MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 526/2018

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 526         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 26 iunie 2018

 

SUMAR

 

DECRETE

 

500. - Decret privind conferirea Ordinului Naţional Serviciul Credincios

 

501. - Decret privind conferirea Ordinului Naţional Pentru Merit

 

502. - Decret privind trecerea în rezervă a unui general de brigadă cu o stea din Ministerul Afacerilor Interne

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 71 din 22 februarie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

434. - Hotărâre privind aprobarea Notei de fundamentare referitoare la necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului „Consolidarea core-ului Reţelei de comunicaţii integrate voce-date a MAI la nivel naţional”

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

814. - Ordin al ministrului sănătăţii pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 50/2004 privind metodologia de trimitere a unor categorii de bolnavi pentru tratament în străinătate

 

1.098. - Ordin al ministrului transporturilor pentru modificarea Ordinului ministrului transporturilor nr. 615/2015 privind aprobarea Procedurii pentru obţinerea permisului de mecanic de locomotivă, Cerinţelor privind procedurile de eliberare şi actualizare a certificatului şi Cerinţelor şi procedurii de recunoaştere a persoanelor şi organismelor

 

2.319. - Ordin al ministrului finanţelor publice privind stabilirea indemnizaţiilor comisiilor constituite în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (3), art. 6 alin. (3) şi (41), precum şi ale art. 8 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

107. - Ordin privind modificarea Codului reţelei pentru Sistemul naţional de transport al gazelor naturale, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 16/2013

 

DECRETE

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind conferirea Ordinului Naţional Serviciul Credincios

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale art. 4 alin. (3), ale art. 6 lit. A din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată, precum şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2000 privind reinstituirea Ordinului, Crucii şi Medaliei naţionale Serviciul Credincios, aprobată prin Legea nr. 543/2001, cu modificările ulterioare,

în semn de apreciere pentru Înalta ţinută morală şi profesională de care au dat dovadă, de-a lungul vieţii, în semn de profund respect pentru cutremurătoarele suferinţe îndurate în temniţele comuniste, precum şi pentru demnitatea şi curajul cu care au luptat pentru susţinerea valorilor democratice,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de Cavaler:

- domnului Avram Pavel;

- domnului Baurceanu Ion;

- domnului Bayer Francisc-Ricard;

- doamnei Calotă Ana;

- domnului Gherga Petru;

- domnului Giuran Mihail;

- domnului Liţu Dumitru;

- domnului Pepene Grigore;

- domnului Pricope Vasile;

- domnului Radu Ion;

- domnului Ştefănescu Mihail-Dan;

- domnului Torok Ştefan;

- domnului Tudorean Ion;

- domnului Vlădău Ion.

 

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

 

Bucureşti, 25 iunie 2018.

Nr. 500.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind conferirea Ordinului Naţional Pentru Merit

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale art. 4 alin. (3), ale art. 6 lit. A din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată, precum şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2000 privind reinstituirea Ordinului şi Medaliei Naţionale Pentru Merit, aprobată prin Legea nr. 542/2001, cu modificările ulterioare,

în semn de apreciere pentru Înalta ţinută morală şi profesională de care au dat dovadă, de-a lungul vieţii, în semn de profund respect pentru cutremurătoarele suferinţe îndurate în temniţele comuniste, precum şi pentru demnitatea şi curajul cu care au luptat pentru susţinerea valorilor democratice,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă Ordinul Naţional Pentru Merit în grad de Cavaler.

- domnului Bădescu Octavian;

- domnului Buburuzan Vasile;

- domnului Bucelea Vasile;

- domnului Chirca Eugen;

- domnului Chistol Alexandru;

- domnului Gheţu Adrian;

- domnului Ilinca Mirea;

- doamnei Iorgulescu Anastasia;

- domnului Ivănescu Gheorghe;

- domnului Kantor Iuliu;

- domnului Lay Emeric;

- domnului Lay Gheorghe;

- domnului Lupu Cornel;

- domnului Mihăilescu Emnanoil;

- doamnei Moica Niculina;

- domnului Pârvu Mircea;

- domnului Pentea Paul;

- domnului Schlattner Kurtfelix;

- domnului Tomuş Tiberiu;

- domnului Ulrich. Ernest.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin, (2) din

Constituţia României, republicată,

contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

 

Bucureşti, 25 iunie 2018.

Nr. 501.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind trecerea în rezervă a unui general de brigadă cu o stea din Ministerul Afacerilor Interne

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, precum şt ale Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului afacerilor interne,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 30 iunie 2018, domnul general de brigadă cu o stea Burlui Constantin Ion, din Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, trece în rezervă.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

 

Bucureşti, 25 iunie 2018.

Nr. 502.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 71

din 22 februarie 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, excepţie ridicată de Felicia Amuzan în Dosarul nr. 280/42/2016 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.881D/2016.

2. La apelul nominal răspunde autoarea excepţiei Felicia Amuzan şi directorul general al Direcţiei generale juridice, relaţii publice şi comunicare pentru partea Agenţia Naţională de Integritate, cu delegaţie la dosar. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că apărătorul ales al autoarei excepţiei a depus la dosar o cerere prin care solicită lăsarea cauzei la sfârşitul şedinţei de judecată, motivată de faptul că trebuie să se prezinte şi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în calitate de apărător. Preşedintele admite cererea şi dispune lăsarea cauzei la sfârşitul şedinţei de judecată.

3. La a două strigare a cauzei, răspunde autoarea excepţiei Felicia Amuzan şi directorul general al Direcţiei generale juridice, relaţii publice şi comunicare pentru partea Agenţia Naţională de Integritate.

4. Având cuvântul, autoarea excepţiei solicită admiterea excepţiei, astfel cum a fost formulată.

5. Reprezentantul Agenţiei Naţionale de Integritate solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată, invocând, în esenţă, jurisprudenţa Curţii Constituţionale. Referitor la celelalte aspecte invocate de autoarea excepţiei, susţine că acestea vizează chestiuni ce ţin de legalitatea raportului de evaluare, care se analizează de instanţa de contencios administrativ. Precizează că legiuitorul nu a modificat art. 96 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 decât în ceea ce priveşte funcţia de primar, iar nu şi cea de viceprimar. De asemenea, arată că textul se referă la calitatea de membru al consiliului de administraţie al unei şcoli publice, iar nu la calitatea de administrator.

6. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece autoarea excepţiei urmăreşte în realitate modul de interpretare şi aplicare a legii de către Agenţia Naţională de Integritate, prin prisma art. 96 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, or aceste aspecte reprezintă atributul exclusiv al instanţei judecătoreşti.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

7. Prin încheierea din 14 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 280/42/2016, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia a El-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor ari. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003. Excepţia de neconstituţionalitate a fost invocată de Felicia Amuzan, În cadrul soluţionării acţiunii formulate de autoarea excepţiei, privind anularea raportului de evaluare întocmit la data de 29 martie 2016 de către Agenţia Naţională de Integritate, prin care s-a stabilit că reclamanta a încălcat regimul juridic al incompatibilităţilor în perioada 26 iunie 2012-30 octombrie 2014, deoarece a deţinut concomitent funcţia de viceprimar şi de membru în consiliul de administraţie al unei şcoli gimnaziale, regăsindu-se în situaţia de la art. 87 alin. (1)lit. d) din Legea nr. 161/2003.

8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine că textul de lege criticat este neconstituţional în ceea ce priveşte incompatibilitatea dintre funcţia de primar sau viceprimar şi funcţia de membru al consiliului de administraţie al unei şcoli publice. Într-un stat de drept, prevederile normative trebuie să aibă raţiune şi predictibilitate. Incompatibilităţile enunţate de Legea nr. 161/2003 în ceea ce îi priveşte pe aleşii locali au raţiunea apărării ordinii publice şi a unor valori indispensabile într-un stat de drept, care constau în înlăturarea riscului ca titularul unei funcţii publice, care ar deţine şi o altă funcţie publică de decizie la o entitate publică sau privată, să nu îşi exercite funcţia publică pentru a obţine avantaje din această a două funcţie şi, astfel, Să altereze climatul de onestitate şi responsabilitate în care trebuie exercitată funcţia publică. În speţă, legea specială în raport cu Legea nr. 161/2003, şi anume Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, a prevăzut, la art. 96 alin. (2), ca din consiliul de administraţie al şcolilor publice să facă parte şi un reprezentant al primarului şi reprezentanţi ai consiliului local al localităţii în care funcţionează şcoala respectivă. Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2014 s-a prevăzut în mod expres ca primarul sau un reprezentant al primarului şi reprezentanţi ai consiliului local să fie membri ai unui asemenea consiliu de administraţie. Astfel, este evident că, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2014, legiuitorul a modificat implicit textul art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, înţelegând să dea, în mod explicit, sensul instituţional al participării autorităţilor administraţiei publice locale la administrarea unităţilor de învăţământ de stat şi să permită interpretarea textului de incompatibilitate al art. 8V alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, în sensul că reprezentarea acestor autorităţi să poată fi făcută şi de primar, şi de viceprimar. Este de reţinut că primarul este şi ordonator principal de credite, poziţie din care s-ar fi putut susţine, potrivit reglementării anterioare Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2014, că primarul ar fi putut oferi şcolii publice al cărei administrator este avantaje nepermise de lege. În final arată că, de vreme ce funcţia de administrator al unei şcoli publice nu este remunerată, nu procură titularului ei niciun avantaj, rezultă că incompatibilitatea funcţiei de viceprimar cu aceasta nu are raţiune şi este în detrimentul responsabilităţii pe care trebuie să şi-o asume aleşii locali, în interesul bunului mers al şcolilor publice.

9. Curtea de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal consideră că „pentru aceeaşi situaţie juridică, înainte şi după apariţia Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2014, se creează o inechitate şi o discriminare, deoarece, pentru exerciţiul vechiului mandat de viceprimar, reclamanta este considerată incompatibilă, iar pentru noul mandat să fie considerată compatibilă, mai ales că noua formulare a legii a intrat în vigoare la 30 iunie 2014, prin publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 30 iunie 2014, iar sesizarea Agenţiei Naţionale de Integritate s-a înregistrat la 28 noiembrie 2014, investigaţia de evaluare începând cu 11 martie 2015.”

10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

11. Guvernul consideră, în principal, că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, din perspectiva situaţiei de fapt care face obiectul judecăţii pe fond. Astfel, autoarea excepţiei a fost evaluată de Agenţia Naţională de Integritate în sensul că s-a aflat în incompatibilitate în perioada 26 iunie 2012-30 octombrie 2014, prin cumularea funcţiei de viceprimar cu calitatea de membru al consiliului de administraţie al unei şcoli gimnaziale. Temeiul în vigoare îl constituia art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 raportat la art. 96 din Legea nr. 1/2011, în forma aflată în vigoare în perioada respectivă. Prin urmare, excepţia priveşte modul în care a fost aplicată legea prin prisma principiilor de drept ce guvernau starea de fapt, iar nu o situaţie de neconstituţionalitate a prevederilor legale care au constituit temei pentru evaluarea respectivă. În subsidiar, Guvernul consideră că excepţia este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, şi anume Decizia nr. 1.484 din 10 noiembrie 2011. Totodată, consideră că textul art. 1 alin. (3) din Constituţie, potrivit căruia România este stat de drept, consacră principiul potrivit căruia funcţiile şi demnităţile publice pot fi ocupate în condicile legii, Legea nr. 161/2003 fiind o aplicare a acestui principiu constituţional. În consecinţă, reglementarea criticată se integrează scopului legii şi nu contravine niciunei dispoziţii din Constituţie.

12. Avocatul Poporului menţionează că îşi păstrează punctul de vedere astfel cum a fost exprimat în dosarele Curţii Constituţionale nr. 316D/2014, nr. 469D/2014, nr. 512D/2014, nr. 513D/2014 şi nr. 799D/2014, în sensul că incompatibilitatea stabilită prin dispoziţiile de lege criticate reprezintă o măsură necesară pentru asigurarea transparenţei în exercitarea funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, precum şi pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, măsură ce are ca scop garantarea exercitării cu imparţialitate a funcţiilor publice.

13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente în şedinţa publică, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2j, ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este reţinut în actul de sesizare a Curţii Constituţionale, îl constituie prevederile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Cartea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, cu modificările şi completările ulterioare. Aceste dispoziţii aveau, la data sesizării Curţii Constituţionale, următorul cuprins: „(1) Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar ai municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu: [...] d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes naţional sau local, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice;. Ulterior învestirii Curţii Constituţionale, partea introductivă a art. 87 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 a fost modificată prin articolul unic pct. 4 din Legea nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 2 mai 2017, fără să păstreze soluţia legislativă criticată de autorul excepţiei de neconstituţionalitate, iar art. 87 alin. (1) lit. d) a fost modificat prin articolul unic pct. 2 din Legea nr. 128/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 17 iunie 2017. În prezent, dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 au următorul cuprins: „Funcţia de primar şi viceprimar; primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcţii sau calităţi: [...] d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director generai, director; manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes naţional, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice, cu excepţia reprezentanţilor în adunarea generală a acţionarilor la societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a membrilor în consiliile de administraţie ale unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de stat sau confesionale şi ale spitalelor publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale sau a altor reprezentanţi ai instituţiilor publice din subordinea unităţilor administrativ-teritoriale sau la care unitatea administrativ-teritorială pe care o conduce deţine participaţie;”. Însă, ţinând seama de jurisprudenţa Curţii Constituţionale, concretizată în Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare”, obiect al excepţiei de neconstituţionalitateîl constituie dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 87/2017.

16. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept.

17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, referitor la dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 87/2017, criticate din aceeaşi perspectivă, Curtea s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 12 din 19 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 235 din 30 martie 2016, respingând-o ca neîntemeiată. La paragraful 15 al acestei decizii, Curtea a reţinut că textul de lege criticat instituie o serie de incompatibilităţi care reprezintă măsuri necesare pentru asigurarea transparenţei în exercitarea funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, precum şi pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, măsuri ce au ca scop garantarea exercitării cu imparţialitate a funcţiilor publice (a se vedea Decizia nr. 225 din 15 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 28 aprilie 2011). Curtea a mai reţinut, la paragraful 16, că, prin prevederile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, se instituie mai multe situaţii de incompatibilitate. Potrivit raportului întocmit de Agenţia Naţională de Integritate, autorul excepţiei se afla în situaţie de incompatibilitate, întrucât deţinea atât funcţia de primar, cât şi pe cea de membru al consiliului de administraţie al instituţiilor publice (şcoala în care autorul a ocupat poziţia de membru al consiliului de administraţie fiind considerată de Agenţie ca încadrându-se în sintagma cu o sferă largă de cuprindere „instituţii publice”). În perioada în care autorul excepţiei a exercitat şi funcţia de primar şi pe aceea de membru în consiliul de administraţie al şcolii, art. 96 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 prevedea că în componenţa consiliului de administraţie intră, pe lângă cadre didactice, inclusiv directorul, reprezentanţi ai părinţilor, un reprezentant al consiliului local şi un reprezentant al primarului, iar nu primarul însuşi. Ulterior, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2014 privind instituirea unor măsuri în domeniul educaţiei, cercetării ştiinţifice şi pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 30 iunie 2014, art. 96 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 a fost modificat, în sensul că din consiliul de administraţie al şcolii fac parte, pe lângă ceilalţi reprezentanţi, şi primarul sau un reprezentant al primarului. Din această perspectivă, a succesiunii legilor în timp, Curtea a observat că autorul critică, în realitate, modul de interpretare şi aplicare a legii de către Agenţia Naţională de Integritate, aspect ce excedează controlului de constituţionalitate. În acest sens, în jurisprudenţa sa în materie, Curtea a constatat că susţinerile privind înţelegerea conţinutului normelor juridice criticate, prin corelare cu alte dispoziţii legale, vizează interpretarea şi aplicarea legilor în cauza dedusă judecăţii. Stabilirea în concret a stării de incompatibilitate în cazul funcţiilor publice la care textele de lege criticate fac referire revine instanţei judecătoreşti, care, cu prilejul soluţionării contestaţiei împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritate, analizează particularităţile fiecărei speţe, în lumina dispoziţiilor legale cu incidenţă în materie, astfel încât soluţia dispusă să corespundă scopului de asigurare a imparţialităţii, protejare a interesului public (a se vedea în acest sens Decizia nr. 167 din 17 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 12 iunie 2015, paragraful 27).

18. Prin Decizia nr. 225 din 15 februarie 2011, Curtea a reţinut că activitatea primarilor şi viceprimarilor, precum şi a preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene trebuie să se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a edictat în vederea creării cadrului legal de funcţionare a acestora. Curtea a constatat că incompatibilitatea stabilită prin dispoziţiile legale criticate reprezintă o măsură necesară pentru asigurarea transparenţei în exercitarea funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, precum şi pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, măsură ce are ca scop garantarea exercitării cu imparţialitate a funcţiilor publice. Totodată, Curtea a observat că încetarea mandatului intervine în temeiul legii, în situaţia în care alesul local aflat în stare de incompatibilitate nu renunţă la una dintre cele două funcţii incompatibile, în cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea în această funcţie.

19. Cu privire la critica referitoare la încălcarea art. 1 alin. (3) din Constituţie, prin Decizia nr. 739 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 124 din 18 februarie 2015, paragraful 30, Curtea a reţinut că înlăturarea incompatibilităţii depinde de voinţa celui ales, care poate opta pentru una dintre cele două calităţi incompatibile. Astfel, nu se poate îndeplini o funcţie publică ce obligă la transparenţa modului de utilizare şi administrare a fondurilor publice, dacă, în acelaşi timp, o persoană este angrenată şi în mediul de afaceri, întrucât cumularea celor două funcţii ar putea duce la afectarea intereselor generale ale comunităţii şi a principiilor care stau la baza statului de drept.

20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

21. În plus, referitor la succesiunea în timp a soluţiilor legislative criticate, Curtea reţine că acestea reprezintă opţiunea legiuitorului, încadrându-se în marja sa de apreciere cu privire la stabilirea regimului incompatibilităţilor, iar instanţa judecătorească, aşa cum este precizat la paragraful 17 al prezentei decizii, analizează aplicarea legii la cazul dedus judecăţii, potrivit principiului tempus regit actum.

22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Felicia Amuzan în Dosarul nr. 280/42/2016 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei sunt constituţionale în raport cu criticile formulate,

Definitivă şi generat obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 22 februarie 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Notei de fundamentare referitoare la necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului „Consolidarea core-ului Reţelei de comunicaţii integrate voce-date a MAI la nivel naţional”

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Nota de fundamentare referitoare la necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului „Consolidarea core-ului Reţelei de comunicaţii integrate voce-date a MAI la nivel naţional”, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Finanţarea proiectului prevăzut la art. 1 se realizează din fonduri externe nerambursabile şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.

Art. 3. - Ministerul Afacerilor Interne răspunde de modul de implementare a proiectului prevăzut la art. 1, potrivit prevederilor prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor interne,

Carmen Daniela Dan

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 21 iunie 2018.

Nr. 434.

 

ANEXĂ

 

NOTĂ DE FUNDAMENTARE

referitoare la necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului „Consolidarea core-ului Reţelei de comunicaţii integrate voce-date a MAI la nivel naţional”

 

În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) lit. c) pct. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare, Ministerul Afacerilor Interne implementează şi administrează sistemele complexe de comunicaţii şi tehnologia informaţiei atât pentru asigurarea misiunilor operative proprii, cât şi pentru asigurarea nevoilor de cooperare ale structurilor ministerului cu alte instituţii, în calitate de integrator stabilit prin acte normative specifice ori în alte cazuri stabilite prin lege.

Începând cu anul 2000, Ministerul Afacerilor Interne prin Direcţia generală pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei a demarat realizarea, dezvoltarea şi modernizarea Reţelei de comunicaţii integrate voce-date a MAI (RCVD), prin finanţare din fonduri de la bugetul de stat şi din fonduri europene nerambursabile - Facilitatea Schengen. Această reţea este de arie largă şi asigură servicii de comunicaţii integrate voce-date pe tot cuprinsul ţării până la nivel de comune, pentru desfăşurarea activităţilor operative încredinţate prin lege, atât pentru structurile proprii, cât şi pentru autorităţi locale, instituţii guvernamentale şi din Sistemul Naţional de Securitate (SNS). Astfel, RCVD asigură infrastructura pentru toate structurile MAI, implicit pentru sistemele de comunicaţii dedicate cooperării poliţieneşti europene - sTESTA, SISNET SIENA, Intranet UE - sau cooperării cu instituţiile statului care au drept de acces la resurse informatice disponibile în sistemele informatice ale MAI, din cadrul SNS, ministere şi agenţii. RCVD asigură suportul de comunicaţii - telefonie, date, video - pentru marea majoritate a aplicaţiilor informatice şi misiunilor operative specifice utilizate în cadrul structurilor MÂI, în Bucureşti şi în teritoriu, inclusiv pentru schimbul de informaţii în cadrul sistemelor informatice de cooperare în spaţiul european (SIS, INTERPOL, EUROPOL).

RCVD existentă la nivelul MAI este realizată pe tehnologii depăşite moral, disponibile la nivelul anilor 2000-2005, care asigură viteze de transport de maximum 155 Mbps. Tehnologiile utilizate în core-ul RCVD - nodurile principale în infrastructura de reţea - limitează capacităţile de trafic, procesare şi securitate a comunicaţiilor. Cerinţele operaţionale au determinat implementarea unui număr mare de aplicaţii informatice consumatoare de resurse de reţea, care presupune realizarea de comunicaţii video-date-voce în timp real, ce necesită în prezent viteze şi capacităţi de transport superioare,

De asemenea, implementarea de noi sisteme informatice în contextul participării României la mediul de cooperare poliţienească europeană (SIS, VIS, Eurodac, Priim, Eucaris, AFIŞ) a determinat creşterea cerinţelor de comunicaţii ale utilizatorilor, relevând insuficienţa resurselor de comunicaţii pentru anumite segmente ale reţelei, ceea ce are ca efect neacoperirea tuturor necesităţilor de acces la sistemele informatice operative şi, implicit, afectarea activităţii şi misiunilor operative specifice beneficiarilor interni şi europeni.

Soluţia dorită a se materializa prin implementarea proiectului „Consolidarea core-ului Reţelei de comunicaţii integrate voce-date a MAI la nivel naţional” va permite migrarea de la tehnologia actuală din infrastructura reţelei, ATM, la tehnologia Gigabit Ethernet, concomitent cu instalarea unor soluţii software de ultimă generaţie care vor asigura un nivel sporit al securităţii în infrastructura reţelei.

Proiectul se adresează atât politicilor stabilite în documentele strategice la nivel european, respectiv Strategia reînnoită de securitate internă a Uniunii Europene pentru perioada 2015-2020, cât şi a documentelor strategice naţionale, între care menţionăm Strategia Naţională de Apărare a României pentru perioada 2015-2019, Strategia Naţională de Ordine şi Siguranţă Publică 2015-2020 şi Strategia MAI în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor pentru perioada 2015-2020.

Dezideratul va fi realizat în cadrul proiectului prin asigurarea mijloacelor tehnice necesare la nivelul principalelor noduri din infrastructura reţelei, localizate în sedii MAI din municipiul Bucureşti şi în toate municipiile reşedinţă de judeţ, pentru migrarea serviciilor de comunicaţii la noua tehnologie, Gigabit Ethernet. Astfel, realizarea proiectului implică derularea unui contract principal prin intermediul căruia se vor achiziţiona mijloace fixe din categoria echipamentelor de comunicaţii date şi a soluţiilor software pentru creşterea gradului de securitate în infrastructura reţelei. Totodată, în cadrul proiectului sunt prevăzute contracte pentru amenajarea şi dotarea Centrului de management, monitorizare şi administrare a RCVD, element central al core-ului RCVD.

Având în vedere gradul ridicat de complexitate, precum şi intervenţia pentru înlocuirea echipamentelor în infrastructura reţelei la nivel naţional, implementarea contractului principal din cadrul proiectului are o durată estimată de 34 de luni şi va fi etapizată astfel:

Etapa 1: Elaborare soluţie tehnică şi livrare documente aferente;

Etapa 2: Livrare bunuri (mijloace fixe de natura echipamentelor de comunicaţii şi a soluţiilor software) aferente zonei 1 (Bucureşti + Inspectoratul de Poliţie Judeţean Ilfov + municipiul reşedinţă de judeţ 1-4) şi recepţia cantitativă şi calitativă a bunurilor livrate;:

Etapa 3: Implementare zona 1 - instalare şi testare soluţie agregare, soluţii management, migrare, securitate; implementare în municipiul Bucureşti, în Inspectoratul de Poliţie Judeţean Ilfov şi în municipiile reşedinţă de judeţ 1-4;

Etapa 4: Acceptanţă soluţie tehnică şi documente aferente; acceptanţa zonei 1;

Etapa 5: Livrare bunuri (mijloace fixe de natura echipamentelor de comunicaţii) aferente zonelor 2-7 şi recepţii cantitative şi calitative aferente zonelor 2-7;

Etapa 6: Implementare în zona 2 - Instalare, configurare echipamente, migrare şi securitate în municipiile reşedinţă de judeţ 5-10;

Etapa 7: Recepţia după instalare şi acceptanţa zonei 2;

Etapele 8, 10, 12, 14 şi 16: similar cu etapa 6, pentru implementarea succesivă a zonelor 3-7;

Etapele 9,11,13,15 şi 17: similar cu etapa 7, pentru recepţia după instalare şi acceptanţa succesivă a zonelor 3-7;

Etapa 18: Definitivarea regulilor de securitate;

Etapa 19: Realizarea acceptanţei finale, inclusiv recepţia finală a soluţiei de securitate.

Obiectivul general al proiectului susţine scopul definit, prin implementarea unui sistem integrat de comunicaţii care va asigura consolidarea infrastructurii de comunicaţii în nodurile care constituie core-ul RCVD la nivel teritorial. Acest sistem va cuprinde:

- sistemul de agregare a comunicaţiilor;

- sistemul de comunicaţii şi securitate judeţean, implementat la nivelul fiecărui municipiu reşedinţă de judeţ;

- sistemul centralizat de securitate;

- infrastructura hardware şi software pentru aplicaţii de management;

- sisteme conexe.

Noul sistem va asigura:

- îmbunătăţirea securităţii şi capacităţii de prelucrare a datelor în infrastructura reţelei, prin instalarea unor soluţii hardware şi software de ultimă generaţie;

- grad ridicat de disponibilitate în infrastructura de reţea, prin instalarea unor echipamente de ultimă generaţie, prevăzute în configuraţie redundantă în nodurile principale ale RCVD;

- compatibilitate cu sistemul de comunicaţii al STS;

- instruirea personalului tehnic al MAI în conformitate cu noua tehnologie implementată, aspect important în asigurarea sustenabilităţii proiectului.

Prin implementarea proiectului, beneficiarilor li se asigură o securitate sporită a datelor vehiculate în infrastructura de reţea, rapiditatea accesului la resursele informatice ale MAI şi disponibilitate crescută a serviciilor de comunicaţii asigurate de

RCVD, elemente care contribuie la asigurarea condiţiilor tehnice optime pentru îndeplinirea misiunilor încredinţate prin lege.

Valoarea totală estimată a proiectului este de 53.597 mii lei, din care;

- cheltuieli de capital - 46.985 mii lei;

- cheltuieli curente - 6.612 mii lei.

Proiectul a fost avizat de către Comisia pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei constituită în cadrul MAI, la data de 27,10.2016.

Proiectul a fost selectat pentru finanţare din fonduri europene nerambursabile, în cadrul Programului naţional aferent „Fondului pentru securitate internă” (FSI), componenta Cooperare poliţienească, program elaborat în baza Regulamentului (UE) nr. 513/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 aprilie 2014 de instituire, în cadrul Fondului pentru securitate internă, a instrumentului de sprijin financiar pentru cooperarea poliţienească, prevenirea şi combaterea criminalităţii şi gestionarea crizelor şi de abrogare a Deciziei 2007/125/JAI a Consiliului, pentru componenta de cooperare poliţienească, şi în baza Regulamentului (UE) nr. 515/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 aprilie 2014 de instituire, în cadrul Fondului pentru securitate internă, a instrumentului de sprijin financiar pentru frontiere externe şi vize şi de abrogare a Deciziei nr. 574/2007/CE, pentru componenta de frontiere şi vize.

Proiectul se încadrează conform Programului naţional aferent FSI în Obiectivul specific „6 - Riscuri şi crize”, Obiectivul naţional „5 - R - infrastructură”, Acţiunea „A14 Modernizarea infrastructurii în vederea sprijinirii luptei împotriva criminalităţii”.

Fişa detaliată a proiectului a fost aprobată de Comitetul director FAMI şi FSI prin Decizia nr. 17/FSIP din 12.07.2017, fiind atribuit codul de proiect ROFSIP2017OS6A14P02.

În urma evaluării proiectului, ordonatorul principal al MAI a aprobat Decizia de finanţare nr. 17 din 31.08.2017, cu avizul Direcţiei fonduri externe nerambursabile din cadrul MAI - În calitate de autoritate responsabilă FSI şi al Direcţiei generale financiare din cadrul MAI - în calitate de autoritate delegată financiară.

Caracteristicile principale ale proiectului „Consolidarea core-ului Reţelei de comunicaţii integrate voce-date a MAI la nivel naţional”:

Titular: Ministerul Afacerilor Interne

Beneficiarul Investiţiei: Direcţia generală pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, având ca partener Inspectoratul General al Poliţiei Române

Amplasament: sedii MAI localizate în municipiul Bucureşti şi în toate municipiile reşedinţă de judeţ

Caracteristici principale rezultate după Implementarea proiectului:

- core-ul RCVD va asigura îmbunătăţirea securităţii şi capacităţii de prelucrare a datelor în infrastructura reţelei, prin implementarea unor soluţii de ultimă generaţie şi migrarea comunicaţiilor de la tehnologia ATM la tehnologia Gigabit Ethernet;

- vor fi înlocuite/modernizate echipamentele de comunicaţii din infrastructura RCVD, depăşite moral şi tehnic;

- va fi modernizată, la nivel naţional, infrastructura de reţea care asigură suportul necesar de comunicaţii pentru colectarea de date şi realizarea de analize privind crima organizată internaţională şi transmiterea acestora către structurile poliţieneşti europene;

- va fi asigurată specializarea personalului tehnic în conformitate cu tehnologiile implementate;

- prin înlocuirea echipamentelor de comunicaţii din infrastructura RCVD, se va asigura nivelul necesar de disponibilitate a serviciilor, prin eliminarea deranjamentelor majore şi, în acelaşi timp, creşterea capacităţii de trafic şi de asigurare a securităţii comunicaţiilor în respectivele noduri de comunicaţii.

Astfel, structurile MAI vor putea utiliza, la parametrii proiectaţi, sistemele informatice existente şi, în plus, vor putea implementa sisteme informatice noi care necesită resurse de comunicaţii importante.

 

Indicatori prestabiliţi de rezultat

 

Nr. crt.

Denumire indicator

Valoare referinţă

Anul de referinţă

Valoare-ţintă

1

Număr de municipii reşedinţă de judeţ în care este finalizată migrarea serviciilor de comunicaţii date de la tehnologia ATM la tehnologia Gigabit Ethernet, din nodurile RCVD. Indicatorul se consideră îndeplinit la nivel de reşedinţă de judeţ după acceptarea de către beneficiar a tuturor serviciilor de migrare prevăzute pentru acea reşedinţă de judeţ.

0

2018

40

2

Nod de comunicaţii al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Ilfov modernizat prin înlocuirea echipamentelor WAN. Indicatorul se consideră îndeplinit după acceptarea de către beneficiar (recepţia după instalare - RAI) a tuturor echipamentelor prevăzute pentru acest nod al RCVD şi migrarea serviciilor.

0

2018

1

3

Sistem de agregare a comunicaţiilor modernizat şi funcţional, după implementarea tehnologiei Gigabit Ethernet în core RCVD. Indicatorul se consideră îndeplinit după acceptarea de către beneficiar a etapei 1 (RAI).

0

2018

1

4

Sistem securitate comunicaţii pentru beneficiari externi modernizat şi funcţional, după implementarea tehnologiei Gigabit Ethernet în core RCVD.

Indicatorul se consideră îndeplinit după acceptarea de către beneficiar a etapei 1 (RAI).

0

2018

1

5

Infrastructura hardware şi software pentru aplicaţii management aferentă tehnologiei Gigabit Ethernet

Indicatorul se consideră îndeplinit după acceptarea de către beneficiar a etapei 1 (RAI).

0

2018

1

6

Soluţie management echipamente de comunicaţii aferentă tehnologiei Gigabit Ethernet.

Indicatorul se consideră îndeplinit după acceptarea de către Beneficiar a etapei 1 (RAI).

0

2018

1

7

Soluţii de îmbunătăţire a securizării logice în RCVD la nivelul reşedinţelor de judeţ. Indicatorul se consideră îndeplinit după acceptarea de către Beneficiar a etapei 1 (RAI).

0

2018

4

8

Centrul de management, monitorizare şi administrare al RCVD amenajat şi dotat. Indicatorul se consideră îndeplinit după recepţia la terminarea lucrărilor de amenajare a centrului şi după acceptarea de către beneficiar (RAI) a bunurilor aferente dotării centrului şi realizării în cadrul acestuia a sistemului de testare/simulare/validare soluţii de comunicaţii.

0

2018

1

9

Personal format în legătură cu aspecte transfrontaliere.

Indicatorul se consideră îndeplinit după finalizarea instruirii, conform planificării.

0

2018

14*3 persoane*zile

10

Core RCVD (alcătuit din Centrul de management, monitorizare şi administrare al RCVD, nodurile de comunicaţii localizate în municipiile reşedinţă de judeţ şi sistemul de agregare a comunicaţiilor) modernizat şi funcţional, după implementarea tehnologiei Gigabit Ethernet în core RCVD.

Indicatorul se consideră îndeplinit după acceptanţa finală a sistemului.

0

2018

1

11

Personal tehnic instruit conform noilor tehnologii implementate (număr de specialişti/număr cursuri).

Indicatorul se consideră îndeplinit după acceptarea de către beneficiar a serviciilor de instruire tehnică.

0

2018

75 de participări la 9 activităţi de instruire tehnică

 

Durata de realizare a proiectului: 42 luni

Finanţarea investiţiei

Finanţarea proiectului se realizează din fonduri externe nerambursabile şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.

 

Valoarea cheltuielilor de capital, inclusiv TVA

46.985 mii lei

(curs valutar Inforeuro pentru luna august 2017, valabil la 31.08.2017, data aprobării Deciziei de finanţare a proiectului: 1 euro = 4,558 lei)

 

Eşalonarea cheltuielilor de capital, inclusiv TVA

 

- Anul I

1.228 mii lei

- Anul II

29.886 mii lei

- Anul III

4.833 mii lei

- Anul IV

11.038 mii lei

Asigurarea finanţării cheltuielilor de capital se face de la titlul X „Proiecte cu finanţare din Fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020”, astfel:

 

Cheltuieli eligibile:

 

- fonduri externe nerambursabile

29.612 mii lei

- bugetul de stat

9.871 mii lei

Cheltuieli neeligibile (TVA):

 

- bugetul de stat

7.502 mii lei

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 50/2004 privind metodologia de trimitere a unor categorii de bolnavi pentru tratament în străinătate

 

Văzând Referatul de aprobare nr. S.P. 7.111 din 25.06.2018 al Direcţiei generale de asistenţă medicală şi sănătate publică, având în vedere prevederile art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 28/2003 privind trimiterea bolnavilor pentru tratament în străinătate, aprobată cu modificări prin Legea nr. 119/2003,

în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului sănătăţii nr. 50/2004 privind metodologia de trimitere a unor categorii de bolnavi pentru tratament în străinătate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din 29 ianuarie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi completează după cum urmează:

1. La articolul 1, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), pot beneficia de finanţarea tratamentului în străinătate şi bolnavii care necesită efectuarea de transplant de organe, ţesuturi sau celule de origine umană şi care prezintă şi patologii asociate ce nu permit efectuarea intervenţiei în centrele acreditate din România.”

2. La articolul 2, alineatele (1), (2) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 2. - (1) Trimiterea la tratament în străinătate se face pentru bolnavii înscrişi pe lista unui medic de familie, care au parcurs toate nivelurile de acordare a asistenţei medicale, respectiv asistenţa medicală primară de specialitate, şi care au fost spitalizaţi în unităţi sanitare care oferă servicii medicale de înaltă calitate profesională şi tehnică, dar a căror sănătate nu a fost restabilită. Fac excepţie sugarii cu vârsta 0-1 an pentru care se poate întocmi dosarul imediat după diagnosticarea afecţiunii într-o unitate sanitară din cadrul unui centru universitar, fără a mai fi necesară parcurgerea tuturor acestor etape.

(2) Documentele medicale ale bolnavului (bilet de ieşire din spital, scrisoare medicală, rezultate investigaţii medicale, recomandarea medicului curant privind efectuarea tratamentului în străinătate etc.) se depun de către bolnav, reprezentantul legal al acestuia sau de către aparţinător (soţ/soţie, rudă de gradul IV) la direcţia de sănătate publică în a cărei rază teritorială domiciliază bolnavul, împreună cu o cerere din partea bolnavului, a reprezentantului legal sau a aparţinătorului acestuia însoţită de copii ale documentelor de identitate ale acestora.

............................................................................................................................................

(5) Comisiile de specialitate teritoriale vor fi formate din minimum 3 cadre medicale de specialitate cu înalt nivel de pregătire profesională, preşedintele fiecărei comisii fiind numit prin ordin de către ministrul sănătăţii, la propunerea comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii, iar componenţa acestora va fi hotărâtă de către preşedinte. Preşedintele comisiei teritoriale de specialitate va informa Direcţia generală de asistenţă medicală şi sănătate publică a Ministerului Sănătăţii asupra componenţei comisiei, precum şi a oricăror modificări survenite.”

3. La articolul 2, după alineatul (9) se introduce un nou alineat, alineatul (10), cu următorul cuprins:

(10) în situaţia în care o comisie teritorială de specialitate dintr-un centru universitar nu este funcţională, dosarele pacienţilor din judeţele arondate acestei comisii vor fi analizate de către comisiile de specialitate teritoriale din alte centre universitare, conform dispoziţiilor Ministerului Sănătăţii, până la remedierea situaţiei.”

4. La articolul 3, alineatele (2) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) Atribuţiile persoanei responsabile cu organizarea activităţii de trimitere la tratament în străinătate privind întocmirea, verificarea şi trimiterea documentaţiei medicale a bolnavilor la comisiile de specialitate teritoriale şi către Ministerul Sănătăţii sunt stabilite în fişa postului.

............................................................................................................................................

 (5) în situaţia în care bolnavul sau reprezentatul legal al acestuia îşi exprimă opţiunea pentru efectuarea corespondenţei prevăzute la alin. (4), acesta va prezenta direcţiei de sănătate publică documente oficiale emise de clinicile recomandate de comisia de specialitate teritorială, cu antet şi semnătură, care Cuprind cel puţin elementele prevăzute în anexa nr. 10. Direcţiile de sănătate publică consideră valide numai documentele transmise în original sau, după caz, prin fax ori prin e-mail, în forma scanată şi traduse de către un traducător autorizat. În situaţia în care clinica nu transmite oferta de tratament conform anexei nr. 10, documentul transmis va trebui să cuprindă cel puţin informaţii referitoare la costul evaluării pacientului, costul total al tratamentului care urmează a fi efectuat şi ce cuprinde acesta, precum şi la costul de spitalizare.”

5. La articolul 3, după alineatul (8) se introduce un nou alineat, alineatul (81), cu următorul cuprins:

„(81)în cazul în care numărul clinicilor unde poate fi efectuat tratamentul este limitat, iar comisia de specialitate teritorială recomandă o singură clinică în procesul-verbal medical pentru trimiterea la tratament medical în străinătate, va fi acceptată o singură ofertă de tratament de către comisia constituită la nivelul Ministerului Sănătăţii, dacă se motivează de către comisia teritorială de specialitate alegerea făcută. Comisia constituită la nivelul Ministerului Sănătăţii poate aproba efectuarea tratamentului la clinica recomandată, caz în care nu mai sunt necesare cele 3 oferte de tratament.”

6. La articolul 4, alineatul (8) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(8) în cazuri excepţionale impuse de natura şi gravitatea bolii, precum şi pentru bolnavii minori, comisiile de specialitate teritoriale pot recomanda ca bolnavii să se deplaseze în străinătate cu însoţitor, costurile deplasării şi cazării urmând să fie suportate de aceştia, cu excepţia cazurilor în care bolnavul are vârsta cuprinsă între 0 şi 18 ani, situaţie în care direcţia de sănătate publică va deconta şi costurile deplasării şi cazării pentru un însoţitor.”

7. La articolul 5, alineatul (7) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(7) Pentru bolnavii care au consemnat în cuprinsul procesului-verbal medical întocmit în vederea trimiterii pentru tratament în străinătate nivelul de prioritate «Urgenţă medicală» sau pentru bolnavii solicitaţi de clinica din străinătate la controlul periodic, criteriile suplimentare nu se aplică.”

8. La articolul 5, după alineatul (10) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

(11) în cazul în care pacienţii sau aparţinătorii legali ai acestora solicită efectuarea tratamentului la o altă clinică recomandată de către comisia teritorială de specialitate la pct. 7 lit. (b) din anexa nr. 3 «Procesul-verbal medical pentru trimiterea la tratament medical în străinătate» decât cea aprobată de către comisia Ministerului Sănătăţii constituită în acest sens, aceştia pot beneficia de tratament la clinica solicitată, cu condiţia să asigure din fonduri proprii diferenţa de cost faţă de oferta transmisă de către clinica pentru care s-a primit aprobarea, atât pentru efectuarea tratamentului, cât şi pentru transport, până la finalizarea tratamentului. Pacientul sau aparţinătorul acestuia va semna o declaraţie pe propria răspundere conform căreia se obligă să suporte toate costurile suplimentare.”

9. La articolul 6, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Echivalentul în lei al sumei prevăzute la alin. (1) şi la art. 4 alin. (8) se asigură de Ministerul Sănătăţii în limita bugetului aprobat anual şi trimestrial cu această destinaţie şi se utilizează pentru acoperirea costurilor: tratamentului medico-chirurgical, tratamentului intervenţional, tratamentului radioterapie, spitalizării şi transportului pentru bolnav, precum şi a transportului pentru un însoţitor, dacă pacienţii au vârstă cuprinsă între 0 şi 18 ani, sumele aferente fiind transmise direcţiei de sănătate publică prin care s-a întocmit documentaţia bolnavului. Dispoziţia bugetară de repartizare a creditelor va fi întocmită în maximum 7 zile lucrătoare de la aprobarea dosarului de către ordonatorul principal de credite.”

10. La articolul 6, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:

,,(21) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), se pot acoperi şi costurile tratamentului cu medicamente prescrise în urma efectuării unui transplant de organe, ţesuturi sau celule de origine umane în străinătate, cu aprobarea Ministerului Sănătăţii, care nu pot fi asigurate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate din România, conform recomandării medicului care a coordonat tratamentul în străinătate, precum şi a medicului curant din România.”

11. La articolul 7, alineatele (5) şi (6) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(5) în cazul în care clinica din străinătate solicită prezentarea la control a pacienţilor care au efectuat tratament în străinătate, de mai multe ori în cursul unui an calendaristic, comisia Ministerului Sănătăţii aprobă finanţarea pe baza următoarelor documente: procesul-verbal medical pentru trimitere la tratament medical în străinătate întocmit de către comisia teritorială de specialitate, eliberat pentru primul control efectuat în cursul unui an calendaristic, referatul medical întocmit de către medicul curant al pacientului pentru fiecare control ce urmează a fi efectuat, conform programării, şi oferta de cost a controlului medical transmis de clinica din străinătate. Documentele vor fi depuse de către bolnav sau aparţinătorii acestuia la direcţia de sănătate publică în a cărei rază teritorială domiciliază, cu cel puţin 20 de zile lucrătoare înainte de data programării. Dosarul pacientului va fi transmis către Ministerul Sănătăţii cu cel puţin 10 zile lucrătoare înainte de data programării acestuia la control.

(6) în cazul pacienţilor la care suma facturată pentru tratament este mai mică decât suma aprobată, diferenţa va putea fi utilizată în acelaşi scop, dacă este cazul, sau pentru efectuarea controalelor periodice, la solicitarea clinicilor din străinătate, în cursul aceluiaşi an calendaristic, pe baza aprobării comisiei Ministerului Sănătăţii.”

12. La articolul 7, după alineatul (6) se introduc trei noi alineate, alineatele (7), (8) şi (9), cu următorul cuprins:

(7) în cazul în care, că urmare a efectuării controlului periodic, bolnavul primeşte recomandare de efectuare a unor intervenţii/tratamente suplimentare în cadrul clinicii din străinătate, care nu pot fi efectuate în România, pe lângă documentele menţionate la art. 7 alin. (5) dosarul transmis Ministerului Sănătăţii va cuprinde şi procesul-verbal medical pentru trimiterea la tratament medical în străinătate, eliberat de comisia teritorială de specialitate.

(8) în situaţia în care starea de sănătate a unui pacient se agravează în perioada în care acesta se află la tratament/control în străinătate, aprobat în prealabil de către comisia constituită la nivelul Ministerului Sănătăţii, şi necesită intervenţii suplimentare de urgenţă, comisia poate aproba continuarea tratamentului în cadrul clinicii din străinătate, în baza unui document justificativ eliberat de către reprezentanţii clinicii, care va cuprinde diagnosticul, tipul de tratament ce urmează a fi efectuat şi costurile pe care le implică acesta, la solicitările direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.

(9) în cazul pacienţilor aflaţi la tratament în străinătate în baza formularelor emise de casele de asigurări de sănătate, care necesită intervenţii suplimentare de urgenţă pentru afecţiuni ce nu pot fi tratate în ţară şi care nu sunt incluse în pachetul de servicii de bază, iar starea de sănătate a acestora nu permite deplasarea în ţară, comisia poate aproba continuarea tratamentului în străinătate, în baza unui document justificativ eliberat de către reprezentanţii unităţii sanitare, care va cuprinde diagnosticul, tipul de tratament ce urmează a fi efectuat şi costurile pe care le implică acesta, la solicitările direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti. Dosarul va fi întocmit conform prevederilor legale în vigoare.”

13. În anexa nr. 2 „Atribuţiile comisiilor de specialitate teritoriale pentru trimiterea bolnavilor la tratament în străinătate”, punctul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„1. Examinează documentaţia medicală a bolnavului, în vederea stabilirii diagnosticului complet al afecţiunii de bază (clinic, etiologic, funcţional, histopatologic, topografic, forma şi stadiul evolutiv), consemnând totodată şi eventualele boli asociate. În situaţia în care documentele medicale prezentate nu sunt concludente pentru stabilirea diagnosticului şi a conduitei terapeutice de urmat şi este necesară prezenţa bolnavului, iar starea de sănătate a acestuia permite deplasarea, comisia poate solicita bolnavul pentru examinare.”

14. În anexa nr. 2 „Atribuţiile comisiilor de specialitate teritoriale pentru trimiterea bolnavilor la tratament în străinătate”, după punctul 2 se introduce un nou punct, punctul (21), cu următorul cuprins:

(21) în cazul pacienţilor care necesită efectuarea de transplant de organe, ţesuturi sau celule de origine umană, comisia teritorială de specialitate va solicita unităţilor sanitare acreditate pentru activitatea în domeniul transplantului din România confirmarea că intervenţia recomandată de către medicul curant nu poate fi efectuată în ţară şi motivarea acestei decizii. Documentul eliberat de către unităţile sanitare acreditate va fi ataşat procesului-verbal medical pentru trimiterea la tratament medical în străinătate.”

15. Anexele nr. 5 şi 9 se modifică şi se înlocuiesc cu anexele nr. 1 şi 2, care fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătăţii,

Sorina Pintea

 

Bucureşti, 25 iunie 2018.

Nr. 814.

 

ANEXA Nr. 1

(Anexa nr. 5 la Ordinul nr. 50/2004)

 

DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ...............................................

....................................................................................................................

(adresă, telefon, fax)

Nr. ...................../..........................

 

Către:

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

Direcţia generală de asistenţă medicală şi sănătate publică

 

Vă trimitem alăturat dosarul medical al pacientului/pacientei ..............................................., în vârstă de ..................., domiciliat(ă) în ..............................................., cu diagnosticul ...............................................,

care are recomandarea Comisiei teritoriale de specialitate ............................................... din Centrul Universitar Medical ............................................... pentru trimiterea la tratament medical În străinătate, în cadrul ..............................................., ţara ............................................... .

 

având:

PUNCTAJ TOTAL de ....................... puncte, în vederea efectuării

....................................................................................................................

....................................................................................................................

....................................................................................................................

....................................................................................................................

 

Vă rugăm să analizaţi şi să dispuneţi finanţarea cu echivalentul în lei al sumei de ...............................................  euro/USD/lire sterline/etc., din care: cheltuieli de tratament ..............................................., cheltuieli de spitalizare, ...............................................  şi al sumei de ...............................................  reprezentând cheltuieli de transport.

 

Director executiv,

 

Director executiv adjunct economic,

...............................................

 

...............................................

(numele în dar şi semnătura)

Întocmit dosar

(numele în clar şi semnătura)

 

...............................................

 

 

(numele în clar şi semnătura)

 

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. 9 la Ordinul nr. 50/2004)

 

PROCES-VERBAL

Nr. ................... din data  ...................

 

Comisia constituită la nivelul Ministerului Sănătăţii, numită prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. ................... din  ..................., a analizat următoarele solicitări de trimitere a bolnavilor pentru tratament medical în străinătate:

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Diagnosticul complet*

Numărul/ Data înregistrării solicitării

Punctaj total**

Punctaj pentru costul estimat al tratamentului solicitat***

Punctaj pentru perioada de timp****

Punctaj total final

Decizia comisiei aprobat/ neaprobat

1

2

3

4

5

6

7

8

9


* Se va menţiona diagnosticul aşa cum este consemnat în procesul-verbal medical întocmit în vederea trimiterii pentru tratament în străinătate.

** Se va menţiona punctajul total consemnat în procesul-verbal medical întocmit în vederea trimiterii pentru tratament în străinătate.

*** Se va menţiona punctajul acordat de către comisia constituită la nivelul Ministerului Sănătăţii pentru criteriul „costul estimat al tratamentului solicitat”, în condiţiile prevederilor ordinului.

**** Se va menţiona punctajul acordat de către comisia constituită la nivelul Ministerului Sănătăţii pentru criteriul „perioada de timp care a trecut de la data înregistrării solicitării*. În condiţiile prevederilor ordinului.

 

NOTE:

Pentru bolnavii care au consemnat în cuprinsul procesului-verbal medical întocmit în vederea trimiterii pentru tratament în străinătate nivelul de prioritate „Urgenţă medicală” şi pentru bolnavii care solicită efectuarea controlului periodic la clinica din străinătate, nu se aplică criteriile suplimentare şi nu se completează coloanele 6 şi 7.

Prezentul proces-verbal s-a încheiat în 2 (două) exemplare, semnate de către preşedintele şi membrii comisiei Ministerului Sănătăţii, nominalizaţi prin ordin al ministrului sănătăţii Un exemplar al procesului-verbal se păstrează la nivelul Direcţiei generale de asistenţă medicală şi sănătate publică şi alt exemplar, de către preşedintele comisiei.

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

 

ORDIN

pentru modificarea Ordinului ministrului transporturilor nr. 615/2015 privind aprobarea Procedurii pentru obţinerea permisului de mecanic de locomotivă, Cerinţelor privind procedurile de eliberare şi actualizare a certificatului şi Cerinţelor şi procedurii de recunoaştere a persoanelor şi organismelor

 

Având în vedere Referatul de aprobare al Direcţiei transport feroviar nr. 14.510/AV din 16 aprilie 2018, în temeiul prevederilor art. 14 alin, (1), art. 15 alin. (1) şi art. 20 alin, (1) din Normele privind certificarea mecanicilor de locomotivă care conduc locomotive şi trenuri în sistemul feroviar din România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.611/2009, cu modificările ulterioare, şi ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 21/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul transporturilor emite următorul ordin:

Art. I. - Articolul 8 din Ordinul ministrului transporturilor nr. 615/2015 privind aprobarea Procedurii pentru obţinerea permisului de mecanic de locomotivă, Cerinţelor privind procedurile de eliberare şi actualizare a certificatului şi Cerinţelor şi procedurii de recunoaştere a persoanelor şi organismelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 346 din 20 mai 2015, se modifică după cum urmează:

„Art. 8. - (1) Mecanicii de locomotivă angajaţi la operatorii de transport feroviar sau la administratorul/gestionarii de infrastructură feroviară care au fost autorizaţi în baza prevederilor Ordinului ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.262/2005, cu modificările şi completările ulterioare, îşi pot continua activitatea pe baza drepturilor obţinute - permise de conducere pe tip de locomotivă şi autorizaţii, fără a li se aplica prevederile prezentului ordin până la data de 29 octombrie 2018, dată de la care aceste documente specifice îşi încetează valabilitatea.

(2) Mecanicii de maşini grele de cale, de maşini grele sudura căii şi drezine pantograf, angajaţi la administratorul/gestionarii de infrastructură/operatorii de transport feroviar care au fost autorizaţi în baza prevederilor Ordinului ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.262/2005, cu modificările şi completările ulterioare, îşi pot continua activitatea pe baza drepturilor obţinute - autorizaţie de exercitarea funcţiei, vizată, fără a li se aplica prevederile prezentului ordin până la data de 29 octombrie 2022, dată de la care aceste documente specifice îşi încetează valabilitatea.”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data publicării.

 

Ministrul transporturilor,

Lucian Şova

Bucureşti, 15 iunie 2018.

Nr. 1.098.

 

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind stabilirea indemnizaţiilor comisiilor constituite în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (3), art. 6 alin. (3) şi (41), precum şi ale art. 8 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor intrate,

potrivit legii, în proprietatea privată a statului

 

În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul finanţelor publice emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Membrii comisiilor constituite în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (3), art. 6 alin, (3) şi (41), precum şi ale art. 8 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, vor primi, începând cu data de întâi a lunii următoare intrării în vigoare a prezentului ordin, indemnizaţii lunare în sumă fixă brută astfel:

- membrii comisiei de preluare şi distrugere: 25 lei;

- membrii comisiei de evaluare: 100 lei;

- membrii comisiei de distrugere: 25 lei.

(2) Plata indemnizaţiilor prevăzute la alin. (1) se va face în condiţiile întrunirii comisiilor cel puţin o dată pe lună.

Art. 2. - Indemnizaţiile prevăzute la art. 1 se suportă din veniturile încasate ca urmare a valorificării bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului şi urmează regimul cheltuielilor prevăzute la art. 11 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 3. - Direcţiile generale regionale ale finanţelor publice şi organele de valorificare stabilite prin ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală prevăzut la art. 2 lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin intră în vigoare începând cu data de întâi a lunii următoare publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 5. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă prevederile Ordinului ministrului economiei şi finanţelor nr. 2,495/2007 privind stabilirea indemnizaţiilor comisiilor constituite în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (3), art. 6 alin. (3) şi art. 7 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, aprobată CU modificări prin Legea nr. 274/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 36 din 16 ianuarie 2008.

Art. 6. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 13 iunie 2018.

Nr. 2.319.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

AUTORITATEA NAŢIONALA DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

privind modificarea Codului reţelei pentru Sistemul naţional de transport al gazelor naturale, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 16/2013

 

Având în vedere prevederile art. 99 lit. e), I) şi m) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 6 alin. (3), art. 7,9 şi 22, coroborate cu prevederile art. 49 şi 50 din Regulamentul (UE) nr. 312/2014 al Comisiei din 26 martie 2014 de stabilire a unui cod de reţea privind echilibrarea reţelelor de transport de gaz, în temeiul prevederilor art. 5 alin. (1) lit. c) şi ale art. 10 alin. (1) lit. q) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite prezentul ordin.

Art. I. - Codul reţelei pentru Sistemul naţional de transport al gazelor naturale, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 16/2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 171 şi 171 bis din 29 martie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 891, alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins:

„Art. 891, - (1) în vederea reducerii expunerii financiare a UR în ceea ce priveşte contravaloarea dezechilibrelor finale înregistrate, OTS ia în considerare un nivel de toleranţă de 5%, în condiţiile alin. (2).

(2) Cantitatea de dezechilibru zilnic corespunzătoare nivelului de toleranţă (QT) se determină prin aplicarea procentului de 5% la cantitatea de dezechilibru zilnic final, calculată în conformitate cu următoarea formulă:

Qt = [A(i) - A(e)]*0,05, unde:

A(i) - alocarea în punctele de intrare prin care UR a introdus fizic gaze naturale în SNT;

A(e) - alocarea în punctele de ieşire prin care UR a preluat fizic gaze naturale din SNT.”

2. La articolul 891, alineatul (3) se abrogă.

3. Articolul 102 va avea următorul cuprins:

„Art. 102. - (1) Tariful de dezechilibru zilnic (TDZ) se calculează prin înmulţirea cantităţii finale de dezechilibru zilnic (Q), determinată în conformitate cu prevederile art. 88, cu preţurile aplicabile prevăzute la alin. (2) sau (3), după caz.

(2) Pentru un UR al cărui dezechilibru zilnic final este mai mic sau egal cu cantitatea corespunzătoare nivelului de toleranţă (QT), calculată conform prevederilor art. 891 alin. (2), preţul aplicabil este preţul mediu ponderat, determinat conform prevederilor art. 1021.

(3) Pentru un UR al cărui dezechilibru zilnic final este mai mare decât cantitatea corespunzătoare nivelului de toleranţă (QT), calculată conform prevederilor art. 891 alin. (2), preţurile aplicabile sunt:

a) preţul mediu ponderat, determinat conform prevederilor art. 1021 - aplicabil pentru cantitatea din dezechilibrul zilnic corespunzătoare nivelului de toleranţă (QT), şi

b) preţul marginal de vânzare sau preţul marginal de cumpărare, după caz, determinate conform prevederilor art. 1022 - aplicabile pentru cantitatea din dezechilibrul zilnic care excede cantitatea corespunzătoare nivelului de tolerantă (QT)-”

4. Articolul 1021 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 1021. - În ordinea de prioritate prevăzută mai jos, preţul mediu ponderat este egal cu:

a) preţul mediu, ponderat cu cantităţile tranzacţionate, al zilei de tranzacţionare aferent produselor intrazilnice tranzacţionate în cadrul pieţelor produselor standardizate pe termen scurt administrate de către operatorii pieţelor centralizate din România, având ca obiect livrarea de gaze naturale în PVT de-a lungul unui segment al zilei gaziere pentru care au fost determinate dezechilibrele zilnice finale sau, în lipsa acestui preţ, cu:

b) preţul mediu, ponderat cu cantităţile tranzacţionate, al zilei de tranzacţionare aferent produselor pentru ziua următoare tranzacţionate în cadrul pieţelor produselor standardizate pe termen scurt administrate de către operatorii pieţelor centralizate din România, având ca obiect livrarea de gaze naturale în PVT de-a lungul întregii zile gaziere pentru care au fost determinate dezechilibrele zilnice finale sau, în lipsa acestui preţ, cu:

c) cel mai recent preţ mediu, ponderat cu cantităţile tranzacţionate, al zilei de tranzacţionare aferent produselor intrazilnice tranzacţionate în cadrul pieţelor produselor standardizate pe termen scurt administrate de către operatorii pieţelor centralizate din România, publicat de către aceştia din urmă, înregistrat în cele 6 (şase) zile de tranzacţionare a acestui produs anterioare zilei gaziere pentru care au fost determinate dezechilibrele zilnice finale sau, în lipsa acestui preţ, cu:

d) cel mai recent preţ mediu, ponderat cu cantităţile tranzacţionate, al zilei de tranzacţionare aferent produselor pentru ziua următoare tranzacţionate în cadrul pieţelor produselor standardizate pe termen scurt administrate de către operatorii pieţelor centralizate din România, publicat de către aceştia din urmă, înregistrat în cele 6 (şase) zile de tranzacţionare a acestui produs anterioare zilei gaziere pentru care au fost determinate dezechilibrele zilnice finale sau, în lipsa acestui preţ, cu:

e) cel mai recent preţ mediu actualizat, calculat de către operatorii pieţelor centralizate de gaze naturale din România pentru produsele săptămânale tranzacţionate în cadrul pieţei produselor standardizate pe termen mediu şi lung, având ca obiect livrarea de gaze naturale în PVT de-a lungul săptămânii ce include ziua gazieră pentru care au fost determinate dezechilibrele zilnice finale sau, în lipsa acestui preţ, respectiv cu:

f) preţul de 1 leu/MWh, aplicabil UR care au înregistrat, în ziua gazieră pentru care au fost determinate dezechilibrele zilnice finale, dezechilibre cu titlul «Excedent», respectiv cu preţul de 500 lei/MWh, aplicabil UR care au înregistrat, în ziua gazieră pentru care au fost determinate dezechilibrele zilnice finale, dezechilibre cu titlul «Deficit».”

5. Articolul 1022 va avea următorul cuprins:

„Art. 1022. - (1) Preţul marginal de vânzare este egal cu cea mai mică valoare dintre:

a) cel mai mic preţ aferent tranzacţiilor de vânzare efectuate de către OTS în cadrul pieţelor produselor standardizate pe termen scurt administrate de către operatorii pieţelor centralizate din România pentru ziua gazieră pentru care au fost determinate dezechilibrele zilnice finale sau

b) preţul serviciilor de echilibrare achiziţionate de către OTS în vederea echilibrării fizice a SNT în situaţii de tip «Excedent» şi utilizate de către OTS în ziua gazieră pentru care au fost determinate dezechilibrele zilnice finale sau

c) preţul mediu ponderat aferent zilei gaziere pentru care au fost determinate dezechilibrele zilnice finale, determinat în conformitate cu prevederile art. 1021, minus componenta de ajustare, reprezentând un procent de 10%.

(2) Preţul marginal de cumpărare este egal cu cea mai mare valoare dintre:

a) cel mai mare preţ aferent tranzacţiilor de cumpărare efectuate de către OTS în cadrul pieţelor produselor standardizate pe termen scurt administrate de către operatorii pieţelor centralizate din România pentru ziua gazieră pentru care au fost determinate dezechilibrele zilnice finale sau

b) preţul serviciilor de echilibrare achiziţionate de către OTS în vederea echilibrării fizice a SNT în situaţii de tip «Deficit» şi utilizate de către OTS în ziua gazieră pentru care au fost determinate dezechilibrele zilnice finale sau

c) preţul mediu ponderat aferent zilei gaziere pentru care au fost determinate dezechilibrele zilnice finale, determinat în conformitate cu prevederile art. 1021, plus componenta de ajustare, reprezentând un procent de 10%.”

6. Articolele 1023,1024 şi 1025 se abrogă.

Art. II. - Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale „Transgaz” - S.A. Mediaş şi utilizatorii reţelei vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin, iar direcţiile de specialitate din cadrul Autorităţii de Reglementare în Domeniul Energiei vor urmări respectarea acestora.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare de la 1 ianuarie 2019.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Dumitru Chiriţă

 

Bucureşti, 13 iunie 2018.

Nr. 107.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.