MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 471/2018

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 471         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 7 iunie 2018

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

122. - Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2017 pentru modificarea art. 5 din Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, precum şi pentru acordarea unor burse de studii etnicilor români cu domiciliul stabil în Ucraina

 

440. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2017 pentru modificarea ari. 5 din Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, precum şi pentru acordarea unor burse de studii etnicilor români cu domiciliul stabil în Ucraina

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 145 din 27 martie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 74 alin. (6) din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 160 din 27 martie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.940/C. - Ordin al ministrului justiţiei privind actualizarea numărului posturilor de notar public destinate judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru anul 2018

 

1.941/C. - Ordin al ministrului justiţiei privind actualizarea numărului posturilor de notar public destinate notarilor stagiari care vor promova examenul de definitivat pentru anii 2017-2018

 

1.942/C. - Ordin al ministrului justiţiei privind actualizarea numărului posturilor de notar public destinate persoanelor care au cel puţin 6 ani vechime în funcţii de specialitate juridică şi care vor promova concursul de dobândire a calităţii de notar public în anul 2018

 

1.943/C. - Ordin al ministrului justiţiei privind actualizarea numărului posturilor de notar public destinate schimbărilor de sedii ale birourilor notariale pentru anul 2018

 

3.685. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa cu program normal şi prelungit „Triki Riki” din municipiul Suceava

 

3.686. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Şcoala Gimnazială „Sf. Antim Ivireanul” din municipiul Timişoara

 

3.694. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale privind acordarea acreditării pentru nivelul de învăţământ „liceal “, profilul „real”, specializarea „ştiinţe ale naturii” din cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar particular Liceul „Don Orione” din municipiul Oradea ....

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2017 pentru modificarea art. 5 din Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, precum şi pentru acordarea unor burse de studii etnicilor români cu domiciliul stabil în Ucraina

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85 din 22 noiembrie 2017 pentru modificarea art. 5 din Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, precum şi pentru acordarea unor burse de studii etnicilor români cu domiciliul stabil în Ucraina, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 933 din 27 noiembrie 2017, cu următoarele modificări:

1. Titlul ordonanţei de urgenţă se modifică şi va avea următorul cuprins:

„ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

pentru modificarea art. 5 din Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, precum şi pentru acordarea de burse de studiu sau stimulente financiare etnicilor români cu domiciliul stabil în Ucraina”

2. La articolul I, literele b) şi c) ale alineatului (1) al articolului 5 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

»b) de a studia limba română sau în limba română în România, la toate nivelurile şi formele de învăţământ, precum şi de a studia limba română sau în limba română în străinătate şi în ţările de reşedinţă;

c) de a solicita şi de a obţine burse de studiu sau stimulente financiare în România, în străinătate şi în ţările de reşedinţă, la orice nivel şi formă de învăţământ, în vederea aprofundării cunoştinţelor de limbă română şi pentru afirmarea identităţii culturale, ştiinţifice, etnice şi religioase româneşti;.

3. Articolul II se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. II. - (1) Se aprobă plata de burse sau stimulente financiare în cuantum de 200 Iei/lună/bursă sau stimulent financiar, pentru elevii etnici români cu domiciliul în Ucraina, înscrişi în clasa 1 a anului şcolar 2017-2018, care studiază în şcolile cu predare în limba română sau cu studiul unor materii în limba română ca limbă maternă, din sistemul de învăţământ preuniversitar din Ucraina, pentru perioada ianuarie-iunie 2018.

(2) Cheltuielile aferente burselor sau stimulentelor financiare sunt suportate din bugetul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, în limita fondurilor alocate.

(3) Ministerul pentru Românii de Pretutindeni încheie contracte cu asociaţiile, fundaţiile şi alte organizaţii neguvemamentale ale românilor din Ucraina, având ca obiect, dar fără a se limita la acestea, identificarea beneficiarilor burselor sau stimulentelor financiare, colectarea documentaţiei necesare pentru plata burselor sau stimulentelor financiare şi transmiterea acesteia către Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.

(4) Prin ordin al ministrului pentru românii de pretutindeni se aprobă, dar fără a se limita la acestea:

a) procedura de plată a burselor sau stimulentelor financiare;

b) tipul de cheltuieli eligibile;

c) componenţa şi atribuţiile comisiei de selecţie a asociaţiilor, fundaţiilor şi a altor organizaţii neguvernamentale ale românilor din Ucraina;

d) drepturile şi obligaţiile asociaţiilor, fundaţiilor şi ale altor organizaţii neguvernamentale ale românilor din Ucraina.

(5) Se aprobă acordarea de stagii de specializare în România a cadrelor didactice din şcolile româneşti din Ucraina, în vederea formării şi perfecţionării în studiul limbii române. Cheltuielile aferente stagiilor de specializare vor fi suportate din bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale, în limita fondurilor alocate.

(6) Numărul stagiilor de specializare, criteriile de acordare a acestora, modalitatea de acordare, precum şi criteriile de selecţie a cadrelor didactice beneficiare se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.”

Art. II. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, contravaloarea sumelor acordate şi cheltuielile efectuate de către asociaţiile, fundaţiile şi alte organizaţii neguvernamentale ale românilor din Ucraina sunt suportate din bugetul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, în limita fondurilor alocate pentru programele, proiectele sau acţiunile privind sprijinirea activităţii românilor de pretutindeni.

Art. III. - La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 31/2018 privind numărul burselor, al stagiilor de specializare, criteriile de acordare a acestora, modalitatea de acordare, criteriile de stabilire a asociaţiilor, fundaţiilor şi a altor organizaţii nonguvernamentale prin intermediul cărora se vor acorda bursele, criteriile de selecţie a beneficiarilor care vor primi aceste burse, precum şi criteriile de selecţie a cadrelor didactice implicate, publicată în Monitorul Oficiat al României, Partea I, nr. 98 din 1 februarie 2018.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

CARMEN-ILEANA MIHĂLCESCU

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 4 iunie 2018.

Nr. 122.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2017 pentru modificarea art. 5 din Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, precum şi pentru acordarea unor burse de studii etnicilor români cu domiciliul stabil în Ucraina

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2017 pentru modificarea art. 5 din Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, precum şi pentru acordarea unor burse de studii etnicilor români cu domiciliul stabil în Ucraina şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 4 iunie 2018.

Nr. 440.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 145

din 27 martie 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 74 alin. (6) din Codul de procedură penală

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia-Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 74 alin. (6) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Tudor Andrei Raneti în Dosarul nr. 636/44/2016 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.581D/2016.

2. La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legai îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât, potrivit prevederilor art. 126 şi ale art. 129 din Constituţie, stabilirea procedurii de judecată şi a căilor de atac intră în competenţa exclusivă a legiuitorului.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

4. Prin încheierea din 12 august 2016, pronunţată în Dosarul nr. 636/44/2016, Curtea de Apel Galaţi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 74 alin. (6) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Tudor Andrei Raneti cu ocazia soluţionării contestaţiei în anulare formulate împotriva unei sentinţe pronunţate cu privire la o cerere de strămutare.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 74 alin. (6) din Codul de procedură penală - potrivit cărora sentinţa prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau curtea de apel competentă soluţionează cererea de strămutare nu este supusă niciunei căi de atac - încalcă accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, întrucât limitează în mod nejustificat accesul la justiţie, permiţând instanţei învestite cu soluţionarea cererii de strămutare să comită un abuz, în condiţiile în care nu există posibilitatea ca partea interesată să solicite efectuarea unui control judiciar cu privire la hotărârea pronunţată.

6. Curtea de Apel Galaţi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că, potrivit prevederilor constituţionale ale art. 129, „împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii”. Menţionează, totodată, că soluţionarea cererilor de strămutare este dată în competenţa celor mai înalte instanţe judecătoreşti, respectiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi curţile de apel.

7. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 74 alin. (6) din Codul de procedură penală este neîntemeiată. Arată, astfel, că stabilirea competenţei instanţelor judecătoreşti şi instituirea regulilor de desfăşurarea procesului, deci şi reglementarea căilor de atac constituie atributul exclusiv al legiuitorului, acesta fiind sensul art. 129 din Constituţie, text care face referire la „condiţiile legii”atunci când reglementează exercitarea căilor de atac, ca de altfel şi al art. 126 alin. (2) din Constituţie, care, referindu-se la competenţa instanţelor judecătoreşti şi la procedura de judecată, stabileşte că acestea sunt prevăzute „numai prin lege”. Nicio prevedere din Legea fundamentală sau din Convenţie nu reglementează dreptul la exercitarea căilor de atac în orice cauză.

9. Avocatul Poporului precizează că îşi menţine punctul de vedere exprimat în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 350D/2016, în sensul constituţionalităţii dispoziţiilor art. 74 alin. (6) din Codul de procedură penală.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 74 alin. (6) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „(6) Sentinţa prevăzută la alin. (1) nu este supusă niciunei căi de atac.”

13. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (1) şi (3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, ale art. 129 cu privire la folosirea căilor de atac, precum şi ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului raportat la prevederile art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta a fost ridicată cu ocazia soluţionării unei contestaţii în anulare formulate împotriva unei sentinţe prin care a fost respinsă o cerere de strămutare. Or, calea extraordinară de atac a contestaţiei în anulare se poate exercita numai împotriva hotărârilor judecătoreşti definitive prin care se soluţionează fondul cauzei penale, fiind inadmisibilă în materia cererilor de strămutare.

15. Aşadar, excepţia de neconstituţionalitate este, la rândul ei, inadmisibilă, pentru lipsa legăturii cu soluţionarea cauzei. Astfel, potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti [...] privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în acest sens Curtea a reţinut, în jurisprudenţa sa, că o excepţie de neconstituţionalitate ridicată într-o acţiune ab initio inadmisibilă este, de asemenea, inadmisibilă, în condiţiile în care nu sunt contestate chiar dispoziţiile legale care determină o atare soluţie în privinţa cauzei în care a fost ridicată excepţia. Aceasta deoarece, indiferent de soluţia pronunţată de Curtea Constituţională referitor la excepţia de neconstituţionalitate ridicată într-o cauză ab initio inadmisibilă, decizia sa nu va produce niciun efect cu privire la o astfel de cauză. Rezultă că o atare excepţie de neconstituţionalitate nu îndeplineşte o condiţie de admisibilitate, aceea a legăturii cu soluţionarea cauzei, în sensul prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 (Decizia nr. 171 din 8 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 7 aprilie 2011, Decizia nr. 203 din 6 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 14 mai 2012, Decizia nr. 94 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 16 aprilie 2014, Decizia nr. 254 din 5 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 535 din 15 iulie 2016, paragraful 18, Decizia nr. 433 din 21 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 din 31 august 2016, paragraful 22, şi Decizia nr. 784 din 5 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 202 din 6 martie 2018, paragraful 16).

16. Astfel, ţinând cont de prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 74 alin. (6) din Codul de procedură penală este inadmisibilă.

17. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 74 alin. (6) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Tudor Andrei Raneti în Dosarul nr. 636/44/2016 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Galaţi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 27 martie 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puici

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 160

din 27 martie 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat

 

Petre Lăzăroiu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, excepţie ridicată de Curpăn Vasile Sorin şi Burleanu Cosmin Ştefan în Dosarul nr. 458/32/2013 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.576D/2016.

2. La apelul nominal răspunde, în nume propriu, partea Botomei Vasile, precum şi pentru părţile „Baroul Bacău din cadrul Uniunii Naţionale a Barourilor din România”, prin decan dr. Botomei Vasile, „Cabinet de avocat doctor Botomei Vasile”, prin titular, şi „Uniunea Naţională a Barourilor din România” prin preşedinte. Depune, în acest sens, un exemplar al legitimaţiei de avocat definitiv al Baroului Bacău înscris în Uniunea Avocaţilor din Republica Moldova, al atestatului diplomei de doctor eliberat de Universitatea de Stat din Moldova, precum şi a cărţii de identitate nr. 714 emisă de Baroul Constituţional Român. Se constată lipsa celorlalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepţiei Curpăn Vasile Sorin şi partea Botomei Vasile au depus la dosarul cauzei mai multe documente.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul părţii Botomei Vasile care susţine, în esenţă, că textul legal criticat interzice doar înfiinţarea de barouri şi nicidecum înfiinţarea de uniuni. Aşa fiind, în opinia sa, pot exista mal multe uniuni ale barourilor, fiind un adevăr ştiinţific că în România se aplică principiul constituţional al pluralismului. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate, consideră că textul art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) şi art. 21 alin. (3), sens în care face trimitere la paralelismul legislativ, şi anume textul art. 60 din Legea nr. 51/1995 în antiteză cu art. 26 şi art. 13 din Legea nr. 51/1995, precum şi cu art. 348 din Codul penal referitor la exercitarea fără drept a unei profesii sau activităţi. Potrivit textului legal criticat, folosirea fără drept a denumirilor „Barou”, „Uniunea Naţională a Barourilor din România”, „U.N.B.R.” ori „Uniunea Avocaţilor din România” sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat, precum şi folosirea însemnelor specifice profesiei ori purtarea robei de avocat în alte condiţii decât cele prevăzute de prezenta lege constituie infracţiune. Acest text contravine Constituţiei, deoarece nu conţine trimiterea la cadrul penal general, aşa cum se face în art. 26 din Legea nr. 51/1995. Aşadar, prin textul legal criticat se dublează o infracţiune deja existentă. Sub aspectele criticate, face trimitere la Decizia nr. 63 din 13 februarie 2018, prin care Curtea Constituţională a statuat că trimiterile din corpul unei legi la alte norme trebuie să fie clare şi neechivoce, pentru că, în caz contrar, cum este cazul de faţă, nu se poate determina cu exactitate norma la care se trimite, iar interpretul legii va deveni el însuşi legiuitor, întrucât va fi pus în situaţia de a alege şi a stabili norma pe care o consideră cea mai potrivită, ceea ce este inadmisibil. În condiţiile în care normelor juridice te lipsesc tocmai aceste trăsături, ele încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie, în componenta lor privind calitatea legii. De asemenea, dacă textul legal criticat dublează conţinutul normativ al altui text, înseamnă că acesta este neconstituţional.

5. Aşa fiind, art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 nu este previzibil şi predictibil, deoarece, din practica juridică a instanţelor de drept comun au fost soluţionate, până în prezent, peste o mie de dosare în care faţă de juriştii înscrişi în barourile nou-create au fost dispuse ordonanţe de clasare şi, după caz, de scoatere de sub urmărire penală, situaţie care, în conceptul Cauzei nr. 398/2012 din 5 iunie 2014 dispusă de Curtea de la Strasbourg, constituie o dovadă de autoritate de lucru judecat. Paralel cu aceste soluţii de clasare s-au pronunţat alte soluţii prin care anumiţi judecători au dispus condamnarea, iar acest lucru a fost posibil din cauza lipsei de previzibilitate a textului legal contestat.

6. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care face trimitere la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale. Cât priveşte existenţa vreunui paralelism legislativ între textul legal criticat şi art. 348 din Codul penal, arată că relevantă este chiar situaţia autorului excepţiei care a organizat un aşa-zis examen de admitere într-un aşa-zis barou folosind înscrisuri care purtau noţiunea de „avocat” şi „barou”. Or, în acest caz, este evident că nu a exercitat profesia de avocat, ci a folosit fără drept anumite denumiri. Este destul de clar că cele două infracţiuni au obiecte de reglementare diferite, neexistând niciun fel de paralelism legislativ.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

7. Prin încheierea din 22 noiembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 458/32/2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, excepţie ridicată de Curpăn Vasile Sorin şi Burleanu Cosmin Ştefan în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect soluţionarea unei cauze penale în apel, în care se fac cercetări cu privire la săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 din Codul penal din 1969.

8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale referitoare la dreptul la un proces echitabil, la dreptul de asociere al cetăţenilor şi la dreptul la muncă, deoarece dispoziţiile legale criticate sunt interpretate, după apariţia Deciziei nr. 51/2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, în sensul că denumirile menţionate se referă exclusiv la U.N.B.R. tradiţional şi la barourile tradiţionale. În această interpretare, se consideră că U.N.B.R. paralel şi barourile paralele nu intră sub protecţia legii penale şi, chiar mai mult, membrii acestora devin, practic, destinatarii legii penale. Se ignoră, astfel, faptul că aceste structuri paralele au respectivele denumiri stabilite conform actelor de înregistrare şi că există hotărâri judecătoreşti definitive care statuează, cu putere de lucru judecat, în privinţa existenţei şi a legalităţii acestor categorii de persoane juridice, înfiinţând şi, ulterior, confirmând existenţa acestor entităţi juridice.

9. Având în vedere teoria drepturilor câştigate, rezultă că membrii acestor barouri au dobândită calitatea de avocat în mod legal şi, în condiţiile existenţei şi a legalităţii acestor structuri paralele, membrii comisiilor de examinare pentru accederea în profesia de avocat nu pot săvârşi acte de complicitate la infracţiunea prevăzută de art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995.

10. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

12. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, barourile sunt persoane juridice de interes public, organizate în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti, fiind constituite din avocaţii înscrişi în Tabloul avocaţilor, care au sediul profesional în localităţile de pe raza acestora. Uniunea Naţională a Barourilor din România (U.N.B.R.) a fost înfiinţată în temeiul Legii nr. 51/1995, prin reorganizarea Uniunii Avocaţilor din România, organism reprezentativ al avocaţilor care, la rândul său, a fost înfiinţată în anul 1995, în temeiul Legii nr. 51/1995. Conform art. 60 din Legea nr. 51/1995, U.N.B.R. este persoană juridică de interes public şi succesoarea de drept a Uniunii Avocaţilor din România.

13. Înfiinţată în temeiul legii ca persoană juridică de interes public, U.N.B.R. se supune reglementărilor speciale din Legea nr. 51/1995, şi nu Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aceasta din urmă stabilind înfiinţarea prin hotărâre judecătorească a persoanelor juridice de drept privat fără scop patrimonial. De altfel, chiar Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 prevede, în art. 85, că persoanele juridice de utilitate publică - asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii de acest fel - înfiinţate prin legi, ordonanţe, decrete-lege, hotărâri ale Guvernului sau prin orice acte de drept public nu intră sub incidenţa prevederilor prezentei ordonanţe, ci rămân supuse reglementărilor speciale care stau la baza înfiinţării şi funcţionării lor.

14. Aşa fiind, de lege lata, nu se poate susţine legalitatea constituirii altor barouri decât cele care alcătuiesc U.N.B.R. şi nici a unei alte uniuni naţionale a avocaţilor din România decât U.N.B.R.

15. Prin urmare, dispoziţiile supuse controlului de constituţionalitate din cadrul Legii nr. 51/1995 reprezintă măsuri de protecţie şi garanţie atât pentru părţi, cât şi pentru toţi ceilalţi participanţi la activitatea judiciară, dar şi de prevenire a propagării fenomenului înfiinţării barourilor paralele, neconstituind o restrângere a exerciţiului dreptului la muncă prevăzut de art. 41 din Constituţie.

16. Astfel, dreptul la muncă garantat de dispoziţiile constituţionale invocate trebuie să fie exercitat, pentru fiecare profesie în parte, în limitele stabilite de legislaţia în vigoare şi fără a aduce atingere celorlalte drepturi şi libertăţi garantate de Legea fundamentală, acest aspect fiind urmărit de legiuitor şi la edictarea prevederilor legale supuse controlului de constituţionalitate.

17. Mai mult, art. 26 din Legea nr. 51/1995 stabileşte sancţiunea pentru nerespectarea dispoziţiilor legale referitoare la exercitarea profesiei de avocat. Totodată, instanţele sunt obligate să verifice şi să se pronunţe asupra calităţii de reprezentant al unei persoane care se prezintă ca avocat, exercitând acte specifice acestei profesii şi folosind însemnele profesiei de avocat, iar actele specifice profesiei de avocat, efectuate în mod public de o persoană care nu a dobândit calitatea de avocat în condiţiile prezentei legi, sunt nule.

18. În continuare, potrivit dispoziţiilor legale criticate, folosirea fără drept a denumirilor „Barou”, „Uniunea Naţională a Barourilor din România”, „U.N.B.R.” ori „Uniunea Avocaţilor din România” sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat, precum şi folosirea însemnelor specifice profesiei ori purtarea robei de avocat în alte condiţii decât cele prevăzute de prezenta lege constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

19. Argumentele invocate de autorii excepţiei sunt neîntemeiate, deoarece, potrivit art. 73 alin. (3) fit. h) din Constituţie, infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora se reglementează prin lege organică, în aceste condiţii, în aplicarea prevederilor constituţionale menţionate, legiuitorul, cu respectarea legalităţii incriminării şi a legalităţii sancţiunilor de drept penal a stabilit, în cuprinsul art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995, infracţiunea specifică.

20. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că, în concepţia legiuitorului, avocatura este un serviciu public, care este organizat şi funcţionează pe baza unei legi speciale, iar profesia de avocat poate fi exercitată de un corp profesional selectat şi funcţionând după reguli stabilite de lege. Această opţiune a legiuitorului nu poate fi considerată ca neconstituţională, având în vedere că scopul ei este asigurarea unei asistenţe juridice calificate, iar normele în baza cărora funcţionează nu contravin principiilor constituţionale, cei care doresc să practice această profesie fiind datori să respecte legea şi să accepte regulile impuse de aceasta. Astfel se explică de ce condiţiile de organizare şi exercitare a profesiei de avocat sunt prevăzute într-o lege specială. De altfel, profesia de avocat se poate exercita numai cu respectarea legii, şi nu împotriva ei, iar faptul că accesul la profesia de avocat este condiţionat de satisfacerea unor cerinţe nu poate fi privit ca o îngrădire a dreptului la muncă sau a alegerii libere a profesiei.

21. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, sens în care face trimitere la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

22. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, documentele depuse, susţinerile părţii Botomei Vasile, în nume personal, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

23. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

24. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 7 februarie 2011, astfel cum au fost modificate prin art. 51 pct. 3 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, care au următorul conţinut: „Folosirea fără drept a denumirilor «Barou», «Uniunea Naţională a Barourilor din România», «U.N.B.R.» ori «Uniunea Avocaţilor din România» sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat, precum şi folosirea însemnelor specifice profesiei ori purtarea robei de avocat în alte condiţii decât cele prevăzute de prezenta lege constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.1

25. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, art. 40 alin. (1) referitor la dreptul de asociere al cetăţenilor şi art. 41 alin. (1) la dreptul la muncă.

26. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului său din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronunţării Deciziei nr. 379 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 731 din 27 noiembrie 2013, Deciziei nr. 155 din 17 martie 2015, paragraful 14, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 17 aprilie 2015, şi Deciziei nr. 158 din 14 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 394 din 25 mai 2017, paragrafele 19 şi 20, instanţa de contencios constituţional a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 60 din Legea nr. 51/1995, statuând că avocatura este un serviciu public, care este organizat şi funcţionează pe baza unei legi speciale, iar profesia de avocat poate fi exercitată de un corp profesional selectat şi funcţionând după reguli stabilite de lege. Această opţiune a legiuitorului nu poate fi considerată ca neconstituţională, având în vedere că scopul ei este asigurarea unei asistenţe juridice calificate, iar normele în baza cărora funcţionează nu contravin principiilor constituţionale. Faptul că accesul la profesia de avocat este condiţionat de satisfacerea anumitor cerinţe nu poate fi privit ca o îngrădire a dreptului la muncă sau a alegerii libere a profesiei. Totodată, prin Decizia nr. 806 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 29 din 17 ianuarie 2007, s-a mai statuat că normele în baza cărora funcţionează Uniunea Naţională a Barourilor din România nu contravin principiilor constituţionale, cei care doresc să practice această profesie fiind datori să respecte legea şi să accepte regulile impuse de aceasta.

27. De asemenea, în jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că dreptul de asociere se poate exercita numai cu respectarea legii, şi nu împotriva ei, astfel că nici acest drept, specific prin natura lui profesiilor liberale, nici dispoziţiile cuprinse în art. 40 din Constituţie nu sunt nesocotite. Curtea a reţinut totodată că, deşi avocatura este o profesie liberală şi independentă, exercitarea sa trebuie să se desfăşoare într-un cadru organizat, în conformitate cu reguli prestabilite, a căror respectare trebuie asigurată inclusiv prin aplicarea unor măsuri coercitive, raţiuni care au impus constituirea unor structuri organizatorice unitare şi prohibirea constituirii în paralel a altor structuri destinate practicării aceleiaşi activităţi, fără suport legal. O atare soluţie legislativă nu poate fi calificată, însă, ca venind în contradicţie cu dreptul de asociere. Totodată, instanţa de contencios constituţional a subliniat că scopul acestei legi este asigurarea unei asistenţe juridice calificate, cei care doresc să practice această profesie fiind datori să respecte legea şi să accepte regulile impuse de aceasta. Curtea a reţinut că incriminarea şi sancţionarea faptelor de exercitare fără drept a unor profesii sau activităţi, pentru care se cere o anumită pregătire şi, în consecinţă, sunt supuse autorizării, exprimă necesitatea apărării unor valori sociale de o importanţă deosebită, inclusiv viaţa şi integritatea fizică şi psihică ale persoanei, precum şi interesele patrimoniale ale acesteia. Societatea nu poate îngădui ca anumite profesii, precum aceea de medic, de farmacist sau de stomatolog, să fie practicate de persoane fără calificare şi fără răspunderea necesară în caz de urmări periculoase ori păgubitoare. Faptul că aceleaşi cerinţe, cu aceleaşi consecinţe juridice, au fost impuse şi profesiei de avocat este o opţiune a legiuitorului, determinată de o anumită oportunitate, care intră în activitatea de legiferare a Parlamentului (a se vedea Decizia nr. 158 din 14 martie 2017, paragrafele 21 şi 22).

28. De asemenea, prin Decizia nr. 509 din 30 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 3 august 2015, paragrafele 23 şi 25, Curtea a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995, prilej cu care, făcând trimitere la Decizia nr. 321 din 14 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.144 din 3 decembrie 2004, s-a reţinut că organizarea avocaţilor în barouri şi a barourilor în Uniunea Avocaţilor din România nu contravine normelor din Constituţie. Organizarea exercitării prin lege a profesiei de avocat, ca de altfel a oricărei alte activităţi ce prezintă interes pentru societate, este firească şi necesară, în vederea stabilirii competenţei, a mijloacelor şi a modului în care se poate exercita această profesie, precum şi a limitelor dincolo de care s-ar încălca drepturile altor persoane sau categorii

profesionale. Totodată, prin Decizia nr. 233 din 25 mai 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 5 iulie 2004, Curtea a reţinut că „legiuitorul are libertatea de a reglementa condiţiile în care pot fi constituite, organizate şi în care funcţionează diferite tipuri şi forme de asociaţie, inclusiv să dispună constituirea obligatorie a unor asociaţii pentru exercitarea unor profesii ori îndeplinirea unor atribuţii de interes public.” Barourile şi Uniunea Naţională a Barourilor din România sunt asociaţii profesionale cu un specific deosebit, iar activitatea desfăşurată de aceste asociaţii şi de membrii lor este una de interes public, ceea ce impune o reglementare legală mai cuprinzătoare, chiar şi în ceea ce priveşte calităţile membrilor, condiţiile de organizare şi funcţionare, nedemnităţile, incompatibilităţile, răspunderea disciplinară şi altele. Aşa fiind, prevederile criticate din Legea nr. 51/1995 au fost edictate de legiuitor cu scopul de a proteja relaţiile sociale referitoare la exercitarea unei profesii liberale, respectiv profesia de avocat, astfel încât aceasta, ca de altfel şi alte profesii reglementate de norme speciale, se poate exercita numai cu respectarea legii, şi nu împotriva ei. Aşa fiind, Curtea a constatat că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 este neîntemeiată.

29. Deoarece, până în prezent, nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele şi soluţia care au fundamentat deciziile mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

30. De altfel, însăşi Curtea Constituţională a stabilit, în jurisprudenţa sa, că instituirea prin lege a unor condiţii pentru ocuparea unor funcţii sau exercitarea unor profesii nu reprezintă o încălcare a dreptului la muncă şi la alegerea profesiei şi că dreptul la muncă, alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă vizează posibilitatea oricărei persoane de a exercita profesia sau meseria pe care o doreşte, în anumite condiţii stabilite de legiuitor, şi nu vizează obligaţia statului de a garanta accesul tuturor persoanelor la toate profesiile (a se vedea Decizia nr. 513 din 20 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 598 din 11 iulie 2006),

31. Totodată, potrivit art. 7 alin. (33) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 31 ianuarie 2000, cu modificările şi completările ulterioare, „Este interzis ca denumirea asociaţiei să fie identică sau asemănătoare până la confuzie cu denumirea oricărei structuri profesionale constituite în baza legii şi care funcţionează în acord cu aceasta, cum ar fi: «Barou», «Cameră», «Uniunea Naţională a Barourilor din România», «Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România», «Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti», «Consiliul de Mediere», «Consiliul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România», «Consiliul Uniunii Naţionale a Barourilor din România», precum şi altele asemenea.” Textul de lege mai sus menţionat enumeră în mod exemplificativ sintagmele sau cuvintele a căror utilizare este interzisă în cadrul denumirii unei asociaţii, astfel cum aceasta din urmă este definită prin art. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000, şi anume „(...) subiectul de drept constituit de trei sau mai multe persoane care, pe baza unei înţelegeri, pun în comun şi fără drept de restituire contribuţia materială, cunoştinţele sau aportul lor în muncă pentru realizarea unor activităţi în interes generai, al unor colectivităţi sau, după caz, în interesul lor personal nepatrimonial. “

32. Astfel, legiuitorul a urmărit să delimiteze sfera asociaţiilor, ca subiecte de drept ce au ca scop realizarea unor interese legitime colective sau personale nepatrimoniale, de cea a instituţiilor statului, autorităţi administrative centrale sau locale, care, în realizarea interesului public, naţional sau local, sunt înfiinţate prin lege, iar nu potrivit manifestării de voinţă a unor persoane fizice sau juridice (a se vedea şi Decizia nr. 56 din 5 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 179 din 13 martie 2014, pct. VIII.3).

33. Interdicţia de a nu utiliza, în cadrul denumirii unei asociaţii, termeni similari cu denumirea unor autorităţi sau instituţii publice de interes naţional sau local a fost introdusă de legiuitor în scopul de a nu crea confuzie în cadrul societăţii, în privinţa entităţilor deţinătoare a forţei publice.

34. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Curpăn Vasile Sorin şi Burleanu Cosmin Ştefan în Dosarul nr. 458/32/2013 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi generai obligatorie.

Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie Şi Justiţie - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 27 martie 2018.

PREŞEDINTE,

PETRE LĂZĂROIU

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL JUSTIŢIEI

 

ORDIN

privind actualizarea numărului posturilor de notar public destinate judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru anul 2018

 

Având în vedere Hotărârea Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România nr. 58 din 20.04.2018 privind propunerile de actualizare a posturilor de notar public destinate judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru anul 2018,

în conformitate cu dispoziţiile art. 21 alin. (2) şi alin. (3) lit. a) din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată, precum şi cu dispoziţiile art. 28 şi art. 31 lit. a) din Regulamentul de aplicare a Legii notarilor

publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.333/C/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul justiţiei emite următorul ordin:

Art. 1. - Numărul de 2.589 de posturi de notar public, din care 2,427 de notari publici în funcţie, 162 de notari publici suspendaţi, se actualizează cu două posturi vacante destinate judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru anul 2018, potrivit anexelor nr. 1-16*), care fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Posturile de notar public destinate judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru anul 2018 sunt prevăzute în anexele nr. 1-15, întocmite pentru fiecare cameră a notarilor publici, şi în anexa nr. 16, cuprinzând situaţia centralizată.

Art. 3. - Serviciul profesii juridice conexe şi Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România vor duce la îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin. Un exemplar al ordinului se comunică Uniunii Naţionale a Notarilor Publici.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul justiţiei,

Tudorel Toader

 

Bucureşti, 23 mai 2018.

Nr. 1.940/C.


*) Anexele nr. 1-16 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 471 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

MINISTERUL JUSTIŢIEI

 

ORDIN

privind actualizarea numărului posturilor de notar public destinate notarilor stagiari care vor promova examenul de definitivat pentru anii 2017-2018

 

Având în vedere Hotărârea Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România nr. 58 din 20.04.2018 privind propunerile de actualizare a posturilor de notar public destinate notarilor stagiari care vor promova examenul de definitivat pentru anii 2017 şi 2018,

în conformitate cu dispoziţiile art. 21 alin. (2) şi alin. (3) lit. b) din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată, precum şi cu dispoziţiile art. 31 lit. b) din Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.333/C/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul justiţiei emite următorul ordin:

Art. 1. - Numărul de 2.591 de posturi de notar public, din care 2.427 de notari publici în funcţie, 162 de notari publici suspendaţi, două posturi vacante destinate judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru anul 2018, se actualizează cu 58 de posturi destinate notarilor stagiari care vor promova examenul de definitivat pentru anul 2017 şi 40 de posturi destinate notarilor stagiari care vor promova examenul de definitivat pentru anul 2018, potrivit anexelor nr. 1-16*), care fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Posturile de notar public destinate notarilor stagiari care vor promova examenul de definitivat pentru anii 2017 şi 2018 sunt prevăzute în anexele nr. 1-15, întocmite pentru fiecare cameră a notarilor publici, şi în anexa nr. 16, cuprinzând situaţia centralizată.

Art. 3. - Serviciul profesii juridice conexe şi Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România vor duce la îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin. Un exemplar al ordinului se comunică Uniunii Naţionale a Notarilor Publici.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul justiţiei,

Tudorel Toader

 

Bucureşti, 23 mai 2018.

Nr. 1.941/C.


*) Anexele nr. 1-16 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 471 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

MINISTERUL JUSTIŢIEI

 

ORDIN

privind actualizarea numărului posturilor de notar public destinate persoanelor care au cel puţin 6 ani vechime în funcţii de specialitate juridică şi care vor promova concursul de dobândire a calităţii de notar public în anul 2018

 

Având în vedere Hotărârea Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România nr. 58 din 20.04.2018 privind propunerile de actualizare a posturilor de notar public destinate persoanelor care au cel puţin 6 ani vechime în funcţii de specialitate juridică şi care vor promova concursul de dobândire a calităţii de notar public în anul 2018,

în conformitate cu dispoziţiile art. 21 alin. (2) şi alin. (3) lit. c) din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată, precum şi cu dispoziţiile art. 31 lit. c) din Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei

nr. 2.333/C/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul justiţiei emite următorul ordin:

Art. 1. - Numărul de 2.689 de posturi de notar public, din care 2.427 de notari publici în funcţie, 162 de notari publici suspendaţi, două posturi vacante destinate judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru anul 2018, 58 de posturi vacante destinate notarilor stagiari care vor promova examenul de definitivat pentru anul 2017 şi 40 de posturi vacante destinate notarilor stagiari care vor promova examenul de definitivat pentru anul 2018, se actualizează cu 9 posturi destinate persoanelor care au cel puţin 6 ani vechime în funcţii de specialitate juridică şi care vor promova concursul de dobândire a calităţii de notar public în anul 2018, potrivit anexelor nr. 1-16*), care fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2, - Posturile de notar public destinate persoanelor care au cel puţin 6 ani vechime în funcţii de specialitate juridică şi care vor promova concursul de dobândire a calităţii de notar public în anul 2018 sunt prevăzute în anexele nr. 1-15, întocmite pentru fiecare cameră a notarilor publici, şi în anexa nr. 16, cuprinzând situaţia centralizată.

Art. 3. - Serviciul profesii juridice conexe şi Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România vor duce la îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin. Un exemplar al ordinului se comunică Uniunii Naţionale a Notarilor Publici,

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul justiţiei,

Tudorel Toader

 

Bucureşti, 23 mai 2018.

Nr. 1.942/C.


*) Anexele nr. 1-16 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 471 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

MINISTERUL JUSTIŢIEI

 

ORDIN

privind actualizarea numărului posturilor de notar public destinate schimbărilor de sedii ale birourilor notariale pentru anul 2018

 

Având în vedere Hotărârea Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România nr. 58 din 20.04.2018 privind propunerile de actualizare a posturilor de notar public destinate schimbărilor de sedii ale birourilor notariale pentru anul 2018,

în conformitate cu dispoziţiile art. 21 alin. (2) şi alin. (3) lit. d) din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată, precum şi cu dispoziţiile art. 31 lit. d) din Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.333/C/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul justiţiei emite următorul ordin:

Art. 1. - Numărul de 2.698 de posturi de notar public, din care 2.427 de notari publici în funcţie, 162 de notari publici suspendaţi, două posturi vacante destinate judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru anul 2018, 58 de posturi vacante destinate notarilor stagiari care vor promova examenul de definitivat pentru anul 2017, 40 de posturi vacante destinate notarilor stagiari care vor promova examenul de definitivat pentru anul 2018, 9 posturi destinate persoanelor care au cel puţin 6 ani vechime în funcţii de specialitate juridică şi care vor promova concursul de dobândire a calităţii de notar public în anul 2018, se actualizează cu 43 de posturi vacante destinate schimbărilor de sedii ale birourilor notariale pentru anul 2018, potrivit anexelor nr. 1- 16*), care fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Posturile de notar public destinate schimbărilor de sedii ale birourilor notariale pentru anul 2018 sunt prevăzute în anexele nr. 1-15, întocmite pentru fiecare cameră a notarilor publici, şi în anexa nr. 16, cuprinzând situaţia centralizată.

Art. 3. - Serviciul profesii juridice conexe şi Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România vor duce la îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin. Un exemplar al ordinului se comunică Uniunii Naţionale a Notarilor Publici.

Art. 4. - Prezentul ordin se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul justiţiei,

Tudorel Toader

 

Bucureşti, 23 mai 2018.

Nr. 1.943/C.


*) Anexele nr. 1-16 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 471 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa cu program normal şi prelungit „Triki Riki” din municipiul Suceava

 

Având în vedere prevederile art. 24 alin. (3) lit. c) şi d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

luând în considerare dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 22/2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie,

având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare şi de evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar,

ţinând cont de dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 844/2002 privind aprobarea nomenclatoarelor calificărilor profesionale pentru care se asigură pregătirea prin învăţământul preuniversitar, precum şi durata de şcolarizare, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului naţional al calificărilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ţinând cont de dispoziţiile Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.840/2012*) privind acordarea autorizării de funcţionare provizorie Asociaţiei „Trikiriki” din municipiul Suceava pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa cu program normal şi prelungit „Trikiriki” din municipiul Suceava,

luând în considerare Hotărârea Consiliului Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar nr. 12 din 14.12.2017 privind propunerea de acordare a acreditării pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat şi particular evaluate în perioada 7 iunie-29 noiembrie 2017,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 26/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se acordă acreditarea pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa cu program normal şi prelungit „Triki Riki”, cu sediul în municipiul Suceava, calea Burdujeni nr. 148 (mezanin), judeţul Suceava, pentru nivelul de învăţământ „preşcolar”, limba de predare „română”, program „prelungit”, cod de identificare fiscală 28413031.

Art. 2. - Unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa cu program normal şi prelungit „Triki Riki” din municipiul Suceava, acreditată potrivit dispoziţiilor art. 1, este persoană juridică de drept privat şi de interes public, parte a sistemului naţional de învăţământ, şi beneficiază de toate drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege, începând cu anul şcolar 2018-2019.

Art. 3. - Unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa cu program normal şi prelungit „Triki Riki” din municipiul Suceava are obligaţia de a solicita evaluarea externă periodică în termen de maximum 5 ani de la obţinerea acreditării, dar nu mai târziu de anul şcolar 2022-2023.

Art. 4. - Personalul didactic, didactic auxiliar şi personalul nedidactic din unitatea de învăţământ autorizată, angajat conform prevederilor legii, se preia la unitatea de învăţământ preuniversitar particular acreditată Grădiniţa cu program normal şi prelungit „Triki Riki” din municipiul Suceava.

Art. 5. - Unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa cu program normal şi prelungit „Triki Riki” din municipiul Suceava este monitorizată şi controlată periodic de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava, în vederea verificării respectării standardelor care au stat la baza acreditării.

Art. 6. - Asociaţia „Triki Riki” din municipiul Suceava, unitatea de învăţământ preuniversitar particular acreditată Grădiniţa cu program normal şi prelungit „Triki Riki” din municipiul Suceava, Direcţia generală învăţământ secundar superior şi educaţie permanentă, Direcţia generală educaţie timpurie, învăţământ primar şi gimnazial din Ministerul Educaţiei Naţionale, Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar, respectiv Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 7. - Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei naţionale,

Valentin Popa

 

Bucureşti, 14 mai 2018.

Nr. 3.685.


*) Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.840/2012 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Şcoala Gimnazială „Sf. Antim Ivireanul” din municipiul Timişoara

 

Având în vedere prevederile art. 24 alin. (3) lit. c) şi d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

luând în considerare dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 22/2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie,

având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare şi de evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar,

ţinând cont de dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 844/2002 privind aprobarea nomenclatoarelor calificărilor profesionale pentru care se asigură pregătirea prin învăţământul preuniversitar, precum şi durata de şcolarizare, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului naţional al calificărilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ţinând cont de dispoziţiile Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.842/2012*) privind acordarea autorizării de funcţionare provizorie Arhiepiscopiei Ortodoxe Române din municipiul Timişoara pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Şcoala „Sf. Antim Ivireanul” din municipiul Timişoara,

luând în considerare Hotărârea Consiliului Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar nr. 12 din 14.12.2017 privind propunerea de acordare a acreditării pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat şi particular evaluate în perioada 7 iunie-29 noiembrie 2017,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 26/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se acordă acreditarea pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Şcoala Gimnazială „Sf. Antim Ivireanul”, cu sediul în municipiul Timişoara, strada Liviu Rebreanu nr. 35, judeţul Timiş, pentru nivelul de învăţământ „primar”, limba de predare „română”, forma de învăţământ „cu frecvenţă”, cod de identificare fiscală 4483587.

Art. 2. - Unitatea de învăţământ preuniversitar particular Şcoala Gimnazială „Sf. Antim Ivireanul” din municipiul Timişoara, acreditată potrivit dispoziţiilor art. 1, este persoană juridică de drept privat şi de interes public, parte a sistemului naţional de învăţământ, şi beneficiază de toate drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege, începând cu anul şcolar 2018-2019.

Art. 3. - Unitatea de învăţământ preuniversitar particular Şcoala Gimnazială „Sf. Antim Ivireanul” din municipiul Timişoara are obligaţia de a solicita evaluarea externă periodică în termen de maximum 5 ani de la obţinerea acreditării, dar nu mai târziu de anul şcolar 2022-2023.

Art. 4. - Personalul didactic, didactic auxiliar şi personalul nedidactic din unitatea de învăţământ autorizată, angajat conform prevederilor legii, se preia la unitatea de învăţământ preuniversitar particular acreditată Şcoala Gimnazială „Sf. Antim Ivireanul” din municipiul Timişoara.

Art. 5. - Unitatea de învăţământ preuniversitar particular Şcoala Gimnazială „Sf. Antim Ivireanul” din municipiul Timişoara este monitorizată şi controlată periodic de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş, în vederea verificării respectării standardelor care au stat la baza acreditării.

Art. 6. - Arhiepiscopia Ortodoxă Română din municipiul Timişoara, unitatea de învăţământ preuniversitar particular acreditată Şcoala Gimnazială „Sf. Antim Ivireanul” din municipiul Timişoara, Direcţia generală învăţământ secundar superior şi educaţie permanentă. Direcţia generală educaţie timpurie, învăţământ primar şi gimnazial din Ministerul Educaţiei Naţionale, Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar, respectiv Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 7. - Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei naţionale,

Valentin Popa

 

Bucureşti, 14 mai 2018.

Nr. 3.686.


*) Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.842/2012 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

privind acordarea acreditării pentru nivelul de învăţământ „liceal”, profilul „real”, specializarea „ştiinţe ale naturii” din cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar particular Liceul „Don Orione” din municipiul Oradea

 

Având în vedere prevederile art. 24 alin. (3) lit. c) şi d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

luând în considerare dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 22/2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie,

având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare şi de evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar,

ţinând cont de dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 844/2002 privind aprobarea nomenclatoarelor calificărilor profesionale pentru care se asigură pregătirea prin învăţământul preuniversitar, precum şi durata de şcolarizare, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului naţional al calificărilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ţinând cont de dispoziţiile Ordinului ministrului educaţiei naţionale nr. 4.026/2013*) privind acordarea autorizării de funcţionare provizorie pentru nivelul de învăţământ „liceal”, profilul „real”, specializarea „ştiinţe ale naturii” din cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar particular Liceul „Don Orione” din municipiul Oradea,

luând în considerare Hotărârea Consiliului Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar nr. 11 din 13.12.2017 privind propunerea de acordare a acreditării pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat şi particular evaluate în perioada 7 iunie-29 noiembrie 2017,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 26/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se acordă acreditarea pentru nivelul de învăţământ „liceal” (nivel 3 conform Hotărârii Guvernului nr. 844/2002, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv nivel 4 conform Hotărârii Guvernului nr. 918/2013, cu modificările şi completările ulterioare), profilul „real”, specializarea „ştiinţe ale naturii”, limba de predare „română”, forma de învăţământ „cu frecvenţă” din cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar particular Liceul „Don Orione”, cu sediul în municipiul Oradea, strada Cazaban nr. 49E, judeţul Bihor, cod de identificare fiscală 21724219, începând cu anul şcolar 2018-2019.

Art. 2. - Unitatea de învăţământ preuniversitar particular Liceul „Don Orione” din municipiul Oradea are obligaţia de a solicita evaluarea externă periodică în termen de maximum 5 ani de la obţinerea acreditării, dar nu mai târziu de anul şcolar 2022-2023.

Art. 3. - Personalul didactic, didactic auxiliar şi personalul nedidactic, angajat conform prevederilor legii la nivelul de învăţământ „liceal”, profilul „real”, specializarea „ştiinţe ale naturii”, autorizate, se preia la nivelul de învăţământ „liceal”, profilul „real”, specializarea „ştiinţe ale naturii”, acreditate în cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar particular Liceul „Don Orione” din municipiul Oradea.

Art. 4. - Unitatea de învăţământ preuniversitar particular Liceul „Don Orione” din municipiul Oradea este monitorizată şi controlată periodic de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor, în vederea verificării respectării standardelor care au stat la baza acreditării.

Art. 5. - Direcţia generală învăţământ secundar superior şi educaţie permanentă, Direcţia generală educaţie timpurie, învăţământ primar şi gimnazial din Ministerul Educaţiei Naţionale, unitatea de învăţământ preuniversitar particular Liceul „Don Orione” din municipiul Oradea, Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor şi Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 6. - Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei naţionale,

Valentin Popa

 

Bucureşti, 14 mai 2018.

Nr. 3.694.


*) Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.026/2013 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.