MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 512/2018

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 512         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 21 iunie 2018

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

144. - Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 101/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale

 

485. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 101/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale

 

490. - Decret privind conferirea Ordinului Meritul Cultura

 

491. - Decret privind conferirea Ordinului Naţional Serviciul Credincios

 

492. - Decret privind conferirea Ordinului Naţional Pentru Merit

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

96. - Ordin privind aprobarea clauzelor obligatorii din contractele pentru prestarea serviciilor în vederea realizării lucrărilor de racordare la sistemul de distribuţie/transport a/al gazelor naturale

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

Decizia nr. 21 din 19 martie 2018 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept)

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 101/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 101 din 14 decembrie 2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1007 din 19 decembrie 2017.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

FLORIN IORDACHE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 20 iunie 2018.

Nr. 144.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 101/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 101/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 19 iunie 2018.

Nr. 485.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind conferirea Ordinului Meritul Cultural

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale art. 4 alin. (1), ale art. 7 lit. A din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată, precum şi ale Legii nr. 8/2003 privind Ordinul Meritul Cultural şi Medalia Meritul Cultural, cu modificările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului afacerilor externe,

în semn de apreciere pentru contribuţia deosebită la promovarea culturii şi artei româneşti, transformând diplomaţia culturală într-un veritabil instrument al dezvoltării relaţiilor diplomatice cu partenerii britanici şi internaţionali,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, categoria F „Promovarea culturii”, domnului Dorian-Alexandru Branea, director al Institutului Cultural Român din Londra, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

 

Bucureşti, 20 iunie 2018.

Nr. 490.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind conferirea Ordinului Naţional Serviciul Credincios

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale art. 4 alin. (3), ale art. 6 lit. A din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată, precum şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2000 privind reinstituirea Ordinului, Crucii şi Medaliei naţionale Serviciul Credincios, aprobată prin Legea nr. 543/2001, cu modificările ulterioare,

în semn de apreciere pentru Înalta ţinută morală şi profesională de care au dat dovadă, de-a lungul vieţii, în semn de profund respect pentru cutremurătoarele suferinţe îndurate în temniţele comuniste, precum şi pentru demnitatea şi curajul cu care au luptat pentru susţinerea valorilor democratice,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de Cavaler.

- domnului Andreescu Mihail;

- domnului Ciobâncan Vasile;

- domnului Dumitrescu Cristinel-Florin;

- domnului Man Nistor;

- domnului Mihai Dionisie;

- domnului Muţiu Caius Vladimir;

- domnului Stanca Teodor;

- doamnei Sturza Valentina;

- domnului Voican Nicolae.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

 

Bucureşti, 20 iunie 2018.

Nr. 491.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind conferirea Ordinului Naţional Pentru Merit

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale art. 4 alin. (3), ale art. 6 lit. A din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată, precum şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2000 privind reinstituirea Ordinului şi Medaliei Naţionale Pentru Merit, aprobată prin Legea nr. 542/2001, cu modificările ulterioare,

în semn de apreciere pentru Înalta ţinută morală şi profesională de care au dat dovadă, de-a lungul vieţii, în semn de profund respect pentru cutremurătoarele suferinţe îndurate în temniţele comuniste, precum şi pentru demnitatea şi curajul cu care au luptat pentru susţinerea valorilor democratice,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă Ordinul Naţional Pentru Menţin grad de Cavaler.

- domnului Bazon Dumitru;

- domnului Boiangiu Comei;

- domnului Dragomir Silviu;

- domnului Grama Ioan;

- domnului Nicoară Ioan;

- domnului Ottulescu Dan;

- domnului Rizescu Sergiu.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

 

Bucureşti, 20 iunie 2018.

Nr. 492.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

privind aprobarea clauzelor obligatorii din contractele pentru prestarea serviciilor în vederea realizării lucrărilor de racordare la sistemul de distribuţie/transport a/al gazelor naturale

 

Având în vedere prevederile art. 130 alin. (1) lit. e) şi ale art. 138 alin. (1) lit. di) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. c) şi ale art. 10 alin. (1) lit. q) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă clauzele obligatorii din contractele pentru prestarea serviciilor în vederea realizării lucrărilor de racordare la sistemul de distribuţie/transport a/al gazelor naturale, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Clauzele obligatorii prevăzute la art. 1 se aplică în situaţiile de la art. 5 lit. f) şi ale art. 19 din Regulamentul privind racordarea la sistemul de distribuţie a gazelor naturale, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 32/2017, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi dispoziţiilor art. 4 lit. h), i) şi j) şi ale art. 23 alin. (1) din Regulamentul privind racordarea la sistemul de transport al gazelor naturale, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 82/2017, cu modificările şi completările ulterioare, în măsura în care acestea nu contravin specificului raporturilor contractuale dintre părţi.

Art. 3. - Societatea Naţională de Transport al Gazelor Naturale Transgaz - S.A., operatorii de distribuţie a gazelor naturale, operatorii economici autorizaţi pentru proiectarea şi/sau execuţia sistemelor de distribuţie/transport a/al gazelor naturale, precum şi verificatorii de proiecte atestaţi pentru sistemele de distribuţie/transport a/al gazelor naturale vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin, iar direcţiile din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei vor urmări respectarea acestora.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Dumitru Chiriţă

 

Bucureşti, 25 mai 2018.

Nr. 96.

 

ANEXĂ

 

Clauzele obligatorii din contractele pentru prestarea serviciilor în vederea realizării lucrărilor de racordare la sistemul de distribuţie/transport a/al gazelor naturale

 

CAPITOLUL I

Părţile contractante

 

A. Operatorul de distribuție/transport și de sistem a/al gazelor naturale . . . . . . . . . ., (denumirea) cu sediul social în . . . . . . . . . ., număr de înmatriculare . . . . . . . . . ., cod fiscal . . . . . . . . . ., cont bancar nr. . . . . . . . . . ., deschis la banca . . . . . . . . . ., titular al Licenței nr. . . . . . . . . . . de operare a sistemului de distribuție/transport a/al gazelor naturale, deținător al unui drept de folosință/operare asupra obiectivelor din sectorul gazelor naturale ce fac obiectul Contractului, reprezentat legal prin dl/d-na . . . . . . . . . ., în calitate de . . . . . . . . . .,

și

B. Operatorul economic autorizat ANRE pentru proiectarea sistemelor de distribuție/transport a/al gazelor naturale (OEP) . . . . . . . . . ., tip autorizație . . . . . . . . . ., (denumirea) valabilă de la data de . . . . . . . . . . până la data de . . . . . . . . . ., cu sediul în . . . . . . . . . ., str. . . . . . . . . . . nr. . . . . . . . . . ., telefon . . . . . . . . . ./fax . . . . . . . . . ., e-mail . . . . . . . . . ., număr de înmatriculare . . . . . . . . . ., cod fiscal . . . . . . . . . ., cont bancar . . . . . . . . . ., deschis la Banca . . . . . . . . . ., reprezentat legal prin dl/dna . . . . . . . . . ., având calitatea de . . . . . . . . . .,

și/sau

C. Verificatorul de proiecte tehnice atestat ANRE (VP) . . . . . . . . . . (numele și prenumele), tip atestat . . . . . . . . . . pentru sistemele de distribuție/transport a/al gazelor naturale, valabil de la data de . . . . . . . . . . până la data de . . . . . . . . . ., e-mail . . . . . . . . . ., telefon . . . . . . . . . ./fax . . . . . . . . . ., cont bancar . . . . . . . . . ., deschis la Banca . . . . . . . . . .

și/sau

D. Operatorul economic autorizat ANRE pentru execuția sistemelor de distribuție/transport a/al gazelor naturale (OEE) . . . . . . . . . . (denumirea), tip autorizație . . . . . . . . . ., valabilă de la data . . . . . . . . . . până la data de . . . . . . . . . ., cu sediul în . . . . . . . . . ., str. . . . . . . . . . . nr. . . . . . . . . . ., telefon . . . . . . . . . ./fax . . . . . . . . . ., e-mail . . . . . . . . . ., număr de înmatriculare . . . . . . . . . ., cod fiscal . . . . . . . . . ., cont bancar . . . . . . . . . ., deschis la Banca . . . . . . . . . ., reprezentat legal prin dl/d-na . . . . . . . . . ., având calitatea de . . . . . . . . . .

 

CAPITOLUL II

Obiectul contractului şi tariful aferent

 

(1) Activitățile necesare racordării la sistemul de distribuție/transport gaze naturale, a . . . . . . . . . . (imobilului/obiectivului/sistemului nou) amplasat în . . . . . . . . . ., (strada, numărul, satul, comuna/orașul/municipiul, județul) sunt:

a) obţinerea certificatului de urbanism, a avizelor şi a autorizaţiilor emise de organismele abilitate, precum şi a autorizaţiei/autorizaţiilor de construire a lucrărilor necesare racordării, în numele OD;

b) întocmirea şi depunerea documentaţiei tehnice/proiectului tehnic aferentă/aferent lucrărilor necesare racordării;

c) verificarea documentaţiei tehnice/proiectului tehnic aferentă/aferent lucrărilor necesare racordării;

d) execuţia lucrărilor necesare racordării.

(2) Obiectul contractului îl constituie realizarea activităţilor prevăzute la alin. (1), după caz, conform notificării prevăzute la art. 52 lit. a).

Art. 2. - Tariful contractului este tariful convenit între OEP/VP/OEE şi solicitant, prezentat OD/OTS în rezultatul negocierii prevăzut la art. 10 alin. (5) din Regulamentul SD sau la art. 23 alin. (2) din Regulamentul ST.

 

CAPITOLUL III

Durata contractului

 

Art. 3. - (1) Contractul îşi produce efectele la data convenită de părţi sau în cazul în care nu există prevăzută o dată, la data semnării de către ultima parte.

(2) Contractul se încheie pe o durată de .... zile, corespunzătoare realizării lucrărilor necesare racordării, care fac obiectul contractului.

Art. 4. - Durata prevăzută la art. 3 alin. (2) este în concordanţă cu termenele menţionate în notificarea prevăzută la art. 52 lit. a).

Art. 5 - Durata prevăzută la art. 3 alin (2) poate fi prelungită de către părţi prin act adiţional cu acordul solicitantului.

 

CAPITOLUL IV

Termeni şi abrevieri

 

Art. 6. - (1) în sensul contractului se definesc următorii termeni şi următoarele abrevieri după cum urmează:

a) ATR - avizul tehnic de racordare;

b) contract - contractul pentru prestarea serviciilor în vederea realizării lucrărilor de racordare la sistemul de distribuţie/transport a/al gazelor naturale;

c) Lege - Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare;

d) proceduri OD/OTS - procedurile de lucru elaborate de OD/OTS conform art. 158 alin. (1) din Lege;

e) OD - operatorul de distribuţie a gazelor naturale;

f) OTS - operatorul de transport şi de sistem;

g) PVRTL - procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor;

h) PVRF - procesul-verbal de recepţie finală;

i) Regulament SD - Regulamentul privind racordarea la sistemul de distribuţie a gazelor naturale, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 32/2017, cu modificările şi completările ulterioare;

j) Regulament ST - Regulamentul privind racordarea la sistemul de transport al gazelor naturale, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 82/2017, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Termenii prevăzuţi la alin. (1) se completează cu termenii definiţi în Lege şi în legislaţia aplicabilă în sectorul gazelor naturale.

 

CAPITOLUL V

Drepturile şi obligaţiile părţilor

 

SECŢIUNEA 1

Drepturile şi obligaţiile OD/OTS

 

Art. 7. - (1) OD/OTS, în relaţia cu OEP, are, în principal, următoarele drepturi:

a) să execute garanţia de bună execuţie în limita prejudiciului creat, dacă OEP nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate prin contract;

b) să propună încheierea unui act adiţional la contract pentru situaţiile prevăzute în contract.

(2) OD/OTS, în relaţia cu VP, are, în principal, următoarele drepturi:

a) să execute garanţia de bună execuţie în limita prejudiciului creat, dacă VP nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate prin contract;

b) să propună încheierea unui act adiţional la contract pentru situaţiile prevăzute în contract.

(3) OD/OTS, în relaţia cu OEE, are, în principal, următoarele drepturi:

a) să propună încheierea unui act adiţional la contract pentru situaţiile prevăzute în contract;

b) să sisteze execuţia lucrărilor necesare racordării în situaţia în care OEE nu îşi îndeplineşte obligaţiile contractuale sau nu respectă prevederile legale privind execuţia obiectivelor din sectorul gazelor naturale;

c) să execute garanţia de bună execuţie în limita prejudiciului creat, dacă OEE nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate prin contract.

Art. 8. - (1) OD/OTS, în relaţia cu OEP, are, în principal, următoarele obligaţii:

a) să respecte prevederile legale în vigoare în derularea activităţilor ce fac obiectul contractului:

b) să pună la dispoziţia OEP documentele şi informaţiile necesare executării contractului, la data semnării contractului;

c) să achite OEP tariful aferent serviciului prestat la termenele convenite prin Contract;

d) să notifice OEP, anterior emiterii unei pretenţii asupra garanţiei de bună execuţie, precizând, totodată, obligaţiile care nu au fost respectate, precum şi termenul acordat pentru remedierea prejudiciului;

e) să notifice solicitantul cu privire la neîndeplinirea/ îndeplinirea cu întârziere de către OEP a obligaţiilor asumate prin contract.

(2) OD/OTS, în relaţia cu VP, are, în principal, următoarele obligaţii:

a) să ia în considerare referatul întocmit de VP pentru documentaţia tehnică/proiectul tehnic aferentă/aferent lucrărilor necesare racordării;

b) să achite VP tariful aferent serviciului prestat şi la termenele convenite prin contract;

c) să ia în considerare referatul întocmit de VP pentru dispoziţia/dispoziţiile de şantier dată/date de OEP pentru modificări locale ale soluţiei tehnice din documentaţia tehnică autorizată, conform prevederilor legale în vigoare, sau din proiectele tehnice întocmite în urma unor rapoarte de expertiză tehnică de calitate;

d) să notifice VP, anterior emiterii unei pretenţii asupra garanţiei de bună execuţie, precizând, totodată, obligaţiile care nu au fost respectate, precum şi termenul acordat pentru remedierea prejudiciului;

e) să notifice solicitantul cu privire la neîndeplinirea/ îndeplinirea cu întârziere de către VP a obligaţiilor asumate prin

contract.

(3) OD/OTS, în relaţia cu OEE, are, în principal, următoarele obligaţii:

a) să urmărească execuţia lucrărilor realizate de OEE pe tot parcursul derulării contractului;

b) să achite OEE tariful aferent serviciului prestat şi la termenele convenite prin contract;

c) să notifice OEE, anterior emiterii unei pretenţii asupra garanţiei de bună execuţie, precizând, totodată, obligaţiile care nu au fost respectate, precum şi termenul acordat pentru remedierea prejudiciului;

d) să notifice solicitantul cu privire la neîndeplinirea/ îndeplinirea cu întârziere de către OEE a obligaţiilor asumate prin contract.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Drepturile şi obligaţiile operatorilor economici autorizaţi ANRE/verificatorului de proiecte atestat ANRE

 

Art. 9. - (1) OEP, în relaţia cu OD/OTS, are, în principal, următoarele drepturi:

a) să solicite OD/OTS punerea la dispoziţia OEP a documentelor şi informaţiilor necesare executării obiectului contractului;

b) să factureze şi să încaseze tariful aferent serviciului prestat, convenit prin contract.

c) să primească garanţia de bună execuţie, conform prevederilor art. 22 alin. (3), dacă nu a fost executată până la PVRF.

(2) VP, în relaţia cu OD/OTS, are, în principal, următoarele drepturi:

a) să solicite OD/OTS punerea la dispoziţia VP a documentelor şi informaţiilor necesare executării obiectului contractului;

b) să factureze şi să încaseze tariful aferent serviciului prestat, convenit prin contract;

c) să primească garanţia de bună execuţie, conform prevederilor art. 22 alin. (3), dacă nu a fost executată până la PVRF.

(3) OEE, în relaţia cu OD/OTS, are, în principal, următoarele drepturi:

a) să solicite OD/OTS punerea la dispoziţia OEE a documentelor şi informaţiilor necesare executării obiectului contractului;

b) să factureze şi să încaseze tariful aferent serviciului prestat, convenit prin contract.

c) să primească garanţia de bună execuţie, conform prevederilor art. 22 alin. (3), dacă nu a fost executată până la PVRF.

Art. 10. - (1) OEP are, în principal, următoarele obligaţii:

a) să respecte prevederile legale în sectorul gazelor naturale pentru proiectarea lucrării necesare racordării prevăzută la obiectul contractului;

b) să pună la dispoziţia OD/OTS documentaţia tehnică/ proiectul tehnic aferentă/aferent lucrării necesare racordării la data menţionată în notificarea prevăzută la art. 52 lit. a);

c) să realizeze activitatea de proiectare în baza unei autorizaţii ANRE valabile;

d) să obţină toate avizele şi autorizaţiile necesare executării obiectului contractului, dacă aşa este convenit cu solicitantul;

e) să notifice în scris OD/OTS, cu cel puţin 60 de zile anterior datei la care expiră autorizaţia ANRE care îi conferă dreptul să proiecteze sisteme de distribuţie/transport a/al gazelor naturale, conform obiectului contractului;

f) să transmită, prin intermediul canalelor de comunicare precizate de OD/OTS, documentele şi informaţiile referitoare la stadiul lucrărilor contractate; OEP garantează corectitudinea datelor transmise şi conformitatea acestora cu informaţiile din documentele originale.

(2) VP are, în principal, următoarele obligaţii:

a) să pună la dispoziţia OD/OTS referatul de verificare întocmit pentru documentaţia tehnică/proiectul tehnic aferentă/ aferent lucrărilor necesare racordării;

b) să pună la dispoziţia OD/OTS referatul de verificare întocmit pentru dispoziţia/dispoziţiile de şantier dată/date de OEP pentru modificări locale ale soluţiei tehnice din documentaţia tehnică autorizată, conform prevederilor legale în vigoare, sau din proiectele tehnice întocmite în urma unor rapoarte de expertiză tehnică de calitate, dacă acestea există;

c) să transmită, prin intermediul canalelor de comunicare precizate de OD/OTS, documentele şi informaţiile referitoare la stadiul lucrărilor contractate; VP garantează corectitudinea datelor transmise şi conformitatea acestora cu informaţiile din documentele originale;

d) să răspundă în mod solidar cu OEP care proiectează lucrarea necesară racordării, în vederea asigurării nivelului de calitate corespunzător cerinţelor documentaţiei tehnice/ proiectului tehnic;

e) să realizeze activitatea de verificare a proiectului în baza unei atestat ANRE valabil.

(3) OEE are, în principal, următoarele obligaţii:

a) să ridice obiecţii în scris faţă de dispoziţiile OD/OTS în orice problemă menţionată sau nemenţionată în contract, referitoare la lucrare, fără ca obiecţiile respective să îl absolve de obligaţia de a executa dispoziţiile primite, cu excepţia cazului în care acestea contravin prevederilor legale;

b) să execute integral şi la termen obiectul contractului, cu respectarea termenelor şi cerinţelor prevăzute în legislaţia în vigoare, cu considerarea termenelor asumate de către solicitant prin notificarea trimisă OD/OTS, prevăzută la art. 52 lit. a), şi prezentate în graficul de proiectare şi/sau execuţie a lucrărilor necesare racordării, prevăzut în anexa nr. 1, care face parte integranta din prezentele clauze obligatorii;

c) să remedieze viciile ascunse până la expirarea perioadei de garanţie a lucrărilor;

d) să execute obiectul contractului cu respectarea procedurilor OD/OTS;

e) să anunţe începerea lucrărilor la OTS/OD, la emitentul autorizaţiei de construire şi la Inspectoratul de Stat în Construcţii, în numele OD/OTS, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

f) să nu acopere lucrările care devin ascunse fără participarea reprezentantului OD/OTS desemnat cu urmărirea lucrărilor şi fără ca acesta să accepte modul de execuţie/etape

de montaj; în caz contrar, lucrările de descoperire şi refacere a lucrărilor neverificate, precum şi refacerea lucrărilor neconforme vor fi suportate de către OEE;

g) să folosească numai materiale care îndeplinesc cerinţele reglementărilor legale în vigoare;

h) să pună la dispoziţia OD/OTS documentele care au stat la baza execuţiei lucrărilor, precum şi documentele necesare întocmirii cărţii construcţiei, înainte de solicitarea de punere în funcţiune a racordului;

i) să remedieze lucrările executate necorespunzător pe cheltuială proprie;

j) să transmită, prin intermediul canalelor de comunicare precizate de OD/OTS, documentele şi informaţiile referitoare la stadiul lucrărilor contractate; OEE garantează corectitudinea datelor transmise şi conformitatea acestora cu informaţiile din documentele originale;

k) să notifice în scris OD/OTS cu cel puţin 60 de zile anterior datei la care va expira autorizaţia ANRE care îi conferă OEE dreptul să execute sisteme de distribuţie/transport a/al gazelor

naturale, conform obiectului contractului;

l) să realizeze activitatea de execuţie în baza unei autorizaţii ANRE valabile.

 

CAPITOLUL VI

Termene şi modalităţi de plată

 

Art. 11. - Părţile convin ca OD/OTS să plătească tariful prevăzut în contract în minimum 2 (două) tranşe, conform graficului de eşalonare a tranşelor de plată prevăzut în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentele clauze obligatorii.

Art. 12. - Termenele şi modalităţile de plată prevăzute la art. 11 se corelează cu cele din contractul de racordare prevăzut la art. 52 lit. c).

Art. 13. - (1) Prima tranşă este în valoare de minimum 20% din tariful prevăzut la art. 2, dar nu mai mult de valoarea achitată de solicitant, şi se achită de către OD/OTS în termen de 5 zile lucrătoare de la data încheierii contractului.

(2) Plata ultimei tranşe se achită de către OD/OTS în termen de 5 zile lucrătoare de la data încheierii PVRTL.

Art. 14. - Toate plăţile se efectuează prin virament bancar în conturile OEP/VP/OEE, după caz.

Art. 15. - Părţile pot conveni şi alte mijloace de plată legitime şi valabile, cu respectarea dispoziţiilor contractuale.

 

CAPITOLUL VII

Sancţiuni pentru neîndeplinirea culpabilă a obligaţiilor

 

Art. 16. - Nerespectarea obligaţiilor asumate prin contract de către una dintre părţi dă dreptul părţii lezate de a rezilia contractul şi de a pretinde plata de daune-interese în condiţiile prevederilor art. 17-20

Art. 17. - (1) în căzui în care, din vina sa, OEP/VP/OEE execută necorespunzător obligaţiile sale contractuale, întârzie începerea lucrărilor sau orice etapă intermediară a acestora conform graficului de execuţie lucrări, OEP/VP/OEE este obligat să plătească o penalitate, corespunzătoare ca procent dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligaţiilor către bugetul de stat, din tariful prevăzut la art. 2, pentru fiecare zi de întârziere faţă de termenele asumate şi nerespectate (inclusiv cele intermediare prevăzute în graficul de proiectare şi/sau execuţie).

(2) Valoarea totală a penalităţilor nu poate depăşi valoarea sumei datorate.

Art. 18. - După o perioadă de 30 de zile în care percepe penalităţi conform prevederilor art. 17, OD/OTS are dreptul să rezilieze unilateral contractul printr-o notificare transmisă OEP/VP/OEE, după caz, şi solicitantului pe care-l înştiinţează că, dacă în maximum 10 zile nu desemnează un alt OEP/VP/OEE, OD/OTS asigură ducerea la îndeplinire a contractului de racordare.

Art. 19. - (1) în cazul în care, din vina sa, OD/OTS nu plăteşte facturile emise de OEP/VP/OEE la termenele prevăzute în contract, OD/OTS este obligat să plătească o penalitate, corespunzătoare ca procent dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligaţiilor către bugetul de stat, din valoarea tranşei neachitate pentru fiecare zi de întârziere faţă de termenele asumate şi nerespectate.

(2) Valoarea totală a penalităţilor nu poate depăşi valoarea sumei datorate.

Art. 20. - După o perioadă de 30 de zile în care percepe penalităţi conform prevederilor art. 19, OEP/VP/OEE are dreptul să rezilieze unilateral contractul printr-o notificare transmisă OD/OTS şi solicitantului.

 

CAPITOLUL VIII

Garanţii

 

Art. 21. - (1) Perioada de garanţie a lucrărilor curge de la data PVRTL, pe ansamblu sau pe părţi din lucrare, distincte din punct de vedere fizic şi funcţional, până la data PVRF, dar nu

mai puţin de 24 de luni; în situaţia în care autoritatea locală impune un termen de garanţie mai mare de 24 de luni pentru lucrările de refacere a terenurilor, OEE se obligă să respecte acest termen,

(2) în perioada de garanţie OEP/VP/OEE are obligaţia, în urma dispoziţiei date de OD/OTS, de a executa toate lucrările de modificare, reconstrucţie şi de remediere a viciilor şi a defectelor.

(3) în cazul în care OEP/VP/OEE nu execută lucrările

prevăzute la alin. (2) în termen de zile de la data notificării

scrise din partea OD/OTS, acesta din urmă are dreptul să rezilieze unilateral contractul printr-o notificare transmisă OEP/VP/OEE, după caz, şi solicitantului, să angajeze şi să plătească alt OEP/VP/OEE care să le execute; cheltuielile aferente acestor lucrări vor fi reţinute de către OD/OTS din garanţia de bună execuţie,

Art. 22. - (1) OEP/VP/OEE are obligaţia de a constitui în favoarea OD/OTS garanţia de bună execuţie a contractului în următoarele condiţii:

a) în termen de maximum 5 (cinci) zile lucrătoare de la data la care contractul produce efecte juridice, OEP/VP/OEE constituie garanţia de bună execuţie a contractului în cuantum de 10% din tariful convenit între OEP/VP/OEE şi solicitant pentru realizarea lucrărilor, tarif notificat OD/OTS de solicitant;

b) garanţia de bună execuţie va fi constituită prin scrisoare de garanţie bancară sau alt instrument de garanţie emis de o societate de asigurări, instrument care va avea aceeaşi forţă juridică şi aplicabilitate cu scrisoarea de garanţie bancară, fiind necondiţionat, ferm, irevocabil şi reprezentând o garanţie autonomă şi independentă; instrumentul de garantare nu va conţine termeni şi condiţii de excludere/limitare a răspunderii OEP/VP/OEE pentru obligaţiile asumate prin contract şi va fi valabil până la data încheierii PVRF, aferent lucrărilor executate în baza contractului;

c) în cazul neconstituirii garanţiei de bună execuţie, OD/OTS are dreptul să rezilieze contractul.

(2) OD/OTS are dreptul de a executa garanţia de bună execuţie în limita prejudiciului creat, dacă OEP/VP/OEE nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate prin contract:

a) anterior executării garanţiei de bună execuţie, OD/OTS are obligaţia de a notifica acest lucru OEP/VP/OEE, precizând, totodată, obligaţiile care nu au fost respectate, precum şi termenul acordat pentru remedierea prejudiciului;

b) dacă OEP/VP/OEE nu remediază prejudiciul în termenul acordat, OD/OTS execută garanţia de bună execuţie;

c) orice executare a garanţiei de bună execuţie creează OEP/VP/OEE obligaţia reîntregirii valorii respectivei garanţii.

(3) Garanţia de bună execuţie va fi eliberată în 2 (două) etape după cum urmează:

a) % din valoarea garanţiei, în maximum

14 (paisprezece) zile de la data încheierii PVRTL aferent lucrării executate în baza contractului, dacă nu a fost executată în tot sau în parte, iar riscul pentru vicii ascunse este minim;

b) % din valoarea garanţiei, la expirarea perioadei de

garanţie a lucrărilor executate, prevăzută la art. 21 alin. (1), respectiv în termen de 14 (paisprezece) zile de la data încheierii PVRF, aferent lucrării executate în baza contractului.

(4) în situaţia în care din fapta culpabilă a OEP/VP/OEE se creează un prejudiciu a cărui valoare excedează cuantumului valoric acoperit de garanţia de bună execuţie astfel cum este determinată această valoare la momentul executării garanţiei, OD/OTS îşi rezervă dreptul de a solicita recuperarea diferenţei dintre prejudiciul efectiv creat şi prejudiciul acoperit ca urmare a executării garanţiei de bună execuţie.

 

CAPITOLUL IX

Securitatea şi sănătatea în muncă

 

Art. 23. - OEP/VP/OEE trebuie să respecte dispoziţiile Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, cu modificările ulterioare şi Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale celorlalte reglementări legale aplicabile

Art. 24. - Răspunderea pentru nerespectarea normelor de protecţie a muncii revine în integralitate OEP/VP/OEE, indiferent dacă locul producerii evenimentului este amplasamentul lucrărilor ce fac obiectul contractului.

 

CAPITOLUL X

Protecţia mediului

 

Art. 25. - OEP/VP/OEE trebuie să respecte dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale celorlalte reglementări legale aplicabile.

Art. 26. - OEP/VP/OEE are obligaţia să ia toate măsurile necesare pentru protejarea mediului, înăuntrul şi în afara şantierului, pentru a evita orice pagubă sau neajunsuri provocate persoanelor, proprietăţilor publice, rezultate din poluare, zgomot sau alţi factori generate de metodele sale de lucru, respectând legislaţia de mediu în vigoare.

 

CAPITOLUL XI

Asigurări

 

Art. 27, - OEP/VP/OEE are obligaţia să încheie, înainte de începerea lucrărilor, o asigurare, valabilă pe toată durata contractului, ce va cuprinde toate riscurile care ar putea apărea în legătură cu lucrările executate, utilajele, instalaţiile de lucru, echipamentele, materialele, personalul propriu şi reprezentanţii împuterniciţi să verifice, să testeze sau să recepţioneze lucrările, precum şi daunele sau prejudiciile aduse către terţe persoane fizice sau juridice.

Art. 28 - OD/OTS nu va fi responsabil pentru niciun fel de daune-interese, compensaţii plătibile prin lege, în privinţa sau ca urmare a unui accident ori prejudiciu adus unui muncitor sau altei persoane angajate de OEP/VP/OEE, cu excepţia accidentelor sau prejudiciilor rezultate din vina OD/OTS sau a angajaţilor acestora.

 

CAPITOLUL XII

Încetarea contractului

 

Art. 29. - Contractul încetează în următoarele cazuri:

a) la expirarea duratei prevăzute la art. 3 alin. (2);

b) în caz de reziliere/încetare a contractului de racordare încheiat între OD/OTS şi solicitant şi/sau ca urmare a comunicării solicitantului de retragere a notificării prevăzută la art. 52 lit. a);

c) prin reziliere, în situaţiile prevăzute în contract, precum şi în situaţia refuzului autorităţilor competente de a elibera avizele şi autorizaţiile necesare execuţiei;

d) în caz de forţă majoră care se prelungeşte mai mult de 30 de zile;

e) prin reziliere, în cazul retragerii autorizaţiei/atestatului ANRE sau expirării valabilităţii acesteia/acestuia.

Art. 30. - Anterior încetării contractului conform prevederilor art. 29, obligaţiile părţilor sunt:

a) în termen de cei mult 10 zile anterior încetării contractului, părţile vor proceda la întocmirea unui proces-verbal care să cuprindă: lucrările sau părţile de lucrări executate, inventarul materialelor aprovizionate, precum şi inventarul descriptiv al materialelor şi al instalaţiilor existente pe şantier;

b) în termen de 5 zile de la data întocmirii procesului-verbal prevăzut la lit. a), OD/OTS stabileşte măsurile care trebuie luate înainte de închiderea şantierului pentru a asigura conservarea şi securitatea lucrărilor sau a părţilor de lucrări executate; aceste măsuri pot include şi demolarea anumitor părţi de lucrări;

c) în cazul în care OEE nu execută măsurile prevăzute la lit. b) în termenul acordat de OD/OTS, acesta le execută pe cheltuială proprie, costul acestor lucrări urmând să fie suportat OEE, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 29 lit. b), caz în care costul este suportat de partea din vina căreia a fost reziliat contractul;

d) OEE este obligat să evacueze amplasamentul în termenul fixat de OD/OTS;

e) în termen de 5 zile de la data întocmirii procesului-verbal prevăzut la lit. a), OEE are obligaţia de a preda OD/OTS:

(i) toate planurile şi orice alte documente puse la dispoziţia OEE de către OD/OTS, în legătură cu executarea lucrărilor contractate;

(ii) toate avizele şi autorizaţiile obţinute, precum şi documentaţiile complete, pentru a permite OD/OTS continuarea procedurilor;

(iii) toate materialele, produsele, componentele, echipamentele puse la dispoziţia OEE de către OD/OTS, în vederea îndeplinirii de către acesta din urmă a obligaţiilor care îi revin în temeiul contractului.

Art. 31. - Încetarea contractului nu are efect asupra obligaţiilor ce decurg din executarea contractului până la momentul încetării acestuia.

 

CAPITOLUL XIII

Cesiunea

 

Art. 32. - Părţile nu au dreptul de a cesiona total sau parţial contractul şi nici de a transfera prin cesiune totală sau parţială obligaţiile asumate prin contract şi nici de a transforma obligaţiile sale prin novaţie.

Art. 33. - Cesiunea se poate realiza doar dacă cealaltă parte consimte la aceasta.

 

CAPITOLUL XIV

Forţa majoră

 

Art. 34. - Existenţa cazului de forţă majoră este avizată de Camera de Comerţ şi Industrie a României la solicitarea scrisă a părţii interesate.

Art. 35. - Forţa majoră exonerează părţile de îndeplinirea obligaţiilor asumate prin contract, pe toată perioada în care acţionează aceasta.

Art. 36. - Îndeplinirea contractului va fi suspendată în perioada de acţiune a forţei majore, dar fără a prejudicia drepturile ce li se cuveneau părţilor până la apariţia acesteia.

Art. 37. - Partea contractantă care invocă forţa majoră are obligaţia de a notifica celeilalte părţi, imediat şi în mod complet, producerea acesteia şi de a lua brice măsuri care îi stau la dispoziţie, în vederea limitării consecinţelor.

Art. 38. - Dacă forţa majoră acţionează o perioadă mai mare de 30 de zile, fiecare parte va avea dreptul să notifice celeilalte părţi încetarea de plin drept a contractului, fără ca vreuna dintre părţi să poată pretinde celeilalte daune-interese.

 

CAPITOLUL XV

Soluţionarea litigiilor

 

Art. 39. - OD/OTS şi OEP/VP/OEE vor depune toate eforturile pentru a rezolva pe cale amiabilă, prin tratative directe, orice neînţelegere sau dispută care se poate ivi între ei în cadrul sau în legătură cu îndeplinirea contractului.

Art. 40. - Dacă după 15 zile de la începerea tratativelor prevăzute la art. 39 OD/OTS şi OEP/VP/OEE nu reuşesc să rezolve în mod amiabil o divergenţă contractuală, fiecare poate solicita ca disputa să se soluţioneze de către instanţele judecătoreşti din România.

 

CAPITOLUL XVI

Limba care guvernează contractul şi legea aplicabilă

 

Art. 41. - Limba care guvernează contractul este limba română.

Art. 42. - Contractul va fi interpretat conform legilor din România.

 

CAPITOLUL XVII

Comunicări

 

Art. 43. - Orice comunicare între părţi, referitoare la îndeplinirea contractului, trebuie să fie transmisă în scris.

Art. 44, - Orice document scris trebuie înregistrat atât în momentul transmiterii, cât şi în momentul primirii.

Art. 45. - Comunicările între părţi se pot face prin poştă, fax, poştă electronică, cu condiţia confirmării în scris a primirii comunicării, sau direct la registratură, dacă aceasta există.

Art. 46. - OEP/VP/OEE are obligaţia de a notifica imediat OD/OTS orice modificare intervenită pe parcursul derulării contractului cu privire la:

a) persoanele care au dreptul de a reprezenta societatea;

b) denumirea societăţii;

c) sediul social al societăţii şi, în generai, toate modificările importante cu privire la funcţionarea societăţii.

 

CAPITOLUL XVIII

Alte clauze

 

Art. 47. - OEP/VP/OEE va despăgubi OD/OTS împotriva tuturor reclamaţiilor, acţiunilor în justiţie, da un el or-interese, costurilor, taxelor şi cheltuielilor, indiferent de natura lor, precum şi oricăror amenzi, penalităţi, compensaţii şi alte măsuri de sancţionare impuse OD/OTS de orice autoritate, instituţie sau terţ abilitat, rezultând din sau în legătură cu obligaţiile pentru care responsabilitatea revine OEP/VP/OEE.

Art. 48. - (1) OEP/VP/OEE răspunde, potrivit obligaţiilor care îi revin, pentru viciile de orice natură ale lucrării, apărute în perioada de garanţie şi, după expirarea acesteia, pe toată durata de existenţă a construcţiei, pentru viciile structurii de rezistenţă apărute ca urmare a nerespectării proiectelor şi detaliilor de execuţie aferente executării lucrării.

(2) în situaţia în care autoritatea locală impune un termen de garanţie mai mare de 24 de luni pentru lucrările de refacere a terenului, OEE se obligă să respecte acest termen.

Art. 49. - Pe perioada întreruperii lucrărilor pentru orice motiv, OEE are obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru conservarea lucrărilor deja executate, pentru prevenirea

degradării lucrărilor în curs, prevenirea accidentelor de orice fel, paza şantierului şi orice alte măsuri necesare care ar putea preveni prejudiciile ce ar putea fi aduse OD/OTS sau unor terţe persoane.

Art. 50. - În sensul contractului, lucrările sunt considerate finalizate la data semnării PVRF.

Art. 51. - Părţile convin că Procedura OD/OTS care descrie atribuţiile, responsabilităţile, termenele şi condiţiile specifice de lucru pentru realizarea activităţilor care fac obiectul contractului este parte integrantă a contractului şi va fi respectată de părţi.

 

CAPITOLUL XIX

Dispoziţii finale

 

Art. 52. - Documentele aferente contractului sunt:

a) notificarea înregistrată la OD/OTS sub nr. /

a solicitantului

(numele şi prenumele/denumirea)

cu privire la racordarea la sistemul de distribuţie/transport a/al gazelor naturale a

(imobilului/obiectivului/sistemului nou)

amplasat în

(strada, numărul, satul, comuna/oraşul/municipiul, judeţul)

însoţită de rezultatul negocierii prevăzut la art. 10 alin. (5) din Regulamentul SD sau la art. 23 alin. (2) din Regulamentul ST, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 4 la Regulamentul SD;

Reprezentant OD/OTS

Numele şi prenumele:

Funcţia:

Semnătura:

b) soluţia tehnică de racordare la sistemul de

distribuţie/transport a/al gazelor naturale, elaborată de OD/OTS, prevăzută în avizul tehnic de racordare/avizul tehnic de principiu (ATR) nr. / ;

c) contractul de racordare nr. ..../ încheiat de

OD/OTS cu solicitantul, pentru racordarea la sistemul de distribuţie/transport a/al gazelor naturale a imobilului/ obiectivului/sistemului nou prevăzut la lit. a) şi dacă este cazul actele adiţionale ale acestuia;

d) procedurile OD/OTS;

e) garanţia de bună execuţie;

f) atestatul/autorizaţia pentru refacerea terenurilor afectate de lucrări, dacă există;

g) graficul de proiectare şi/sau execuţie a lucrărilor;

h) graficul de eşalonare â tranşelor de plată.

Art. 53. - OEP/VP/OEE declară expres că a luat cunoştinţă şi îşi asumă toate clauzele contractuale.

Art. 54. - Fiecare persoană care semnează contractul declară şi garantează părţilor că este reprezentantul autorizat al părţii pentru care semnează.

Art. 55. - Părţile pot negocia alte clauze specifice, cu condiţia ca acestea să nu contravină clauzelor obligatorii şi legislaţiei în vigoare.

Art. 56. - Contractul se încheie astăzi în două exemplare originale în limba română, având aceeaşi valoare juridică, câte un exemplar pentru fiecare parte contractantă.

 

Reprezentant OD/OTS

Reprezentant OEP/VP/OEE

Numele şi prenumele: .............................................

Numele şi prenumele: .............................................

Funcţia: .............................................

Funcţia: .............................................

Semnătura: .............................................

Semnătura: .............................................

 

ANEXA Nn 1

(Anexa nr. 11a contract)

 

Graficul de proiectare şi/sau execuţie a lucrărilor

 

.............................................

 

Reprezentant OD/OTS

Reprezentant OEP/VP/OEE

Numele şi prenumele: .............................................

Numele şi prenumele: .............................................

Funcţia: .............................................

Funcţia: .............................................

Semnătura: .............................................

Semnătura: .............................................

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. 2 la contract)

 

Graficul de eşalonare a tranşelor de plată

 

Tranşa 1, în valoare de ........................ lei, din care TVA ........................ lei (minimum 20% din tariful contractului, dar nu mai mult de valoarea achitată de solicitant)

Termen de plată tranşa 1: 5 zile lucrătoare de la data încheierii contractului

Tranşa 2, în valoare de ........................ lei, din care TVA ........................ lei

Termen de plată tranşa 2: ........................ zile lucrătoare de la data ........................

Tranşa 3, în valoare de ........................ lei, din care TVA ........................ lei

Termen de plată tranşa 3: zile lucrătoare de la data ........................

 

Reprezentant OD/OTS

Reprezentant OEP/VP/OEE

Numele şi prenumele: .............................................

Numele şi prenumele: .............................................

Funcţia: .............................................

Funcţia: .............................................

Semnătura: .............................................

Semnătura: .............................................

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT

 

DECIZIA Nr. 21

din 19 martie 2018

 

Dosar nr. 3.078/1/2017

 

Iulia Cristina Tarcea - preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - preşedintele completului

Lavinia Curelea - preşedintele delegat al Secţiei I civile

Rodica Dorin - pentru preşedintele Secţiei a II-a civile

Ionel Barbă - preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal

Rodica Susanu - judecător la Secţia I civilă

Simona Lala Cristescu - judecător la Secţia I civilă

Mihaela Paraschiv - judecător la Secţia I civilă

Andreia Liana Constanda - judecător la Secţia I civilă

Aurelia Rusu - judecător la Secţia I civilă

Lucia Paulina Brehar - judecător la Secţia a II-a civilă

Veronica Magdalena Dănăilă - judecător la Secţia a II-a civilă

Iulia Manuela Cîrnu - judecător la Secţia a II-a civilă

Ianina Blandiana Grădinaru - judecător la Secţia a II-a civilă

Rodica Zaharia - judecător la Secţia a II-a civilă

Claudia Marcela Canacheu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Mariana Constantinescu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Cezar Hîncu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Eugenia Ion - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Liliana Vişan - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

 

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept competent să judece sesizarea ce formează obiectul Dosarului nr. 3.078/1/2017 este legal constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 275 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Şedinţa este prezidată de doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

La şedinţa de judecată participă doamna Ileana Peligrad, magistrat-asistent, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 276 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Tribunalul Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 24.073/212/2014*, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „în raport cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 22/2002, titlurile executorii pronunţate împotriva unei structuri subordonate Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală pot face obiectul executării silite în maniera reglementată de dispoziţiile art. 781 alin. (3) din Codul de procedură civilă”.

După prezentarea referatului cauzei de către magistratul-asistent, constatând că nu mai sunt alte chestiuni prealabile de discutat sau excepţii de invocat, preşedintele completului, doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunţare asupra sesizării privind pronunţarea unei hotărâri prealabile.

ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, a constatat următoarele:

I. Titularul şi obiectul sesizării

1. Tribunalul Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a dispus, prin încheierea nr. 1.349 din data de 9 iunie 2017 pronunţată în Dosarul nr. 24.073/212/2014*, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în baza art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept menţionată.

2. Cererea de pronunţare a hotărârii prealabile a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 9 noiembrie 2017 cu nr. 3.078/1/2017.

II. Temeiul juridic al sesizării

3. Articolul 519 din Codul de procedură civilă stipulează următoarele:

„Dacă, în cursul judecăţii, un complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului, învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, este nouă şi asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va putea solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.”

III. Normele de drept intern care formează obiectul sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la pronunţarea unei hotărâri prealabile

4. Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii, aprobată cu completări prin Legea nr. 288/2002, cu modificările şi completările ulterioare (denumită în continuare Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002)

Art. 1 alin. (1): „Creanţele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituţiilor şi autorităţilor publice se achită din sumele aprobate cu această destinaţie prin bugetele acestora sau, după caz, de la titlurile de cheltuieli la care se încadrează obligaţia de plată respectivă.”

Art. 3: „în cazul în care instituţiile publice nu îşi îndeplinesc obligaţia de plată în termenul prevăzut la art. 2, creditorul va putea solicita efectuarea executării silite potrivit Codului de procedură civilă şi/sau potrivit altor dispoziţii legale aplicabile în materie.”

5. Codul de procedură civilă

Art. 727 lit. f): „Nu sunt supuse urmăririi silite:

(...) bunurile declarate neurmăribile în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege.”

Art. 781 alin. (3): „Poprirea se poate înfiinţa şi asupra sumelor sau bunurilor mobile incorporale pe care creditorul le datorează debitorului, dacă ambele creanţe sunt certe şi lichide.”

6. În legătură cu obiectul litigiului, Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare (denumită în continuare Codul de procedură fiscală)

Art. 167 alin. (1): „Prin compensare se sting creanţele statului sau unităţilor administrativ-teritoriale ori subdiviziunilor acestora reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte sume datorate bugetului general consolidat cu creanţele debitorului reprezentând sume de rambursat, de restituit sau de plată de la buget, până la concurenţa celei mai mici sume, când ambele părţi dobândesc reciproc atât calitatea de creditor, cât şi pe cea de debitor, cu condiţia ca respectivele creanţe să fie administrate de aceeaşi autoritate publică, inclusiv unităţile subordonate acesteia. Prin sume de plată de la buget se înţeleg sumele pe care statul sau unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială trebuie sa le plătească unei persoane, inclusiv cele care rezultă din raporturi juridice contractuale, dacă acestea sunt stabilite prin titluri executorii.(. ..)”

Alin. (7): „Compensarea se constată de către organul fiscal competent, la cererea debitorului sau din oficiu.”

Art. 224: „Impozitele, taxele, contribuţiile sociale şi orice alte venituri ale bugetului general consolidat nu pot fi urmărite de niciun creditor pentru nicio categorie de creanţe în cadrul procedurii de executare silită.”

IV. Expunerea succintă a procesului

7. Prin contestaţia înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanţa la data de 29 iulie 2014, contestatoarea A - direcţia generală regională a finanţelor publice prin B - agenţia judeţeană a finanţelor publice ANAF în contradictoriu cu creditorii C - cabinet de avocatură şi D - avocat a formulat contestaţie la executare împotriva actelor de executare emise de E - executor judecătoresc, respectiv popriri, încheieri de actualizare a creanţelor şi stabilire a cheltuielilor de executare, solicitând restrângerea actelor de poprire până la concurenţa sumelor stabilite în titlurile executorii (hotărâri judecătoreşti), restrângerea încheierilor de stabilire a cheltuielilor de executare în considerarea acestor sume şi anularea încheierilor de actualizare a creanţelor.

8. În motivarea contestaţiei a arătat că prin dispozitivul titlurilor executorii - sentinţe civile - a fost obligată la plata unor cheltuieli de judecată, dar, cu toate acestea, prin actele de executare contestate, organul de executare i-a stabilit obligaţii rezultate din actualizarea sumei datorate cu titlu de cheltuieli de judecată la valoarea inflaţiei, în temeiul art. 628 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

9. Intimatele, prin întâmpinare, au invocat excepţia lipsei coparticipării procesuale pasive, excepţia lipsei calităţii de reprezentant, excepţia lipsei calităţii procesuale active, excepţia inadmisibilităţii contestaţiei la executare, excepţia tardivităţii contestaţiei la executare şi excepţia autorităţii de lucru judecat provizorie faţă de soluţia pronunţată în Dosarul nr. 33.499/212/2013, iar, pe fond, respingerea contestaţiei ca neîntemeiată.

10. Judecătoria Constanţa, prin Sentinţa civilă nr. 13.935 din 19 decembrie 2014, a respins excepţia lipsei calităţii de reprezentant al contestatoarei ca neîntemeiată, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a contestatoarei şi a respins contestaţia la executare ca introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.

11. Împotriva acestei hotărâri au formulat apel atât contestatoarea, cât şi intimatele D - avocat şi F - societate de avocaţi (continuatoare în drepturi şi obligaţii ale C - cabinet de avocatură).

12. Prin Decizia civilă nr. 1.610 din 21 octombrie 2015, Tribunalul Constanţa - Secţia contencios administrativ şi fiscal a admis apelurile formulate, a casat sentinţa apelată şi a trimis cauza spre rejudecare, reţinând că, potrivit art. 11 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, contestatoarea a dobândit calitate procesuală.

13. În al doilea ciclu procesual contestatoarea a formulat cerere de completare a obiectului contestaţiei la executare cu privire la:

- înştiinţarea privind înfiinţarea popririi asupra sumelor datorate de D - avocat în baza deciziei de impunere până la concurenţa sumei de 12.416,50 lei şi încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare aferente;

- înştiinţarea privind înfiinţarea popririi asupra sumelor datorate de F în baza decontului de TVA aferent lunii aprilie 2016 până la concurenţa sumei de 1.591,73 lei, încheierea de stabilire cheltuieli de executare şi încheierea de eliberare a sumei de 1.591,73 lei.

14. Prin cererea de completare a obiectului contestaţiei la executare, contestatoarea a solicitat suspendarea executării silite în temeiul art. 670 alin. (4) din Codul de procedură civilă, până la soluţionarea contestaţiei la executare, precum şi anularea actelor de executare efectuate cu vădita încălcare a legii fiscale speciale.

15. În motivarea cererii de completare a arătat, în esenţă, Că prin adresa de înfiinţare a popririi s-au poprit conturile administraţiei judeţene a finanţelor publice pe sumele datorate de F - societate de avocaţi rezultate din decontul de TVA pentru luna aprilie 2016, or poprirea este nelegală, deoarece vizează sume reprezentând TVA de plată la bugetul de stat, fiind efectuată cu încălcarea dispoziţiilor art. 224 din Codul de procedură fiscală, potrivit cărora impozitele, taxele, contribuţiile sociale şi orice alte venituri ale bugetului general consolidat nu pot fi urmărite de niciun creditor pentru nicio categorie de creanţe în cadrul procedurii executării silite.

16. Totodată, s-a arătat că încheierea de eliberare a sumei este nelegală, fiind pronunţată cu încălcarea competenţei organului fiscal, căci înglobează o compensare între TVA-ul de plată la buget al F - societate de avocaţi şi sumele stabilite cu titlu de cheltuieli de judecată pentru care s-a început executarea silită. De asemenea, s-a dispus înfiinţarea popririi asupra conturilor D - avocat pe suma datorată în contul deciziei de impunere cu titlu de impozit anticipat pe anul 2016 pentru venitul din activităţi juridice şi contribuţii de asigurări sociale de sănătate aferent anului 2016, până la concurenţa sumei de 12.416,50 lei.

17. Codul de procedură fiscală prevede constatarea compensării ca modalitate de stingere a obligaţiilor fiscale doar prin act administrativ fiscal ce nu poate fi înlocuit prin încheiere a executorului judecătoresc, creditorul obligaţiei având la îndemână calea procedurală administrativă şi pe cea contencioasă în obligarea organului fiscal la efectuarea compensării.

18. Intimatele D şi F au invocat excepţia tardivităţii completării obiectului cererii introductive de instanţă, precum şi excepţia tardivităţii completării criticilor de nelegalitate/ considerentelor cererii introductive de instanţă.

19. Prin Sentinţa civilă nr. 9.450 din 26.07.2016 pronunţată de Judecătoria Constanţa a fost respinsă ca neîntemeiată excepţia tardivităţii completării obiectului cererii introductive de instanţă, a fost admisă în parte contestaţia la executare formulată de A prin B, au fost anulate adresele de înfiinţare a popririi, precum şi înştiinţările efectuate de E în dosarele de executare silită, având ca obiect sumele datorate de F - societate de avocaţi rezultate din decontul de T.V.A. pentru luna aprilie 2016 şi sumele datorate de D - avocat în baza deciziei de impunere, fiind menţinute celelalte acte de executare.

20. Împotriva acestei sentinţe a formulat apel contestatoarea A prin B, prin care a solicitat admiterea apelului, susţinând că instanţa de fond nu a motivat hotărârea de menţinere a actelor de executare, altele decât cele anulate, şi, în mod greşit, a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată, întrucât nu are vreo culpă procesuală, reiterând motivele invocate prin cererea introductivă de instanţă.

21. Intimatele D şi F au formulat apel împotriva Sentinţei civile nr. 9.450 din 26.07.2016 prin care au solicitat admiterea apelului şi schimbarea în parte a sentinţei apelate, în sensul respingerii integrale a contestaţiei la executare formulate de A prin B.

22. În motivarea cererii de apel au invocat apelantele omisiunea instanţei de fond de a soluţiona excepţiile invocate în primul ciclu procesual prin întâmpinare şi greşita soluţionare a excepţiei tardivităţii completării criticilor de nelegalitate/ considerentelor cererii introductive de instanţă. Pe fondul cauzei au arătat că, în mod nelegal, a reţinut instanţa de fond incidenţa prevederilor art. 224 din Codul de procedură fiscală, întrucât acestea instituie interdicţia de a executa silit veniturile din bugetul general consolidat, situaţie care nu se verifică. În speţă, nu a existat nicio executare silită asupra impozitelor, taxelor sau altor venituri ale bugetului de stat, deoarece, la momentul în care au fost înfiinţate cele două popriri, sumele ce au fost ulterior virate în contul de reconsemnări al executorului judecătoresc nu constituiau un venit al bugetului general consolidat, ci se aflau în contul F, ca parte din veniturile obţinute din avocatură, şi nu se poate aprecia că sumele respective reprezentau venituri ale bugetului consolidat. Fiind veniturile sale, putea dispune de sumele respective de orice manieră.

23. Prin Decizia civilă nr. 948 din 19.04.2017 pronunţată de tribunal au fost admise apelurile formulate, a fost anulată sentinţa apelată şi reţinută cauza spre rejudecarea fondului

24. Intimatele D şi F au formulat cerere de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru rezolvarea de principiu a chestiunii de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei, respectiv dacă în raport cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 22/2002 titlurile executorii pronunţate împotriva unei structuri subordonate Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală pot face Obiectul executării silite în maniera reglementată de art. 781 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

V. Motivele reţinute de titularul sesizării care susţin admisibilitatea procedurii

25. Analizând cererea, instanţa de trimitere a constatat admisibilă sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în conformitate cu prevederile art. 519 din Codul de procedură civilă, motivat de faptul că:

a) de lămurirea modului de interpretare a dispoziţiilor art. 781 alin. (3) din Codul de procedură civilă, respectiv dacă, în raport cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 22/2002, titlurile executorii pronunţate împotriva unei structuri subordonate Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală pot face obiectul executării silite în maniera reglementată de art. 781 alin. (3) din Codul de procedură civilă, depind soluţionarea apelului împotriva sentinţei care a avut ca obiect contestaţie la executarea silită formulată de A prin B împotriva actelor de executare efectuate de executorul judecătoresc, motivele de apel invocate în cauză, precum şi apărările intimatelor vizând interpretarea acestor dispoziţii legale;

b) problema de drept este nouă, deoarece Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat prin vreo altă hotărâre cu privire la chestiunea de drept supusă analizei în prezenta cauză;

c) problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii.

VI. Punctul de vedere al completului de judecată

26. În speţă intimatele D şi F au formulat cerere de executare silită a titlurilor executorii constând în hotărâri judecătoreşti irevocabile prin care Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată, precum şi la întoarcerea executării silite.

27. Executorul judecătoresc a înfiinţat poprirea asupra conturilor A - Activitatea de Trezorerie şi Contabilitate Publică, iar ulterior, în 16 mai 2016, a dispus înfiinţarea popririi, în conformitate cu dispoziţiile art. 781 alin. (3) din Codul de procedură civilă, asupra sumelor de bani pe care D le datorează B, conform deciziei de impunere privind plăţi anticipate cu titlu de impozit pe venit, până la concurenţa sumei, şi asupra sumelor de bani datorate de F conform decontului de T.V.A. aferent lunii aprilie 2016, până la concurenţa sumei.

28. În opinia instanţei, în toate cazurile de executare silită, executorul judecătoresc are obligaţia efectuării actelor de executare silită cu respectarea inclusiv a dispoziţiilor art. 727 lit. f) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora nu sunt supuse urmăririi silite bunurile declarate neurmăribile în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege.

29. Decizia de impunere privind plăţi anticipate cu titlu de impozit pe venit şi decontul de TVA constituie titluri de creanţă prin care au fost stabilite taxe şi impozite datorate bugetului de stat. Prin urmare, sumele de bani stabilite prin aceste titluri de creanţă, în raport cu dispoziţiile art. 224 din Codul de procedură fiscală, au natura unor bunuri care au un regim special de circulaţie şi care pot fi urmărite silit doar cu respectarea regimului special prescris de lege.

30. În consecinţă, instanţa a opinat că titlurile executorii pronunţate împotriva unei structuri subordonate Agenţiei Naţionale de Administrate Fiscală pot face obiectul executării silite în maniera reglementată de art. 781 alin. (3) din Codul de procedură civilă numai cu respectarea dispoziţiilor art. 727 lit. f) din acelaşi act normativ.

31. S-a menţionat în sesizare existenţa Deciziei nr. 953 din 20.04.2017 a aceleiaşi instanţe, pronunţată într-o cauză similară.

VII. Punctele de vedere ale părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

32. În opinia intimatelor, dispoziţiile art. 781 alin. (3) din Codul de procedură civilă nu conţin nicio derogare în ce priveşte titlurile executorii pronunţate împotriva unei structuri subordonate Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, iar prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 22/2002 nu interzic executarea silită a titlurilor executorii pronunţate împotriva unei structuri subordonate a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală sau a altei instituţii sau autorităţi publice, ci, dimpotrivă, prin art. 3 se prevede că, în cazul în care instituţiile publice nu îşi îndeplinesc obligaţia de piaţă în termenul prevăzut la art. 2, creditorul va putea solicita efectuarea executării silite potrivit Codului de procedură civilă şi/sau potrivit altor dispoziţii legale aplicabile în materie. Prin urmare, punerea în executare poate avea loc în oricare din formele şi modalităţile reglementate de Codul de procedură civilă, adică inclusiv în maniera reglementată de art. 781 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

33. Contestatoarea A prin B, deşi citată cu menţiunea să îşi exprime punctul de vedere cu privire la cererea de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, nu a transmis nicio opinie în acest sens.

VIII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie

34. Prin punctele de vedere exprimate s-a arătat că, în raport cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 22/2002, titlurile executorii pronunţate împotriva unei structuri subordonate Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (A.N.A.F.) pot face obiectul executării silite, în condiţiile de drept comun reglementat de Codul de procedură civilă, inclusiv în maniera prevăzută de dispoziţiile art. 781 alin. (3) din Codul de procedură civilă. În acest sens, opiniile teoretice au fost unanime în a aprecia că Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 nu interzice executarea prin poprire a titlurilor executorii obţinute împotriva unităţilor bugetare, inclusiv A.N.A.F.

35. Au existat răspunsuri care, depăşind conţinutul întrebării, prin raportare la aspectele concrete ale litigiului în care s-a formulat respectiva sesizare, au precizat şi faptul că poprirea se poate înfiinţa numai ţinând seama şi de celelalte dispoziţii legale în materie, cum sunt dispoziţiile art. 727 lit. f) din Codul de procedură civilă coroborate cu cele ale art. 224 din Codul de procedură fiscală, din care rezultă că nu se pot umflări bunurile declarate neurmăribile, cum sunt creanţele fiscale

36. Doar în opinia Tribunalului Mureş se tratează distinct posibilitatea compensării de drept a creanţelor fiscale, operată de executor, cu motivarea că art. 167 alin. (1) din Codul de procedură fiscală nu distinge, fiind posibilă poprirea asupra sumelor datorate de creditor, chiar neexigibile.

37. S-au depus hotărâri pronunţate de Tribunalul Covasna, Tribunalul Vrancea, Judecătoria Pucioasa şi Judecătoria Botoşani şi Tribunalul Constanţa în litigii privind validarea popririi.

Cu excepţia hotărârii Judecătoriei Pucioasa, definitivă prin respingerea apelului, şi a celei ataşate sesizării, pronunţată tot de instanţa de trimitere, Tribunalul Constanţa, în care calitatea de debitor este deţinută de o unitate din structura Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în celelalte litigii debitor este unitatea administrativ-teritorială, iar terţ poprit - unitatea de trezorerie locală, neexistând o situaţie de genul celei prezentate în cauză, în care creditorul şi debitorul au creanţe reciproce şi conturi deschise la acelaşi terţ poprit. În toate aceste dosare s-a dispus validarea popririi, fără a se reţine incompatibilitatea între dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 22/2002 şi dreptul comun în materia executării silite, care s-ar exclude reciproc, şi nici problema caracterului, urmăribil sau nu, al sumelor indisponibilizate.

38. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat prin Adresa nr. 2.855/C/5005/III-5/2017 din 20 decembrie 2017 că, la nivelul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar civil, nu s-a verificat şi nu se verifică, în prezent, practica judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii.

IX. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale

39. Curtea Constituţională a respins atât excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei Guvernului nr. 22/2002, în ansamblu, aşa cum rezultă din Decizia nr. 815/2007, Decizia nr. 127/2008, Decizia nr. 784/2009, Decizia nr. 1.103/2009 şi Decizia nr. 176/2011, enumerate cu titlu exemplificativ, cât şi excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 şi 3 din actul normativ anterior menţionat, în acest sens fiind Decizia nr. 842/2006, Decizia nr. 196/2007, Decizia nr. 231/2007, Decizia nr. 479/2007 şi Decizia nr. 213/2010.

X. Raportul asupra chestiunii de drept

40. Prin raportul întocmit în cauză, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, s-a arătat că sesizarea nu întruneşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă.

XI. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

41. În privinţa regularităţii sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, legiuitorul, în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, instituie o serie de condiţii de admisibilitate pentru declanşarea acestei proceduri, condiţii care se impun a fi întrunite în mod cumulativ, respectiv:

- existenţa unei cauze aflate în curs de judecată;

- cauza să fie soluţionată în ultimă instanţă;

- cauza care face obiectul judecăţii să se afle în competenţa legală a unui complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului învestit să soluţioneze cauză;

- ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei în curs de judecată;

- chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate şi asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să nu fi statuat.

42. Procedând la analiza asupra admisibilităţii sesizării, se constată că primele trei condiţii sunt îndeplinite, întrucât Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ă fost sesizată de un complet al Tribunalului Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, învestit cu soluţionarea, în ultimă instanţă, după admiterea apelului, anularea sentinţei şi reţinerea cauzei pentru judecarea fondului, a unei contestaţii la executare sub forma popririi, potrivit dispoziţiilor din materia executării silite ale Codului de procedură civilă.

43. Astfel, tribunalul este legal învestit cu soluţionarea, ca instanţă de apel, în fond, a unei cauze în care se contestă actele de executare emise de executorul judecătoresc, înştiinţări de înfiinţare a popririi şi încheieri de actualizare creanţe, hotărârea ce urmează a se pronunţa fiind definitivă.

44. Pentru a statua în legătură cu îndeplinirea celorlalte două condiţii de admisibilitate trebuie identificată problema de drept ce constituie obiect al sesizării. Aceasta întrucât, potrivit jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procedura hotărârii prealabile are menirea de a elimina riscul apariţiei unei practici neunitare, printr-o rezolvare de principiu a unei chestiuni de drept esenţiale (în sensul existenţei unui raport de dependenţă între lămurirea chestiunii de drept ce constituie obiectul sesizării şi soluţionarea pe fond a cauzei) şi controversate, cu caracter de noutate, care să prezinte 0 dificultate de interpretare suficient de mare în măsură să reclame intervenţia instanţei supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept şi al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securităţii raporturilor juridice deduse judecăţii.

45. Cum art. 519 din Codul de procedură civilă nu defineşte noţiunea de „chestiune de drept”, în doctrină şi în jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a arătat că pentru a fi vorba de o problemă de drept reală trebuie ca norma de drept disputată să fie îndoielnică, imperfectă (lacunară) sau neclară, fie din cauză că acest text este incomplet, fie pentru că nu este corelat cu alte dispoziţii legale, fie pentru că se pune problema că nu ar mai fi în vigoare.

46. Problema de drept ce constituie obiect al prezentei sesizări este enunţată astfel: „Dacă în raport cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 22/2002 titlurile executorii pronunţate împotriva unei structuri subordonate Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală pot face obiectul executării silite în maniera reglementată de art. 781 alin. (3) din Codul de procedură civilă”.

47. Deşi consideră că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate, susţinând că motivele de apel şi apărările intimatelor vizează interpretarea dispoziţiilor art. 781 alin. (3) din Codul de procedură civilă în raport cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 22/2002, instanţa de trimitere nu arată, în mod concret, ce aspect din contestaţia formulată impune lămurirea înţelesului textelor de lege indicate în sesizare. Întrebarea nu are legătură cu obiectul litigiului, astfel că răspunsul nu ar duce la soluţionarea problemei litigioase şi nici nu reprezintă o chestiune de drept controversată care să creeze premisele unor interpretări diferite ale textului de lege.

48. În acest sens, verificând cadrul procesual în care a fost formulată sesizarea, din perspectiva legăturii cu cauza a întrebării formulate, se reţin următoarele:

49. Dosarul se află în faza procesuală a rejudecării în fond la instanţa de apel după ce sentinţa primei instanţe a fost anulată pentru nesoluţionarea a două excepţii invocate de intimaţii creditori: aceea a inadmisibilităţii contestaţiei la executare şi cea a tardivităţii completării contestaţiei la executare împotriva executării silite înseşi. Or, aceste excepţii cu caracter dirimant, ce s-ar opune soluţionării pe fond a contestaţiei la executare, nu apar a fi fost soluţionate anterior sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu problema care constituie, în opinia instanţei de trimitere, unul dintre motivele de contestaţie.

50. Pe de altă parte, presupunând că instanţa va trece la analiza fondului cauzei, verificând problema litigioasă din dosar, rezultă că motivele de contestaţie la executare pe care instanţa de trimitere trebuie să le rezolve sunt:

- posibilitatea de a actualiza creanţele din titlurile executorii reprezentând cheltuieli de judecată, motivul iniţial;

- posibilitatea de a înfiinţa poprirea nu doar asupra conturilor deschise de debitoare, instituţie de administrare fiscală, la unitatea de trezorerie, dar şi asupra unor sume de bani reprezentând obligaţii fiscale pe care, la rândul său, creditorul le are de achitat debitoarei şi, în acest caz, dacă operează o compensare a acestor creanţe, motivul din completarea la contestaţie.

51. Întrebarea instanţei de trimitere, dacă titlurile pronunţate împotriva unei structuri subordonate Agenţiei Naţionale de Administrate Fiscală şi supuse regimului juridic instituit de Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002, în privinţa executării lor, pot face obiectul executării silite prin poprire, în forma reglementată de art. 781 alin. (3) din Codul de procedură civilă, respectiv prin înfiinţarea popririi şi asupra bunurilor pe care creditorul le datorează debitorului, nu are legătură cu soluţionarea niciunuia dintre aceste motive de contestaţie.

52. Mai mult, chiar din punctul de vedere exprimat asupra fondului sesizării rezultă preocuparea instanţei de trimitere asupra unui alt aspect, ce nu a fost cuprins în întrebare, respectiv dacă în acest tip de cauze sunt aplicabile dispoziţiile art. 727 lit. f) din Codul de procedură civilă care se referă la Obiectul popririi, respectiv la caracterul urmăribil sau nu al sumelor de bani poprite. Această împrejurare se deduce din faptul că, în această parte a sesizării, instanţa, fără a aprecia în ce mod Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 influenţează procedura de executare silită, a redat, ca circumstanţă factuală ce necesită lămurire, doar situaţia în care executorul judecătoresc a înfiinţat poprire asupra sumelor de bani pe care înşişi creditorii le datorează debitorului, reprezentând plăţi anticipate cu titlu de impozit pe venit, respectiv decont de TVA, venituri care, în opinia instanţei, au un regim special de circulaţie şi care pot fi urmărite silit doar cu respectarea regimului special prescris de lege, reglementat de art. 224 din Codul de procedură fiscală şi de art. 727 lit. f) din Codul de procedură civilă, potrivit căruia nu sunt supuse urmăririi silite bunurile declarate neurmăribile în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege.

53. Se apreciază că instanţa de trimitere nu şi-a respectat obligaţia de a identifica problema de drept concretă şi în legătură cu cauza dedusă judecăţii, iar rezolvarea punctuală a întrebării nu ar duce la soluţionarea contestaţiei, întrucât, deşi întrebarea pare a se referi la concursul dintre legea specială în materia executării creanţelor bugetare şi dreptul comun al executării silite, atunci când există datorii reciproce între creditor şi debitor, din punctul de vedere exprimat rezultă că obiectul de interes pentru instanţa de trimitere este altul decât cel punctat în întrebarea prealabilă, respectiv nu compatibilitatea celor două proceduri, ci natura veniturilor care pot constitui obiect al urmăririi în procedura de poprire.

54. Nefiind indicat punctual un anume articol din această ordonanţă care s-ar opune aplicării dreptului comun, problema compatibilităţii dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 22/2002 cu procedura popririi nu prezintă o controversă la nivelul interpretării normei juridice şi nu comportă o reală dificultate, care să necesite interpretarea textului de lege în procedura reglementată de art. 519 din Codul de procedură civilă. Jurisprudenţa şi opiniile teoretice ale instanţelor depuse în dosarul sesizării arată, în unanimitate, că Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 nu se opune demarării procedurii de executare silită prin poprire, inclusiv sub forma art. 781 alin. (3) din Codul de procedură civilă, cu atât mai mult cu cât art. 3 din textul de lege menţionat stabileşte expres c㠄în cazul în care instituţiile publice nu îşi îndeplinesc obligaţia de plată în termenul prevăzut la art. 2, creditorul va putea solicita efectuarea executării silite potrivit Codului de procedură civilă şi/sau potrivit altor dispoziţii legale aplicabile în materie”.

55. Este evident, în accepţiunea opiniilor exprimate, că procedura execuţională de drept comun, inclusiv excepţiile prevăzute de Codul de procedură civilă ce ţin de natura bunurilor urmărite, se aplică în integrum tuturor creanţelor supuse executării, prin urmare şi celor care au intrat în sfera de reglementare a Ordonanţei Guvernului nr. 22/2002, neexistând nicio justificare pentru aplicarea trunchiată sau parţială a textului de lege.

56. Coroborarea art. 781 alin. (3) cu art. 727 lit. f) din Codul de procedură civilă şi cu art. 224 din Codul de procedură fiscală, ce vizează tipul de bunuri mobile incorporale ce pot fi executate silit prin poprire, reprezintă exclusiv un aspect de aplicare a legii. Prin urmare, pentru interpretarea corectă a prevederilor legale în materia popririi creanţelor datorate către/de către organele fiscale, este suficient a se realiza analiza de conţinut a normelor care guvernează natura fiscală a acestora, în corelare cu cele care reglementează dreptul comun în materie, pentru a stabili care este sfera situaţiilor de fapt concrete la care norma juridică respectivă se referă şi a se asigura astfel corecta aplicare a acelei norme.

57. Astfel cum s-a statuat constant în jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şt Justiţie - Completul pentru soluţionarea unor chestiuni de drept, în procesul aplicării legii, judecătorul este cei care trebuie să stabilească conţinutul exact al normei puse în faţa sa, din care trebuie să extragă esenţa aplicabilă la cazul concret. Rolul instanţelor de judecată este aceia de a realiza o interpretare cazuală sau judiciară, care presupune ca, anterior soluţionării cauzei, să se studieze circumstanţele particulare ale speţei deduse judecaţii, să se realizeze calificarea juridică a cererii şi, ulterior, interpretarea normei de drept şi aplicarea acesteia, pentru emiterea actului jurisdicţional final (a se vedea Decizia nr. 16/2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept).

58. Or, asemenea operaţiuni de interpretare şi aplicare a textului de lege la diferite circumstanţe ce caracterizează fiecare litigiu nu pot fi atribuite completului constituit pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile, ci revin instanţei de judecată învestite cu soluţionarea cauzei, întrucât mecanismul procedural reglementat prin art. 519 din Codul de procedură civilă nu poate fi deturnat de la scopul firesc al unificării practicii judiciare şi utilizat pentru tranşarea în concret a aspectelor litigioase aflate pe rolul instanţei de trimitere. În acest sens instanţa este cea care trebuie să verifice dacă sumele de bani pe care creditorul le datorează debitorului se află sub regimul bunurilor neurmăribile, fiind din categoria celor de care debitorul nu poate dispune pentru sine.

59. Chiar dacă instanţa de trimitere consideră că are a cerceta şi în ce măsură creanţele indisponibilizate se pot compensa, în ipoteza în care părţile au obligaţii fiscale reciproce, se constată că aceasta nu a formulat o astfel de întrebare. Prin urmare, în condiţiile în care în sesizare nu s-au făcut trimiteri la dispoziţiile art. 167 alin. (1) şi (7) din Codul de procedură fiscală referitoare la compensarea creanţelor, orice demers din partea completului învestit cu soluţionarea sesizării de identificare a textului de lege neclar aplicabil în situaţia dedusă judecăţii presupune o depăşire a limitelor învestirii, prin adăugarea de valenţe noi în analiza sesizării, ceea ce legea nu permite, întrucât ar determina o judecată efectivă a cauzei, şi nu un proces de interpretare a unui act normativ.

60. În plus, după cum s-a arătat anterior, analiza hotărârilor pronunţate şi a punctelor de vedere exprimate nu oferă indicii privind probabilitatea apariţiei unei practici neunitare cu privire la executarea silită prin poprire a unei instituţii bugetare, inclusiv în forma reglementată de art. 781 alin. (3) din Codul de procedură civilă, în sensul că nu s-a înregistrat nicio opinie conform căreia Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 ar împiedica iniţierea unei proceduri de executare silită prin poprire, normele aplicabile fiind suficient de clare şi previzibile pentru a nu genera dificultăţi de interpretare.

61. În concluzie, în limitele sesizării stabilite prin întrebarea formulată de instanţa de trimitere, se constată că aceasta nu are legătură cu problema litigioasă, că, prin conţinutul ei, nu enunţă o veritabilă chestiune de drept ce ar putea genera practică neunitară şi care se impune a fi rezolvată în mecanismul de unificare a practicii judiciare reglementat de art. 519 din Codul de procedură civilă, soluţionarea cauzei presupunând aplicarea coroborată a textelor de lege incidente în materie. Pentru aceste motive, se apreciază că sesizarea nu îndeplineşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de lege.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 521 cu referire la art. 519 din Codul de procedură civilă,

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 24.073/212/2014*, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „în raport cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 22/2002, titlurile executorii pronunţate împotriva unei structuri subordonate Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală pot face obiectul executării silite în maniera reglementată de dispoziţiile art. 781 alin. (3) din Codul de procedură civilご.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 martie 2018.

 

PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE IULIA

CRISTINA TARCEA

Magistrat-asistent,

Ileana Peligrad

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.