MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 484/2018

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 484         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 12 iunie 2018

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 86 din 27 februarie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 105 alin. (1) şi (2) şi ale art. 106 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, în interpretarea data prin Decizia nr. 11 din 18 aprilie 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

331. - Hotărâre privind aprobarea modelului steagului comunei Ariniş, judeţul Maramureş

 

389. - Hotărâre privind aprobarea stemei comunei Poienarii de Argeş, judeţul Argeş

 

397. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 21/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

487. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul mediului, privind modificarea şi completarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1.601/2013 pentru aprobarea listei cu aplicaţii care beneficiază de derogare de la restricţia prevăzută la art. 4 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 322/2013 privind restricţiile de utilizare a anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 86

din 27 februarie 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 105 alin. (1) şi (2) şi ale art. 106 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 11 din 18 aprilie 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Ioniţă Cochinţu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu,

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 105 alin. (1) şi (2) şi ale art. 106 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, excepţie ridicată de Societatea Elit - S.R.L. din Cugir în Dosarul nr. 4.036/107/2014/a6 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia a II-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.509D/2076.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind În stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, având în vedere conţinutul normelor criticate, precum şi interpretarea dată acestora de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, arată că această interpretare este obligatorie pentru instanţele de judecată de la data publicării deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Monitorul Oficial al României, Partea I. În acest context menţionează că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate este nemulţumită de interpretarea dată normelor criticate prin Decizia nr. 11 din 18 aprilie 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Potrivit prevederilor Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi a dispoziţiilor Legii fundamentale, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate pot fi exclusiv dispoziţiile cuprinse într-o lege sau ordonanţă, astfel că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Decizia nr. 124 din 1 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 4.036/107/2014/a6, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 105 alin. (1) şi (2) şi ale art. 106 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a Insolvenţei şi de Insolvenţă, excepţie ridicată de Societatea Elit - S.R.L. din Cugir, într-o cauză întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 85/2014.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că prevederile art. 105 alin. (1) şi (2) şi ale art. 106 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă sunt neconstituţionale în interpretarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 11 din 18 aprilie 2016 privind examinarea sesizării formulată de Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia a II-a civilă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la modul de interpretare a art. 105 alin. (1) şi (2) şi art. 106 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul de a lămuri dacă administratorul/lichidatorul judiciar are dreptul de a verifica creanţe bugetare constatate prin titluri executorii, contestate în termen legal, şi care sunt limitele acestei verificări, având în vedere şi faptul că aceste creanţe sunt constatate printr-un act fiscal emis în regim de putere publică. Astfel, în măsura în care dispoziţiile criticate se interpretează în sensul că „administratorul judiciar nu are atribuţia de a verifica pe fond creanţele bugetare constatate prin titluri executorii, contestate în termenul legal în faţa instanţei specializate”, acestea contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (3)-(5), art. 11, art. 16 alin. (1), art. 20, art. 61 alin. (1) teza a două şi art. 124 alin. (3), precum şi celor ale art. 1 alin. (1) şi (2) din Protocolul nr. 12 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

6. În acest sens se susţine că, din analiza prevederilor criticate, reiese că legiuitorul a instituit regula verificării tuturor creanţelor pentru care s-a formulat cerere de admitere la masa credală, stabilind ca acestea să fie supuse procedurii de verificare prevăzute de legea specială, exceptând hotărârile judecătoreşti executorii şi hotărârile arbitrale executorii, pentru care nu se aplică procedura de verificare. Totodată, a exceptat de la regula verificării şi o altă categorie de creanţe, respectiv creanţele bugetare rezultate dintr-un titlu executoriu care nu a fost contestat în termenele prevăzute în legile speciale, şi anume actele administrativ-fiscale emise în mod unilateral şi în regim de putere publică, de către instituţiile bugetare abilitate să perceapă impozite şi taxe sau alte venituri la bugetul de stat, cu respectarea a două condiţii: acele acte să poată constitui titlu executoriu, conform legilor speciale, şi să nu fie contestate în termenele prevăzute de legile speciale.

7. Ca atare, având în vedere scopul legii privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, respectiv acela de instituire a unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitoarei în insolvenţă, precum şi principiile care stau la baza acestei proceduri, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 105 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 85/2014, legiuitorul nu a instituit şi alte excepţii de la procedura de verificare reglementată la art. 106 din aceeaşi lege.

8. Aşadar, prin lege nu s-au exceptat de la regula verificării de către administratorul judiciar creanţele bugetare din titluri executorii, contestate în termenul legal, ci numai cele din titluri executorii necontestate. Or, interpretarea legii, dată prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 11 din 18 aprilie 2016, este, în fapt, o adăugare la lege.

9. În contextul criticilor de neconstituţionalitate se invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale cu privire la prevederile constituţionale invocate în susţinerea excepţiei, precum şi cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului.

10. Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia a II-a civilă opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Această opinie este în concordanţă cu cele reţinute de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 11 din 18 aprilie 2016, deoarece o interpretară contrară ar fi în contradicţie cu principiul constituţional privind unicitatea căilor de atac. Mai mult, nu se realizează o reglementare pozitivă, ci, dimpotrivă, o atare interpretare este impusă de considerente ce ţin de nevoia de a se respecta exigenţele art. 126 alin. (6) din Constituţie.

11. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate,

12. Guvernul arată că hotărârea prealabilă pentru dezlegarea unor chestiuni de drept are scopul de crea un mecanism pentru unificarea practicii judiciare, care să contribuie, alături de recursul în interesul legii, la crearea unei jurisprudenţe naţionale predictibile, care să răspundă aşteptărilor rezonabile ale justiţiabililor şi, totodată, să conducă la scurtarea procesului, prevenind parcurgerea tuturor căilor de atac, astfel cum se precizează chiar în expunerea de motive a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. Prin urmare, prin scopul său de a preîntâmpina o practică neunitară, hotărârea prealabilă nu poate aduce atingere dispoziţiilor constituţionale invocate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate. Totodată, se apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, în raport cu art. 146 din Constituţie şi cu dispoziţiile Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, având în vedere competenţele instanţei de contencios constituţionale, care sunt expres şi limitativ prevăzute de lege.

13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

14. Curtea Constituţională a fost legal sesizata şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum reiese din dispozitivul încheierii de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 105 alin. (1) şi (2) şi ale art. 106 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. Având în vedere conţinutul încheierii de sesizare, precum şi motivarea autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, urmează a se reţine ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile art. 105 alin. (1) şi (2) şi ale art. 106 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, în interpretarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 11 din 18 aprilie 2016 privind examinarea sesizării formulată de Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia a II-a civilă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la modul de interpretare a art. 105 alin. (1) şi (2) şi art. 106 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul de a lămuri dacă administratorul/lichidatorul judiciar are dreptul de a verifica creanţe bugetare constatate prin titluri executorii, contestate în termen legal, şi care sunt limitele acestei verificări, având în vedere şi faptul că aceste creanţe sunt constatate printr-un act fiscal emis în regim de putere publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 436 din 10 iunie 2016. Dispoziţiile criticate au următorul cuprins:

- Art. 105 alin. (1) şi (2): „(1) Toate creanţele vor fi supuse procedurii de verificare prevăzute de prezentul capitol, cu excepţia creanţelor constatate prin hotărâri judecătoreşti executorii, precum şi prin hotărâri arbitrale executorii. În cazul în care aceste hotărâri judecătoreşti sau arbitrale sunt anulate, casate sau modificate în căile de atac, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar va reface tabelul de creanţe în mod corespunzător. În cazul în care instanţa de judecată, anulând sau casând hotărârea, nu dezleagă şi fondul dedus judecăţii, administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar va proceda la verificarea acelei creanţe, notificând creditorii în cazul neînscrierii totale sau parţiale a creanţei, potrivit prevederilor art. 110 alin. (4). În acest din urmă caz, împotriva măsurii înscrierii parţiale sau neînscrierii în tabel a respectivei creanţe, creditorii pot formula contestaţie în condiţiile art. 59 alin. (5).

(2) Nu sunt supuse acestei proceduri creanţele bugetare rezultând dintr-un titlu executoriu necontestat în termenele prevăzute de legi speciale.

- Art. 106: „(1) Administratorul judiciar va proceda de îndată la verificarea fiecărei cereri şi a documentelor depuse şi va efectua o cercetare amănunţită pentru a stabili legitimitatea, valoarea exactă şi prioritatea fiecărei creanţe.

(2) în cazul în care, prin derogare de la prevederile art. 2.512 şi următoarele din Codul civil, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar constată că a intervenit prescripţia extinctivă a creanţei, va notifica în acest sens creditorul, fără a mai face verificări de fond ale creanţei pretinse.

(3) în vederea îndeplinirii atribuţiei prevăzute la alin. (1), administratorul judiciar va putea solicita explicaţii de la debitor, va putea să poarte discuţii cu fiecare debitor, solicitându-i, dacă consideră necesar, informaţii şi documente suplimentare “

16. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3)-(5) cu privire la statul de drept şi la obligativitatea respectării Constituţiei şi a legilor, art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 61 alin. (1) teza a doua, potrivit căruia Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţării, şi art. 124 alin. (3) care prevede că judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii. De asemenea este menţionat art. 1 cu privire la interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prevederile art. 105 alin. (1) şi (2) şi art. 106 din Legea nr. 85/2014 fac parte din titlul II - Procedura insolvenţei, capitolul I - Dispoziţii comune, secţiunea a 4-a - Primele măsuri. Întocmirea tabelului de creanţe. Contestaţiile. Astfel, potrivit dispoziţiilor criticate, toate creanţele vor fi supuse procedurii de verificare prevăzute de acest capitol, cu excepţia creanţelor constatate prin hotărâri judecătoreşti executorii, prin hotărâri arbitrale executorii, precum şi creanţele bugetare rezultând dintr-un titlu executoriu necontestat în termenele prevăzute de legi speciale.

18. În considerarea excepţiilor prevăzute de lege, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat, prin decizia mai sus menţionată, că, în interpretarea dispoziţiilor art. 105 alin. (1) şi (2) şi art. 106 din Legea nr. 85/2014, administratorul/lichidatorul judiciar nu are atribuţia de a verifica pe fond creanţele bugetare constatate prin titluri executorii, contestate în termenul legal în faţa instanţei specializate.

19. Pentru a ajunge la această concluzie s-a arătat că, în conformitate cu prevederile art. 105 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 85/2014, nu sunt supuse verificării de către administratorul/lichidatorul judiciar creanţele constatate prin hotărâri judecătoreşti executorii, prin hotărâri arbitrate executorii şi creanţele bugetare rezultate dintr-un titlu executoriu necontestat în termenele prevăzute de legi speciale, cu excepţia cazurilor în care se constată stingerea, în tot sau în parte, a creanţei sau prescrierea dreptului de a cere executarea silită a acesteia.

20. Administratorul/Lichidatorul judiciar nu poate, pe fond, să analizeze creanţa nici în situaţia în care aceasta a fost contestată, întrucât legiuitorul a prevăzut o cale specială de contestare, respectiv legea contenciosului administrativ, iar o interpretare contrară ar contraveni principiului constituţional privind unicitatea căilor de atac.

21. Dispoziţiile art. 105 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, ca de altfel şi dispoziţiile art. 66 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, stabilesc regula verificării tuturor creanţelor ce fac obiectul unei cereri de înscriere în tabelul de creanţă, de către practicianul în insolvenţă, iar cele ale art. 105 alin. (2) din Legea nr. 85/2014, la fel ca şi art. 66 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, stabilesc excepţia de la procedura verificării pentru creanţele izvorâte din titlurile executorii necontestate în termenele prevăzute de legi speciale, în speţă fiind vorba despre deciziile de impunere ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

22. În ipoteza în care creanţa bugetară rezultând dintr-un titlu executoriu a fost contestată în termenele speciale în faţa instanţei de contencios administrativ, aşadar debitoarea a ales calea contestaţiei administrative prevăzute de art. 205-218 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (cum este cazul în speţă), administratorul judiciar/lichidatorul nu este competent să analizeze pe fond creanţa bugetară, întrucât actele administrative ce o stabilesc - decizia de impunere şi raportul de inspecţie fiscală - au fost contestate în termen în faţa instanţei judecătoreşti competente, în caz contrar, ar fi încălcată competenţa unei instanţe judecătoreşti specializate, de către administratorul/lichidatorul judiciar, ceea ce ar afecta garanţia constituţională prevăzută la art. 126 alin. (6) din Constituţia României.

23. Raţiunea excluderii creanţelor bugetare de la procedura de verificare de către administratorul/lichidatorul judiciar rezultă din reglementarea expresă şi obligatorie a acţiunii în contencios administrativ fiscal, prin art. 126 alin. (6) din Constituţie, potrivit căruia controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu excepţia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum şi a actelor de comandament cu caracter militar şi, respectiv, a procedurii reglementate de art. 208 din Codul de procedură fiscală.

24. Administratorul/Lichidatorul judiciar nu poate infirma acte emise în regim de putere publică, ci poate doar analiza creanţa formal, respectiv dacă este plătită parţial sau total, dacă este prescrisă şi dacă este contestată, cu menţionarea acestui aspect, potrivit art. 58 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 85/2014.

25. O creanţă bugetară rezultând dintr-un titlu executoriu contestat în condiţiile legii speciale va fi supusă procedurii de verificare prevăzute de art. 111 alin. (6) din Legea nr. 85/2014, dar această verificare este limitată, deoarece existenţa dreptului de creanţă va fi stabilită în procedura contenciosului fiscal.

26. Verificarea legalităţii unei creanţe fiscale cuprinse într-un titlu executoriu nu poate fi efectuată decât în condiţiile reglementate de legislaţia specială, respectiv Codul de procedură fiscală, iar nu în cadrul procedurii insolvenţei, supuse unei alte reglementări legale speciale. Prin urmare, controlul de legalitate/de temeinicie a titlurilor executorii din care izvorăsc creanţe bugetare, pentru care se solicită înscrierea în tabelul de creanţă, în ipoteza în care aceste titluri au fost contestate în faţa instanţei judecătoreşti în termenele speciale prevăzute de legea specială, revine exclusiv instanţei specializate de control administrativ şi fiscal, o atare verificare pe fond neputând fi făcută de practicianul în insolvenţă. În schimb, administratorul/ lichidatorul judiciar este obligat, conform atribuţiilor sale legale, să verifice sub aspect formal creanţa bugetară ce se solicită a se înscrie în tabelul de creanţe. Astfel, administratorul/ lichidatorul judiciar este obligat să analizeze aspecte ce ţin de stingerea parţială sau totală a creanţei ori intervenirea prescripţiei extinctive, precum şi caracterul contestat al creanţei şi să menţioneze acest aspect în ce priveşte creanţa respectivă, conform art. 111 alin. (6) din Legea nr. 85/2014.

27. În concluzie, s-a reţinut că administratorul/lichidatorul judiciar nu poate face verificări pe fond ale creanţei bugetare, limitele verificării efectuate de către acesta reducându-se la aspectele de ordin formal precizate mai sus.

28. Curtea Constituţională observă că soluţia legislativă criticată în prezenta cauză s-a regăsit şi în cuprinsul art. 66 şi 67 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, în cadrul controlului de constituţionalitate realizat pe calea excepţiei de neconstituţionalitate, spre exemplu, prin Decizia nr. 841 din 11 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 832 din 11 decembrie 2012, analizând dispoziţiile Legii nr. 85/2006 referitoare la primele măsuri adoptate în urma deschiderii, prin sentinţă judecătorească, a procedurii insolvenţei, Curtea a reţinut că, după notificarea formulată de administratorul judiciar, toţi creditorii ale căror creanţe sunt anterioare datei de deschidere a procedurii vor depune cererile de admitere a creanţelor în termenul fixat. Cererile de creanţe vor fi înregistrate într-un registru, care se va păstra la grefa tribunalului. Potrivit art. 67 din Legea nr. 85/2006, administratorul judiciar va proceda de îndată la verificarea fiecărei cereri şi a documentelor depuse şi va efectua o cercetare amănunţită pentru a stabili legitimitatea, valoarea exactă şi prioritatea fiecărei creanţe. Ulterior, ca rezultat al verificărilor făcute, administratorul judiciar sau lichidatorul va întocmi şi va înregistra la tribunal un tabel preliminar cuprinzând toate creanţele împotriva averii debitorului, în acest context, dispoziţiile de lege criticate exceptează de la procedura de verificare a cererilor creditorilor creanţele constatate prin titluri executorii, cu precizarea ca, în cazul creanţelor bugetare, titlul executoriu să nu fi fost contestat în termenele prevăzute de legi speciale. Prin urmare, administratorul judiciar sau lichidatorul este obligat să constate existenţa titlurilor executorii şi să înregistreze aceste creanţe în tabelul preliminar, fără a proceda la verificarea lor.

29. Raţiunea legii o constituie faptul că, pe de o parte, aceste înscrisuri sunt prezumate a fi întocmite în conformitate cu dispoziţiile legii, în baza lor creditorii putând solicita valorificarea creanţelor acolo menţionate, iar, pe de altă parte, asupra valabilităţii titlurilor executorii, singura competentă a se pronunţa este instanţa judecătorească. Astfel, potrivit art. 73 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, debitorul, creditorii şi orice altă parte interesată vor putea să formuleze, în termenul prevăzut de lege, contestaţii cu privire la creanţele şi drepturile de preferinţă trecute de administratorul judiciar sau lichidator în tabelul preliminar de creanţe. Mai mult, conform art. 75 alin. (1) din aceeaşi lege, chiar şi după expirarea termenului de depunere a contestaţiilor, dar până la închiderea procedurii, orice parte interesată poate face contestaţie împotriva trecerii unei creanţe sau a unui drept de preferinţă în tabelul definitiv de creanţe, în cazul descoperirii existenţei unui fals, doi sau unei erori esenţiale care au determinat admiterea creanţei sau a dreptului de preferinţă, precum şi în cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare şi până atunci necunoscute (a se vedea şi Decizia nr. 7 din 9 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 1 februarie 2007).

30. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a principiului egalităţii, Curtea a constatat că aceasta nu poate fi reţinută, întrucât regimul juridic diferenţiat instituit de legiuitor prin reglementarea criticată nu este arbitrar şi deci discriminatoriu, ci, dimpotrivă, în considerarea raţiunilor expuse, este aplicabil tuturor persoanelor prevăzute indirect prin ipoteza normei, respectiv tuturor creditorilor ale căror creanţe sunt constatate prin titluri executorii. Mai mult, în ceea ce priveşte creanţele bugetare, legiuitorul a condiţionat exceptarea lor de la procedura verificării de împrejurarea ca titlul executoriu să nu fi fost contestat, în faţa organelor competente, în termenele prevăzute de legi speciale. Or, această condiţie reprezintă o garanţie suplimentară pentru debitor împotriva unor eventuale abuzuri, iar nu, aşa cum pretinde autorul excepţiei, un privilegiu acordat autorităţilor publice (a se vedea Decizia nr. 7 din 9 ianuarie 2007, precitată, Decizia nr. 1.197 din 20 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 27 decembrie 2011, Decizia nr. 164 din 28 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 272 din 24 aprilie 2012, şi Decizia nr. 841 din 11 octombrie 2012)

31. Având în vedere că în Legea nr. 85/2006 erau exceptate de la verificarea efectuată de către administratorul judiciar toate creanţele constatate prin titluri executorii, aşadar orice titlu executoriu, iar prin Legea nr. 85/2014 sunt exceptate de la verificarea efectuată de către administratorul judiciar numai creanţele constatate prin hotărâri judecătoreşti executorii şi hotărâri arbitrale executorii, precum şi creanţele bugetare rezultând dintr-un titlu executoriu necontestat în termenele prevăzute în legi speciale, considerentele reţinute în deciziile mai sus menţionate sunt valabile mutatis mutandis şi în prezenta cauză.

32. În acest context sunt de menţionat şi dispoziţiile art. 351 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală - Soluţionarea căilor de atac în cazul actelor administrative fiscale privind debitorii în insolvenţă, care prevăd că „prin derogare de la dispoziţiile art. 75 din Legea nr. 85/2014, actele administrative fiscale emise înainte şi după intrarea în insolvenţă se supun controlului instanţelor specializate de contencios administrativ fiscal.. De asemenea, art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 prevede că „de la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acţiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanţelor asupra averii debitorului. Valorificarea drepturilor acestora se poate face numai în cadrul procedurii insolvenţei, prin depunerea cererilor de admitere a creanţelor

33. Ca atare, în procedura insolvenţei, toate aspectele litigioase sunt supuse controlului judecătorului-sindic, rezolvarea lor unitară fiind esenţială pentru a se putea asigura egalitatea creditorilor. Excepţia o reprezintă contenciosul fiscal, astfel cum este prevăzut, spre exemplu, la art. 351 din Legea nr. 207/2015, respectiv toate litigiile circumscrise unor acte administrative fiscale care îl privesc pe debitor se vor judeca în continuare, potrivit regulilor obişnuite, de către instanţele de contencios fiscal.

34. Faţă de acestea, Curtea observă că acestea sunt şi chestiuni ce ţin de coroborarea actelor normative de acelaşi rang, aspect esenţial în procedura de interpretare şi aplicare a legii, fără ca prin această operaţiune să se încalce prevederile invocate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, astfel că instanţa de contencios constituţional nu poate reţine pretinsa încălcare a dispoziţiilor constituţionale şi convenţionale menţionate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, aceasta urmând fi respinsă ca neîntemeiată.

35. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Elit - S R L. din Cugir în Dosarul nr. 4.036/107/2014/a6 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia a II-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 105 alin. (1) şi (2) şi ale art. 106 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 11 din 18 aprilie 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia a II-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 27 februarie 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Ioniţa Cochinţu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea modelului steagului comunei Ariniş, judeţul Maramureş

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 2 alin. (2) şi art. 3 alin. (4) din Legea 141/2015 privind arborarea şi folosirea de către unităţile administrativ-teritoriale a steagurilor proprii,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă modelul steagului comunei Ariniş, judeţul Maramureş, prevăzut în anexa nr. 1.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale modelului steagului comunei Ariniş, judeţul Maramureş, sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Paul Stănescu

 

Bucureşti, 10 mai 2018.

Nr. 331.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

Steagul comunei Ariniş, judeţul Maramureş

 


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale modelului steagului comunei Ariniş, judeţul Maramureş

 

Descrierea steagului

Potrivit anexei nr. 1, modelul steagului comunei Ariniş este format dintr-o pânză dreptunghiulară cu proporţia între lăţimea şi lungimea steagului de 2/3, de culoare galbenă, imprimată cu stema localităţii, având deasupra inscripţionat statutul localităţii „Comuna”, iar în partea de jos denumirea „Ariniş”.

În partea stângă, pe verticală, se află trei dungi inegale de culoare roşu-galben-albastru.

Steagul se fixează pe hampă în partea stângă, pe lăţime.

Semnificaţiile elementelor şi ale culorilor steagului

Descrierea stemei

Stema comunei Ariniş, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular roşu, cu marginile rotunjite, tăiat de o fascie micşorată de argint, crenelată în partea superioară cu cinci creneluri. Din crenelul central al fasciei iese un arin verde,

în partea inferioară se află trei peşti de argint poziţionaţi în cerc, trecând fiecare peste coada celuilalt.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Fascia simbolizează faptul că această localitate se află în sud-vestul judeţului Maramureş, aproape de graniţa cu judeţul Sălaj.

Arinul dă denumirea localităţii.

Peştii fac referire la balta Ariniş, unde se practică pescuitul sportiv.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

Culoarea albastru (sau azur) reprezintă apa, dar şi aerul, cel mai nobil element după foc, şi simbolizează blândeţea, frumuseţea, nobleţea şi buna-credinţă.

Culoarea roşie înseamnă putere, acţiune, îndrăzneală, generozitate, dragoste, voinţă, agresivitate, dorinţa de a servi patria, incitare la vigilenţă.

Culoarea galben (sau auriu) reprezintă pământul, este simbolul forţei şi bogăţiei, reprezintă şi bogăţia şi holdele aurii de grâu din timpul verii.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei comunei Poienarii de Argeş, judeţul Argeş

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema comunei Poienarii de Argeş, judeţul Argeş, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemei sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Paul Stănescu

 

Bucureşti, 31 mai 2018.

Nr. 389.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

STEMA

comunei Poienarii de Argeş, judeţul Argeş

 


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Poienarii de Argeş, judeţul Argeş

 

Descrierea stemei

Stema comunei Poienarii de Argeş, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat de o fascie, sub formă de zid, compusă din trei rânduri de cărămizi de argint.

În partea superioară se află o ramură de stejar de aur, aşezată oblic în bandă, cu două frunze şi o ghindă orientate în jos.

În partea inferioară se află un brâu undat de argint.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Fascia sub formă de zid sugerează castrul roman ale cărui urme se păstrează în perimetrul localităţii.

Ramura de stejar reprezintă bogăţia silvică a zonei,

Brâul undat reprezintă râul Topolog care străbate teritoriul localităţii.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 21/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 21/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 din 21 ianuarie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 5, alineatele (5), (6) şi (7) vor avea următorul cuprins:

„(5) Ministrul transporturilor este ajutat în activitatea de conducere a ministerului de 6 secretari de stat.

(6) Răspunderile şi atribuţiile secretarilor de stat se stabilesc prin ordin al ministrului transporturilor.

(7) Ministrul transporturilor poate delega, prin ordin, secretarilor de stat o parte din atribuţiile sale.”

2. La articolul 8, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 8. - (1) Numărul maxim de posturi este de 500, exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetului ministrului.”

3. Articolul 81 va avea următorul cuprins:

„Art. 81. - Ministerul Transporturilor, prin Direcţia generală organismul intermediar pentru transport, îndeplineşte şt funcţiile de selecţie, evaluare şi contractare a proiectelor, monitorizare a implementării, verificare tehnică şi financiară, verificarea achiziţiilor publice în conformitate cu dispoziţiile art. 26 din Hotărârea Guvernului nr. 398/2015 pentru stabilirea cadrului instituţional de coordonare şi gestionare a fondurilor europene structurale şi de investiţii şi pentru asigurarea continuităţii cadrului instituţional de coordonare şi gestionare a instrumentelor structurale 2007-2013, cu modificările şi completările ulterioare, funcţiile de metodologie şi capacitate administrativă, verificare nereguli şi autorizare de cheltuieli, pentru proiecte de transport, ale organismului intermediar pentru transport, în cadrul Programului operaţional Infrastructura mare 2014-2020, potrivit prevederilor art. 125 din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, precum şi de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului,”

4. La articolul 10, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Structura organizatorică împreună cu repartizarea numărului de posturi pe compartimente şi regulamentul de organizare şi funcţionare ale unităţilor din subordinea Ministerului Transporturilor se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor, cu excepţia unităţilor pentru care legea prevede altfel.”

5. Anexa nr. 1 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa la prezenta hotărâre.

6. La anexa nr. 2 litera C poziţia nr. 2, coloana a 3-a va avea următorul cuprins: „153”.

7. La anexa nr. 2 litera D poziţia nr. 1, coloana a 4-a va avea următorul cuprins: „200”.

8. La anexa nr. 2 litera D poziţia nr. 5, coloana a 4-a va avea următorul cuprins: „49”.

9. La anexa nr. 2 litera D poziţia nr. 6, coloana a 4-a va avea următorul cuprins: „457”.

10. La anexa nr. 2 litera D poziţia nr. 7, coloana a 4-a va avea următorul cuprins: „50”.

Art. II. - Cele 10 posturi cu care a fost suplimentat numărul maxim de posturi ale Ministerului Transporturilor se alocă exclusiv Direcţiei generale organismul intermediar pentru transport.

Art. III. - Încadrarea în numărul maxim de posturi şi în noua structură organizatorică se face în termenele şi cu respectarea regimului juridic aplicabil fiecărei categorii de personal, prin ordin al ministrului transporturilor, în termen de minimum 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor,

Lucian Şova

p. Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Adrian Marius Rîndunică,

secretar de stat

Ministrul fondurilor europene,

Rovana Plumb

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 31 mai 2018.

Nr. 397.

 

ANEXĂ 1)

(Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 21/2015)

 

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

a Ministerului Transporturilor

 

Numărul maxim de posturi = 500, exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetului ministrului

Numărul maxim de posturi se suplimentează cu 25 posturi contractuale, pe perioadă determinată, până la 31 august 2019

 

 

 

 

 

 

 

 

MINISTRU

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CABINETUL MINISTRULUI

 

 

 

 

 

 

 

SECRETARIATUL NAŢIONAL TRACECA **

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

SERVICIUL AUDIT INTERN

 

 

 

 

 

 

 

DIRECŢIA COMUNICARE, RELAŢIA CU SINDICATELE, PATRONATELE ŞI ORGANIZAŢIILE NEGUVERNAMENTALE

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CORPUL DE CONTROL*

 

 

 

 

 

 

 

SERVICIUL RELAŢIA CU PARLAMENTUL

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

SERVICIUL PROBLEME SPECIALE

 

 

 

 

 

 

 

SERVICIUL SITUAŢII DE URGENŢĂ

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

DIRECŢIA MANAGEMENT ŞI GUVERNANŢĂ CORPORATIVĂ

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

SECRETAR DE STAT

 

SECRETAR DE STAT

 

SECRETAR DE STAT

 

 

SECRETAR DE STAT

 

SECRETAR DE STAT

 

SECRETAR DE STAT

Cabinetul secretarului de stat

 

Cabinetul secretarului de stat

 

Cabinetul secretarului de stat

 

 

Cabinetul secretarului de stat

 

Cabinetul secretarului de stat

 

Cabinetul secretarului de stat

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

SECRETAR GENERAL

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

SECRETAR GENERAL ADJUNCT

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

SECRETAR GENERAL ADJUNCT

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Direcţia transport feroviar

 

Direcţia transport rutier

 

Direcţia transport aerian

 

Direcţia transport naval

 

Direcţia generală organismul intermediar pentru transport

 

Direcţia investiţii, reglementări tehnice şi autorizaţii de construire

 

Direcţia strategie si politici publice

 

Serviciul resurse umane

 

Direcţia economica

 

Direcţia juridică

 

Serviciul tehnic, administrativ şi protocol

 

Direcţia afaceri europene şi relaţii internaţionale

 

Direcţia medicală

 

Direcţia achiziţii publice şi administrarea domeniului public

 

 

 

 

 

 

 

 

* se organizează la nivel de direcţie

** se organizează la nivel de compartiment

 

1) Anexa este reprodusă în facsimil.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL MEDIULUI

 

ORDIN

privind modificarea şi completarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1.601/2013 pentru aprobarea listei cu aplicaţii care beneficiază de derogare de la restricţia prevăzută la art. 4 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 322/2013 privind restricţiile de utilizare a anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice

 

Având în vedere Referatul de aprobare al Direcţiei generale deşeuri, situri contaminate şi substanţe periculoase nr. 92.770/DGDSCSP din 7.05.2018,

în temeiul prevederilor:

- art. 5 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 322/2013 privind restricţiile de utilizare a anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice, cu modificările ulterioare;

- art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 19/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi pentru modificarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul mediului, emite următorul ordin:

Art. I. - Anexa nr. 1 la Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1.601/2013 pentru aprobarea listei cu aplicaţii care beneficiază de derogare de la restricţia prevăzută la art. 4 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 322/2013 privind restricţiile de utilizare a anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 26 iulie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prevederile prezentului ordin intră în vigoare la data de 6 iulie 2018, cu excepţia prevederilor de la pct. 39 (a) din anexă, care intră în vigoare la data de 21 noiembrie 2018.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

*

Prezentul ordin transpune prevederile Directivei delegate (UE) 2017/1.009 a Comisiei din 13 martie 2017 de modificare, în scopul adaptării la progresul tehnic, a anexei III la Directiva 2011/65/UE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte o derogare pentru cadmiul şi plumbul din sticla filtrantă şi din sticla utilizată la etaloanele de reflexie, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 153 din 16 iunie 2017, Directivei delegate (UE) 2017/1,010 a Comisiei din 13 martie 2017 de modificare, în scopul adaptării la progresul tehnic, a anexei III la Directiva 2011/65/UE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte o derogare pentru plumbul din carcase de lagăr şi bucşe pentru anumite compresoare care conţin agenţi refrigerenţi, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 153 din 16 iunie 2017, Directivei delegate (UE) 2017/1011 a Comisiei din 15 martie 2017 de modificare, în scopul adaptării la progresul tehnic, a anexei III la Directiva 2011/65/UE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte o derogare pentru plumbul din sticla albă utilizată la aplicaţii optice, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 153 din 16 iunie 2017, Directivei delegate (UE) 2017/1.975 a Comisiei din 7 august 2017 de modificare, în scopul adaptării la progresul ştiinţific şi tehnic, a anexei III la Directiva 2011/65/UE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte o derogare pentru cadmiul din diodele emiţătoare de lumină (leduri) cu schimb de culoare destinate utilizării în sistemele de afişare, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 281 din 31 octombrie 2017, Rectificarea Directivei delegate (UE) 2017/1.975 a Comisiei din 7 august 2017 de modificare, în scopul adaptării la progresul ştiinţific şi tehnic, a anexei III la Directiva 2011/65/UE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte o derogare pentru cadmiul din diodele emiţătoare de lumină (leduri) cu schimb de culoare destinate utilizării în sistemele de afişare, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 285 din 1 noiembrie 2017.

 

Viceprim-ministru, ministrul mediului,

Graţiela Leocadia Gavrilescu

 

Bucureşti, 25 mai 2018.

Nr. 487.

 

ANEXĂ

(Anexa nr. 1 /a Ordinul nr. 1.601/2013)

 

Aplicaţii care beneficiază de derogare de la restricţia prevăzută la art. 4 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 322/2013 privind restricţiile de utilizare a anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice

 

Exceptare

Sfera şi datele de aplicare

1

Mercurul din lămpile fluorescente cu un singur soclu (compacte), nedepăşind (per bec):

 

1(a)

Destinate iluminatului general < 30 W: 5 mg

Expiră la 31 decembrie 2011; după 31 decembrie 2011 şi până la 31 decembrie 2012 se pot folosi 3,5 mg per bec; după 31 decembrie 2012 trebuie să se folosească 2,5 mg per bec.

1(b)

Destinate iluminatului general ≥ 30 W şi < 50 W: 5 mg

Expiră la 31 decembrie 2011; după 31 decembrie 2011 se pot folosi 3,5 mg per bec.

1(c)

Destinate iluminatului general ≥ 50 W şi < 150 W: 5 mg

 

1(d)

Destinate iluminatului general ≥ 150 W: 15 mg

 

1(e)

Destinate iluminatului general, cu structură circulară sau pătrată şi cu diametrul tubului 2 17 mm

Nicio limitare a utilizării până la 31 decembrie 2011; după 31 decembrie 2011 se pot folosi 7 mg per bec.

1(f)

De uz special: 5 mg

 

1(g)

Destinate iluminatului general < 30 W, cu o durată de viaţă mai mare sau egală cu 20.000 de ore: 3t5 mg

Expiră la 31 decembrie 2017.

2(a)

Mercurul din lămpile fluorescente liniare cu soclu dublu, destinate iluminatului general, nedepăşind (per lampă):

 

2(a)(1)

Trifosfor cu durată de viaţă normală şi cu diametrul tubului < 9 mm (de exemplu, T2): 5 mg

Expiră la 31 decembrie 2011; după 31 decembrie 2011 se pot folosi 4 mg per lampă.

2(a)(2)

Trifosfor cu durată de viaţă normală şi cu diametrul tubului între ≥ 9 mm şi ≤ 17 mm (de exemplu, T5): 5 mg

Expiră la 31 decembrie 2011; după 31 decembrie 2011 se pot folosi 3 mg per lampă.

2(a)(3)

Trifosfor cu durată de viaţă normală şi cu diametrul tubului între >17 mm şi ≤ 28 mm (de exemplu, T8): 5 mg

Expiră la 31 decembrie 2011; după 31 decembrie 2011 se pot folosi 3,5 mg per lampă.

2(a)(4)

Trifosfor cu durată de viaţă normală şi cu diametrul tubului > 28 mm (de exemplu, T12): 5 mg

Expiră la 31 decembrie 2012; după 31 decembrie 2012 se pot folosi 3,5 mg per lampă.

2(a)(5)

Trifosfor cu durată de viaţă lungă (> 25.000 h): 8 mg

Expiră la 31 decembrie 2011; după 31 decembrie 2011 se pot folosi 5 mg per lampă.

2(b)

Mercurul din alte lămpi fluorescente, nedepăşind 5 mg (per lampă):

 

2(b)(1)

Lămpi liniare cu fosfat halogenat, cu diametrul tubului > 28 mm (de exemplu, T10 sau T12): 10 mg

Expiră la 13 aprilie 2012.

2(b)(2)

Lămpi neliniare cu fosfat halogenat (orice diametru): 15 mg

Expiră la 13 aprilie 2016.

2(b)(3)

Lămpi neliniare cu trifosfor, cu diametrul tubului >17 mm (de exemplu, T9)

Nicio limitare a utilizării până la 31 decembrie 2011; după 31 decembrie 2011 se pot folosi 15 mg per lampă.

2(b)(4)

Lămpi pentru alt uz de iluminat general şi pentru uz special (de exemplu, lămpi cu inducţie)

Nicio limitare a utilizării până la 31 decembrie 2011; după 31 decembrie 2011 se pot folosi 15 mg per lampă.

3

Mercurul din lămpile fluorescente cu catod rece şi din lămpile fluorescente cu electrod extern (CCFL şi EEFL) pentru uz special, nedepăşind (per lampă):

 

3(a)

scurte (≤ 500 mm)

Nicio limitare a utilizării până la 31 decembrie 2011; după 31 decembrie 2011 se pot folosi 3,5 mg per lampă.

3(b)

de lungime medie (între > 500 mm şi ≤ 1.500 mm)

Nicio limitare a utilizării până la 31 decembrie 2011; după 31 decembrie 2011 se pot folosi 5 mg per lampă.

3(c)

lungi (> 1.500 mm)

Nicio limitare a utilizării până la 31 decembrie 2011; după 31 decembrie 2011 se pot folosi 13 mg per lampă.

4(a)

Mercurul din alte lămpi cu descărcare în gaze la joasă presiune (per lampă)

Nicio limitare a utilizării până la 31 decembrie 2011; după 31 decembrie 2011 se pot folosi 15 mg per lampă.

4(b)

Mercurul din lămpile cu (vapori de) sodiu de înaltă presiune destinate iluminatului general, nedepăşind (per bec), în lămpile cu un indice ameliorat de redare a culorii Ra > 60:

 

4(b) - I

P : ≤ 155 W

Nicio limitare a utilizării până la 31 decembrie 2011; după 31 decembrie 2011 se pot folosi 30 mg per bec.

4(b) – II

155 W < P ≤ 405 W

Nicio limitare a utilizării până la 31 decembrie 2011; după 31 decembrie 2011 se pot folosi 40 mg per bec.

4(b) – III

P > 405 W

Nicio limitare a utilizării până la 31 decembrie 2011; după 31 decembrie 2011 se pot folosi 40 mg per bec.

4(c)

Mercurul din alte lămpi cu (vapori de) sodiu de înaltă presiune destinate iluminatului general, nedepăşind (per bec):

 

4(c) – I

P ≤ 155 W

Nicio limitare a utilizării până la 31 decembrie 2011; după 31 decembrie 2011 se pot folosi 25 mg per bec.

4(c) - II

155 W < P ≤ 405 W

Nicio limitare a utilizării până la 31 decembrie 2011; după 31 decembrie 2011 se pot folosi 30 mg per bec.

4(c) - III

P > 405 W

Nicio limitare a utilizării până la 31 decembrie 2011; după 31 decembrie 2011 se pot folosi 40 mg per bec.

4(d)

Mercurul din lămpile cu (vapori de) mercur de înaltă presiune (HPMV)

Expiră la 13 aprilie 2015.

4(e)

Mercurul din lămpile cu halogenuri metalice (MH)

 

4(f)

Mercurul din alte lămpi cu descărcare pentru uz special care nu au fost menţionate în mod specific în prezenta anexă

 

4(g)

Mercur în tuburi luminescente artizanale folosite pentru firme luminoase, iluminat decorativ sau arhitectural şi specializat şi opere de artă luminoasă, unde conţinutul de mercur este limitat după cum urmează:

(a) 20 mg pe pereche de electrozi + 0,3 mg pe lungime a tubului în cm, dar nu mai mult de 80 mg, pentru aplicaţii de exterior şi de interior expuse la temperaturi sub 20 °C;

(b) 15 mg pe pereche de electrozi + 0,24 mg pe lungime a tubului în cm, dar nu mai mult de 80 mg, pentru toate celelalte aplicaţii de interior.

Expiră la 31 decembrie 2018.

5(a)

Plumbul din sticla tuburilor catodice

 

5(b)

Plumbul din sticla tuburilor fluorescente, nedepăşind 0,2% din greutate

 

6(a)

Plumbul ca element de aliere în oţelul pentru prelucrări mecanice şi în oţelul galvanizat cu conţinut de plumb de până la 0,35% din greutate

 

6(b)

Plumbul ca element de aliere în aluminiu cu conţinut de plumb de până la 0,4% din greutate

 

6(c)

Aliaj de cupru cu conţinut de plumb de până la 4% din greutate

 

7(a)

Plumbul în aliaje de lipit cu temperatură de topire înaltă (respectiv aliaje de plumb cu conţinut de plumb de 85% din greutate sau mai mult)

 

7(b)

Plumbul în aliaje de lipit pentru servere, sisteme de stocare şi reţele de stocare, echipamente pentru infrastructura reţelelor de comutare, semnalizare, transmisie, precum şi pentru gestionarea reţelelor de telecomunicaţii

 

7(c) - I

Componente electrice şi electronice care conţin plumb, în sticlă sau ceramică, altele decât ceramica dielectrică din condensatori, de exemplu dispozitive piezoelectrice, sau într-o matrice de sticlă sau ceramică

 

7(c) – II

Plumbul din ceramica dielectrică din condensatori pentru o putere nominală de 125 V CA sau 250 V CC sau mai mult

 

7(c) – III

Plumbul din ceramica dielectrică din condensatori pentru o putere nominală de sub 125 V CA sau 250 V CC

Expiră la 1 ianuarie 2013 şi, după această dată, se poate folosi în piese de schimb pentru EEE introduse pe piaţă înainte de 1 ianuarie 2013.

7(c) - IV

Plumbul din materialele ceramice dielectrice de tip PZT (titanat-zirconat de plumb) din condensatori care fac parte din circuite integrate sau din semiconductoare discrete

Expiră la 21 iulie 2016.

8(a)

Cadmiul şi compuşii săi din siguranţele termice de unică folosinţă sub formă de pastile

Expiră la 1 ianuarie 2012 şi, după această dată, se poate folosi în piese de schimb pentru EEE introduse pe piaţă înainte de 1 ianuarie 2012.

8(b)

Cadmiul şi compuşii săi din contactele electrice

 

9

Cromul hexavalent ca agent anticoroziv în sistemul de răcire din oţel carbon al refrigeratoarelor cu absorbţie, până la 0,75% din greutate în soluţia de răcire

 

9(b)

Plumbul din carcase de lagăr şi bucşe pentru compresoarele care conţin agenţi refrigerenţi, pentru aplicaţiile de încălzire, ventilare, climatizare şi răcire (HVACR)

Se aplică pentru categoriile 8, 9 şi 11; expiră la:

- 21 iulie 2023 pentru dispozitivele medicale de diagnosticare în vitro din categoria 8;

- 21 iulie 2024 pentru instrumentele de monitorizare şi control din categoria 9 şi pentru categoria 11;

- 21 iulie 2021 pentru alte subcategorii ale categoriilor 8 şi 9.

9(b)-(I)

Plumbul din carcase de lagăr şi bucşe pentru compresoarele ermetice cu spirală care conţin agenţi refrigerenţi, cu o putere electrică de intrare declarată de 9 kW sau mai mică, pentru aplicaţiile de încălzire, ventilare, climatizare şi răcire (HVACR)

Se aplică pentru categoria 1; expiră la 21 iulie 2019.

11(a)

Plumbul folosit la sisteme de conectori cu pini conformi „C-press”

Se poate folosi în piesele de schimb pentru EEE introduse pe piaţă înainte de 24 septembrie 2010.

11(b)

Plumbul folosit la alte dispozitive decât sistemele de conectori cu pini conformi „C-press”

Expiră la 1 ianuarie 2013 şi, după această dată, se poate folosi în piese de schimb pentru EEE introduse pe piaţă înainte de 1 ianuarie 2013.

12

Plumbul ca material de acoperire pentru inelul C al modulului termoconductor

Se poate folosi în piesele de schimb pentru EEE introduse pe piaţă înainte de 24 septembrie 2010.

13(a)

Plumbul din sticla albă utilizată la aplicaţii optice

Se aplică tuturor categoriilor; expiră la:

- 21 iulie 2023 pentru dispozitivele medicale de diagnosticare în vitro din categoria 8;

- 21 iulie 2024 pentru instrumentele de monitorizare şi control din categoria 9 şi pentru categoria 11;

- 21 iulie 2021 pentru toate celelalte categorii şi subcategorii

13(b)

Cadmiul şi plumbul din sticla filtrantă şi din sticla utilizată la etaloanele de reflexie

Se aplică pentru categoriile 8, 9 şi 11; expiră la:

- 21 iulie 2023 pentru dispozitivele medicale de diagnosticare în vitro din categoria 8;

- 21 iulie 2024 pentru instrumentele de monitorizare şi control din categoria 9 şi pentru categoria 11;

- 21 iulie 2021 pentru alte subcategorii ale categoriilor 8 şi 9

13(b)-(I)

Plumbul din tipurile de sticlă optică filtrantă ce conţine coloranţi ionici

Se aplică pentru categoriile 1-7 şi 10; expiră la 21 iulie 2021 pentru categoriile 1-7 şi 10

13(b)-(II)

Cadmiul din tipurile de sticlă optică filtrantă colorată în urma tratării termice; cu excepţia aplicaţiilor care se încadrează la derogarea 39 din prezenta anexă

13(b)-(III)

Cadmiul şi plumbul din sticla utilizată la etaloanele de reflexie

14

Plumbul din aliaje de lipit care conţin mai mult de două elemente de conectare între pini şi pachetul de microprocesoare cu un conţinut de plumb mai mare de 80% şi mai mic de 85% din greutate

A expirat la 1 ianuarie 2011 şi, după această dată, se poate folosi în piese de schimb pentru EEE introduse pe piaţă înainte de 1 ianuarie 2011.

15

Plumbul din aliaje de lipit pentru finalizarea unei conexiuni electrice viabile între purtător şi substratul semiconductorului în carcasele de circuite integrate tip „flip chip”.

 

16

Plumbul din lămpi incandescente liniare cu tuburi cu înveliş de silicat

Expiră la 1 septembrie 2013.

17

Halogenură de plumb ca agent iradiant în lămpi cu descărcare de mare intensitate (HID) folosite pentru aplicaţii profesionale de reprografie

 

18(a)

Plumbul ca activator în pudra fluorescentă (1% plumb în greutate sau mai puţin) a lămpilor cu descărcare, atunci când sunt folosite ca lămpi specializate pentru reprografierea prin imprimare diazo, litografiere, capcane pentru insecte, procese

fotochimice şi de tratare termică, conţinând substanţe fosforescente ca SMS [(Sr,Ba)2MgSi2O7:Pb]

A expirat la 1 ianuarie 2011.

18(b)

Plumbul ca activator în pudra fluorescentă (1% plumb în greutate sau mai puţin) a lămpilor cu descărcare, atunci când sunt folosite ca lămpi de bronzat, conţinând substanţe fluorescente ca BSP (BaSi2O5:Pb)

 

19

Plumbul cu PbBiSn-Hg şi PblnSn-Hg în amestecuri caracteristice ca amalgam principal şi cu PbSn-Hg ca amalgam auxiliar în lămpi compacte pentru economisirea energiei (ESL)

Expiră la 1 iunie 2011.

20

Oxidul de plumb utilizat în sticla folosită la îmbinarea substraturilor din faţă şi din spate ale lămpilor fluorescente utilizate pentru ecranele cu cristale lichide (LCD)

Expiră la 1 iunie 2011.

21

Plumbul şi cadmiul din cernelurile de imprimare pentru aplicarea de emailuri pe sticle, precum sticla borosilicată şi sticla calcosodică

 

23

Plumbul din finisajele componentelor cu filet fin altele decât conectorii cu pas de 0,65 mm sau mai mic

Se poate folosi în piesele de schimb pentru EEE introduse pe piaţă înainte de 24 septembrie 2010.

24

Plumbul din aliajele de sudură pentru condensatoarele ceramice multistrat de formă discoidală sau plană, prelucrate prin străpungere

 

25

Oxidul de plumb din ecranele de emisie a electronilor prin conducţie (SED) utilizate în elemente structurale, în special în frita de sticlă de etanşare şi de vidare

 

26

Oxidul de plumb din baloanele de sticlă ale lămpilor de lumină ultravioletă

Expiră la 1 iunie 2011.

27

Aliajele de plumb pentru sudarea traductoarelor utilizate la difuzoarele de mare putere (proiectate să funcţioneze timp de mai multe ore la niveluri de putere acustică de 125 dB SPL şi mai mari)

A expirat (a 24 septembrie 2010.

29

Plumbul fixat în sticla cristal în conformitate cu anexa I (categoriile 1,2, 3 şi 4) la Directiva 69/493/CEE a Consiliului din 15 decembrie 1969 privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la sticla cristal

 

30

Aliajele de cadmiu utilizate la îmbinările electromecanice prin lipire ale conductorilor electrici amplasaţi direct pe bobina vocală a traductorilor utilizaţi în construcţia difuzoarelor de mare putere având nivelul de presiune sonoră de cel puţin 100 dB (A)

 

31

Plumbul din materialele de lipit utilizate în construcţia lămpilor plane fluorescente fără mercur (care, de exemplu, sunt utilizate la afişajele cu cristale lichide, la iluminatul decorativ sau industrial)

 

32

Oxizii de plumb din etanşările cu frită utilizate în construcţia montajelor tip fereastră pentru tuburile laser cu argon şi kripton

 

33

Plumbul din aliajele de lipit pentru lipirea firelor subţiri de cupru cu un diametru de 100 μm sau mal mic din transformatoare

 

34

Plumbul din elementele potenţiometrelor ajustabile metalo-ceramice

 

36

Mercurul utilizat ca Inhibitor de pulverizare a catodului în ecranele cu plasmă conţinând până la 30 mg per ecran

A expirat la 1 iulie 2010.

37

Plumbul din stratul acoperitor al diodelor de înaltă tensiune pe baza unui corp din sticlă de borat de zinc

 

38

Cadmiul şi oxidul de cadmiu din pastele pentru straturi groase utilizate pe oxidul de aluminiu aliat cu beriliu

 

39(a)

Seleniura de cadmiu din punctele cuantice de nanocristale semiconductoare pe bază de cadmiu pentru conversia de lungime de undă (downshifting) folosite în aplicaţiile de iluminat al sistemelor de afişare (< 0,2 μg Cd per mm2 de suprafaţă de afişare)

Expiră, pentru toate categoriile, la 31 octombrie 2019.

40

Cadmiul din fotorezistoare pentru optocuploarele analogice ale echipamentelor audio profesionale

Expiră la 31 decembrie 2013.

41

Plumbul din punctele de sudură şi din straturile acoperitoare ale capetelor componentelor electrice şi electronice şi din straturile acoperitoare ale plăcilor cu circuite imprimate utilizate în module de aprindere şi în alte sisteme electrice şi electronice de comandă a motoarelor care, din motive tehnice, trebuie să fie montate direct pe sau în carterul sau cilindrul motoarelor cu ardere portabile [categoriile SH:1, SH:2 şi SH:3 din Directiva 97/68/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 1997 privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la măsurile împotriva emisiei de poluanţi gazoşi şi de pulberi provenind de la motoarele cu ardere internă care urmează să fie instalate pe echipamentele mobile fără destinaţie rutieră]

Expiră la 31 decembrie 2018.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.