolar, după cum urmează:

a) cheltuieli cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora, prin bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale;

b) cheltuieli cu pregătirea profesională, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, prin bugetele locale;

c) cheltuieli cu evaluarea periodică a elevilor, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, prin bugetele locale;

d) cheltuieli cu bunuri şi servicii, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, prin bugetele locale.”

7. La articolul 104, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:

„(21) Pentru nivelurile de învăţământ preuniversitar acreditat/autorizat provizoriu, înfiinţate în cadrul instituţiilor de învăţământ superior de stat, finanţarea pentru cheltuieli cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale, pe baza costului standard per elev/preşcolar/ antepreşcolar şi se cuprinde în contractul instituţional.”

8. La articolul 104, alineatele (3), (4) şi (52) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(3) Finanţarea de bază a unei unităţi şcolare rezultă prin multiplicarea costului standard per elev/preşcolar/antepreşcolar cu coeficienţi specifici unităţii şcolare şi cu numărul de elevi şi se aprobă anual prin hotărâre a Guvernului.

(4) Baza de calcul al fondurilor alocate unităţilor de învăţământ prin şi din bugetele locale, pentru finanţarea de bază, o constituie costul standard per elev/preşcolar/ antepreşcolar. Costul standard per elev/preşcolar/antepreşcolar se determină pentru fiecare nivel de învăţământ, filieră, profil, specializare/domeniu. Determinarea costului standard per elev/preşcolar/antepreşcolarse face de către Consiliul Naţional pentru Finanţarea învăţământului Preuniversitar, în condiţiile prezentei legi şi conform normelor metodologice elaborate de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi aprobate prin hotărâre a Guvernului. Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar cuprinde reprezentanţii Ministerului Educaţiei Naţionale, ai partenerilor sociali şi ai structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale. Alocarea fondurilor pentru finanţarea de bază a unităţii de învăţământ se face pe baza unei formule de finanţare aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale, care ia în considerare costul standard per elev/preşcolar/antepreşcolar, numărul de elevi/preşcolari/ antepreşcolari din unitatea de învăţământ, precum şi factorii de corecţie dependenţi de densitatea de elevi în zonă, severitatea dezavantajelor, de limba de predare şi alţi factori.

......................................................................................................................

 (52) Aprobarea redistribuirii/repartizării sumelor potrivit prevederilor alin. (51) se va face numai după verificarea de către inspectoratul şcolar, pe baza raportului de audit/control, a modului de angajare şi utilizare a sumelor alocate pentru finanţarea de bază, pe baza costurilor standard per elev/preşcolar/antepreşcolar, şi după verificarea corelării numărului de personal cu numărul de elevi. În urma verificării, inspectoratul şcolar stabileşte şi propune direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice/administraţiilor judeţene ale finanţelor publice, respectiv a municipiului Bucureşti sumele ce urmează a fi redistribuite/repartizate suplimentar.”

9. La articolul 104, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (7), cu următorul cuprins:

.(7) Finanţarea de bază prevăzută la alin. (21) se repartizează de către Ministerul Educaţiei Naţionale pe inspectorate şcolare/instituţii de învăţământ superior în vederea repartizării pe unităţi de învăţământ.”

Art. II. - Legea nr. 263/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea creşelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 30 iulie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează;

1. La articolul 2, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) Consiliile locale, cultele recunoscute de lege, persoanele juridice şi fizice autorizate pot înfiinţa, conform legii, unităţi de educaţie timpurie, şi anume: creşe, grădiniţe, centre de zi, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

(3) Creşele înfiinţate prin hotărâre a consiliului local, în subordinea acestuia, ca unităţi cu sau fără personalitate juridică, sunt parte a sistemului public social, educaţional.”

2. La articolul 8, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 8. - (1) Finanţarea cheltuielilor necesare organizării şi funcţionării creşelor se realizează din următoarele surse;

a) bugete ale unităţilor administrativ-teritoriale;

b) finanţarea de bază pentru antepreşcolari, conform art. 27 alin. (41) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare:

c) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;

d) finanţare acordată de către instituţiile sau persoanele care au înfiinţat creşa;

e) contribuţii lunare ale părinţilor/reprezentanţilor legali;

f) donaţii;

g) sponsorizări;

h) alte surse legal constituite.”

3. La articolul 8, alineatul (3) se abrogă.

4. La articolul 21, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Inspecţia Socială şi direcţiile sanitare judeţene/a municipiului Bucureşti au obligaţia de a efectua câte o inspecţie tuturor serviciilor sociale comunitare de creşă. Pentru menţinerea şi respectarea standardelor sociale şi sanitare se va realiza anual câte o inspecţie tuturor serviciilor sociale comunitare de creşă. Inspecţia se consemnează într-un raport de inspecţie.”

Art. III. - Se autorizează Ministerul Finanţelor Publice să introducă modificările aduse prin prezenta lege în structura bugetului de stat şi în bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale, la propunerea ordonatorului principal de credite, începând cu anul şcolar 2019-2020.

Art. IV. - În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, se modifică în mod corespunzător:

a) Hotărârea Guvernului nr. 136/2016 privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard per elev/preşcolar şi stabilirea finanţării de bază de la bugetul de stat, din sume defalcate din TVA prin bugetele locale, pe baza costului standard per elev/preşcolar, pentru toţi preşcolarii şi elevii din învăţământul general obligatoriu particular şi confesional acreditat, precum şi pentru cei din învăţământul profesional şi liceal acreditat, particular şi confesional, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 14 martie 2016, cu modificările ulterioare;

b) Hotărârea Guvernului nr. 72/2013 privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard per elev/preşcolar şi stabilirea finanţării de bază a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, care se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din T.V.A. prin bugetele locale, pe baza costului standard per elev/preşcolar, publicată în Monitorul Oficial al României. Partea I, nr. 133 din 13 martie 2013, cu modificările şi completările ulterioare;

c) Hotărârea Guvernului nr. 1.252/2012 privind aprobarea Metodologiei de organizare şi funcţionare a creşelor şi a altor unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 7 ianuarie 2013.

Art. V. - Tipurile şi modalităţile de finanţare a serviciilor de educaţie timpurie antepreşcolară prevăzute la art. 27 alin. (4) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se reglementează prin hotărâre a Guvernului în maximum 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Art. VI. - Prevederile art. 21 alin. (2) din Legea nr. 263/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea creşelor, cu modificările şi completările ulterioare, intră în vigoare în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. VII. - Prevederile prezentei legi intră în vigoare începând cu anul şcolar 2019-2020.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

PETRU-GABRIEL VLASE

IULIAN-CLAUDIU MANDA

 

Bucureşti, 20 iulie 2018.

Nr. 201.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 19 iulie 2018.

Nr. 593.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege,

 

Art. I. - Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 55 litera b), tabelul nr. 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

 

„Tabelul nr. 2

 

Stagiul de cotizare realizat în grupa l de muncă şi condiţii speciale

(ani împliniţi)

Reducerea vârstei standard de pensionare cu:

Ani

Luni

2

1

-

3

1

6

4

2

-

5

2

6

6

3

-

7

3

6

8

4

-

9

4

6

10

5

-

11

5

6

12

6

-

13

6

6

15

7

6

16

8

-

17

8

6

18

9

-

19

9

6

20

10

-

21

10

6

22

11

-

23

11

6

24 de ani şi peste

12

 

 

2. Articolul 56 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 56. - (1) Fac excepţie de la prevederile art. 55 alin. (1) lit. b) persoanele care au realizat un stagiu de cotizare de cel puţin:

a) 20 de ani în locurile de muncă prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. a) pentru care reducerea vârstei standard de pensionare este de 20 de ani;

b) 20 de ani în locurile de muncă prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. f) pentru care reducerea vârstei standard de pensionare este de 15 ani;

c) 25 de ani în locurile de muncă prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. d) şi e) pentru care reducerea vârstei standard de pensionare este de 13 ani.

(2) Vârsta standard de pensionare redusă potrivit prevederilor alin. (1) nu poate fi mai mică decât:

a) 45 de ani, în cazul persoanelor prevăzute la alin. (1) lit. a);

b) 50 de ani, în cazul persoanelor prevăzute la alin. (1) lit. b), cu excepţia balerinilor şi acrobaţilor, pentru care vârsta de pensionare nu poate fi mai mică de 40 de ani pentru femei şi 45 de ani pentru bărbaţi;

c) 50 de ani pentru femei şi 52 de ani pentru bărbaţi, în cazul persoanelor prevăzute la alin. (1) lit. c).

(3) Stagiul complet de cotizare este de:

a) 20 de ani pentru persoanele care au realizat cel puţin 20 de ani în locuri de muncă prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. a);

b) 25 de ani pentru persoanele care au realizat cel puţin 20 de ani în locuri de muncă prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. f);

c) 25 de ani pentru persoanele care au realizat cel puţin 25 de ani în locurile de muncă prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. d) şi e).”

3. După articolul 1691 se introduce un nou articol, articolul 1692, cu următorul cuprins:

„Art. 1692. - (1) Pensionarii sistemului public de pensii cărora li s-au aplicat prevederile art. 1691 beneficiază de recalcularea pensiei cu utilizarea, la determinarea punctajului mediu anual, a stagiilor complete de cotizare avute în vedere, potrivit legii sau a unor hotărâri judecătoreşti, la stabilirea/ recalcularea pensiei aflate în plată sau, după caz, cuvenite la data de 31 decembrie 2015.

(2) în situaţia în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1), rezultă un punctaj mediu anual mai mic decât punctajul mediu anual aflat în plată, se menţine punctajul mediu anual şi cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării.

(3) Recalcularea prevăzută la alin. (1) se efectuează din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018.

(4) Drepturile de pensie recalculate potrivit alin. (1) se cuvin de la data de 1 octombrie 2018.”

Art. II. - (1) De prevederile art. 56 alin. (3) lit. b) şi c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază, din oficiu, şi persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 ianuarie 2011 şi data intrării în vigoare a prezentei legi.

(2) Drepturile de pensie recalculate conform alin. (1) se cuvin de la data de 1 octombrie 2018.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI,

FLORIN IORDACHE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 27 iulie 2018.

Nr. 221.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 26 iulie 2018.

Nr. 632.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 300

din 3 mai 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) lit. d) şi e), art. 68 şi ale art. 77 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Bianca Drăghici - magistrat-asistent

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) lit. d) şi e), art. 68 şi ale art. 77 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, excepţie ridicată de Eugeniu Dragoş Petria în Dosarul nr. 5.370/3/2015 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.511D/2016.

2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 27 martie 2018, în prezenţa reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi, şi au fost consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, faţă de cererea formulată de autorul excepţiei, în temeiul dispoziţiilor art. 14 din Legea nr. 47/1992 şi al celor ale art. 222 alin. (1) din Codul de procedură civilă, a acordat termen de judecată la data de 24 aprilie 2018. Dezbaterile din şedinţa publică din 24 aprilie 2018 au avut loc în prezenţa reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa, şi a autorului excepţiei şi au fost consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea, în vederea depunerii de concluzii scrise, a amânat pronunţarea asupra cauzei la data de 3 mai 2018, când a pronunţat prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

3. Prin Sentinţa civilă nr. 915 din 11 februarie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 5.370/3/2015, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) lit. d) şi e), art. 68 şi ale art. 77 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Eugeniu Dragoş Petria, într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ, respectiv anularea unei dispoziţii emise de Primăria Sectorului 3 Bucureşti.

4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că Legea nr. 215/2001 este neconstituţională, prin omisiunea de a preciza răspunderea primarilor şi primăriilor pentru actele/faptele lor şi, astfel, se creează imunitatea acestora. Totodată, se susţine că aceste autorităţi sunt discriminate pozitiv, plasate în afara cadrului constituţional cu încălcarea art. 4 alin. (2) din Legea fundamentală. De asemenea, autorul apreciază că, prin textele de lege criticate, art. 21 din Constituţie este golit de conţinut, deoarece dispoziţiile Legii nr. 215/2001, protejând primarul/primăria, au drept consecinţă respingerea tuturor contestaţiilor/acţiunilor în justiţie formulate împotriva acestor autorităţi cu motivarea că nu au calitate procesuală.

5. Autorul consideră că Legea nr. 215/2001 nu precizează către cine pot fi îndreptate acţiunile în justiţie şi, ca atare, „este evidentă tactica de diminuare a numărului acţiunilor în justiţie formulate împotriva primarului şi primăriei”. Autorul afirmă că Primăria Sectorului 3 Bucureşti, prin actele depuse la dosarul cauzei, nu a precizat cine trebuia să stea în judecată şi, ca atare, pentru a fi sigur că nu se respinge acţiunea, a formulat cererea de chemare în judecată în contradictoriu cu primăria, consiliul local şi poliţia locală. Prin urmare, consideră că Legea nr. 215/2001 contravine art. 21 alin. (1), (2) şi (3) din Constituţie.

6. În final, autorul excepţiei consideră că Legea nr. 215/2001 contravine prevederilor constituţionale ale art. 52 şi 53, deoarece în cuprinsul actului normativ nu sunt menţionaţi cei care săvârşesc abuzuri.

7. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal îşi exprimă opinia în sensul netemeiniciei excepţiei invocate.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

9. Guvernul apreciază că excepţia invocată este neîntemeiată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

10 Avocatul Poporului precizează că îşi menţine punctul de vedere reţinut în Decizia nr. 1.071 din 8 septembrie 2009, Decizia nr. 748 din 12 mai 2009 şi Decizia nr. 855 din 16 iunie 2009.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit actului de sesizare, dispoziţiile art. 1 alin. (1) lit. d) şi e), art. 68 şi ale art. 77 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001. Însă, din examinarea notelor scrise depuse de autor în motivarea criticii, rezultă că, în realitate, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 alin. (2) lit. d) şi e), art. 68 şi ale art. 77 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din data de 20 februarie 2007, dispoziţii care au următorul cuprins:

- Art. 1 alin. (2): „în sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

d) autorităţi deliberative - consiliul local, consiliul judeţean, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consiliile locale ale subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor;

e) autorităţi executive - primarii comunelor, oraşelor, municipiilor, ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, primarul general al municipiului Bucureşti şi preşedintele consiliului judeţean; [..

- Art. 68; (1) în exercitarea atribuţiilor sale primarul emite dispoziţii cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii numai după ce sunt aduse la cunoştinţă publică sau după ce au fost comunicate persoanelor interesate, după caz.

(2) Prevederile art. 48 şi ale art. 49 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

- Art. 77: „Primarul, viceprimarul, secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi aparatul de specialitate al primarului constituie o structură funcţională cu activitate permanentă, denumită primăria comunei, oraşului sau municipiului, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale. “

14. În opinia autorului excepţiei, dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată netemeinicia acesteia din perspectiva argumentelor ce vor fi expuse.

16. Astfel, Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate definesc autorităţile deliberative şi pe cele executive, stabilesc actele emise de primar şi structura funcţională a primăriei.

17. În ceea ce priveşte susţinerea autorului excepţiei potrivit căreia Legea nr. 215/2001 contravine prevederilor constituţionale ale art. 21, prin omisiunea de a preciza răspunderea primarilor şi primăriilor pentru actele/faptele lor şi, astfel, creându-se imunitatea acestora, Curtea reţine că, potrivit art. 23 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comune, oraşe şi municipii sunt consiliile locale, comunale, orăşeneşti şi municipale, ca autorităţi deliberative, şi primarii, ca autorităţi executive. Consiliile locale şi primarii se aleg în condiţiile prevăzute de legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.

18. Potrivit art. 25 şi art. 61 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 215/2001, primarul este ales local, îndeplineşte o funcţie de autoritate publică, îşi exercită mandatul în condiţiile legii şi asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, a hotărârilor consiliului local; dispune măsurile necesare şi acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor, ale celorlalţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, ale prefectului, precum şi a hotărârilor consiliului judeţean, în condiţiile legii, iar pentru punerea în aplicare a activităţilor date în competenţa sa, beneficiază de un aparat de specialitate, pe care îl conduce.

19. Cu privire la răspunderea primarilor, Curtea reţine că, potrivit art. 128 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale, primarii, viceprimarii, primarul general al municipiului Bucureşti, primarii şi viceprimarii subdiviziunilor administrativ-teritoriale răspund, după caz, contravenţional, administrativ, civil sau penal pentru faptele săvârşite în exercitarea atribuţiilor ce le revin, în condiţiile legii. Relativ la răspunderea primarilor, prin Decizia nr. 1.611 din 20 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 9 februarie 2011, şi Decizia nr. 2 din 15 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din data de 29 ianuarie 2014, Curtea a statuat că „ţinând seama de sfera atribuţiunilor ce intră în competenţa primarului, care prin excelenţă au conotaţii de putere publică, apare justificată vocaţia primarului la calitatea de subiect activ pentru infracţiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul, precum şi pentru cele de corupţie. În caz contrar, se poate desprinde concluzia că primarul este deasupra legii, neputând fi cercetat şi pedepsit pentru săvârşirea unor infracţiuni care aduc atingere activităţilor de interes public, cum ar fi de exemplu cele de abuz în serviciu contra intereselor publice, de luare de mită, de primire de foloase necuvenite, de fals intelectual şi altele, fapt care ar fi incompatibil cu funcţionarea statului de drept”.

20. În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, primarul emite dispoziţii, care prin natura lor sunt acte administrative, supuse controlului de legalitate al prefectului în condiţiile legii care îi reglementează activitatea [art. 115 alin. (1) şi (7) din Legea nr. 215/2001J şi, pe cale de consecinţă, acţiunii în contencios administrativ.

21. Potrivit art. 20 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, comunele, oraşele, municipiile şi judeţele sunt unităţi administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia locală şi în care se organizează şi funcţionează autorităţi ale administraţiei publice locale, iar, potrivit art. 21 alin. (1) şi art. 62 alin. (1) din lege, în justiţie, unităţile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de preşedintele consiliului judeţean. Aşadar, pentru apărarea intereselor unităţilor administrativ-teritoriale, primarul stă în judecată ca reprezentant legal, şi nu în nume personal. Totodată, primarul poate împuternici o persoană cu studii superioare juridice de lungă durată din cadrul aparatului de specialitate al primarului sau un avocat care să reprezinte interesele unităţii administrativ-teritoriale, precum şi ale autorităţilor administraţiei publice locale respective, în justiţie.

22. Ca atare, în justiţie, unităţile administrativ-teritoriale sunt reprezentate de primar, iar citarea acestora se va face prin primar, la sediul primăriei.

23. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat în mod constant că liberul acces la justiţie semnifică faptul că orice persoană poate sesiza instanţele judecătoreşti în cazul în care consideră că drepturile, libertăţile sau interesele sale legitime au fost încălcate, iar nu faptul că acest acces nu poate fi supus niciunei condiţionări, competenţa de a stabili regulile de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti revenindu-i legiuitorului, fiind o aplicare a dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 126 alin. (2). Ca atare, pentru apărarea drepturilor şi intereselor sale legitime, orice persoană se poate adresa justiţiei, prin sesizarea instanţei competente cu o cerere de chemare în judecată.

24. Dreptul comun în materia controlului actelor administrative îl constituie Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, care prevede, la art. 1 alin. (1), că „Orice persoană care se consideră vătămată intr-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică. printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat cât şi public.

25. În jurisprudenţa sa, a se vedea Decizia nr. 4 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 8 mai 2017, paragraful 34, şi Decizia nr. 479 din 18 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 602 din 10 august 2015, paragraful 19, instanţa de contencios constituţional a reţinut că art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 reprezintă cadrul general în care persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulţumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h) din lege, respectiv în termenul de 30 de zile de la înregistrarea cererii, dacă prin lege nu se prevede altul, poate sesiza instanţa de contencios administrativ competentă pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate şi, eventual, reparaţii pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instanţei de contencios administrativ şi cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluţionarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluţionare a unei cereri, precum şi prin refuzul de efectuare a unei anumite operaţiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim. Din economia textelor de lege menţionate, Curtea a constatat că art. 8 din Legea nr. 554/2004 reprezintă cadrul general pentru înlăturarea vătămării provocate prin acte administrative cu caracter individual, acţiuni sau omisiuni ale organelor administrative, admisibilitatea acţiunii în contencios administrativ fiind condiţionată de parcurgerea procedurii prealabile prevăzute de art. 7 din lege şi de respectarea unor termene legale.

26. Prin urmare, pe parcursul soluţionării cererii de către instanţa de contencios administrativ, părţile din litigiu îşi pot exercita neîngrădit drepturile şi garanţiile procesuale specifice procesului echitabil într-un stat democratic, astfel că nu se poate susţine încălcarea accesului liber la justiţie sub niciun aspect.

27. De asemenea, Curtea nu poate reţine nici susţinerea potrivit căreia Legea nr. 215/2001 nu precizează către cine pot fi îndreptate acţiunile în justiţie, având în vedere că, potrivit art. 155 alin. (1) pct. 2 din Codul de procedură civilă, vor fi citate unităţile administrativ-teritoriale şi celelalte persoane juridice de drept public, prin cei însărcinaţi să le reprezinte în justiţie, la sediul acestora.

28. În final, Curtea constată că nu pot fi primite criticile referitoare la încălcarea art. 52 şi art. 53 din Constituţie, deoarece autorul nu motivează în ce constă contrarietatea textelor de lege cu dispoziţiile constituţionale, simpla afirmaţie potrivit căreia „în cuprinsul actului normativ nu sunt menţionaţi cei care săvârşesc abuzuri” nu constituie motivarea excepţiei raportată la normele constituţionale invocate.

29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Eugeniu Dragoş Petria în Dosarul nr. 5,370/3/2015 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a îl-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 1 alin. (2) lit. d) şi e), art. 68 şi ale art. 77 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi generai obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 3 mai 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Bianca Drăghici

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind acordarea cetăţeniei române domnului Okhlopkov Nikolai

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al dispoziţiilor art. 131 alin. (1) coroborat cu art. 82 din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se acordă cetăţenia română cu stabilirea domiciliului în România domnului Okhlopkov Nikolai, cetăţean rus, fiul lui Petr şi Elena, născut la data de 8 noiembrie 1995 în localitatea Sottintsy, Federaţia Rusă, cu domiciliul actual în Federaţia Rusă, satul Krestyakh, str. Naberezhnaya, nr. 14, raion Suntar, Republica Sakha/Yakutia (Dosar nr. 26.337/A/2018).

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul tineretului şi sportului,

Ioana Bran

 

Bucureşti, 24 iulie 2018.

Nr. 560.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind acordarea cetăţeniei române domnului Kapraev Zurab

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al dispoziţiilor art. 131 alin. (1) coroborat cu art. 82 din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se acordă cetăţenia română cu stabilirea domiciliului în România domnului Kapraev Zurab, cetăţean rus, fiul lui Ramzan şi Zalpa, născut la data de 27 mai 1997 în localitatea Ahar, Federaţia Rusă, cu domiciliul actual în Federaţia Rusă, satul Banayiurt, raion Novolakskoe, Republica Daghestan (Dosar nr. 26.342/A/2018).

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul tineretului şi sportului,

Ioana Bran

 

Bucureşti, 24 iulie 2018.

Nr. 561.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind modificarea şi completarea Normelor financiare pentru activitatea sportivă, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.447/2007

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Normele financiare pentru activitatea sportivă, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.447/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 3 decembrie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 3, punctele 1 şi 12 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„1. activitate sportivă - complex de acţiuni anuale şi/sau multianuale care au ca scop comun îndeplinirea unor obiective cu caracter sportiv. Categoriile de acţiuni multianuale care constituie activitatea sportivă sunt: acţiunile de pregătire sportivă, competiţiile sportive şi alte acţiuni sportive;

......................................................................................................................

12. organizaţii sportive - persoane juridice de drept public sau privat, fără scop patrimonial, deţinătoare ale Certificatului de identitate sportivă cărora le-a fost atribuit numărul de înregistrare în Registrul sportiv, structuri sportive constituite legal, în conformitate cu prevederile Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv asociaţii sportive fără personalitate juridică, cluburi sportive, federaţii sportive pe ramură de sport, alte persoane juridice de drept public ori privat care, potrivit actului de înfiinţare sau statutului, pot organiza, participa şi/sau finanţa, după caz, acţiuni sportive, Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, ligi profesioniste pe ramură de sport;”.

2. La articolul 3, după punctul 12 se introduc cinci noi puncta, punctele 13-17, cu următorul cuprins:

„13. sportiv de performanţă - sportiv autorizat în condiţiile legii de către federaţia sportivă pe ramură de sport să îşi desfăşoare activitatea sportivă;

14. sportiv de înaltă performanţă - sportivul de performanţă care îndeplineşte condiţiile de performanţă în competiţiile internaţionale oficiale şi care, la propunerea organului competent din cadrul federaţiei sportive naţionale, dobândeşte calitatea de sportiv de înaltă performanţă prin ordin al ministrului tineretului şi sportului;

15. contract de activitate sportivă - convenţie încheiată pentru o perioadă determinată între structurile sportive şi participanţii la activitatea sportivă care are ca obiect desfăşurarea unei activităţi cu caracter sportiv;

16.  program sportiv - plan de activitate în care sunt stabilite, în ordinea desfăşurării lor, etapele propuse pentru o perioadă dată; complex de acţiuni care au ca scop comun îndeplinirea unor obiective de performanţă cu caracter sportiv pentru o activitate sportivă secvenţială sau un sezon competiţional. Categoriile de acţiuni care constituie activitatea sportivă din cadrul unui program sportiv sunt: acţiuni de selecţie, acţiuni de promovare, acţiuni de pregătire sportivă, competiţiile sportive, evenimentele sportive, denumite împreună acţiuni sportive;

17. colective tehnice - antrenori, medici, cercetători, metodist, asistent medical, kinetoterapeuţi, psihologi, biochimist, coregraf, corepetitor, alţi specialişti stabiliţi de federaţiile sportive sau de către organizaţiile sportive abilitate cu atribuţii în coordonarea şi finanţarea activităţii sportive de performanţă, care sunt implicaţi direct şi indirect, prin intermediul atribuţiilor, în performanţa sportivă.”

3. La articolul 12 alineatul (1), litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,d) în structuri de primire turistică cu funcţiune de cazare, până la categoria de 3 stele inclusiv sau echivalent.”

4. La articolul 25, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 25. - (1) Pentru performanţele deosebite obţinute în competiţii sportive, Ministerul Tineretului şi Sportului, Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, federaţiile sportive naţionale, Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar, ministerele şi alte instituţii centrale care au în subordine structuri sportive pot acorda sportivilor, în funcţie de valoarea performanţei, de importanţa şi amploarea competiţiei, de contribuţia personală şi în limita bugetului aprobat, premii/recompense în lei şi/sau în obiecte, până la valoarea sumelor prevăzute în tabelul următor:

 

COMPETIŢIA

Locui I

Locul II

Locul III

Locul IV

Locul V

Locui VI

Cine acordă premiile/ recompensele

a) Jocuri olimpice - echivalentul în lei

70.000 euro

56.000 euro

42.000 euro

28.000 euro

21.000 euro

14.000 euro

Comitetul Olimpic şi Sportiv Român

b) Jocuri olimpice de tineret - lei

18.000

13.000

9.000

7.000

5.000

2.500

Comitetul Olimpic şi Sportiv Român

c) Jocuri paralimpice - echivalentul în lei

70.000 euro

56.000 euro

42.000 euro

28,000 euro

21.000 euro

14.000 euro

Ministerul Tineretului şi Sportului

d) Campionate mondiale/ Campionate mondiale pentru persoane cu nevoi speciale - lei

 

 

 

 

 

 

Ministerul Tineretului şi Sportului

- seniori;

56.000

37.000

30.000

10.000

7.000

5.000

 

- tineret, juniori I;

19.000

11.000

8.000

3.000

2.500

1.500

 

- juniori II, cadeţi

11.000

8.000

6.000

2.000

1.500

1.000

 

e) Campionate europene/ Campionate europene pentru persoane cu nevoi speciale - lei

 

 

 

 

 

 

Ministerul Tineretului şi Sportului

- seniori;

37.000

22.000

15.000

4.500

4.000

3.000

 

- tineret, juniori I;

11.000

8.000

5.500

2.500

2.000

1.500

 

- juniori II, cădeţi

6.000

4.500

3.000

2.000

1.500

1.000

 

 

f) Jocuri paralimpice de tineret – lei

6.000

4.000

3.000

2.000

1.500

1.000

Ministerul Tineretului şi Sportului

g) Festivalul Olimpic al Tineretului European - lei

6.000

4.000

3.000

2.000

1.500

1.000

Comitetul Olimpic şi Sportiv Român

h) Jocuri mondiale universitare, campionate mondiale şcolare şi universitare, militare, ale poliţiştilor, feroviare şi altele asemenea - lei

4.000

3.000

2.500

2.000

1.500

1.000

Ministerul de resort

i) Campionate europene şcolare şi universitare - lei

4.000

3.000

2.500

2.000

1.500

1.000

Ministerul de resort

j) Jocurile Francofoniei - lei

8.000

3.000

2.000

-

-

-

Ministerul Tineretului şi Sportului

k) Cupe mondiale interţări - seniori - lei

3.500

2.500

2.000

-

-

-

Federaţiile sportive naţionale

l) Cupe europene interţări - seniori - lei

3.500

2.500

2.000

-

-

-

Federaţiile sportive naţionale

m) Cupe europene intercluburi - seniori - lei

3.500

2.000

1.500

.

--

-

Cluburile sportive

n) Campionate naţionale - lei

Sporturi individuale

 

 

 

 

 

 

Cluburile sportive

- seniori

2.000

1.500

1.200

-

-

-

 

- tineret, juniori i

1.200

800

500

-

-

-

 

- juniori II, cădeţi

900

700

400

-

-

-

 

Jocuri sportive

 

 

 

 

 

 

 

- seniori

4.000

3.000

2.000

-

-

-

 

- tineret, juniori I

3.000

2.000

1.500

-

-

-

 

- juniori II, cădeţi

2.000

1.500

1.000

-

-

-

 

o) Cupa României - lei - Discipline individuale

1.500

1.200

1.000

 

 

 

Cluburile sportive

- Jocuri sportive

3.000

2.000

1.500

-

-

-

 

p) Jocurile europene - lei

25.000

18.000

14.000

12.000

10.000

8.000

Comitetul Olimpic şi Sportiv Român

q) Jocurile INVICTUS - lei

20.000

15.000

12.000

9.000

7.000

5.000

Ministerul de resort”

 

5. La articolul 25, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (11) şi (12), cu următorul cuprins:

„(11) Premiile/recompensele prevăzute la alin. (1) se acordă după cum urmează:

 

Nr. crt.

Disciplină/Ramură/Probă

Cuantumul lit. a)-i)

Cuantumul lit. j)-q)

1.

Discipline/ramuri/probe olimpice/paralimpice sau a căror activitate este organizată în cadrul unor federaţii sportive naţionale pe ramură de sport, afiliate sau recunoscute de federaţii sportive internaţionale care administrează sporturi incluse în programul ediţiei anterioare şi a proximei ediţii ale jocurilor olimpice

Până la 100%

Până la 100%

2.

Discipline/ramuri/probe a căror activitate este organizată în cadrul federaţiilor sportive naţionale pe ramură de sport, afiliate sau recunoscute de federaţii sportive internaţionale care administrează sporturi recunoscute de Comitetul Internaţional Olimpic şi/sau care administrează sporturi incluse la următoarea ediţie a jocurilor europene multisport, organizate sub egida forului olimpic continental, la care misiunea este realizată de Comitetul Olimpic şi Sportiv Român

Până la 75%

Până la 100%

3.

Discipline/ramuri/probe a căror activitate este organizată în cadrul unor federaţii sportive naţionale pe ramură de sport, afiliate sau recunoscute de federaţii sportive internaţionale

Până la 50%

Până la 75%

 

(12) Premiile/recompensele financiare prevăzute la alin. (1) pot fi acordate în cuantumurile prevăzute la alin. (11), pentru discipline/ramuri/probe a căror activitate este organizată în cadrul federaţiilor sportive naţionale pe ramură de sport, afiliate sau recunoscute de federaţii sportive internaţionale care administrează sporturi recunoscute de Comitetul Internaţional Olimpic şi/sau care administrează sporturi incluse la următoarea ediţie a jocurilor europene multisport, organizate sub egida forului olimpic continental, la care misiunea este realizată de Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, respectiv pentru discipline/ramuri/probe a căror activitate este organizată în cadrul unor federaţii sportive naţionale pe ramură de sport, afiliate sau recunoscute de federaţii sportive internaţionale, în următoarele situaţii:

a) în cazul concursurilor organizate de către federaţiile sportive naţionale, la nivel naţional, doar pentru rezultatele oficiale obţinute la probele/categoriile la care au participat sportivi reprezentând cel puţin 4 structuri sportive;

b) în cazul concursurilor organizate de către federaţiile sportive internaţionale, la nivel european, cu participarea a cel puţin 15 ţări;

c) în cazul concursurilor organizate de către federaţiile sportive internaţionale, la nivel mondial, cu participarea a cel puţin 20 ţări, din minimum 3 continente;

d) în cazul disciplinelor/ramurilor, probelor sportive, a căror activitate este organizată în cadrul unor federaţii sportive naţionale pe ramură de sport, afiliate doar la federaţii sportive internaţionale care administrează sporturi de luptă nerecunoscute de Comitetul Internaţional Olimpic, doar pentru două rezultate, cele mai bine clasate pe probă şi/sau categorie de vârstă/greutate.”

6. La articolul 25, alineatul (8) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(8) în cazul jocurilor sportive şi al tenisului, pentru calificările echipelor sportive la competiţii internaţionale menţionate în tabelul următor, Ministerul Tineretului şi Sportului sau Comitetul Olimpic şi Sportiv Român poate acorda sportivilor şi colectivelor tehnice, în funcţie de valoarea performanţei, de importanţa şi amploarea competiţiei, de contribuţia personală şi în limita bugetului aprobat, premii/recompense în bani şi/sau în obiecte, până la valoarea sumelor prevăzute astfel:

 

- lei -

Competiţia

Calificări

Cine acordă premiile/recompensele

a) Jocurile olimpice

până la 3000

Comitetul Olimpic şi Sportiv Român

b) Campionate mondiale turneu final:

- seniori; şi

- tineret, juniori 1,

 

până la 2000

800

Ministerul Tineretului şi Sportului

c) Campionate europene turneu final:

- seniori; şi

- tineret, juniori 1.

 

până la 1000

500

Ministerul Tineretului şi Sportului

d) Cupa Davis* - calificări în grupa mondială şi FED CUP* - faza finală Cupa mondială la rugby**

până la 3000

Ministerul Tineretului şi Sportului


*) Cupa Davis şi, respectiv. FED CUP reprezintă în ramura de sport tenis competiţia cu valoare de campionat mondial pentru echipele naţionale masculin

şi feminin.

**) Cupa Mondială la rugby reprezintă competiţia cu valoare de campionat mondial pentru echipele naţionale.

 

7. La articolul 32, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

»Art. 32. - (1) Antrenorii care au contribuit la realizarea performanţelor de către sportivi la jocurile olimpice, campionatele mondiale şi europene şi la alte competiţii prevăzute la art. 25 alin. (1) lit. a)-I) şi o)-q), precum şi la realizarea recordurilor omologate prevăzute la art. 30 alin. (1) pot fi premiaţi/recompensaţi, la propunerea federaţiilor sportive naţionale, în funcţie de:

a) valoarea performanţei obţinute de sportivi;

b) gradul de realizare a obiectivelor planificate;

c) durata participării acestora la pregătirea sportivului i/sportivilor;

d) responsabilitatea avută în pregătirea sportivului, respectiv a sportivilor premiaţi/recompensaţi, după caz.”

8. La articolul 32, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„(11) Antrenorii care au contribuit la realizarea performanţelor de către sportivi la competiţiile prevăzute la art. 25 alin. (1) lit. m) şi n) pot fi premiaţi/recompensaţi de către structurile sportive la care activează, în baza criteriilor stabilite de structura sportivă respectivă, în limitele prezentelor norme.”

9. La articolul 32, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

„(5) Premiile cumulate acordate antrenorilor potrivit alin. (4) nu pot depăşi 50% din valoarea premiilor acordate de Ministerul Tineretului şi Sportului sau de Comitetul Olimpic şi Sportiv Român.”

10. După articolul 32 se introduce un nou articol, articolul 321, cu următorul cuprins:

„Art. 321. - (1) Antrenorul principal care a contribuit la câştigarea meciurilor de etapă în primul eşalon valoric al competiţiei interne de nivel naţional de seniori poate fi premiat/recompensat cu un premiu echivalent cu cel mai mare premiu/recompensă acordat/acordată unuia dintre sportivi.

(2) Antrenorii secunzi pot primi un premiu/o recompensă de până la 80% din premiul/recompensa acordată antrenorului principal.”

11. La articolul 47, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:

„(21) Federaţiile sportive pot acorda o majorare a indemnizaţiilor de lot naţional pentru sportivii componenţi ai loturilor naţionale, antrenorii acestora, precum şi pentru alţi membri ai colectivelor tehnice aprobate, din veniturile proprii ale federaţiilor sportive naţionale în funcţie de obiectivele de performanţă stabilite şi de prevederile bugetare aprobate.”

12. La articolul 47, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Sportivii de performanţă, legitimaţi în cadrul unui club sportiv, antrenorii acestora şi alţi membri ai colectivului tehnic, aprobaţi de conducerea clubului sportiv, pot primi pe perioada acţiunii de pregătire sportivă organizată de clubul respectiv şi pe perioada competiţiei sportive la care participă în numele clubului o indemnizaţie în sumă de până la 80% din nivelul indemnizaţiei de lot naţional, prevăzut la alin. (1), în baza criteriilor stabilite de clubul sportiv respectiv.”

13. La articolul 47, după alineatul (3) se introduc cinci noi alineate, alineatele (4)-(8), cu următorul cuprins:

„(4) Sportivii de performanţă şi sportivii de înaltă performanţă, antrenorii acestora, precum şi alţi membri ai colectivelor tehnice aprobate de structurile sportive, conform normelor proprii, pot încheia cu structura sportivă un contract de activitate sportivă, în condiţiile legii.

(5) Valoarea acestui contract va fi stabilită în baza unui punctaj conform tabelului alăturat:

 

a) Criterii pentru sportivi

 

Criteriu

Cerinţele criteriului

Punctaj până la

1. Ramura de sport

Sport individual

1,25

Sport de echipă/titular

1,25

Sport de echipă/rezervă

0,75

Sport de echipă/post deficitar

2,00

2. Obiectivul sezonului

Local/Regional

1,00

Naţional

1,25

Internaţional

1,50

3. Adresabilitatea ramurii de sport

Sporturi cu participare mare (peste 10 echipe)

1,50

Sporturi cu participare medie (7 şi 10 echipe)

1,00

Sporturi cu participare mică (sub 6 echipe)

0,25

4. Vârsta

Junior

0,25

Senior

1,50

5. Experienţă/Performanţe obţinute de sportiv

 Campionate naţionale

 

 

 

 

Divizia/Liga III şi IV

0,15

Divizia/Liga II

0,50

Divizia/Liga I

0,75

Divizia/Liga naţională

1,00

Superligă

1,25

Campionat naţional - locul 1

2,00

Campionat naţional - locul 2

1,75

Campionat naţional - locul 3

1,50

Lot naţional

Lot naţional - juniori

1,00

Lot naţional - seniori

2,00

Lot olimpic

2,50

Campionat european

Locul 1

2,50

Locul 2

2,00

Locul 3

1,70

Locurile 4-6

1,50

Campionat mondial

Locui 1

3,00

Locul 2

2,50

Locul 3

2,00

Locurile 4-6

1,70

Jocuri olimpice

Locul 1

4,50

Locul 2

3,50

Locul 3

3,00

Locurile A-6

2,75

 

b) Criterii pentru antrenori şi ceilalţi membri ai colectivelor tehnice

 

Criteriu

Cerinţele criteriului

Punctaj până la

1. Ramura de sport

Sport individual

1,25

Sport de echipă

1,25

2. Funcţia

Antrenor coordonator

2,00

Antrenor principal

1,50

Antrenor secund

1,25

Alţi membri ai colectivelor tehnice

0,75

3. Adresabilitatea ramurii de sport

Sporturi cu participare mare (peste 10 echipe)

1,50

Sporturi cu participare medie (7 şi 10 echipe)

1,00

Sporturi cu participare mică (sub 6 echipe)

0,25

4. Vârsta sportivului antrenat

Junior

0,25

Senior

1,50

5. Experienţa/Performanţele obţinute de sportivii antrenaţi Campionatul naţional

 

 

 

Divizia/Liga III şi IV

0,15

Divizia/Liga II

0,50

Divizia/Liga I

0,75

Divizia/Liga naţională

1,00

Superligă

1,25

Campionat naţional - locul 1

2,00

Campionat naţional - locul 2

1,75

Campionat naţional - locul 3

1,50

Lot naţional

Lot naţional - juniori

1,00

Lot naţional - seniori

2,00

Lot olimpic

2,50

Campionat european

Locul 1

2,50

Locul 2

2,00

Locul 3

1,70

Locurile 4-6

1,50

Campionat mondial

Locul 1

3,00

Locul 2

2,50

Locul 3

2,00

Locurile 4-6

1.70

Jocuri olimpice

Locul 1

4,50

Locul 2

3,50

Locul 3

3,00

Locurile 4-6

2,75

 

(6) Pentru fiecare criteriu se alege o singură variantă de punctaj, cea mai favorabilă în care se află beneficiarul contractului de activitate sportivă. Valoarea unui punct este egală cu câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

(7) Cuantumul maxim al remuneraţiei lunare, în baza unui contract de activitate sportivă încheiat cu structura sportivă, îl reprezintă produsul dintre câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi suma punctelor obţinute în baza criteriilor prevăzute la alin. (5) lit. a) şi b), după caz.

(8) Indemnizaţia prevăzută la art. 671 alin. (14) din Legea nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se calculează conform alin. (4)-(7) ale prezentului articol, în limita bugetului aprobat.”

14. La articolul 48, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) Valoarea acestor prime este de până la 4.500 lei şi se acordă din fondurile prevăzute cu această destinaţie în bugetul Comitetului Olimpic şi Sportiv Român.

(3) Criteriile de acordare se stabilesc de Comisia tehnică olimpică şi se aprobă de Comitetul executiv al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român. Cuantumul primei de lot olimpic se acordă astfel:

 

a) sportivului

până la 4.500 lei

100%

b) antrenorului principal

 

până la 200% de la lit. a)

c) antrenorului secund

 

până la 85% de la lit. b)

d) medicului de lot, consultantului ştiinţific, metodistului, cercetătorului ştiinţific, psihologului

 

până la 80% de la lit. b)

e) coregrafului, corepetitorului

 

până la 75% de la lit. b)

f) asistentului medical-maseur, biochimistului, kinetoterapeutului

 

până la 70% de la lit. b)

g) asistentului medical

 

până la 65% de la lit. b)

h) maseurului

 

până la 60% de la lit. b)

i) celorlalţi specialişti aşa cum sunt definiţi în legislaţia de specialitate

 

până la 50% de la lit. b)”

 

15. La articolul 48, după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alineatele (31) şi (32), cu următorul cuprins:

„(31) Pentru alin. (3) lit. a) şi b). calculul procentual se face raportat la suma cuvenită pentru sportiv.

(32) Pentru alin. (3) lit. c)-i), calculul procentual se face raportat la suma cuvenită pentru antrenorul principal,”

16. La articolul 48, alineatele (6) şi (8) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(6) Nivelul indemnizaţiei prevăzute la alin. (5) este de până la 1.500 lei/lună şi se acordă pe perioada acţiunilor de pregătire sportivă şi a competiţiilor sportive, la propunerea federaţiilor sportive naţionale de specialitate.

(8) Comitetul Olimpic şi Sportiv Român poate acorda lunar o indemnizaţie antrenorilor care asigură pregătirea sportivilor beneficiari ai bursei olimpice. Nivelul acestei indemnizaţii este în Sumă de până la 1.000 lei/persoană şi se acordă pe perioada acţiunilor de pregătire sportivă şi a competiţiilor sportive, la propunerea federaţiilor sportive naţionale de specialitate.”

17 La articolul 53, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3) Efectuarea cheltuielilor reglementate prin prezentele norme se realizează de către organizatori, în limita bugetului aprobat şi pentru:

a) acţiunile din cadrul Olimpiadei Naţionale a Sportului Şcolar şi al Gimnaziadei;

b) acţiunile Federaţiei Sportului Şcolar şi Universitar;

c) acţiunile asociaţiilor sportive şcolare şi universitare.”

18. În cuprinsul Normelor financiare pentru activitatea sportivă, sintagmele „Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului”, „Agenţia Naţională pentru Sport” şi „Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret” se înlocuiesc cu sintagma „Ministerul Tineretului şi Sportului”, iar sintagma „Direcţiile pentru sport judeţene şi a municipiului Bucureşti” se înlocuieşte cu sintagma „direcţiile judeţene pentru sport şi tineret şi Direcţia pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti”.

Art. II. - Contractele de activitate sportivă încheiate de participanţii la activitatea sportivă cu structurile sportive, aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, sunt aplicabile până la împlinirea termenului pentru care au fost încheiate.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul tineretului şi sportului,

Ioana Bran

Ministrul afacerilor interne,

Carmen Daniela Dan

p. Ministrul apărării naţionale,

Mircea Duşa,

secretar de stat

Ministrul educaţiei naţionale,

Valentin Popa Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 24 iulie 2018.

Nr. 569.

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind exercitarea, cu caracter temporar, a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice de către domnul Dan-Alexandru Groza

 

Având în vedere propunerea formulată de viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, prin Adresa nr. 80.371 din 13.07.2018, înregistrată la Cabinetul prim-ministrului cu nr. 5/4.252/13.07.2018 şi la Secretariatul General al Guvernului cu nr. 20/13.153/A.I.L. din 13.07.2018, şi Adresa Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici nr. 38.517 conexat cu nr. 38.485/2018,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b) şi al art. 92 alin. (11) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Dan-Alexandru Groza exercită, cu caracter temporar, funcţia publică vacantă din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ioana-Andreea Lambru

 

Bucureşti, 30 iulie 2018.

Nr. 243.