MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 480/2018

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 480         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 11 iunie 2018

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

412. - Hotărâre privind aprobarea normativelor de cheltuieli aferente organizării Seminarului internaţional pe tema Securităţii energetice sub egida Centrului pentru Cooperare în Domeniul Securităţii - RACVIAC, în perioada 12-15 iunie 2018, la Mediaş

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

216. - Decizie privind eliberarea domnului Daniel Robert Marin, la cerere, din funcţia de secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

3.712/1.721. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale şi a ministrului muncii şi justiţiei sociale privind aprobare; Metodologiei de elaborare, validare, aprobare ş gestionare a standardelor ocupaţionale şi a modelului de standard ocupaţional

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

Decizia nr. 22 din 19 martie 2018 (Completul pentru dezlegare; unor chestiuni de drept)

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea normativelor de cheltuieli aferente organizării Seminarului internaţional pe tema Securităţii energetice sub egida Centrului pentru Cooperare în Domeniul Securităţii - RACVIAC, în perioada 12-15 iunie 2018, la Mediaş

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 4 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2002, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă normativele de cheltuieli aferente organizării Seminarului internaţional pe tema Securităţii Energetice sub egida Centrului pentru Cooperare în Domeniul Securităţii - RACVIAC, desfăşurat la Mediaş în perioada 12-15 iunie 2018, denumit în continuare Seminar, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - (1) Finanţarea cheltuielilor necesare organizării Seminarului se suportă din prevederile bugetare aprobate Ministerului Energiei pe anul 2018, la capitolul 51.01 „Autorităţi publice şi acţiuni externe”, titlul 20 „Bunuri şi servicii”, în limita sumei de 22.180 lei.

(2) Activitatea prevăzută la nr. crt. 1 din anexă se organizează la nivelul ordonatorului principal de credite.

Art. 3. - Prin derogare de la prevederile părţii I, cap. II pct. 2 şi pct. 5 lit. C din Normele privind organizarea în ţară a acţiunilor de protocol şi a unor manifestări cu caracter cultural-ştiinţific, precum şi cheltuielile ce se pot efectua în acest scop de către instituţiile publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 552/1991 privind normele de organizare în ţară a acţiunilor de protocol, cu modificările ulterioare, în scopul organizării şi desfăşurării Seminarului, se aprobă invitarea în ţară a unui număr de maximum 15 persoane.

Art. 4. - Ministerul Energiei răspunde, în conformitate cu prevederile legale, de modul de utilizare a sumelor aferente organizării evenimentului prevăzut la art. 1.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul energiei,

Anton Anton

Ministrul afacerilor externe,

Teodor-Viorel Meleşcanu

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 8 iunie 2018.

Nr. 412.

 

anexă

 

NORMATIVELE DE CHELTUIELI

aferente organizării Seminarului internaţional pe tema Securităţii energetice sub egida Centrului pentru Cooperare în Domeniul Securităţii - RACVIAC, în perioada 12-15 iunie 2018, la Mediaş

 

Nr. crt.

Tip de cheltuieli

Cantitate

Limita maxima - (lei) -

1

Cheltuieli cu cazarea pentru un număr de 15 participanţi, la un hotel din Mediaş, pentru 3 nopţi în regim cameră single

3 nopţi

250 lei/persoană = 11.250 lei

2

Cheltuieli privind efectuarea şi printarea a 30 de poze tip A4

30 bucăţi

6 lei/buc. = 180 de lei

3

Cheltuieli aferente moderatorului, care cuprind:

 

 

- cazare

3 nopţi

250 lei/persoană = 750 lei

- transport Bucureşti-Mediaş şi retur

1 serviciu

500 lei

- documentarea şi tariful acestuia

1 serviciu

2.500 lei

4

Cheltuieli privind acoperirea costurilor pentru un minisite

1 serviciu

7.000 iei

5

Total cheltuieli cu TVA

 

22.180 lei

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind eliberarea domnului Daniel Robert Marin, la cerere, din funcţia de secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne

 

Având în vedere cererea domnului Daniel Robert Marin, transmisă de Ministerul Afacerilor Interne prin Adresa nr. 231.423 din 6 iunie 2018, înregistrată la Cabinetul prim-ministrului cu nr. 5/3.380 din 6 iunie 2018,

în temeiul art. 15 lit. d) şi ai art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data de 29 iunie 2018, domnul Daniel Robert Marin se eliberează, la cerere, din funcţia de secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ioana-Andreea Lambru

 

Bucureşti, 11 iunie 2018.

Nr. 216.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

MINISTERUL MUNCII ŞI JUSTIŢIEI SOCIALE

Nr. 3.712 din 21 mai 2018

Nr. 1.721 din 29 mai 2018

 

ORDIN

privind aprobarea Metodologiei de elaborare, validare, aprobare şi gestionare a standardelor ocupaţionale şi a modelului de standard ocupaţional

 

Având în vedere prevederile:

- art. 71 alin. (1) şi (3) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 522/2003, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 556/2011 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Calificări, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 411 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/2009 privind reglementarea unor măsuri de protecţie socială, aprobată cu modificări prin Legea nr. 268/2009, cu modificările ulterioare;

- art. 12 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 26/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările ulterioare;

- art. 17 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 12/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale şi ministrul muncii şi justiţiei sociale emit prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Metodologia de elaborare, validare, aprobare şi gestionare a standardelor ocupaţionale, prevăzută în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Se aprobă modelul de standard ocupaţional, prevăzut în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice nr. 3.170/2015 privind aprobarea modelului de Standard ocupaţional pentru educaţie şi formare profesională, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 184 din 18 martie 2015, cu modificările ulterioare.

Art. 4. - Standardele ocupaţionale pentru educaţie şi formare profesională, aprobate în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice nr. 3.170/2015 privind aprobarea modelului de Standard ocupaţional pentru educaţie şi formare profesională, cu modificările ulterioare, se pot utiliza, pentru respectivele ocupaţii, pentru autorizarea furnizorilor de formare profesională a adulţilor, până la revizuirea acestora.

Art. 5. - Ministerul Educaţiei Naţionale, Autoritatea Naţională pentru Calificări şi Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 6. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei naţionale,

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Valentin Popa

Lia-Olguţa Vasilescu

 

ANEXA Nr. 1

 

METODOLOGIE

de elaborare, validare, aprobare şi gestionare a standardelor ocupaţionale

 

1. Cadrul metodologic general

Standardul ocupaţional (SO) este documentul care precizează competenţele şi nivelul calitativ asociat rezultatelor activităţilor specifice unei ocupaţii.

Standardul ocupaţional reprezintă descrierea activităţilor profesionale desfăşurate şi reflectă abilitatea, autonomia şi responsabilitatea de a îndeplini cu succes sarcinile cerute în cadrul unei ocupaţii, precum şi aplicarea cunoştinţelor, abilităţilor şi înţelegerii în cadrul ocupaţiei.

SO este un instrument naţional de referinţă care cuprinde şi elemente referitoare la activităţile şi condiţiile de învăţare stabilite într-un program de educaţie şi formare profesională, pe baza căruia o persoană dobândeşte cunoştinţele şi deprinderile necesare pentru a îndeplini cu succes sarcinile unei ocupaţii cerute de piaţa muncii.

Aşadar, prin SO se stabileşte legătura dintre cerinţele pieţei muncii, exprimate prin deprinderile şi competenţele necesare practicării unei ocupaţii, şi elementele definitorii ale ocupaţiei şi formării profesionale, exprimate prin cunoştinţe, nivel de calificare, nivel educaţional, plan şi programă de educaţie şi formare profesională (teoretică şi practică), condiţii de acces etc., în condiţii de asigurare a calităţii sistemului.

În vederea elaborării unui SO trebuie să se ţină cont de principalele sarcini şi responsabilităţi specifice unei ocupaţii, aşa cum sunt menţionate în Standardul internaţional al clasificării ocupaţiilor (ISCO, www.ilo.org), în Clasificarea ocupaţiilor din România - COR, precum şi în Clasificarea europeană a aptitudinilor/competenţelor, calificărilor şi ocupaţiilor (ESCO, www.escoportal.eu).

SO se întocmesc pentru ocupaţii prevăzute în Clasificarea ocupaţiilor din România, de specialişti cu experienţă practică în domeniul ocupaţional al standardului sau coordonatori direcţi ai acestora, împreună cu specialiştii în formare şi educaţie, în asigurarea calităţii, angajatori, manageri etc.

2. Scopul şi domeniul de aplicare a prezentei metodologii

Scopul prezentei metodologii este de a prezenta procesul de elaborare, verificare, avizare, validare şi aprobare a unui SO.

Prevederile acestei metodologii vor fi respectate şi aplicate de către toţi actorii implicaţi în procesul de elaborare, verificare profesională, avizare, verificare şi validare sectorială şi aprobare a unui SO.

3. Structura standardului ocupaţional

Standardul ocupaţional cuprinde:

- secţiunea A - Cerinţele pieţei muncii

- secţiunea B - Cerinţe pentru educaţie şi formare profesională

Aceste secţiuni, prin completarea conformă, reglementează cerinţele şi condiţiile de exercitare a unei ocupaţii şi profilul persoanei care poate exercita respectiva profesie, din punctul de vedere al sarcinilor specifice şi al competenţelor ce trebuie dobândite.

Astfel, în prima secţiune sunt prezentate informaţii de ordin tehnic referitoare la:

- denumirea ocupaţiei (în limba română şi în limba engleză);

- apartenenţa ocupaţiei la Clasificarea ocupaţiilor din România (inclusiv legătura cu alte ocupaţii în funcţie de nivelul de calificare) şi codul de identificare al acesteia;

- nivelul de calificare conform prevederilor Cadrului naţional al calificărilor, respectiv ale Cadrului european al calificărilor;

- activităţi specifice ocupaţiei;

- competenţele şi deprinderile necesare desfăşurării activităţilor specifice ocupaţiei (inclusiv competenţele prevăzute în ESCO, dacă este cazul);

- profil ocupaţional/cerinţe privind educaţia şi formarea profesională şi condiţii de exercitare.

Toate aceste date sprijină elaborarea următoarei secţiuni, care vizează stabilirea contextului privind educaţia şi formarea profesională.

În cadrul secţiunii B este detaliat procesul de învăţare: ce învaţだ(prin identificarea modulelor şi a conţinuturilor tematice), cum învaţだ(prin formele de organizare), cu ce învaţだ(prin mijloace de formare/resurse de învăţare), ce a învăţat (criterii de evaluare), în cât timp învaţă (prin stabilirea duratei de pregătire teoretică şi practică).

În cadrul acestei secţiuni sunt stabilite, de asemenea, condiţiile privind accesul la instruire şi necesarul de resurse pentru derularea în condiţii optime a unui program de formare (profilul resursei umane implicate în procesul de instruire, resursa de timp, resursele materiale etc.).

De asemenea, se vor regăsi informaţii referitoare la procesul de elaborare, verificare, avizare, validare şi aprobare a SO care permit identificarea actorilor implicaţi în procesul de elaborare.

Pentru garanţia calităţii procesului de elaborare a standardelor ocupaţionale, semnatarii vor face dovada de pregătire şi experienţă profesională recentă în domeniu, astfel:

- iniţiatorul - entitate juridică va depune un CV instituţional şi în fotocopie documente justificative (act constitutiv, act de reglementare privind organizarea şi funcţionarea, după caz) care să ateste apartenenţa la domeniul de activitate căruia îi aparţine ocupaţia;

- iniţiatorul - persoană fizică va depune în fotocopie documente justificative (CV în format Europass, adeverinţe, recomandări, contracte etc.) care să ateste pregăti rea/califi ca rea în domeniul de activitate căruia îi aparţine ocupaţia şi experienţa profesională recentă (implicarea/angajarea în activităţi profesionale specifice domeniului în speţă, pe o perioadă de minimum 2 ani anterior datei la care a fost iniţiat procesul de elaborare a SO);

- verificatorul profesional (îşi asumă corectitudinea proiectului de SO şi implicit a listei de sarcini şi responsabilităţi şi a listei de competenţe şi deprinderi specifice) - persoană fizică va transmite în fotocopie documente justificative (CV în format Europass, adeverinţe, recomandări, contracte etc.) care să ateste pregătirea/calificarea în domeniul de activitate căruia îi aparţine ocupaţia şi experienţa profesională recentă (implicarea/angajarea în activităţi profesionale specifice domeniului în speţă pe o perioadă de minimum 3 ani anterior datei la care a efectuat verificarea profesională a documentaţiei aferente SO);

- avizatorul - asociaţie profesională/instituţie de reglementare/instituţie de profil - entitate juridică va ataşa avizului emis, în fotocopie, documente justificative (act constitutiv, act de reglementare privind organizarea şi funcţionarea, după caz) care să ateste apartenenţa la domeniul de activitate în cadrul căruia este încadrată ocupaţia;

- comitetul sectorial - va prezenta, în original, rapoartele de verificare şi validare sectoriale, împreună cu fotocopii ale documentelor justificative ale verificatorilor sectoriali (CV în format Europass, adeverinţe, recomandări, contracte etc.) care să ateste pregătirea/calificarea în domeniul de activitate căruia îi aparţine ocupaţia şi experienţa profesională recentă (implicarea/angajarea în activităţi profesionale specifice domeniului în speţă pe o perioadă de minimum 3 ani anterior datei la care a efectuat verificarea sectorială a proiectului de SO).

Toate proiectele SO transmise Autorităţii Naţionale pentru Calificări (AWC)în vederea verificării metodologice vor fi validate de comitetele sectoriale, înfiinţate conform reglementărilor în vigoare.

În cazul în care nu există comitet sectorial înfiinţat la nivelul sectorului de activitate căruia îi aparţine ocupaţia pentru care este elaborat SO, verificarea şi validarea sectorială vor fi asumate de către Asociaţia Naţională a Comitetelor Sectoriale din România (în baza protocolului de colaborare încheiat cu ANC) împreună cu un comitet sectorial, înfiinţat în conformitate cu reglementările în vigoare, care poate implica verificatori sectoriali cu pregătirea şi experienţa profesională precizate anterior.

4. Elaborarea, verificarea profesională, avizarea, verificarea şi validarea sectorială şi aprobarea unui standard ocupaţional

4.1. Etapele elaborării SO

4.1.1. Identificarea activităţilor specifice unei ocupaţii, sarcinile şi responsabilităţile postului, în conformitate cu cerinţele pieţei muncii; acestea vor face obiectul listei sarcinilor şi a responsabilităţilor care va fi ataşată documentaţiei aferente SO.

Se vor lua în considerare şi normele şi standardele europene/internaţionale din domeniul vizat.

Activităţile specifice ocupaţiei cuprinse în secţiunea A pct. 3 subpct. 3.1, precum şi lista sarcinilor şi responsabilităţilor se verifică profesional de un specialist desemnat de către o asociaţie profesională, companie de profil etc., care trebuie să facă dovada pregătirii şi experienţei profesionale în domeniul de activitate din care face parte ocupaţia pentru care este elaborat SO, conform precizărilor de la capitolul anterior.

4.1.2. Identificarea competenţelor şi a deprinderilor comune şi altor ocupaţii. Se stabilesc pe baza activităţilor specifice identificate de către specialişti.

Lista se completează şi cu alte competenţe profesionale, considerate de specialiştii iniţiatori necesare pentru practicarea cu succes a ocupaţiei vizate.

Trebuie avut în vedere faptul că denumirile competenţelor vor fi înscrise în suplimentul descriptiv al certificatelor, prin urmare, exprimarea lor trebuie să fie concisă, clară şi relevantă.

Competenţele şi deprinderile, astfel stabilite (lista competenţelor şi deprinderilor specifice ), în acord cu cerinţele pieţei muncii, sunt verificate profesional de specialistul verificator. În cadrul SO, la secţiunea A pct. 3 subpct. 3.2 se vor scrie competenţele în forma lor finală.

4.1.3. Se continuă cu completarea următoarelor capitole din standard, în conformitate cu cerinţele fiecărei secţiuni în parte.

4.1.4. Documentaţia completă este înaintată de către iniţiator unei asociaţii profesionale/instituţii de reglementare/instituţii de profil în vederea analizării, avizării şi asumării coerenţei şi corectitudinii datelor prezentate.

4.1.5. Ulterior obţinerii acestui aviz, întreaga documentaţie va fi înaintată de către iniţiator Autorităţii Naţionale pentru Calificări, în vederea verificării metodologice, care o va transmite împreună cu fişa de observaţii (dacă este cazul) comitetului sectorial de profil, responsabil de verificarea şi validarea sectorială a SO.

În cazul în care comitetul sectorial propune modificări sau completări la nivelul standardului (cu respectarea reglementărilor în vigoare şi a cerinţelor pieţei muncii), se va relua procesul de elaborare, necesitând implicarea verificatorului profesional şi a avizatorului în revizuirea documentaţiei.

Pentru asigurarea coerenţei între educaţie şi formare profesională şi exercitarea profesiei, în procesul de verificare/validare sectorială, comitetele sectoriale vor verifica corelarea conţinutului SO cu cerinţele/condiţiile impuse prin procedura de introducere a ocupaţiei în COR:

- atribuţii şi responsabilităţi;

- cerinţe pentru exercitarea ocupaţiei;

- cerinţe referitoare la formarea profesională;

- nivelul de instruire solicitat pentru practicarea ocupaţiei;

- tipul actului de calificare solicitat pentru practicarea ocupaţiei;

- specializarea obţinută prin actul de calificare, conform legislaţiei în vigoare;

- dinamica meseriei pe piaţa muncii; meserii înrudite din COR.

Conform documentelor internaţionale, între codul COR aferent unei ocupaţii şi nivelul de calificare (conform CNC/CEC) specific acesteia există o strânsă corespondenţă, de care semnatarii unui SO trebuie să ţină cont şi să o respecte.

Comitetul sectorial are obligaţia de a transmite către ANC documentaţia completă aferentă proiectului de SO, în termen de 10 zile lucrătoare de la data validării, în vederea analizării, avizării şi aprobării.

4.1.6. Standardul validat de un comitet sectorial este supus verificării şi aprobării de către ANC, iar în baza deciziei de aprobare, emisă de preşedintele instituţiei, este publicat pe site-ul ANC.

Proiectele de SO care nu respectă prevederile prezentei metodologii în ceea ce priveşte procesul de elaborare nu vor fi analizate în vederea aprobării.

Toate observaţiile şi propunerile de modificare/completare vor face obiectul unei adrese de observaţii transmise de către ANC iniţiatorului, cu informarea celorlalţi semnatari.

4.2. Completarea SO

SECŢIUNEA A - CERINŢELE PIEŢEI MUNCII

1. Denumirea ocupaţiei şi codul COR

Pentru completarea conformă se verifică:

- denumirea ocupaţiei şi codul de identificare al acesteia;

- grupa de bază din COR în care este prevăzută ocupaţia;

- sarcinile specifice grupei de bază (COR, ISCO 08).

2. Denumirea tradusă a ocupaţiei

Se completează cu denumirea ocupaţiei în limba engleză.

3. Activităţi şi competenţe

3.1. Se completează cu activităţile specifice fiecărei ocupaţii, identificate de către specialişti, inclusiv prin consultarea prevederilor analizei ocupaţionale/documentaţiei întocmite la introducerea ocupaţiei în COR.

3.2. Se trec toate competenţele stabilite, identificate conform etapelor descrise anterior,

Standardele ocupaţionale descriu competenţele pe baza activităţilor specifice identificate printr-o analiză ocupaţională.

În cazul în care nu sunt disponibile informaţii referitoare la atribuţiile, sarcinile, activităţile specifice ocupaţiei se va realiza o analiză ocupaţională în cadrul căreia se identifică şi se stabilesc activităţile specifice acesteia, în conformitate cu cerinţele actuale ale pieţei muncii.

Un set de activităţi cu caracteristici comune, care conduc la un rezultat concret (produs/serviciu), reprezintă o activitate importantă ce defineşte o competenţă.

Competenţa reprezintă capacitatea dovedită de a selecta, combina şi utiliza adecvat cunoştinţe, abilităţi şi alte achiziţii constând în valori şi atitudini, pentru rezolvarea cu succes a unei anumite categorii de situaţii de muncă sau de învăţare, precum şi pentru dezvoltarea profesională ori personală în condiţii de eficacitate şi eficienţă.

Pentru completarea conformă se verifică:

- conformitatea activităţilor specifice ocupaţiei;

- definirea competenţelor pe baza activităţilor specifice ocupaţiei pentru care se elaborează SO;

- existenţa unor competenţe comune cu cele ale ocupaţiei/ ocupaţiilor identificate în cadrul pct. 5;

- corespondenţa/corelarea competenţelor cu lista de sarcini şi responsabilităţi avizată de verificatorul profesional: activităţi specifice, atribuţii şi responsabilităţi, cerinţele pentru exercitarea ocupaţiei, cerinţele referitoare la formarea profesională, nivelul de instruire solicitat pentru practicarea ocupaţiei, tipul actului de calificare solicitat pentru practicarea ocupaţiei, conform legislaţiei în vigoare, dinamica meseriei pe piaţa muncii, meserii înrudite din COR.

4. Niveluri de calificare

4.1. Nivelul de calificare conform Cadrului naţional al calificărilor (CNC)

Nivelul de calificare se stabileşte, în conformitate cu descriptorii de nivel descrişi în Cadrul naţional al calificărilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 918/2013, cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru completarea conformă se verifică:

- dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului naţional al calificărilor, cu modificările şi completările ulterioare;

- corespondenţa calificării/ocupaţiei cu o calificare din Nomenclatorul calificărilor pentru care se pot organiza programe finalizate cu certificate de calificare (identificare nivel de calificare, anterior intrării în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului naţional al calificărilor, cu modificările şi completările ulterioare);

- prevederile Ordinului ministrului educaţiei naţionale şi al ministrului delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică nr. 3.973/2014 privind echivalarea nivelurilor de calificare obţinute prin sistemul naţional de învăţământ şi formarea profesională a adulţilor, anterior momentului intrării în vigoare a Cadrului naţional al calificărilor, cu nivelurile de calificare stabilite prin Cadrul naţional al calificărilor.

4.2. Nivelul de referinţă conform Cadrului european al calificărilor (EQF)

Relaţionarea nivelurilor de calificare descrise în CNC cu nivelurile de calificare descrise în EQF este realizată în raport de unu la unu.

Pentru completarea conformă se verifică:

- dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului naţional al calificărilor, cu modificările şi completările ulterioare.

4.3. Nivelul educaţional corespondent, conform ISCED - 2011 (cod program educaţional)

Se stabileşte în conformitate cu nivelurile de educaţie cuprinse în Clasificarea internaţională standard a educaţiei - ISCED -2011,

Pentru completarea conformă se verifică:

- prevederile ISCED 2011 - descriere nivel de educaţie.

5. Acces la altă/alte ocupaţie/ocupaţii cuprinsă/cuprinse în COR

Acces la ocupaţie/ocupaţii de acelaşi nivel de calificare, conform CNC, pe bază de experienţă/recunoaştere de competenţe

Vor fi identificate şi precizate ocupaţii de acelaşi nivel de calificare, conform CNC, în cazul în care este necesară parcurgerea unui program de formare teoretică şi practică sau experienţă dovedită de lucru (acestea pot conduce la evaluarea competenţelor dobândite pe cale nonformală şi informală).

Pentru completarea conformă se verifică:

- existenţa ocupaţiei/ocupaţiilor în COR (denumire şi cod COR corecte);

- grupa de bază a ocupaţiei/ocupaţiilor identificate, comună cu cea a ocupaţiei pentru care se elaborează SO;

- existenţa SO pentru ocupaţia/ocupaţiile identificată/ identificate (nivel de calificare, competenţe comune cu cele prevăzute în SO):

- corespondenţa ocupaţiei/ocupaţiilor identificate cu o calificare din Nomenclatorul calificărilor pentru care se pot organiza programe finalizate cu certificate de calificare (identificare nivel de calificare, anterior intrării în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului naţional al calificărilor, cu modificările şi completările ulterioare);

- existenţa ocupaţiei/ocupaţiilor şi competenţelor aferente în ESCO (pentru identificarea competenţelor comune cu cele specifice ocupaţiei pentru care se elaborează SO).

6. Informaţii suplimentare (dacă este cazul)

Sunt prezentate, dacă este cazul, informaţii referitoare la descrierea ocupaţiei/profilul ocupaţional etc.).

Pentru completarea conformă se verifică:

- existenţa unor reglementări specifice privind cerinţele de formare/condiţiile de exercitare a ocupaţiei pentru care se elaborează SO (dacă este cazul).

SECŢIUNEA B - CERINŢE PENTRU EDUCAŢIE ŞI FORMARE PROFESIONALA

1. Informaţii despre programul de educaţie şi formare profesională

1.1. Cerinţe specifice de acces la program

1.1.1. Competenţe şi deprinderi necesare accesului la program

Se listează competenţele şi deprinderile minime necesare participării la programul de formare - condiţiile de acces (dacă este cazul).

Pentru completarea conformă se verifică:

- existenţa unor reglementări specifice privind cerinţele de formare/condiţiile de exercitare a ocupaţiei (vezi prevederile documentaţiei elaborate la momentul introducerii ocupaţiei în COR şi prevederile Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare;

- identificarea necesităţii realizării unei testări iniţiale de către furnizorul de formare profesională pentru verificarea deţinerii anumitor competenţe şi deprinderi necesare accesului la programul de instruire (dacă este cazul),

1.1.2. Condiţii minime de acces la program, raportate la nivelul de studii

Se bifează corespunzător nivelului minim de studii necesare admiterii la programul de formare.

Pentru completarea conformă se verifică:

- dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului naţional al calificărilor, cu modificările şi completările ulterioare.

1.1.3. Alte studii necesare

Se precizează, dacă este cazul, alte programe de educaţie şi formare profesională (de exemplu, program de calificare necesar accesului la un program de formare profesională).

Pentru completarea conformă se verifică:

- existenţa unor reglementări specifice privind cerinţele de formare/condiţiile de exercitare a ocupaţiei (dacă este cazul).

1.1.4. Cerinţe speciale

Se precizează, dacă este cazul, cerinţe legislative impuse la pregătirea şi practicarea ocupaţiei (de exemplu, cerinţe legate de starea de sănătate, lucru la înălţime etc.).

Pentru completarea conformă se verifică:

- existenţa unor reglementări specifice privind cerinţele de formare/condiţiile de exercitare a ocupaţiei pentru care se elaborează SO (dacă este cazul).

2. Descrierea programului de educaţie şi formare profesională

2.1 Durata totală

Se precizează numărul total de ore ale programului de educaţie şi formare profesională, din care numărul de ore pentru pregătirea teoretică şi numărul de ore pentru pregătirea practică.

Durata minimă a programului de formare se stabileşte în funcţie de tipul programului, nivelul de calificare, în condiţiile legii, astfel:

 

Nivel de calificare

Număr Dotei de ore

Numărul de ore de pregătire teoretică

Numărul de ore de pregătire practică

1

180

60

90-1201

2

360

120

240

3

720

240

480

4

1.080

360

720

5

1.440

480

960

 

1 Valabil la momentul reglementării nivelului 1 de calificare, conform Cadrului naţional al calificărilor.

 

Pentru completarea conformă se verifică:

- dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului naţional al calificărilor, cu modificările şi completările ulterioare;

- prevederile Ordinului ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 353/5.202/2003 pentru aprobarea Metodologiei de autorizare a furnizorilor de formare profesională a adulţilor, cu modificările şi completările ulterioare;

- prevederile Ordinului ministrului educaţiei naţionale şi al ministrului delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică nr. 3.973/2014 privind echivalarea nivelurilor de calificare obţinute prin sistemul naţional de învăţământ şi formarea profesională a adulţilor, anterior momentului intrării în vigoare a Cadrului naţional al calificărilor, cu nivelurile de calificare stabilite prin Cadrul naţional al calificărilor.

2.2. Planul de pregătire

Se verifică corespondenţa dintre competenţele stabilite în cadrul secţiunii A pct. 3.2 şi cele prevăzute în cadrul planului de pregătire şi relevanţa modulelor pentru dobândirea acestor competenţe.

2.3. Programa de pregătire teoretică şi practică

Se verifică completarea conformă a Programei de pregătire teoretică şi practică, precum şi relaţiile logice dintre informaţiile subsumate fiecărui modul.

2.4. Echipamente/utilaje/programe software etc. necesare pregătirii teoretice şi practice

Pentru completarea conformă se verifică:

- corespondenţa cu competenţele specifice identificate (instruirea este livrată/susţinută cu mijloace/echipamente/ programe soft specifice ocupaţiei).

2.5. Cerinţe privind nivelul minim de calificare şi experienţă profesională pentru formatori şi instructori/preparatori formare

Pentru completarea conformă se verifică:

- existenţa cerinţelor privind certificarea de formator/ instructor/preparator formare în acord cu reglementările în vigoare;

- existenţa cerinţelor privind stabilirea unui nivel minim de experienţă în domeniu:

- existenţa cerinţelor altor certificări (dacă este cazul).

2.6. Cerinţe privind nivelul minim de calificare şi experienţă profesională pentru evaluatorii de competenţe profesionale

Pentru completarea conformă se verifică:

- existenţa cerinţelor privind certificarea de evaluator în acord cu reglementările în vigoare;

- existenţa cerinţelor privind stabilirea unui nivel minim de experienţă în domeniu;

- existenţa cerinţelor altor certificări (dacă este cazul).

3. Informaţii referitoare la procesul de elaborare, verificare, validare, avizare şi aprobare a SO

Se completează conform cerinţelor menţionate în standard.

3.1. Realizare

Iniţiatorii/Autorii SO trebuie să facă dovada pregătirii profesionale şi a experienţei recente în domeniu prin transmiterea documentelor doveditoare (curriculum vitae, copii ale actelor de studii/copii ale actelor care atestă experienţa profesională în domeniu etc.).

Pentru completarea conformă se verifică:

- existenţa documentelor care atestă pregătirea/ experienţa în domeniu a iniţiatorului.

3.2. Verificare profesională

Pentru completarea conformă se verifică:

- existenţa listei sarcinilor şi a responsabilităţilor şi a listei competenţelor şi deprinderilor specifice, asumate prin semnătură de verificatorul profesional;

- existenţa documentelor care atestă pregătirea şi experienţa în domeniu a verificatorului profesional (CV, recomandări, documentele aferente CV-ului care justifică activitatea).

3.3. Avizarea SO de către o asociaţie profesională/instituţie de reglementare/instituţie de profil

Pentru completarea conformă se verifică:

- existenţa avizului ataşat documentaţiei;

- existenţa protocoalelor încheiate de ANC cu instituţiile de reglementare conform cărora acestea au dreptul exclusiv să avizeze standardele pentru ocupaţiile din domeniul specific de activitate pentru ocupaţii reglementate;

- existenţa documentelor justificative (act constitutiv, act de reglementare privind organizarea şi funcţionarea, după caz) care să ateste apartenenţa la domeniul de activitate în cadrul căruia este încadrată ocupaţia.

3.4. Validarea documentaţiei. Validarea SO de către comitetul sectorial (CS) de profil

Ulterior verificării sectoriale, realizate în conformitate cu prevederile prezentei metodologii, la nivelul comitetului sectorial de profil se întruneşte comisia de validare, care, în baza raportului de validare metodologică transmis de ANC şi a rapoartelor de verificare sectorială, elaborează raportul de validare sectorială, asumat prin semnătură de preşedintele CS.

Întreaga documentaţie aferentă SO validat, respectiv rapoartele rezultate în urma verificărilor profesionale, avizele instituţiilor de reglementare/profil/asociaţiilor profesionale (după caz), raportul de validare sectorială, listele de sarcini şi competenţe, documentele doveditoare ale pregătirii şi experienţei specialiştilor implicaţi în procesul de elaborare a SO, va fi înaintată către Autoritatea Naţională pentru Calificări, în vederea analizării şi aprobării.

3.5. Aprobare. Instrucţiuni privind gestionarea şi publicarea SO

Standardele ocupaţionale, înaintate Autorităţii Naţionale pentru Calificări, sunt analizate şi verificate în cadrul compartimentului de specialitate (ia nivelul căruia sunt întocmite fişele sintetice de analiză) şi, dacă sunt respectate prevederile prezentei metodologii, sunt ulterior transmise spre aprobare, prin dispoziţia preşedintelui ANC.

Standardele ocupaţionale astfel aprobate vor fi completate cu numărul şi data deciziei de aprobare şi înregistrate în Registrul standardelor, gestionat la nivelul compartimentului de specialitate şi publicate pe site-ul oficial al ANC.

La momentul intrării în vigoare a prezentei metodologii, toate standardele aprobate conform acesteia vor primi o pagină de gardă, în care vor fi precizate: numărul de înregistrare din Registrul standarde (care va fi acordat la data emiterii deciziei de aprobare), denumirea SO, codul COR, denumirea iniţiatorului/iniţiatorilor, denumirea verificatorului profesional, denumirea avizatorului, denumirea comitetului sectorial care şi-a asumat validarea sectorială.

 

ANEXA Nr. 2

 

MODEL DE STANDARD OCUPAŢIONAL SECŢIUNEA A - CERINŢELE PIEŢEI MUNCII

 

1. Denumirea ocupaţiei şi codul COR

 

 

2. Denumirea tradusă a ocupaţiei (En):

 

 

3. Activităţi şi competenţe

3.1. Activităţi specifice ocupaţiei

 

 

3.2. Competenţe

 

 

4. Niveluri de calificare:

4.1. Nivelul de calificare conform Cadrului naţional al calificărilor (CNC)                           

4.2. Nivelul de referinţă conform Cadrului european al calificărilor (EQF)                           

4.3. Nivelul educaţional corespondent, conform ISCED - 2011 (cod program educaţional)            

 

5. Acces la altă/alte ocupaţie/ocupaţii cuprinsă/cuprinse în COR

Acces la ocupaţie/ocupaţii de acelaşi nivel de calificare, conform CNC, pe bază de experienţă/recunoaştere de competenţe

 

 

6. Informaţii suplimentare

 

SECŢIUNEA B - CERINŢE PENTRU EDUCAŢIE ŞI FORMARE PROFESIONALA

 

1. Informaţii despre programul de educaţie şi formare profesională

1.1. Cerinţe specifice de acces la program

1.1.1. Competenţe şi deprinderi necesare accesului la program

 

 

1.1.2. Condiţii minime de acces la program, raportate la nivelul de studii Niveluri de studii:

- învăţământ primar                                                     

- învăţământ gimnazial                                                            

- învăţământ general obligatoriu                                 

- învăţământ profesional prin şcoli profesionale                     

- învăţământ liceal, fără diplomă de bacalaureat         

- învăţământ liceal, cu diplomă de bacalaureat                       

- învăţământ postliceal                                                            

- învăţământ superior cu diplomă de licenţă               

- învăţământ superior cu diplomă de master               

 

1.1.3. Alte studii necesare

 

 

1.1.4. Cerinţe speciale

 

 

2. Descrierea programului de educaţie şi formare profesională

2.1. Durata totală, nr. ore

 

din care:

 

 

 

-

 

- teorie

 

 

 

-

 

- practică

 

2.2. Planul de pregătire (anexa nr. 1 la prezentul standard ocupaţional)

2.3. Programa de pregătire teoretică şi practică (anexa nr. 2 la prezentul standard ocupaţional)

2.4. Echipamente/utilaje/programe software etc. necesare pregătirii teoretice şi practice

 

 

2.5. Cerinţe privind nivelul minim de calificare şi experienţă profesională pentru formatori şi instructori/preparatori formare

 

 

2.6. Cerinţe privind nivelul minim de calificare şi experienţă profesională pentru evaluatorii de competenţe profesionale

 

 

3. Informaţii referitoare la procesul de elaborare, verificare, validare, avizare şi aprobare a standardului ocupaţional

3.1. Realizare:

Iniţiator/Autori

Instituţia/Instituţiile/Persoane interesate ........................................

Data elaborării ........................................

3.2. Verificare profesională:

Specialist/instituţia de profil ........................................

Data verificării ........................................

3.3. Avizare:

Asociaţie profesională/instituţie de reglementare/instituţie de profil ........................................

Data avizării ........................................

3.4. Validare documentaţie:

Comitet sectorial/semnatari ........................................

Data validării ........................................

3.5. Aprobare:

Autoritatea Naţională pentru Calificări, conform Deciziei nr. ........................ din data ..................

 

ANEXA Nr. 1

la standardul ocupaţional

 

PLAN DE PREGĂTIRE

 

Nr. crt.

Competenţa dobândită

Modul

Număr de ore de teorie

Număr de ore de practică

1

 

 

 

 

2

 

 

 

 

......

 

 

 

 

... n

 

 

 

 

 

Total ore

 

 

 

Total general

 

 

ANEXA Nr. 2

la standardul ocupaţional

 

PROGRAMA DE PREGĂTIRE TEORETICĂ ŞI PRACTICĂ

 

Nr. crt.

Modul

Disciplină

Conţinut tematic

Metode/ Forme de desfăşurare

Mijloace de instruire, materiale de învăţare

Criterii de evaluare

Nr. ore

Teorie

Practică

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1

1.

1.1.

 

Teorie

 

 

 

 

Practică

 

 

 

 

 

Teorie

 

 

 

 

Practică

 

 

 

 

1.2.

 

Teorie

 

 

 

 

Practică

 

 

 

 

 

Teorie

 

 

 

 

Practică

 

 

 

 

2

2.

2.1.

 

Teorie

 

 

 

 

Practică

 

 

 

 

 

Teorie

 

 

 

 

Practică

 

 

 

 

 

Teorie

 

 

 

 

Practică

 

 

 

 

 

.................

.................

 

Teorie

 

 

 

 

Practică

 

 

 

 

 

Teorie

 

 

 

 

Practică

 

 

 

 

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE

COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT

 

DECIZIA Nr. 22

din 19 martie 2018

 

Dosar nr. 3.117/1/2017

 

Iulia Cristina Tarcea - preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - preşedintele completului

Lavinia Curelea - preşedintele delegat al Secţiei I civile

Rodica Dorin - pentru preşedintele Secţiei a II-a civile

Ionel Barbă - preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal

Rodica Susanu - judecător la Secţia I civilă

Simona Lala Cristescu - judecător la Secţia I civilă

Mihaela Paraschiv - judecător la Secţia I civilă

Andreia Liana Constanda - judecător la Secţia I civilă

Aurelia Rusu - judecător la Secţia I civilă

Paulina Lucia Brehar - judecător la Secţia a II-a civilă

Veronica Magdalena Dănăilă - judecător la Secţia a II-a civilă

Iulia Manuela Cîrnu - judecător la Secţia a II-a civilă

Ianina Blandiana Grădinaru - judecător la Secţia a II-a civilă

Rodica Zaharia - judecător la Secţia a II-a civilă

Claudia Marcela Canacheu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Mariana Constantinescu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Cezar Hîncu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Eugenia Ion - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Liliana Vişan - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

 

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Investit cu soluţionarea Dosarului nr. 3.117/1/2017, a fost constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 275 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul).

Şedinţa este prezidată de doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

La şedinţa de judecată participă doamna Elena Adriana Stamatescu, magistrat-asistent, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 276 din Regulament.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 88/87/2017, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: „interpretarea dispoziţiilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 303/2004), în sensul de a se stabili dacă data pensionării reprezintă data eliberării din funcţie prin pensionare ori data stabilirii drepturilor de pensie prin decizia privind acordarea pensiei de serviciu în baza art. 82 din Legea nr. 303/2004”.

Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, ce a fost comunicat părţilor, conform dispoziţiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă; părţile nu au depus puncte de vedere asupra chestiunii de drept.

În urma deliberărilor, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizării privind pronunţarea unei hotărâri prealabile.

ÎNALTA CURTE.

deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:

I. Titularul şi obiectul sesizării

1. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a dispus, prin încheierea din 23 octombrie 2017, în Dosarul nr. 88/87/2017, aflat pe rolul acestei instanţe, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept menţionată.

2. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 13 noiembrie 2017 cu nr. 3.117/1/2017, termenul pentru soluţionarea dosarului fiind stabilit la 19 martie 2018.

II. Norma de drept intern ce formează obiectul sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la pronunţarea unei hotărâri prealabile

3. Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

Art. 65. - „(1) Judecătorii şi procurorii sunt eliberaţi din funcţie în următoarele cazuri: (...) b) pensionare, potrivit legii; (...) (2) Eliberarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor se dispune prin decret al Preşedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. (...)”

Art. 82. - „(1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de*la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţia de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se pot pensiona la cerere şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

(2) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani şi beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţia de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare şi perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi judecătorul, procurorul financiar şi consilierul de conturi la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult. (...)

(8) Pensia prevăzută de prezentul articol are regimul juridic al unei pensii pentru limită de vârstă.”

Art. 85. - „(...) (2) Pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi pensiile de urmaş prevăzute la art. 84 se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizaţia brută lunară a unui judecător şi procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum şi a sporului de vechime Dacă în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, judecătorul sau procurorul îşi poate păstra pensia aflată în plată.

(3) Cererile de pensionare formulate de judecătorii şi procurorii în activitate pentru acordarea pensiei de serviciu prevăzute de prezenta lege se depun la casa teritorială de pensii competentă. Plata pensiei se face de la data prevăzută în decretul Preşedintelui României ca fiind cea a eliberării din funcţie sau, în cazul lipsei unei astfel de date, de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a decretului Preşedintelui României de eliberare din funcţie.”

4. Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 263/2010)

Art. 107. - ,,(...)(3) Pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor şi/sau a stagiilor de cotizare, perioadelor asimilate stagiilor de cotizare prevăzute de lege şi prin valorificarea altor documente de natură să conducă la modificarea drepturilor de pensie, nevalorificate la stabilirea acesteia.

(4) Pensionarii pentru limită de vârstă care, după data înscrierii la pensie, realizează stagiu de cotizare, pot solicita recalcularea pensiei, în condiţiile legii.

(5) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (3) şi

(4) se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea.”

III. Expunerea succintă a procesului

5. Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul X, în contradictoriu cu intimata Casa Judeţeană de Pensii Teleorman, a solicitat obligarea pârâtei la calcularea pensiei de serviciu având ca bază de calcul venitul brut realizat în ultima lună de activitate.

6. Prin Sentinţa civilă nr. xxx din 30 martie 2017, Tribunalul Teleorman a admis acţiunea. Împotriva acestei sentinţe a declarat apel intimata, solicitând schimbarea sentinţei apelate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată. În motivarea cererii de apel a arătat, în esenţă, că faţă de prevederile art. 23 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, şi ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, referitoare la pensiile de serviciu şi la acordarea indemnizaţiilor pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005 (Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005), ale art. 107 din Legea nr. 263/2010 şi ale art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, pensiile de serviciu pot fi recalculate (prin valorificarea unor stagii de cotizare suplimentare) sau actualizate, însă modificarea bazei de calcul al pensiei nu poate fi considerată recalculare sau actualizare. Baza de calcul utilizată la stabilirea drepturilor de pensie este cea existentă la data pensionării, care reprezintă data stabilirii iniţiale a drepturilor de pensie

 7. Intimatul a avut calitatea de judecător la Judecătoria Turnu Măgurele, fiind eliberat din funcţie ca urmare a pensionării, prin decret emis de Preşedintele României, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data de 7 octombrie 2016.

8. La data de 6 octombrie 2014, la cererea intimatului, s-a emis Decizia nr. xxxxxx privind acordarea pensiei de serviciu în baza art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, stabilindu-se o pensie de serviciu în cuantum de 8.243 lei (avându-se în vedere o bază de calcul de 10.304 lei), începând cu data de 19 septembrie 2014. Rubrica „Plata drepturilor se va face începând cu data” din decizie nu a fost completată. Această decizie a fost revizuită ulterior, prin deciziile nr. xxxxxx din 18 decembrie 2014 (s-a corectat prenumele) şi nr. xxxxxx din 14 septembrie 2016 (s-a corectat vechimea în funcţia de avocat).

9. După eliberarea din funcţie, la cererea intimatului, s-a emis Decizia nr. xxxxxx din 25 octombrie 2016 privind recalcularea pensiei de serviciu în baza art. 82 alin. (1), (2) şi (5) din Legea nr. 303/2004, prin care a fost stabilită, începând cu data de 7 octombrie 2016, o pensie de serviciu în cuantum de 8.450 lei, baza de calcul utilizată fiind aceeaşi - 10.304 lei, majorarea pensiei fiind determinată de aplicarea procentului de majorare de 2% conform art. 82 alin, (4) din Legea nr. 303/2004, plata drepturilor urmând a se face începând cu data de 1 noiembrie 2016.

10. Împotriva acestei decizii a formulat contestaţie intimatul, solicitând utilizarea la calcularea pensiei a unei baze de calcul de 11.113 lei (reprezentând salariul de bază brut lunar şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării), conform art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004. Contestaţia nu a fost soluţionată până în prezent.

11. Decizia de stabilire a pensiei de serviciu, revizuită (modificată), nu a fost pusă în plată în perioada 19 septembrie 2014 - 7 octombrie 2016, în care intimatul a avut calitatea de judecător.

12. În şedinţa publică din 23 octombrie 2017, din oficiu, instanţa de apel a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă.

13. Prin încheierea de la această dată s-a dispus şi suspendarea judecării cauzei, în temeiul dispoziţiilor art. 520 din Codul de procedură civilă.

IV. Motivele de admisibilitate reţinute de titularul sesizării

14. Prin încheierea pronunţată la 23 octombrie 2017, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a constatat admisibilitatea sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, determinată de:

- existenţa unei cauze aflate în curs de judecată, în ultimă instanţă - în speţă fiind vorba de un litigiu în materia asigurărilor sociale, soluţionat în primă instanţă de tribunal, împotriva sentinţei pronunţate fiind exercitată calea de atac a apelului, cauza nefiind susceptibilă de recurs;

- existenţa unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei - intimatul-reclamant a solicitat obligarea apelantei-pârâte la calcularea pensiei de serviciu având ca bază de caicul venitul brut realizat în ultima lună de activitate anterioară eliberării din funcţie prin pensionare, în condiţiile în care pârâta a calculat pensia de serviciu având ca bază de calcul venitul brut realizat în ultima lună de activitate anterioară datei stabilirii drepturilor de pensie prin decizie nepusă în plată, respectiv cu aproximativ 2 ani anterior eliberării din funcţie. Interpretarea dispoziţiilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, în sensul de a se stabili dacă data pensionării reprezintă data eliberării din funcţie prin pensionare ori data stabilirii drepturilor de pensie prin decizia privind acordarea pensiei de serviciu în baza art. 82 din Legea nr. 303/2004, este relevantă în ceea ce priveşte verificarea corectitudinii modului de calcul al pensiei intimatului;

- problema de drept care face obiectul sesizării este nouă şi asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare. Mecanismul pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept răspunde intenţiei legiuitorului de a preveni practica neunitară a instanţelor de judecată în materie. Curtea apreciază că nu există un număr semnificativ de hotărâri judecătoreşti care să fi soluţionat diferit, în mod constant, această chestiune; de asemenea, a constatat că litigiile care privesc interpretarea prevederilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 s-au născut ca urmare a practicii caselor teritoriale de pensii fundamentate pe clarificările/precizările comunicate de Casa Naţională de Pensii Publice în ultima perioadă, pe fondul existenţei mai multor decizii de pensii de serviciu nepuse în plată perioade mari de timp.

V. Punctele de vedere ale părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

15. Părţile nu au fost prezente la termenul la care curtea de apel a considerat oportuni sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

16. După comunicarea raportului întocmit de judecătorii- raportori, în conformitate cu dispoziţiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, părţile nu şi-au exprimat punctul de vedere asupra chestiunii de drept,

VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

17. Completul de judecată învestit cu soluţionarea apelului în Dosarul nr. 88/87/2017 a apreciat că dreptul magistraţilor de a beneficia de pensie de serviciu este reglementat prin Legea nr. 303/2004. Această lege, precum şi Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005 stabilesc condiţiile pentru acordarea pensiei de serviciu, modul de calcul al cuantumului acesteia şi situaţiile în care cuantumul pensiei de serviciu poate fi modificat.

18. Dispoziţiile speciale reglementează două mecanisme în baza cărora pot fi modificate elementele avute în vedere la stabilirea pensiei de serviciu; actualizarea şi recalcularea.

19. Actualizarea, reglementată de art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, reprezintă majorarea bazei de caicul ori de câte ori se majorează indemnizaţia brută lunară a unui judecător ori procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum şi a sporului de vechime.

20. Recalcularea, reglementată de art. 23 din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005, reprezintă adăugarea stagiilor de cotizare nevalorificate la stabilirea pensiei. Art. 23 anterior menţionat face referire la prevederile art. 95 şi art. 169 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, abrogate prin Legea nr. 263/2010, astfel încât, pentru a defini recalcularea, este necesară raportarea la prevederile art. 107 din Legea nr. 263/2010

21. Casele teritoriale de pensii susţin că o cerere de recalculare, respectiv de adăugare a stagiilor de cotizare (a perioadelor de timp pentru care s-au datorat contribuţii de asigurări sociale) nu echivalează cu o cerere de modificare a bazei de calcul al pensiei de serviciu, astfel încât singura modalitate de modificare a bazei de calcul este actualizarea. Prin urmare, odată stabilite drepturile de pensie, prin decizie privind acordarea pensiei de serviciu, baza de calcul nu poate fi modificată decât în urma actualizării, orice cerere de calculare a pensiei prin utilizarea altei baze de calcul urmând a fi respinsă.

22. Această opinie este nelegală, întrucât este fundamentată pe premisa greşită că emiterea deciziei de stabilire a drepturilor de pensie de serviciu este echivalentă cu pensionarea/ dobândirea calităţii de pensionar de către magistrat. În sprijinul acestei susţineri se reţine că, la solicitarea magistraţilor, casele teritoriale de pensii âu obligaţia de a emite decizii privind acordarea pensiei de serviciu în baza Legii nr. 303/2004 şi de a calcula cuantumul pensiei, conform art. 82 alin. (1) din acelaşi act normativ, utilizând ca bază de calcul venitul din ultima lună de activitate, indicat în adeverinţa-tip întocmită de ultima unitate angajatoare. În deciziile privind acordarea pensiei de serviciu se indică data stabilirii drepturilor de pensie, rubrica privind data la care se va face plata rămânând necompletată, faţă de prevederile art. 85 alin. (3) din Legea nr. 303/2004. Dacă magistratul decide să continue activitatea şi să nu solicite eliberarea din funcţie prin pensionare, între data stabilirii drepturilor de pensie prin decizie emisă de casa teritorială de pensii şi data eliberării din funcţie prin pensionare, pot avea loc modificări ale cuantumului indemnizaţiei de încadrare brută lunară sau ale salariului de bază brut lunar (bazei de calcul al pensiei de serviciu), în sensul majorării, respectiv micşorării (în cazul în care, de exemplu, magistratul nu mai îndeplineşte o funcţie de conducere).

23. Decizia privind acordarea pensiei de serviciu nu produce însă efecte juridice, în lipsa unei hotărâri a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii de propunere a eliberării din funcţie prin pensionare a magistratului. Cu alte cuvinte, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii verifică dacă magistratul îndeplineşte condiţiile pentru a beneficia de pensie de serviciu şi, în cazul îndeplinirii condiţiilor, propune Preşedintelui României eliberarea din funcţie prin pensionare. În consecinţă, decizia emisă de casa teritorială de pensii nu conferă magistratului statutul de pensionar. În acest sens este şi Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 859/2017, prin care s-a respins cererea de eliberare din funcţie, prin pensionare, a unui magistrat, reţinându-se că acesta nu îndeplineşte condiţiile pentru a beneficia de pensia de serviciu, în condiţiile în care drepturile de pensie de serviciu ale magistratului fuseseră anterior stabilite, prin decizie a casei teritoriale de pensii.

24. Prin urmare, calitatea de pensionar se dobândeşte la data indicată prin decret al Preşedintelui României privind eliberarea din funcţie a magistratului, iar nu la data stabilirii drepturilor de pensie prin decizie privind acordarea pensiei de serviciu, astfel încât data pensionării nu poate fi decât data eliberării din funcţie prin pensionare, pensia de serviciu urmând a fi calculată prin raportare la indemnizaţia de încadrare brută lunară sau la salariul de bază brut lunar, după caz, incluzându-se şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data eliberării din funcţie prin pensionare.

VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie

25. Jurisprudenţa Curţii de Apel Bucureşti - instanţa de trimitere a comunicat următoarele:

Opinia unanimă a judecătorilor Secţiei a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a Curţii este că data pensionării este data eliberării din funcţie prin pensionare, potrivit dispoziţiilor art. 82 alin. (1) şi art. 85 alin. (3) din Legea nr. 303/2004. Decizia privind acordarea pensiei de serviciu emisă de casele teritoriale de pensii nu produce efecte juridice în lipsa unei hotărâri a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii de propunere a eliberării din funcţie prin pensionare a magistratului. Plenul verifică dacă acesta îndeplineşte condiţiile pentru a beneficia de pensie de serviciu şi, în caz afirmativ, propune Preşedintelui României eliberarea din funcţie prin pensionare. În consecinţă, decizia emisă de casa teritorială de pensii nu conferă magistratului statutul de pensionar.

S-au ataşat Decizia nr. 6.193/R din 3 noiembrie 2009 a Secţiei a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a Curţii de Apel Bucureşti şi Sentinţa nr. 4.902 din 15 mai 2013 pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VII l-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, definitivă prin nerecurare.

Jurisprudenţa celorlalte instanţe din ţară

26. Curtea de Apel Bacău a comunicat că opinia judecătorilor Secţiei I civile este în sensul că data pensionării magistratului este data stabilirii drepturilor de pensie prin decizia privind acordarea pensiei de serviciu în baza art. 82 din Legea nr. 303/2004. În ilustrarea acestei opinii a fost ataşată Decizia nr. 936 din 21 septembrie 2016 a acestei secţii, definitivă.

27. Curtea de Apel Braşov a comunicat punctul de vedere al magistraţilor Secţiei I civile, potrivit căruia, în interpretarea art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, data pensionării este data eliberării din funcţie prin pensionare. În susţinerea acestui punct de vedere s-au invocat prevederile art. 82 alin. (2) coroborate cu art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004. Nu s-a identificat jurisprudenţă relevantă.

28. Curtea de Apel Cluj a comunicat că a identificat un singur dosar soluţionat definitiv, în care a fost analizată această problemă de drept, respectiv Decizia nr. 853/A din 27 iunie 2017 pronunţată de Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări socialei care a menţinut Sentinţa nr. 1.766 din 19 decembrie 2016 a Tribunalului Sălaj - Secţia civilă şi prin care s-a reţinut că abia de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a decretului de eliberare din funcţie prin pensionare sunt îndeplinite condiţiile acordării pensiei magistratului şi eliberării din funcţie, până la această dată el aflându-se în activitate. În considerentele acestei decizii s-a reţinut că dispoziţiile art. 85 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 prevăd că plata pensiei se face de la data prevăzută în decretul emis de Preşedintele României ca fiind cea a eliberării din funcţie sau, în cazul lipsei unor asemenea date, de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a decretului de eliberare din funcţie. De asemenea, s-a avut în vedere faptul că nu au relevanţă dispoziţiile Legii nr. 263/2010, care este un act normativ general, înlăturat de cel special - Legea nr. 303/2004.

Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia I civilă a pronunţat Sentinţa nr. 847 din 5 octombrie 2017, definitivă prin respingerea apelului prin Decizia nr. 262 din 9 martie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, prin care s-a apreciat că reclamanta nu a dobândit calitatea de pensionar în anul 2009, când a obţinut decizia de pensie, ci doar la data menţionată în decretul de eliberare din funcţie, întrucât foştilor judecători nu le sunt aplicabile dispoziţiile generale din Legea nr. 263/2010, ci dispoziţiile speciale din Legea nr. 303/2004.

29. Curtea de Apel Craiova a comunicat deciziile nr. 3.668 din 10 aprilie 2013, nr. 792 din 21 martie 2017 şi nr. 7.100 din 11 iunie 2012 ale Secţiei I civile, prin care s-a reţinut că dreptul la acordarea indemnizaţiei de pensionare nu se naşte, potrivit legii, decât la momentul încetării calităţii de magistrat, prin emiterea decretului prezidenţial de eliberare din funcţie, iar nu la data înscrisă în decizia de pensionare.

30. Curtea de Apel laşi a comunicat Decizia nr. 875 din 7 decembrie 2016 a Secţiei litigii de muncă şi asigurări sociale, prin care s-a reţinut ca data pensionării nu poate fi decât data eliberării din funcţie prin decret al Preşedintelui României.

31. Curtea de Apel Oradea a comunicat că practica la nivelul instanţelor din raza sa de competenţă este în sensul că data pensionării este data eliberării din funcţie, emiterea unei decizii de către casa teritorială de pensii fiind doar o etapă a procedurii stabilite prin art. 65 din Legea nr. 303/2004 şi prin Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005.

S-a ataşat Sentinţa nr. 603/LMA din 14 decembrie 2016 a Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă, definitivă prin Decizia nr. 323/Ap din 2 mai 2017 a Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă.

32. Curtea de Apel Piteşti a comunicat că practica majoritară a instanţelor din raza sa de competenţă este în sensul că data pensionării este data eliberării din funcţie prin pensionare, în acest sens fiind ataşată Decizia nr. 382 din 24 februarie 2016 pronunţată de Secţia I civilă. A fost identificată însă şi o hotărâre judecătorească în sens contrar, potrivit căreia data pensionării reprezintă data stabilirii drepturilor de pensie prin decizia privind acordarea pensiei de serviciu în baza art. 82 din Legea nr. 303/2004 (Decizia nr. 1.675 din 23 iunie 2016 a Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă).

33. Curtea de Apel Ploieşti a comunicat că opinia judecătorilor Secţiei I civile a Tribunalului Prahova şi ai Secţiei a II-a civile, de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului Dâmboviţa este că data pensionării este data eliberării din funcţie prin pensionare. Nu s-au identificat hotărâri judecătoreşti relevante.

34. Curtea de Apel Suceava a comunicat că opinia de principiu a judecătorilor Tribunalului Suceava şi ai Secţiei I civile a Curţii este că data pensionării este data eliberării din funcţie prin decret al Preşedintelui României. S-au depus: Decizia nr. 825 din 17 octombrie 2017 a Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă, Sentinţa nr. 724 din 12 septembrie 2017 a Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă, aflată în apel.

35. Celelalte curţi de apel nu au identificat practică judiciară în materie şi nici nu au exprimat opinii teoretice.

36. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că la nivelul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar civil nu s-a verificat şi nici nu se verifică, în prezent, practica judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării

VIII. Jurisprudenţă Curţii Constituţionale

37. În urma verificărilor efectuate se constată că instanţa de contencios constituţional s-a pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 82 şi 85 din Legea nr. 303/2004 cu privire la alte aspecte decât cele vizate în prezenta cauză.

IX. Raportul asupra chestiunii de drept

38. Prin raportul întocmit, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea este inadmisibilă, chestiunea de drept neîndeplinind cerinţa noutăţii.

X. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

39. Examinând sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori şi chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele:

Asupra admisibilităţii sesizării

40. În privinţa obiectului şi a condiţiilor sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, legiuitorul, în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, instituie o serie de condiţii de admisibilitate pentru declanşarea acestei proceduri, condiţii care se impun a fi întrunite în mod cumulativ, respectiv:

1. existenţa unei cauze aflate în curs de judecată:

2. cauza să fie soluţionată în ultimă instanţă;

3. cauza care face obiectul judecăţii să se afle în competenţa legală a unui complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului învestit să soluţioneze cauza;

4. ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei în curs de judecată;

5. chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate şi asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să nu fi statuat şi nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

41. Se constată că primele trei condiţii sunt îndeplinite, întrucât cauza în care s-a ivit chestiunea de drept se află în curs de judecată la Curtea de Apel Bucureşti, instanţă ce a fost învestită cu soluţionarea unui apel într-un litigiu de asigurări sociale ce are ca obiect cererea reclamantului pensionar, fost judecător, prin care a solicitat obligarea pârâtei Casa Judeţeană de Pensii Teleorman la calcularea pensiei de serviciu, având ca bază de calcul venitul brut realizat în ultima lună de activitate.

42. Astfel, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale este legal învestită cu soluţionarea apelului declarat împotriva sentinţei pronunţate de Tribunalul Teleorman într-un litigiu de asigurări sociale, de competenţa exclusivă, în primă instanţă, a tribunalului, conform art. 153 din Legea nr. 263/2010; hotărârile pronunţate de tribunal sunt supuse numai apelului, potrivit art. 155 din aceeaşi lege. Aşadar, în această pricină Curtea de Apel Bucureşti judecă în ultimă instanţă şi urmează să pronunţe o hotărâre judecătorească definitivă, nesupusă recursului.

43. În ceea ce priveşte celelalte condiţii de admisibilitate, este de menţionat că, în jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, făcându-se referire şi la doctrină, s-a arătat constant că procedura reglementată de art. 519 din Codul de procedură civilă are în vedere o problemă de drept care să privească interpretarea diferită sau contradictorie a unui text de lege, a unei reguli cutumiare neclare, incomplete sau, după caz, incerte ori incidenţa unor principii generale ale dreptului al căror conţinut sau a căror sferă de acţiune sunt discutabile, cu finalitatea împiedicării apariţiei unei jurisprudenţe neunitare în materie (Decizia nr. 16 din23 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 779 din 5 octombrie 2016).

44. Aşadar, atunci când întrebarea adresată instanţei supreme face referire la texte de lege sau la conţinutul unui act normativ în vigoare, chestiunea de drept trebuie să decurgă din interpretarea unei anumite dispoziţii legale.

45. În speţă este îndeplinită şi această condiţie, ca de altfel şi cea privind ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei în curs de judecată, dat fiind faptul că interpretarea art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, în sensul de a se stabili dacă data pensionării reprezintă data eliberării din funcţie prin pensionare sau data Stabilirii drepturilor de pensie prin decizia de acordare a pensiei de serviciu, este relevantă pentru a se verifica modul de calcul al pensiei respective.

46. Nu este însă îndeplinită cerinţa caracterului de noutate al chestiunii de drept.

47. Art. 519 din Codul de procedură civilă nu defineşte noţiunea de „noutate” şi nici nu oferă criterii pentru conturarea caracterului de noutate. În aceste condiţii, aşa cum Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis în jurisprudenţa sa anterioară (deciziile nr. 1 din 17 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 9 aprilie 2014; nr. 3 şi nr. 4 din 14 aprilie 2014, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea t, nr. 437 din 16 iunie 2014; nr. 6 din 23 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 691 din 22 septembrie 2014; nr. 13 din 8 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 13 iulie 2015; nr. 14 din 8 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 736 din 1 octombrie 2015; nr. 19 din 22 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 19 octombrie 2015), în lipsa unei definiţii a „noutăţii” chestiunii de drept şi a unor criterii de determinare a acesteia în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, rămâne atributul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sesizată cu pronunţarea unei hotărâri prealabile, să hotărască dacă problema de drept a cărei dezlegare se solicită este nouă.

48. De asemenea, condiţia necesară pentru declanşarea mecanismului procedural referitoare la existenţa unei chestiuni de drept noi este apreciată ca fiind distinctă de cea care impune ca asupra respectivei chestiuni Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să nu fi statuat şi aceasta nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii, concluzie ce se desprinde din interpretarea gramaticală a art. 519 din Codul de procedură civilă.

49. Sesizarea instanţei supreme ar fi justificată sub aspectul îndeplinirii elementului de noutate atunci când problema de drept nu a mai fost analizată în doctrină-în interpretarea unui act normativ mai vechi - ori decurge dintr-un act normativ intrat în vigoare recent sau relativ recent prin raportare la momentul sesizării. De asemenea, problema de drept poate fi considerată nouă prin faptul că nu a mai fost dedusă judecăţii anterior.

50. Aşadar, evaluarea noutăţii chestiunii de drept presupune, între altele, nu numai ca Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să nu fi statuat asupra acesteia şi să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii aflat în curs de soluţionare, dar şi ca problema de drept să nu fi primit deja o anumită interpretare concretizată în jurisprudenţă, astfel încât să fie, de fapt, susceptibilă a fi tranşată în cadrul unui recurs în interesul legii.

51. Concluzionând, condiţia noutăţii unei chestiuni de drept nu poate fi apreciată ca fiind îndeplinită numai din perspectiva unei analize limitate doar la împrejurarea ca asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să nu fi statuat printr-o altă hotărâre şi nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii aflat în curs de soluţionare.

52. Deşi în jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (deciziile menţionate în paragraful 47, Decizia nr. 36 din 7 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 104 din 7 februarie 2017) s-a reţinut că noutatea unei chestiuni de drept poate fi generată nu numai de o reglementare nou-intrată în vigoare, ci şi de una veche, dacă realităţile sociale şi economice justifică o reevaluare a modului de interpretare şi aplicare a acesteia, totuşi examinarea acestei condiţii necesită, prin verificarea jurisprudenţei recente, a se vedea dacă în procesul curent de aplicare â legii instanţele au dat o rezolvare chestiunii de drept sesizate de instanţa de trimitere.

53. Pentru a se conchide asupra noutăţii chestiunii de drept, este necesar a se observa scopul legiferării acestei instituţii procesuale a hotărârii prealabile ca mecanism de unificare a practicii, anume acela de a preîntâmpina apariţia unei practici neunitare (control a priori), spre deosebire de mecanismul recursului în interesul legii, care are menirea de a înlătura o practică neunitară deja intervenită în practica instanţelor judecătoreşti (control a posteriori).

54. Un act normativ recent adoptat sau recent intrat în vigoare are, mai degrabă, un potenţial de a conţine probleme noi de drept care ar fi susceptibile a genera practică neunitară, decât un act normativ intrat în vigoare de mai mult timp. Cu toate acestea, nu se poate nega, de plano, doar pe baza criteriului vechimii, că un astfel de act normativ mai vechi nu poate genera chestiuni noi de drept, întrucât este posibil ca o instanţă să fie chemată să se pronunţe pentru prima dată asupra respectivei probleme de drept, după cum sunt posibile modificări sau completări ulterioare, mai recente, ale actului normativ, care să ridice probleme de interpretare.

55. Prin urmare, noutatea unei chestiuni de drept poate fi generată nu numai de o reglementare nou-intrată în vigoare, ci şi de una veche, cu condiţia însă ca instanţa să fie chemată să se pronunţe asupra respectivei probleme de drept pentru prima dată. Drept consecinţă, caracterul de noutate se pierde, pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanţelor, în urma unei interpretări adecvate, concretizatăîntr-0 practică judiciară consacrată, astfel încât opiniile jurisprudenţiale izolate sau cete pur subiective nu pot constitui temei declanşator al mecanismului pronunţării unei hotărâri prealabile.

56. Cerinţa noutăţii este, aşadar, îndeplinită atunci când chestiunea de drept îşi are izvorul în reglementări, chiar dacă nu recent intrate în vigoare, dacă instanţele nu i-au dat încă o anumită interpretare şi aplicare la nivel jurisprudenţial ori dacă se impun anumite clarificări, într-un context legislativ nou sau modificat, de natură să necesite reevaluarea sau reinterpretarea normei ele drept analizate.

57. În consecinţă, se apreciază că importante, sub acest aspect, sunt existenţa şi dezvoltarea unei jurisprudenţe în materia ce face obiectul sesizării.

58. Or, din analiza jurisprudenţei instanţelor rezultă că problema de drept ce face obiectul prezentei sesizări a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile a mai fost anterior dedusă judecăţii pe rolul instanţelor naţionale de la toate nivelurile, existând hotărâri judecătoreşti pronunţate încă din anul 2012.

59. Astfel, instanţele judecătoreşti au fost învestite cu soluţionarea unor cereri de chemare în judecată cu un obiect identic cauzei înregistrate pe rolul instanţei de trimitere, precum şi cu obiect diferit acestei cauze, dar în contextul soluţionării acestor cereri s-a ridicat, în mod unanim, problema interpretării sintagmei data pensionării din cuprinsul art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004.

60. În acest sens prezintă relevanţă Decizia nr. 6.415 din 27 septembrie 2013, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin care s-a analizat care este data eliberării din funcţiei prin pensionare, în cazul judecătorilor şi procurorilor, statuându-se că din interpretarea dispoziţiilor art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004, norme speciale ce exclud incidenţa normelor de drept comun cuprinse în Codul muncii, rezultă că actul administrativ care produce efectul juridic al eliberării din funcţie prin pensionare este decretul Preşedintelui României.

61. De asemenea, din analiza hotărârilor judecătoreşti comunicate de curţile de apel, la cererea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, rezultă că jurisprudenţa, în aplicarea textului art. 82 alin. (1)din Legea nr. 303/2004, este conturată, astfel că nu mai este vorba despre o chestiune de drept nouă. Toate instanţele de judecată, cu două excepţii, au exprimat opinia potrivit căreia data pensionării este data eliberării din funcţie prin pensionare. Şi argumentarea soluţiilor pronunţate a fost unanimă, în sensul că decizia privind acordarea pensiei de serviciu emisă de casele teritoriale de pensii nu produce efecte juridice în lipsa unei hotărâri a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii de propunere a eliberării din funcţie prin pensionare a magistratului. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii verifică dacă magistratul îndeplineşte condiţiile pentru a beneficia de pensie de serviciu şi, în caz afirmativ, propune Preşedintelui României eliberarea din funcţie prin pensionare.

62. Aşadar, practica instanţelor este aproape unanimă în a aprecia că sintagma data pensionării din cuprinsul art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 trebuie interpretată în sensul că aceasta este data eliberării din funcţie a magistratului prin pensionare, respectiv data prevăzută în decretul Preşedintelui României ca fiind cea a eliberării din funcţie sau, în cazul lipsei unei astfel de date, data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a decretului Preşedintelui României de eliberare din funcţie.

63. Se constată totodată că şi din adresa înaintată de Curtea de Apel Bucureşti (instanţa de trimitere) ca urmare a solicitării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de verificare a jurisprudenţei rezultă că există un punct de vedere unanim la nivelul acestei instanţe, în sensul că decizia emisă de casa teritorială de pensii nu conferă magistratului statutul de pensionar.

64. În aceste condiţii, orientarea jurisprudenţei spre o anumită interpretare a normelor analizate şi existenţa unei practici judiciare a instanţelor naţionale determină pierderea caracterului de noutate a chestiunii de drept supuse analizei.

65. Instanţele naţionale, prin utilizarea mecanismului de interpretare a legilor, au procedat la interpretarea şi aplicarea normelor juridice considerate ca prezentând dificultăţi, astfel că obiectul sesizării nu îndeplineşte condiţia noutăţii.

66. În considerarea argumentelor expuse, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept reţine că mecanismul de unificare a practicii judiciare reglementat de dispoziţiile art. 519 din Codul de procedură civilă nu poate fi uzitat atât timp cât legiuitorul a limitat, prin condiţiile restrictive de admisibilitate analizate, rolul unificator al instituţiei juridice a hotărârii prealabile numai în privinţa chestiunilor de drept noi.

67. Pentru aceste considerente, constatând că nu sunt întrunite, în mod cumulativ, cerinţele de admisibilitate prevăzute de dispoziţiile art. 519 din Codul de procedură civilă, în temeiul art. 521 din Codul de procedură civilă, prezenta sesizare va fi respinsă ca inadmisibilă.

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE,

În numele legii,

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale privind pronunţarea unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

„Interpretarea dispoziţiilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul de a se stabili dacă data pensionării reprezintă data eliberării din funcţie prin pensionare ori data stabilirii drepturilor de pensie prin decizia privind acordarea pensiei de serviciu în baza art. 82 din Legea nr. 303/2004.” Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

 

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 martie 2018.

 

PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

IULIA CRISTINA TARCEA

Magistrat-asistent,

Elena Adriana Stamatescu

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.