MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 516/2018

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 516         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 22 iunie 2018

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 306 din 8 mai 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (5) teza a două din Legea nr. 360/2002 privind statutul poliţistului

 

ORDONANŢE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

50. - Ordonanţă de urgenţă privind implementarea Programului guvernamental „INVESTEŞTE ÎN TINE”

 

433. - Hotărâre privind unele măsuri pentru organizarea Zilei Justiţiei în anul 2018

 

435. - Hotărâre pentru modificarea anexei nr. 40 la Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016

 

440. - Hotărâre privind aprobarea Notei de fundamentare referitoare la necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului „Sistemul informatic integrat pentru emiterea actelor de stare civilă - SIIEASC”

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.443. - Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici pentru aprobarea formatului standard, a termenelor şi modalităţii de transmitere a datelor privind comisiile paritare şi acordurile colective

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 306

din 8 mai 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (5) teza a două din Legea nr. 360/2002 privind statutul poliţistului

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (5) din Legea nr. 360/2002 privind statutul poliţistului, excepţie ridicată de Nina Horobeţ, în Dosarul nr. 20.475/3/2016 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.835D/2016.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece, având în vedere deciziile Curţii Constituţionale, aspectele tehnice ce vizează accesul în funcţia de poliţist pot fi reglementate prin ordine ale ministrului de resort. Or, fiind candidată la un concurs pentru ocuparea funcţiei de poliţist, autoarea excepţiei nu este parte a unui raport de serviciu, care ia naştere doar prin actul de numire. Cu privire la situaţia transferului din cadrul altor funcţii publice, situaţie în care, însă, nu se află autoarea excepţiei, susţine că aspectele esenţiale pentru ocuparea posturilor nu se pot reglementa prin ordin, ci prin lege organică, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

4. Prin Sentinţa civilă nr. 5.788 din 19 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 20.475/3/2016, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 10 alin. (5) din Legea nr. 360/2002 privind statutul poliţistului. Excepţia a fost invocată de reclamanta Nina Horobeţ, în cadrul acţiunii de contencios administrativ având ca obiect soluţionarea cererii de anulare a actului administrativ - tabelul centralizator cu rezultatele obţinute de către candidaţii la concursul organizat la data de 12 mai 2016, în vederea ocupării posturilor vacante de agent principal, prevăzute la poz. 299 din Statutul de organizare

al structurii judeţene pentru imigrări, din cadrul Serviciului pentru Imigrări al judeţului Tulcea, şi obligarea la refacerea tabelului conform criteriilor din anunţul de participare.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine că poliţistul este funcţionar public civil cu statut special, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, iar, în această calitate, poliţistul este subiect al unui raport de serviciu care ia naştere, se execută şi încetează în condiţii speciale. De aceea, aspectele esenţiale care vizează inclusiv ocuparea funcţiilor de poliţist în condiţiile art. 9 alin. (21), (22) şi

(3) din Legea nr. 360/2002, ca element al naşterii raportului de serviciu, se referă în mod intrinsec la statutul poliţistului, statut care trebuie reglementat prin lege organică, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, respectiv Legea nr. 360/2002. Organizarea concursurilor, inclusiv pentru ocuparea funcţiilor de poliţist în condiţiile art. 9 alin. (21), (22) şi (3) din lege, se referă la naşterea raportului de serviciu. De aceea, organizarea unor astfel de concursuri, ţinând seama de statutul poliţistului, trebuie reglementată, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, prin lege organică, şi nu prin Ordinul ministrului internelor şi reformei administrative nr. 665/2008 privind unele activităţi de management resurse umane în unităţile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative. Or, dispoziţiile de lege nu numai că nu reglementează procedura organizării şi desfăşurării concursurilor pentru ocuparea funcţiilor de poliţist, în condiţiile art. 9 alin. (21), (22) şi (3), ci deleagă reglementarea acestora ministrului de interne, care este abilitat să adopte ordine. În final, se invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 392 din 2 iulie 2014 şi nr. 172 din 24 martie 2016 şi se susţine că, având în vedere principiile enunţate prin acestea, dispoziţiile de lege criticate încalcă art. 1 alin. (4) şi (5) şi art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie.

6. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal nu şi-a exprimat opinia asupra temeiniciei excepţiei de neconstituţionalitate.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate,

8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 172 din 24 martie 2016. În situaţia textului de lege criticat, argumentele reţinute în această decizie sunt valabile mutatis mutandis în prezenta cauză, în care este vorba despre condiţiile esenţiale ale ocupării postului de poliţist. Reiterând considerentele acestei decizii, Guvernul arată că, din perspectiva similitudinii reglementării conţinute de art. 10 alin. (5) din Legea nr. 360/2002 cu cea a art. 18 din aceeaşi lege, declarat neconstituţional prin Decizia nr. 172 din 24 martie 2016, atât criticile formulate, cât şi argumentele reţinute de Curte sunt valabile şi în analiza prezentei excepţii de neconstituţionalitate.

9. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. Astfel, în primul rând, arată că poliţistul este funcţionar public civil cu statut special, fiind învestit cu exerciţiul autorităţii publice. Poliţistul este subiect al unui raport de serviciu, raport care ia naştere, se execută şi încetează în condiţii speciale. De aceea, aspectele esenţiale ce vizează cele trei elemente ale raporturilor de serviciu se referă în mod intrinsec la statutul poliţistului, statut care este reglementat prin lege organică, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, respectiv Legea nr. 360/2002. Modalităţile şi condiţiile de recrutare şi selecţionare a candidaţilor la concursurile de admitere în instituţiile de învăţământ proprii şi la ocuparea funcţiilor de poliţist pot fi stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne. Această atribuţie a ministrului afacerilor interne, de a adopta norme secundare în vederea desfăşurării concursului de admitere în instituţiile de învăţământ proprii şi de ocupare a funcţiilor de poliţist, îi conferă o anumită marjă de apreciere în acest sens. Dreptul de apreciere pe care legea îl conferă acestuia este menit să asigure normelor administrative de organizare a concursului acea flexibilitate necesară bunei organizări, în funcţie de aspecte care pot diferi de la un an la altul, de la un concurs la altul, cum ar fi, spre exemplu, numărul de posturi care pot fi ocupate, modificările care intervin în conţinutul bibliografiei etc. În atare condiţii, dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5) şi art. 73 alin. (3) lit. j) din Legea fundamentală nu sunt nesocotite. Astfel, nu se realizează delegarea unei atribuţii ce aparţine în exclusivitate legiuitorului, către un membru al Guvernului. De asemenea, dispoziţiile criticate respectă şi componenţa constituţională referitoare la previzibilitatea şi accesibilitatea legii, întrucât personalul vizat se poate raporta la un act normativ emis în temeiul legii, fiind în măsură să îşi adapteze conduita în mod corespunzător şi să aibă reprezentarea precisă a recrutării şi selecţionării candidaţilor la concursurile de admitere în instituţiile de învăţământ proprii şi la ocuparea funcţiilor de poliţist. Totodată, dispoziţiile legale criticate nu aduc atingere principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor, întrucât se aplică în mod egal tuturor celor aflaţi în situaţia prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare. Se invocă, în acest sens, deciziile Curţii Constituţionale nr. 107 din 13 iunie 2000 şi nr. 781 din 17 noiembrie 2015. În final, se arată că dispoziţiile art. 30 şi ale art. 78 din Constituţie nu au incidenţă în cauza de faţă.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din actul de sesizare, îl constituie prevederile art. 10 alin. (5) din Legea nr. 360/2002 privind statutul poliţistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 25 februarie 2016, având următorul conţinut: „Recrutarea şi selecţionarea candidaţilor la concursurile de admitere în instituţiile de învăţământ proprii şi la ocuparea funcţiilor de poliţist în condiţiile art. 9 alin. (21), (2*) şi (3) se realizează potrivit normelor stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne”. Anterior acestei modificări, dispoziţiile art. 10 alin. (5) din Legea nr. 360/2002 aveau următorul conţinut: „Criteriile privind selecţionarea poliţiştilor candidaţi pentru concursurile de admitere în instituţiile de învăţământ proprii, precum şi selecţionarea specialiştilor se stabilesc prin ordin al ministrului de interne”. Curtea reţine că aceste dispoziţii conţin două teze diferite, şi anume: teza întâi, referitoare la recrutarea şi selecţionarea candidaţilor la concursurile de admitere în instituţiile de învăţământ proprii, şi teza a doua, referitoare la recrutarea şi selecţionarea candidaţilor la ocuparea funcţiilor de poliţist în condiţiile art. 9 alin. (21), (22) şi (3). Întrucât, în speţă, se critică reglementarea privind ocuparea funcţiilor de poliţist în condiţiile art. 9 alin. (21), (22) şi (3), Curtea reţine ca obiect al excepţiei doar dispoziţiile art. 10 alin. (5) teza a două din Legea nr. 360/2002.

13. Dispoziţiile art. 9 alin. (21), (22) şi (3) din aceeaşi lege, la care fac referire prevederile de lege criticate, au următorul cuprins:

„(21) în raport cu nevoile operative ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne, pentru ocuparea funcţiilor de execuţie vacante pot fi reîncadrate ca poliţişti persoane cărora le-au încetat raporturile de serviciu în condiţiile art. 69 alin. (1) lit. b),

d)-f) şi j), care au studii corespunzătoare cerinţelor postului şi îndeplinesc condiţiile legale, potrivit categoriei din care au făcut parte.

(22) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), pentru reducerea deficitului de poliţişti în structurile Ministerului Afacerilor Interne, pot fi încadrate direct sau transferate din instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, pe funcţii de execuţie vacante de poliţist, persoane cu studii corespunzătoare cerinţelor postului şi care îndeplinesc condiţiile legale.

(3) Pentru unele funcţii pot fi încadraţi direct sau transferaţi din instituţiile publice de apărare şi siguranţă naţională specialişti cu studii corespunzătoare cerinţelor postului şi care îndeplinesc condiţiile legale.”

14. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) şi (5) privind principiul separaţiei puterilor în stat şi cei al obligativităţii respectării legilor, a Constituţiei şi a supremaţiei sale, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii, art. 31 privind dreptul la informaţie, art. 73 alin. (3) lit. j) privind reglementarea prin lege organică a statutului funcţionarilor publici şi în art. 78 privind intrarea în vigoare a legii.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, aşa cum reiese din actele dosarului, autoarea excepţiei a candidat la concursul din 12 mai 2016 pentru ocuparea posturilor vacante de agent principal în cadrul Serviciului pentru Imigrări al judeţului Tulcea, prin recrutarea candidaţilor din sursă externă, în baza art. 9 din Legea nr. 360/2002.

16. Referitor la statutul poliţistului, prin Decizia nr. 392 din 2 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 11 septembrie 2014, paragraful 17, prin Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015, paragraful 24, sau prin Decizia nr. 172 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 25 aprilie 2016, paragraful 17, Curtea a statuat că poliţistul este funcţionar public civil, cu statut special, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, şi că, în conformitate cu art. 2 alin. (1) din aceeaşi lege, poliţistul este învestit cu exerciţiul autorităţii publice. În considerarea acestor prevederi legale, statutul său juridic cunoaşte elemente derogatorii de la dispoziţiile generale care reglementează raporturile de muncă, respectiv Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, poliţistul este subiect al unui raport de serviciu, raport care ia naştere, se execută şi încetează în condiţii speciale. De aceea, aspectele esenţiale ce vizează cele trei elemente ale raporturilor de serviciu se referă în mod intrinsec la statutul poliţistului, statut care este reglementat prin lege organică, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, respectiv Legea nr. 360/2002.

17. În ceea ce priveşte dispoziţiile de lege criticate - art. 10 alin. (5) teza a două din Legea nr. 360/2002 -, Curtea reţine că, potrivit acestora, recrutarea şi selecţionarea candidaţilor la ocuparea funcţiilor de poliţist în condiţiile art. 9 alin. (21), (2*) şi (3) se realizează potrivit normelor stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne. Dispoziţiile de lege criticate fac parte din secţiunea 1: „Selecţionarea şi pregătirea poliţiştilor” a capitolului II - „Cariera poliţistului”a Legii nr. 360/2002. Regula în materia ocupării funcţiilor vacante de poliţist este prevăzută la art. 9 alin. (1) şi (2) din lege, potrivit căruia poliţiştii provin, de regulă, din rândul absolvenţilor instituţiilor de învăţământ ale Ministerului de Interne, iar ofiţerii de poliţie pot proveni şi din rândul agenţilor de poliţie, absolvenţi cu diplomă de licenţă sau echivalentă, ai instituţiilor de învăţământ superior cu profil corespunzător specialităţilor necesare poliţiei. Dispoziţiile art. 9 alin. (21), (22) şi (3) din aceeaşi lege reglementează trei ipoteze speciale de ocupare a funcţiilor vacante de poliţist, de către: persoane cărora le-au încetat raporturile de serviciu în condiţiile art. 69 alin. (1) lit. b), d)-f) şi j), care au studii corespunzătoare cerinţelor postului şi îndeplinesc condiţiile legale, potrivit categoriei din care au făcut parte [art. 9 alin. (21)]; persoane cu studii corespunzătoare cerinţelor postului şi care îndeplinesc condiţiile legale, care pot fi încadrate direct sau transferate din instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională [art. 9 alin. (22)]; specialişti cu studii corespunzătoare cerinţelor postului şi care îndeplinesc condiţiile legale, care pot fi încadraţi direct sau transferaţi din instituţiile publice de apărare şi siguranţă naţională, [art. 9 alin. (3)]. Potrivit art. 9 alin. (5) din Legea nr. 360/2002, ocuparea funcţiilor de poliţist în condiţiile alin. (21), (22) şi (3) se realizează prin concurs sau examen, după caz.

18. Curtea reţine că, referitor la poliţişti. În materia ocupării posturilor de execuţie, a fost emis Ordinul ministrului internelor şi reformei administrative nr. 665/2008 privind unele activităţi de management resurse umane în unităţile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 833 din 11 decembrie 2008.

19. Prin Decizia nr. 172 din 24 martie 2016, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 din Legea nr. 360/2002, potrivit cărora „Posturile de conducere se ocupă prin examen sau concurs, după caz, în situaţiile şi în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administratei şi internelor.” Cu acel prilej, Curtea a reţinut că ocuparea posturilor de conducere se referă la modul de executare a raporturilor de serviciu, implicând o modificare a acestor raporturi. Aspectele privind ocuparea posturilor de conducere ţin în mod evident de cariera poliţistului şi presupun o modificare atât a atribuţiilor (a felului muncii), cât şi a salarizării. Exercitarea raportului de serviciu al poliţistului se realizează de la naşterea acestuia, prin actul de numire, şi până la încetarea lui, în condiţiile legii (paragraful 18). Curtea a mai reţinut că statutul juridic al unei categorii de personal este reprezentat de dispoziţiile de lege referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea raportului juridic de muncă în care se află respectiva categorie, (paragraful 19). Curtea a constatat că dispoziţiile legale criticate nu numai că nu reglementează procedura ocupării posturilor de conducere ale poliţiştilor, ci deleagă reglementarea acestor aspecte importante ministrului de resort, care este abilitat să adopte ordine. Având în vedere că, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, statutul funcţionarilor publici se reglementează prin lege organică şi ţinând cont de faptul că aspectele esenţiale privind ocuparea posturilor de conducere vizează o modificare a raporturilor de muncă, aceste aspecte esenţiale - cum sunt, spre exemplu, condiţiile generale de participare la examen/concurs, condiţiile de vechime necesară participării la examen/concurs, tipul probelor de examen/concurs, condiţiile în care candidaţii sunt declaraţi „admişi” şi posibilitatea de contestare - trebuie reglementate prin lege organică, urmând ca regulile specifice procedurii de ocupare a funcţiilor de conducere să fie explicate şi detaliate prin ordin al ministrului de resort. În consecinţă, Curtea a constatat că prevederile de lege criticate care instituie reglementarea acestor aspecte prin acte administrative contravin dispoziţiilor art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie (paragraful 21). Totodată, Curtea a reţinut că, potrivit dispoziţiilor de lege criticate, se ajunge la situaţia ca un aspect esenţial care vizează executarea raporturilor de serviciu să fie reglementat printr-un act administrativ. Or, normele privind ocuparea posturilor de conducere trebuie să respecte anumite cerinţe de stabilitate şi previzibilitate. Astfel, delegarea atribuţiei de a stabili aceste norme unui membru al Guvernului, prin emiterea unor acte cu caracter administrativ ce au caracter infralegal, determină o stare de incertitudine juridică, acest gen de acte având, de obicei, un grad sporit de schimbări succesive în timp (paragraful 22). Aşadar, pe fondul lacunei legislative evidenţiate mai sus, Curtea a mai reţinut că soluţia legislativă prevăzută de art. 18 din Legea nr. 360/2002 contravine normelor de tehnică legislativă, de vreme ce, potrivit Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, ordinele cu caracter normativ se emit numai pe baza şi în executarea legii, trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza şi în executarea cărora au fost emise, fără ca prin acestea să poată fi completată legea (paragraful 23).

20. Ca urmare a pronunţării acestei decizii, au fost adoptate Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 459 din 21 iunie 2016, precum şi Legea nr. 118/2017, de aprobare a acesteia, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 408 din 30 mai 2017, acte normative care au pus de acord dispoziţiile Legii nr. 360/2002 cu decizia sus-menţionată a Curţii Constituţionale. Cu acest prilej, a fost completată Legea nr. 360/2002 cu prevederi referitoare atât la ocuparea posturilor de conducere, cât şi la ocuparea posturilor de execuţie, prevederi introduse la secţiunea 4: „Ocuparea posturilor vacante” a capitolului II - „Cariera poliţistului” a Legii nr. 360/2002. Astfel, potrivit art. 2734, „Postul de execuţie vacant se ocupă prin: a) numirea absolventului instituţiei de învăţământ a Ministerului Afacerilor Interne sau care pregăteşte personal pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne; b) mutare, la cerere sau în interesul serviciului; c) concurs sau examen, după caz, în situaţiile prevăzute la art. 9 alin. (2), (21), (22) şi (3).” De asemenea, art. 2736 conţine reglementări cu privire la comisia constituită în vederea ocupării postului vacant prin concurs sau examen, art. 2739 stabileşte probele concursului sau examenului şi conţine prevederi referitoare la subiectele şi baremele de corectare/apreciere şi notare, în concordanţă cu tematica şi bibliografia stabilite, art. 2741 şi art. 2743 reglementează procedura de evaluare a probelor şi rezultatele finale, iar art. 2744 stabileşte procedura de contestare a rezultatelor.

21. Curtea constată, însă, că excepţia de neconstituţionalitate a fost invocată în cadrul soluţionării cererii de anulare a tabelului centralizator al rezultatelor la concursul organizat în data de 12 mai 2016, deci anterior completărilor aduse Legii nr. 360/2002, cu privire la ocuparea posturilor vacante de execuţie. De asemenea, Curtea observă că dispoziţiile de lege criticate nu au fost modificate sau completate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2016.

22. Având în vedere că, potrivit dispoziţiilor de lege criticate, ocuparea funcţiilor de poliţist, în condiţiile art. 9 alin. (21), (22) şi (3), se realizează potrivit normelor stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne, Curtea constată că sunt aplicabile mutatis mutandis considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 172 din 24 martie 2016, referitoare la ocuparea posturilor de conducere.

23. Astfel, procedura ocupării posturilor vacante de poliţist, chiar şi în situaţiile speciale reglementate de art. 9 alin. (21), (22) şi (3) din Legea nr. 360/2002, prin concurs sau examen, conduce la naşterea unui raport de serviciu, care se realizează prin actul de numire a poliţistului în funcţie. Aşadar, aspectele esenţiale privind ocuparea posturilor de execuţie ţin în mod evident de cariera poliţistului şi presupun reglementarea cerinţelor care pot conduce la naşterea raportului de serviciu al poliţistului. Or, dispoziţiile legale criticate nu numai că nu au reglementat procedura ocupării posturilor de execuţie ale poliţiştilor, ci au delegat reglementarea acestor aspecte ministrului de resort, care este abilitat să adopte ordine. De altfel, şi în prezent, după intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2016, dispoziţiile legale criticate au acelaşi conţinut juridic.

24. Având în vedere că statutul funcţionarilor publici se reglementează prin lege organică, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, şi ţinând cont de faptul că aspectele esenţiale privind ocuparea posturilor de execuţie ţin de naşterea raportului de serviciu, Curtea constată că aceste aspecte esenţiale - cum sunt, spre exemplu, condiţiile generale de participare la examen/concurs, condiţiile de vechime necesară participării la examen/concurs, tipul probelor de examen/concurs, condiţiile în care candidaţii sunt declaraţi „admişi” şi posibilitatea de contestare - trebuiau reglementate prin lege organică, urmând ca regulile specifice procedurii de ocupare a funcţiilor de execuţie să fie explicate şi detaliate prin ordin al ministrului de resort. Or, acestea nu erau reglementate prin lege la data susţinerii concursului a cărui anulare constituie obiectul cauzei în cadrul căreia s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate. În consecinţă, Curtea constată că prevederile de lege criticate, care instituie reglementarea acestor aspecte prin acte administrative, contravin dispoziţiilor art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie.

25. Curtea observă că dispoziţiile de lege criticate generează situaţia ca un aspect esenţial care vizează naşterea raporturilor de serviciu să fie reglementat printr-un act administrativ. Or, normele privind ocuparea posturilor de execuţie trebuie să respecte anumite cerinţe de stabilitate şi previzibilitate. Astfel, delegarea atribuţiei de a stabili aceste norme unui membru al Guvernului, prin emiterea unor acte cu caracter administrativ ce au caracter infralegal, determină o stare de incertitudine juridică, acest gen de acte având, de obicei, un grad sporit de schimbări succesive în timp. Aşadar, pe fondul lacunei legislative evidenţiate mai sus, soluţia legislativă prevăzută de art. 10 alin. (5) teza a două din Legea nr. 360/2002 contravine normelor de tehnică legislativă, de vreme ce, potrivit Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, ordinele cu caracter normativ se emit numai pe baza şi în executarea legii, trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza şi în executarea cărora au fost emise, fără ca prin acestea să poată fi completată legea. În consecinţă, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate contravin şi prevederilor art. 1 alin. (4) şi (5) din Constituţie.

26. În final, Curtea reţine că dispoziţiile art. 16 alin. (1), art. 31 şi art. 78 din Constituţie nu au incidenţă în prezenta cauză.

27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Nina Horobeţ în Dosarul nr. 20.475/3/2016 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a li-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 10 alin. (5) teza a două din Legea nr. 360/2002 privind statutul poliţistului sunt neconstituţionale.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 8 mai 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

ORDONANŢE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

privind implementarea Programului guvernamental „INVESTEŞTE ÎN TINE”

 

Având în vedere:

- implementarea măsurilor de susţinere a tinerilor prevăzute în Programul de guvernare;

- faptul cărata şomajului în rândul tinerilor este de 18,3%;

- susţinerea tinerilor în procesul de formare pentru a se realiza din punct de vedere profesional şi pentru a se integra armonios în societate;

- stimularea tinerilor în vederea asigurării unui nivel ridicat de pregătire profesională, de cultură şi educaţie;

- creşterea ocupării şi a mobilităţii forţei de muncă în rândul tinerilor, precum şi îmbunătăţirea calităţii condiţiilor de perfecţionare profesională;

- susţinerea tinerilor fără venituri sau cu venituri reduse pentru finalizarea studiilor;

- îmbunătăţirea tranziţiei de la şcoală la locul de muncă şi investirea în capacitatea de inserţie profesională a tinerilor;

- evitarea pierderii potenţialului de creştere ca urmare a scăderii nivelului calificărilor, a dispariţiei coeziunii sociale şi a ieşirilor de pe piaţa muncii;

- asigurarea posibilităţii tuturor tinerilor cu vârste sub 26 de ani de continuare a educaţiei sau de participare la programe de ucenicie sau stagiu, în termen scurt de la intrarea în şomaj sau de la absolvirea unui sistem de educaţie formală;

- sprijinirea reconversiei profesionale, creşterea calitativă a formării profesionale şi încurajarea dezvoltării profesionale a acestora;

- asigurarea unei forţe de muncă tinere şi sănătoase şi îmbunătăţirea nivelului cultural al tinerilor,

luând în considerare că îmbunătăţirea ocupării şi a nivelului de educaţie a tinerilor reprezintă priorităţi şi direcţii de acţiune de maximă importanţă şi urgenţă, fiind solicitate şi de Uniunea Europeană prin recomandările specifice de ţară, în acest sens Consiliul recomandând ca în perioada 2018-2019 România să întreprindă acţiuni astfel încât să îmbunătăţească programele de actualizare a competenţelor şi să ofere un învăţământ general de calitate, în special pentru romi şi pentru copiii din zonele rurale,

având în vedere că dacă măsurile de stimulare a pregătirii profesionale şi a ocupării nu sunt implementate foarte rapid pentru a deveni vizibile efectele macroeconomice şi bugetare de runda a doua, datorită creşterii numărului de salariaţi şi a productivităţii acestora, este posibil să fie afectate echilibrele macroeconomice şi bugetare.

Întrucât toate aceste aspecte vizează interesul public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă Programul guvernamental „INVESTEŞTE ÎN TINE”, denumit în continuare Programul, care are ca obiect facilitarea accesului la finanţare pentru tinerii cu vârsta cuprinsă între 16 ani şi până la 26 de ani şi care sunt cuprinşi în sistemul de învăţământ sau care efectuează cursuri de specializare, autorizate de către Ministerul Educaţiei Naţionale, şi după caz, de către Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale.

(2) Facilitarea accesului la finanţare constă în garantarea unui credit în valoare de maximum 40.000 lei, în proporţie de 80% de către stat prin Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru întreprinderi Mici şi Mijlocii şi prin Fondul Român de Contragarantare, exceptând dobânzile, comisioanele şi spezele bancare, precum şi în suportarea dobânzilor şi a cheltuielilor adiacente creditului.

(3) Plăţile de dobândă pentru creditul acordat, precum şi cheltuielile privind comisioanele de analiză şi de gestiune a garanţiilor vor fi suportate din bugetul de stat, prin bugetul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, al cărui preşedinte are calitatea de ordonator terţiar de credite în cadrul Secretariatului General al Guvernului.

(4) în cazul în care beneficiarul creditului nu plăteşte la scadenţă ratele de capital aferente creditului, sumele plătite de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, reprezentând dobânzi, comisioane şi speze bancare, se recuperează de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală în baza titlului executoriu emis de către aceasta.

(5) Prin derogare de la prevederile art. 4 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările şi completările ulterioare, Ministerul Finanţelor Publice este autorizat să mandateze Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Fondul Român de Contragarantare în vederea emiterii de garanţii în numele şi în contul statului, în favoarea băncilor care acordă credite persoanelor fizice în cadrul Programului.

(6) între Ministerul Finanţelor Publice şi Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru întreprinderi Mici şi Mijlocii, precum şi cu Fondul Român de Contragarantare se încheie câte o convenţie prin care se stabilesc drepturile şi obligaţiile părţilor în derularea Programului guvernamental „INVESTEŞTE ÎN TINE”.

Art. 2. - (1) Creditul acordat poate fi suplimentat cu până la 20,000 lei în cazul în care beneficiarul se angajează sau este angajat pe perioada derulării creditului.

(2) Pentru acordarea creditului beneficiarul va fi însoţit de cel puţin un codebitor, dacă nu este el angajat.

(3) în cazul beneficiarului Programului cu capacitate de exerciţiu restrânsă, pentru obţinerea creditului este necesar acordul reprezentantului legal.

(4) împrumutul se va acorda sub forma unui credit cu una sau mai multe tranşe, în funcţie de facturile prezentate la decontare sau plată directă a furnizorului pe baza facturii proformă.

(5) Creditul se acordă pentru o perioadă maximă de 10 ani, inclusiv perioada de graţie.

(6) Beneficiarul împreună cu finanţatorul stabileşte de comun acord o perioadă de graţie, cu obligaţia finanţatorului de a asigura o perioadă de graţie cel puţin egală cu perioada studiilor, nu mai mult de 5 ani, începând de la data acordării creditului.

(7) Destinaţia creditului este de a acoperi nevoile beneficiarilor şi familiilor acestora privind educaţia, sănătatea, cultura, sportul şi de habitat.

(8) Se consideră cheltuieli eligibile următoarele cheltuieli ale beneficiarului, inclusiv ale familiei acestuia:

a) plata cărţilor, rechizitelor, cursurilor, revistelor de specialitate;

b) plata craselor, grădiniţelor, şcolilor particulare;

c) plata cursurilor de specializare/calificare;

d) plata cursurilor de pregătire profesională;

e) taxe de studii, inclusiv maşter, doctorat, MBA;

f) plata chiriei şi a utilităţilor;

g) plata locurilor de cazare în căminele studenţeşti;

h) o parte din construcţia sau achiziţia unei locuinţe;

i) modernizarea sau renovarea unei locuinţe;

j) costul medicamentelor, analizelor, serviciilor dentare şi al intervenţiilor chirurgicale;

k) achiziţionarea de calculatoare, laptopuri, imprimante, softuri de specialitate,

l) abonamente sau bilete culturale: cinema, teatru, operă, bibliotecă, muzee;

m) costul publicării cărţilor sau al studiilor de specialitate;

n) articole sportive;

o) taxa de participare la manifestări ştiinţifice şi concursuri;

p) cheltuielile de transport pentru deplasări la manifestări ştiinţifice şi concursuri.

(9) Aria de teritorialitate a cheltuielilor prevăzute la alin. (8) lit. a)-n) o reprezintă teritoriul României.

Art. 3. - (1) Prin excepţie de la art. 1, Programul poate fi accesat şi de persoane cu vârsta cuprinsă între 26 şi 55 de ani. dacă acestea sunt cuprinse în sistemul de învăţământ sau efectuează cursuri de reconversie şi/sau specializare profesională.

(2) Această categorie de beneficiari poate accesa un credit de până la 35.000 de lei.

(3) Creditul acordat poate fi suplimentat cu până la 20.000 lei în cazul în care beneficiarul este angajat sau se angajează pe perioada derulării creditului.

(4) Condiţiile de acordare a creditului prevăzute la art. 1 şi 2 se aplică în mod corespunzător.

Art. 4. - Plafonul anual al garanţiilor, modalitatea şi condiţiile de acordare, condiţiile de eligibilitate ale băncilor şi a persoanelor fizice beneficiare ale creditului, regulile de gestionare a garanţiilor se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. Garanţiile se acordă în limita plafonului aprobat şi în funcţie de criteriile specifice prevăzute în normele şi procedurile interne de creditare ale băncilor şi în normele de garantare ale Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru întreprinderi Mici şi Mijlocii şi ale Fondului Român de Contragarantare.

Art. 5. - În termen de 30 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză şi Ministerul Finanţelor Publice vor elabora normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă, inclusiv modalitatea şi condiţiile de acordare şi recuperare a garanţiilor, care vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului.

Art. 6. - Se acordă prin prezenta ordonanţă de urgenţă mandat special Fondului Român de Contragarantare privind emiterea în numele şi în contul statului a garanţiilor în cadrul Programului, sens în care se completează obiectul de activitate al Fondului Român de Contragarantare stabilit prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2009 privind înfiinţarea Fondului Român de Contragarantare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 312/2009, cu modificările ulterioare, cu operaţiunile desfăşurate în mandat privind analiza şi acordarea garanţiilor în cadrul programelor guvernamentale garantate de statul român.

Art. 7. - (1) Contractele prin care Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Fondul Român de Contragarantare acordă garanţiile de stat constituie titluri executorii şi au valoare de înscrisuri autentice.

(2) Sursa de plată a garanţiilor acordate de către Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Fondul Român de Contragarantare în numele şi contul statului pentru creditele acordate în cadrul Programului este bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice - Acţiuni Generale, titlul „Alte transferuri” cod 55, alin. „Sume rezultate din executarea garanţiilor acordate din bugetul de stat” cod 55.01.50.

(3) Creanţele rezultate din garanţiile acordate şi plătite băncilor sunt asimilate creanţelor bugetare a căror recuperare se face de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală conform prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) Sumele încasate conform alin. (2) sunt venituri ale bugetului de stat, proporţional cu procentul de garantare.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ioana-Andreea Lambru

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

Preşedintele Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză,

Ion Ghizdeanu

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Lia-Olguţa Vasilescu

 

Bucureşti, 21 iunie 2018.

Nr. 50.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind unele măsuri pentru organizarea Zilei Justiţiei în anul 2018

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Cu prilejul Zilei Justiţiei, 1 iulie 2018, se organizează acţiuni, simpozioane, mese rotunde şi alte acţiuni cu tematică specifică.

 

(2) Manifestările prilejuite de acest eveniment se organizează de Consiliul Superior al Magistraturii. Locul de desfăşurare a evenimentului se stabileşte prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNC1LĂ

Contrasemnează;

Secretarul general al Guvernului,

Ioana-Andreea Lambru

p. Ministrul justiţiei,

Nicolae Liviu Popa,

secretar de stat

 

Bucureşti, 21 iunie 2018.

Nr. 433.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea anexei nr. 40 la Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Anexa nr. 40 la Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 22 din 13 ianuarie 2016, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa la prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 21 iunie 2018.

Nr. 435.

 

ANEXĂ

(Anexa nr. 40 la Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal)

 

MACHETELE

timbrelor şi banderolelor

 

a) Timbre pentru marcarea ţigaretelor şi produselor din tutun

 

- 45 mm -

 

 

 

 

 

- 22 mm -

 

- 32 mm -

 

 

 

 

 

-12 mm -

 

- 32 mm -

 

 

 

 

 

-16 mm -

 

 

b) Banderole pentru marcarea produselor intermediare şi alcoolului etilic

- ambalaje individuale cu capacitatea peste sau egală cu 500 ml:

 

-160 mm -

 

 

 

 

 

-18 mm -

 

- 80 mm -

 

 

 

 

 

- 18 mm -

 

- ambalaje individuale cu capacitatea sub 500 ml:

 

-120 mm -

 

 

 

 

 

-18 mm -

 

- 60 mm -

 

 

 

 

 

-18 mm -

 

- ambalaje individuale cu capacitatea sub 50 ml:

 

- 60 mm -

 

 

 

 

 

- 18 mm -

 

- 40 mm -

 

 

 

 

 

- 18 mm -

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Notei de fundamentare referitoare la necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului „Sistemul informatic integrat pentru emiterea actelor de stare civilă - SIIEASC”

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Nota de fundamentare referitoare la necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului „Sistemul informatic integrat pentru emiterea actelor de stare civilă - SIIEASC”, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Finanţarea proiectului prevăzut la art. 1 se realizează din fonduri externe nerambursabile şi de la bugetul de stat, prin bugetele Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale şi Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.

Art. 3. - Ministerul Afacerilor Interne, în parteneriat cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, răspunde de modul de implementare a proiectului prevăzut la art. 1, potrivit prevederilor prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Paul Stănescu

Ministrul afacerilor interne,

Carmen Daniela Dan

p. Ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale,

Carmen Elian,

subsecretar de stat

Directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale,

Ionel-Sorinel Vasilca

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

Ministrul fondurilor europene,

Rovana Plumb

 

Bucureşti, 21 iunie 2018.

Nr. 440.

 

 

ANEXĂ

 

NOTĂ DE FUNDAMENTARE

referitoare la necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului „Sistemul informatic integrat pentru emiterea actelor de stare civilă - SHEASC”

În contextul Strategiei naţionale privind agenda digitală pentru România (SNADR) 2020 şi al Planului integrat pentru simplificarea procedurilor administrative aplicabile cetăţenilor, Ministerul Afacerilor Interne, în colaborare cu Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, este preocupat să dezvolte un proces de uniformizare a normelor, structurilor şi practicilor din domeniul administraţiei publice, în primul rând cele ce ţin de starea civilă şi evidenţă a persoanelor, simplificarea procedurilor de obţinere a certificatelor de stare civilă, a actelor de identitate şi, totodată, operaţionalizarea acestora.

Interacţiunea instituţiilor publice cu societatea informaţională determină reorganizarea proceselor instituţionale (proceduri, metodologii de lucru, standarde şi atribuţii), regândirea strategică a managementului intern şi asigurarea unui proces de continuă optimizare şi perfecţionare.

În prezent, activităţile de stare civilă sunt efectuate descentralizat la nivelul tuturor unităţilor administrativ-teritoriale din ţară, misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României din străinătate, precum şi de către comandanţii de nave şi de aeronave care se află în afara teritoriului naţional, ofiţeri militari de stare civilă desemnaţi prin ordine ale ministrului apărării naţionale şi ministrului afacerilor interne, în limitele prevăzute de lege.

Actele de stare civilă sunt înscrisuri autentice prin care se dovedeşte naşterea, căsătoria sau decesul unei persoane şi se întocmesc în registre de stare civilă, în două exemplare, ambele originale, se completează manual, cu cerneală specială de culoare neagră.

Primul exemplar al registrelor de stare civilă se păstrează la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau la primăria unităţii administrativ-teritoriale unde s-a întocmit, iar al doilea exemplar se înaintează consiliului judeţean sau Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, în termen de 30 de zile de la data când toate filele din registru au fost completate. Ambele exemplare ale registrelor de stare civilă se trimit Arhivelor Naţionale, după trecerea a 100 de ani de la data completării lor.

Întocmirea actelor de stare civilă implică transmiterea de comunicări de către alte instituţii. Ofiţerii de stare civilă înscriu menţiuni pe marginea actelor de stare civilă aflate în păstrare şi trimit comunicări de menţiuni pentru înscrierea în registrele de Stare Civilă - exemplarul I sau, după caz, exemplarul II.

Întreg procesul actual de întocmire, actualizare, păstrare a actelor de stare civilă şi valorificare a informaţiilor nu răspunde nevoilor actuale şi cerinţelor privind cadrul de interoperabilitate la nivel naţional şi european.

În acest context a apărut necesitatea identificării unei soluţii pentru informatizarea fluxurilor de stare civilă şi implementarea unei platforme de servicii electronice ce are la bază informaţii de stare civilă.

Soluţia constă în implementarea proiectului „Sistemul informatic integrat pentru emiterea actelor de stare civilă - SHEASC”. Prin implementarea acestui proiect se vor crea condiţiile unei administraţii modeme, eficace şi eficiente, precum

şi premisele creşterii calităţii serviciilor oferite cetăţenilor şi reducerea timpului de soluţionare a cererilor referitoare la înregistrarea actelor de stare civilă şi eliberarea certificatelor aferente.

Din punct de vedere informatic, prin realizarea SHEASC va fi obţinută alinierea la contextul tehnologic actual, simplificându-se şi securizându-se totodată modalitatea de prelucrare, stocare şi procesare a datelor de stare civilă.

Astfel, pentru expunerea on-line către cetăţeni şi mediul public/privat a serviciilor publice de stare civilă este vizată punerea la dispoziţie a următoarelor servicii de tip G2C pentru care se va asigura disponibilitate şi acces ridicat/consolidat pentru cetăţeni:

- accesarea on-line a datelor/informaţiilor referitoare la proceduri/formulare;

- descărcarea on-line a formularelor;

- încărcarea on-line a formularelor;

- plata on-line a taxelor aferente;

- programarea on-line în vederea accesării serviciilor;

- serviciu de suport/helpdesk.

Proiectul contribuie la implementarea Strategiei naţionale agenda digitală (SNADR), domeniul I de acţiune e-Guvernare, Interoperabilitate, Securitate Cibernetică, Cloud Computing, Open Data, Big Data şi Media Sociale, care are scopul de a reforma modul în care Guvernul funcţionează, permite accesul la informaţii, implică cetăţenii şi furnizează servicii beneficiarilor externi şi interni, atât pentru beneficiul Guvernului, cât şi al cetăţenilor pe care îi deserveşte, precum şi la îndeplinirea obiectivelor principale ale acestei strategii, dintre care menţionăm: creşterea transparenţei actelor administraţiei publice, prin informatizarea serviciilor publice, creşterea accesului la servicii publice digitale, administraţii publice eficiente şi scăderea costurilor de administrare publică. De asemenea, proiectul contribuie la implementarea măsurilor din Strategia de consolidare a administraţiei publice.

Prin implementarea proiectului SHEASC, pentru evenimentele de viaţă primare, aşa cum sunt acestea descrise în SNADR (naştere, căsătorie, divorţ, deces etc.) şi grupate în categoria „stare civilă”, vor fi furnizate servicii electronice, la nivelul 4 de sofisticare. Totodată, proiectul are impact indirect asupra tuturor celorlalte evenimente de viaţă care implică utilizarea datelor de stare civilă.

Valoarea totală a proiectului este de 184.921 mii lei.

Proiectul a fost depus pentru finanţare în cadrul Programului operaţional Competitivitate (POC) 2014-2020, axa prioritară 2 - Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) pentru o economie digitală competitivă, acţiunea 2.3.1 Consolidarea şi asigurarea interoperabilităţii sistemelor informatice dedicate serviciilor de e-guvernare tip 2.0 centrate pe evenimente din viaţa cetăţenilor şi întreprinderilor, dezvoltarea cloud computing guvernamental şi a comunicării media sociale, a Open Data şi Big Data, cod proiect 120025.

Caracteristicile principale ale proiectului „Sistemul informatic integrat pentru emiterea actelor de stare civilă - SIIEASC”:

Titular: Ministerul Afacerilor Interne

Beneficiarul investiţiei: parteneriat între Ministerul Afacerilor Interne - lider de proiect, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Amplasament: site principal - str. Obcina Mare nr. 2, sectorul 6, Bucureşti site secundar - str. Leaota nr. 2A, sectorul 6, Bucureşti Caracteristicile principale:

 

Valoarea totală a proiectului, inclusiv TVA (curs valutar valabil la data de 1 noiembrie 2017: 1 euro = 4,5984 lei)

mii lei

184.921

Eşalonarea cheltuielilor

- Anul 1

mii lei

21.936

- Anul II

mii lei

51.927

- Anul III

mii lei

111.058

 

Indicatori prestabiliţi indicatori prestabiliţi de rezultat

 

Nr.

crt.

Denumire indicator

Valoare referinţă

Anul de referinţă

Valoare-ţintă

1

Cetăţeni care utilizează sistemele e-guvernare

0

2018

5.000

o

Entităţi publice care utilizează, accesează, actualizează

n

2018

3.188

 

bazele de date/aplicaţiile puse la dispoziţie prin proiect

u

 

Indicatori prestabiliţi de realizare

 

 

Nr.

cri.

Denumire indicator

Valoare referinţă

Anul de referinţă

Valoare-ţintă

1

Servicii publice aferente evenimentelor de viaţă aduse la nivelul IV de sofisticare online

0

2018

4

2

Entităţi publice la care s-a finalizat implementarea proiectului

0

2018

4

Indicatori suplimentari proiect Indicatori suplimentari de realizare

Nr.

crt.

Denumire indicator

Valoare referinţă

Anul de referinţă

Valoare-ţintă

1

Număr de acte de stare civilă digitizate prin proiect

0

2018

50.000.000

Durata de realizare a proiectului

 

 

luni

36

 

Finanţarea Investiţiei

Finanţarea proiectului se realizează din fonduri externe nerambursabile şi de la bugetul de stat, prin bugetele Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale şi Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE SI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

AGENŢIA NAŢIONALĂ A FUNCŢIONARILOR PUBLICI

 

ORDIN

pentru aprobarea formatului standard, a termenelor şi modalităţii de transmitere a datelor privind comisiile paritare şi acordurile colective

 

Având în vedere:

- prevederile art. 72 şi art. 73 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- prevederile art. 36 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 833/2007 privind normele de organizare şi funcţionare a comisiilor paritare şi încheierea acordurilor colective, cu modificările ulterioare,

în temeiul art. 21 alin. (2) teza a II-a şi al art. 22 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 8 lit. d) şi art. 12 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.000/2006 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici emite prezentul ordin.

Art. 1. - (1) Prin prezentul ordin se asigură un cadru unitar privind stabilirea metodelor de completare, transmitere şi colectare periodică a datelor privind comisiile paritare şi acordurile colective din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice.

(2) Scopul prezentului ordin îl constituie asigurarea condiţiilor necesare îmbunătăţirii procesului de colectare a datelor privind constituirea şi modificarea componenţei comisiilor paritare şi implementarea acordurilor colective.

Art. 2. - (1) Se aprobă termenele şi instrucţiunile de transmitere a datelor privind comisiile paritare şi acordurile colective, prevăzute în anexa nr. 1.

(2) Se aprobă formatul standard de transmitere a datelor privind comisiile paritare şi acordurile colective, prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici nr. 1.496/2009 pentru aprobarea formatului standard, a termenelor şi modalităţii de transmitere a datelor privind comisiile paritare şi acordurile colective, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 655 din 2 octombrie 2009, se abrogă.

Art. 4. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici,

Vasile-Felix Cozma

 

Bucureşti, 11 iunie 2018.

Nr. 1.443.

 

ANEXA Nr. 1

 

TERMENELE ŞI INSTRUCŢIUNILE

de transmitere a datelor privind comisiile paritare şi acordurile colective

 

Art. 1. - (1) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de raportare către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, denumită în continuare Agenţia, a datelor privind comisiile paritare şi acordurile colective.

(2) Conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice răspund de corectitudinea datelor completate în anexa nr. 2 la ordin.

(3) Autorităţile şi instituţiile publice îndeplinesc obligaţiile prevăzute de prezentul ordin prin persoana sau persoanele desemnate în condiţiile menţionate la art. 9 din Hotărârea Guvernului nr. 833/2007 privind normele de organizare şi funcţionare a comisiilor paritare şi încheierea acordurilor colective, cu modificările ulterioare.

Art. 2. - Conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice transmit Agenţiei datele solicitate, după cum urmează:

a) formatul standard, până cel târziu la data de 1 februarie a fiecărui an;

b) o copie a acordului colectiv, respectiv a actului adiţional la acordul colectiv, în termen de cel mult 10 zile de la data încheierii.

Art. 3. - (1) Formatul standard se transmite în format electronic, într-un singur document ataşat, la adresa de e-mail comisiipantare@anfp.gov.ro, în format Office Word, cu caractere Times New Roman, corp 12, cu diacritice, fără sublinieri sau prescurtări.

(2) Subiectul e-mailului prin care se transmit Agenţiei datele în format electronic este format din „acronimul autorităţii sau instituţiei publice” raportare „anul”.

(3) Documentele prevăzute la art. 2 lit. b) se transmit pe suport hârtie prin depunere directă la sediul Agenţiei sau poştă militară, poştă civilă, fax.

Art. 4. - (1) Agenţia centralizează datele transmise în condiţiile prevăzute la art. 3, pe baza cărora elaborează raportul anual privind comisiile paritare şi acordurile colective.

(2) Agenţia poate prezenta în cuprinsul rapoartelor prevăzute la alin. (1) şi lista instituţiilor şi autorităţilor publice care nu au transmis de două ori consecutiv formatele standard de raportare completate în condiţiile şi termenele prevăzute în prezentul ordin.

(3) Raportul anual privind comisiile paritare şi acordurile colective constituie parte integrantă din raportul anual privind managementul funcţiilor publice şi al funcţionarilor publici.

 

ANEXA Nr. 2

 

Format standard de completare şi transmitere a datelor referitoare la comisiile paritare şi acordurile colective

Denumirea instituţiei care transmite datele

...........................................................................

Date de contact ale persoanei responsabile cu transmiterea datelor referitoare la comisiile paritare şi acordurile colective

Nume, prenume: ...........................................................................

Funcţia deţinută: ...........................................................................

Telefon: ...........................................................................

Fax: ...........................................................................

E-mail: ...........................................................................

Perioada la care se referă datele transmise

De la: ...........................................................................

La: ...........................................................................

I.

Date generale privind constituirea şi componenţa comisiei paritare

1.1.

in cadrul autorităţii sau instituţiei publice a fost constituită şi funcţionează o comisie paritară

 DA 1

Data constituirii comisiei paritare: ...........................................................................

 NU 2, deoarece ...........................................................................

1.2.

În perioada la care se referă datele transmise, au intervenit modificări ale actului administrativ de constituire a comisiei paritare

 DA 3

Data modificării actului administrativ de constituire a comisiei paritare: ...........................................................................

Motivul/Motivele modificării actului administrativ de constituire a comisiei paritare 4: ...........................................................................

 NU

1.3.

Numărul membrilor titulari ai comisiei paritare, conform actului de constituire:

 2, dintre care:

-...... funcţionari publici de conducere

- ...... funcţionari publici de execuţie

- ...... alte categorii de funcţionari publici, respectiv: ...........................................................................

 4, dintre care:

- ... funcţionari publici de conducere

-... funcţionari publici de execuţie

-... alte categorii de funcţionari publici, respectiv: ...........................................................................

 6, dintre care:

- ..... funcţionari publici de conducere

- ...... funcţionari publici de execuţie

- ...... alte categorii de funcţionari publici, respectiv: ...........................................................................

1.4.

Secretarul desemnat al comisiei paritare este:

 funcţionar public:

    secretarul titular

    secretarul supleant

 persoană angajată cu contract individual de muncă:

    secretarul titular

    secretarul supleant

II.

Date specifice privind constituirea şi componenţa comisiei paritare

2.1.

Membrii comisiei paritare reprezentanţi ai funcţionarilor publici au fost desemnaţi:

 de către organizaţia sindicală reprezentativă a funcţionarilor publici din cadrul autorităţii sau instituţiei publice

 prin acord între organizaţiile sindicale reprezentative ale funcţionarilor publici din cadrul autorităţii sau instituţiei publice

 prin vot, de către funcţionarii publici

2.2.

Au fost înregistrate contestaţii cu privire la parcurgerea procedurilor de constituire a comisiei paritare

 DA

 NU

2.3.

Au fost înregistrate sentinţe judecătoreşti având ca obiect nerespectarea procedurilor de constituire a comisiei paritare

 DA

 NU

2.4.

Persoanele desemnate ca membri în comisia paritară au beneficiat de instruire În domeniile în care urmează a analiza documentele supuse spre avizare comisiei paritare

 DA, au beneficiat de:

    instruire special destinată membrilor comisiilor paritare

    instruire în domeniul evaluării şi ameliorării condiţiilor de muncă

    instruire în domeniul asigurării sănătăţii şi securităţii în muncă

    instruire în domeniul asigurării perfecţionării profesionale a funcţionarilor publici

    instruire în domeniul drepturilor şi obligaţiilor funcţionarilor publici (inclusiv pe subiecte precum stabilirea programului de lucru şi protecţia personalului în situaţii specifice)

 NU

III.

Date generale privind activitatea comisiei paritare în perioada la care se referă datele transmise

3.1.

Număr de şedinţe ale comisiei paritare organizate şi desfăşurate în perioada la care se referă datele transmise:

 ........................................................................... dintre care:

- ........................................................................... întrunite la solicitarea conducătorului autorităţii

sau instituţiei publice

- ........................................................................... întrunite la solicitarea preşedintelui comisiei paritare

- întrunite la solicitarea sindicatului reprezentativ/ reprezentanţilor funcţionarilor publici

- ........................................................................... întrunite la solicitarea majorităţii funcţionarilor publici

3.2.

Număr de avize emise de comisia paritară în perioada la care se referă datele transmise:

 ........................................................................... dintre care:

- ........................................................................... avize favorabile

- ........................................................................... avize favorabile cu obiecţiuni

- ........................................................................... avize nefavorabile

IV.

Date specifice privind activitatea comisiei paritare în perioada la care se referă datele transmise

4.1.

în cadrul şedinţelor comisiei paritare, conform ordinii de zi a fiecărei şedinţe în parte, au făcut obiectul discuţiilor:

 propunerile membrilor comisiei paritare de măsuri destinate îmbunătăţirii activităţii sau instituţiei publice

 măsurile privind pregătirea profesională a funcţionarilor publici

 propunerile privind flexibilizarea programului de lucru al funcţionarilor publici

 propunerile privind încheierea de acorduri colective

 rezultatele urmăririi realizării acordurilor colective

 aprobarea rapoartelor cu privire la respectarea acordurilor colective încheiate în condiţiile legii

 alte subiecte decât cele menţionate anterior

V.

Date generale privind încheierea de acorduri colective şi aplicarea prevederilor acestora5

5.1.

În cadrul autorităţii sau instituţiei publice a fost semnat şi/sau se aplică prevederile unui acord colectiv

 DA 6

Data semnării acordului colectiv: ...........................................................................

Perioada pentru care a fost semnat acordul colectiv: de la .................................. până la ......................................

 NU

5.2.

În perioada la care se referă datele transmise, au intervenit modificări ale clauzelor acordului colectiv

 DA 7

Data semnării actului adiţional la acordul colectiv:

 NU

5.3.

Acordul colectiv aplicat în cadrul autorităţii sau instituţiei publice conţine prevederi referitoare la:

 constituirea şi folosirea fondurilor destinate îmbunătăţirii condiţiilor de muncă, ca urmare a rezultatului negocierilor:

    la semnarea acordului colectiv iniţial

    la semnarea unui act adiţional ulterior

 sănătatea şi securitatea în muncă, ca urmare a rezultatului negocierilor:

    la semnarea acordului colectiv iniţial

    la semnarea unui act adiţional ulterior

 programul zilnic de lucru, ca urmare a rezultatului negocierilor:

    la semnarea acordului colectiv iniţial

    la semnarea unui act adiţional ulterior

 perfecţionarea profesională, ca urmare a rezultatului negocierilor:

    la semnarea acordului colectiv iniţial

    la semnarea unui act adiţional ulterior

 protecţia persoanelor alese în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale sau desemnate ca reprezentanţi ai funcţionarilor publici, ca urmare a rezultatului negocierilor:

    la semnarea acordului colectiv iniţial

    la semnarea unui act adiţional ulterior

 alte subiecte decât cele menţionate anterior

5.4.

Semnatarii acordului colectiv din partea funcţionarilor publici au fost desemnaţi:

 de către organizaţia sindicală reprezentativă a funcţionarilor publici din cadrul autorităţii sau instituţiei publice

 prin acord între organizaţiile sindicale reprezentative ale funcţionarilor publici din cadrul autorităţii sau instituţiei publice

 prin vot, de către funcţionarii publici

5.5.

Au fost înregistrate solicitări de constatare a nulităţii acordului colectiv

 DA

 NU

5.6.

Au fost înregistrate sentinţe judecătoreşti având ca obiect constatarea nulităţii acordului colectiv?

 DA

 NU

5.7.

Au fost sesizate situaţii de neexecutare a acordului colectiv/de neîndeplinire a obligaţiilor asumate de către părţile semnatare?

 DA, sesizările venind din partea:

    autorităţii sau instituţiei publice, în calitate de parte semnatară a acordului colectiv

    reprezentanţilor funcţionarilor publici, în calitate de parte semnatară a acordului colectiv

    funcţionarilor publici, în calitate de beneficiari de drepturi şi deţinători de obligaţii în aplicarea acordului colectiv

 NU


1 În situaţia în care răspunsul este afirmativ, se vor completa în mod corespunzător data emiterii actului administrativ de constituire a comisiei paritare, precum şi restul formularului.

2 În situaţia în care răspunsul este negativ, se vor detalia motivele pentru care nu a fost constituită comisia paritară, fără a se completa restul formularului.

3 În situaţia în care răspunsul este afirmativ, se vor completa în mod corespunzător data modificării actului administrativ de constituire a comisiei paritare, precum şi restul formularului; în situaţia înregistrării mai multor modificări în perioada la care se referă datele transmise, se vor completa datele corespunzătoare fiecărei modificări în parte.

4 Se va completa cu articolul/articolele din Hotărârea Guvernului nr. 833/2007 privind normele de organizare şi funcţionare a comisiilor paritare şi încheierea acordurilor colective, cu modificările ulterioare, aşa cum apare acesta/apar acestea scrise în preambulul actului administrativ de modificare.

5 Secţiunea a V-a se va completa doar în situaţia în care în cadrul autorităţii sau instituţiei publice a fost semnat şi/sau se aplică prevederile unui acord colectiv, indiferent dacă respectivul acord colectiv a fost încheiat în perioada la care se referă datele transmise sau se aplică ca urmare a încheierii la o dată anterioară.

8 În situaţia semnării, în perioada la care se referă datele transmise, a mai mult de un acord colectiv, se vor completa datele corespunzătoare fiecărui document în parte. La completarea datelor nu se vor include modificări ale clauzelor acordului colectiv înregistrate sub forma actelor adiţionale.

7 În situaţia în care răspunsul este afirmativ, se vor completa în mod corespunzător data modificării actului administrativ de constituire a comisiei paritare, precum şi restul formularului; în situaţia înregistrării mai multor modificări în perioada la care se referă datele transmise, se vor completa datele corespunzătoare fiecărei modificări în parte.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.